Exista diverse stiluri in care o gradina poate fi amenajata.

Particularitatile
caracteristice ale unui stil sunt strans legate de conditiile naturale ale
amplasamentului, dar mai ales de contextul social al perioadei in care se realizeaza
lucrarea de amenajari gradini si amenajari curti.
Pe langa particularitatile caracteristice, stilurile de amenajari gradini si amenajari
curti au anumite trasaturi generale comune.
In functie de aceste trasaturi comune putem incadra stilurile compozitionale in trei
mari categorii: stil geometric, stil liber si stil mixt.
Stilul geometric
Compozitia in stil geometric pentru amenajari gradini si amenajari curti are la baza
formele geometrice regulate, compuse fie din linii drepte, fie din linii curbe.
Aspectul general al unei gradini amenajate astfel este unul care sugereaza ordine si
formalitate.
Proiectul de amenajari gradini si amenajari curti se face in asa fel incat accentul sa
fie pus mai mult pe calitatile elementelor construite, decat pe elementele vegetale.
Alegerea plantelor intr-o gradina geometrica se face dupa criterii arhitecturale, cu
scopul de a evidentia constructiile. Plantele sunt dispuse regulat, geometrizat.
Decorul vegetal este subordonat astfel elementelor construite.
Ordonarea generala a compozitiei intr-o gradina geometrica se face in functie de un
element principal, dominant. Un alt element cu rol compozitional important pentru
un astfel de proiect de amenajari gradini si amenajari curti este reprezentat de
circulatie, aleile participand in mod direct la punerea in evidenta a caracterului
acestui stil de amenajare.
In gradinile geometrice antice si mai apoi in cele inspirate de acestea (gradinile
evului mediu si gradinile din perioada renascentist-baroca), elementul principal
care dadea tonul lucrarii de amenajari gradini si amenajari curti era reprezentat de
un edificiu. Acest edificiu genera un alt element definitoriu in amenajarea acestor
gradini si anume axa de compozitie. In functie de aceasta axa, elementele
componente ale gradinii, atat cele construite cat si cele vegetale, erau organizate
simetric. O alta proprietate a axei era aceea de a crea o perspectiva principala a
proiectului de amenajari gradini si amenajari curti.
In gradinile antice persane compozitia avea la baza intersectia ortogonala a doua
axe principale. Aceste axe erau reprezentate de alei dublate de canale de apa. La
intersectia lor, cat si la extremitati erau plasate constructii (fantani, chioscuri) astfel
incat sa se puna accent pe perspectivele din lungul cursului de apa.
 Tesatura
cu design de gradina Indo-Persana; sursa F.J. Hakimian Collection of decorative antique European
and Oriental carpets
Gradinile geometrice din Grecia antica au fost influentate de cele persane.
Conditiile naturale nu favorizau un proiect de amenajari gradini si amenajari curti
mari, in schimb se amenajau gradini mici, incluse in constructia locuintei.
Gradinile geometrice ale Romei antice sunt influentate de cele elene. Se
realizeaza proiecte de amenajari gradini mici incluse in cladiri si inconjurate de
galerii de coloane si gradini mari cu terase largi, determinate de caracterul colinar
al reliefului.
Activitatile de amenajari gradini si amenajari curti au luat amploare in timpul
Imperiului Roman, in aceasta perioada istorica luand nastere arta topiara sau a
tunderii arborilor si arbustilor, un element definitoriu in amenajarile geometrice
ulterioare.
 Reconstructie gradinii House of the Vettii, Pompeii; sursa wikipedia.org Roman gardens
Evul Mediu a insemnat regresie si pentru domeniul de amenajari gradini si
amenajari curti. Gradinile geometrice din aceasta perioada, desi erau de inspiratie
greco-romana, aveau o compozitie monotona. Erau compartimentate in careuri
egale, inconjurate de ziduri si plantate dupa o schema utilitara (pomi, legume,
plante medicinale, flori), fara a acorda prea multa atentie laturii estetice.
 Livre des Profits
Ruraux de Pietro de Crescenzi (1230-1320).
Gradinile renascentiste si baroce se desprind de acest model monoton-utilitar si
revin la modelele gradinilor antice. Aportul epocii in activitatile de amenajari
gradini si amenajari curti consta in introducerea traseelor de circulatie cu linii curbe
ample si in incercarea de a imita natura prin folosirea grotelor artificiale si a
fantanilor cu stanci ca elemente decorative in gradina.
Villa Lante; sursa erininroma.wordpress.com
Fantana Villa Lante; sursa Graham Jowett
 Grota Villa Lante; sursa Roberto Ferrari from Campogalliano
Stilul liber
Gradinile amenajate in stil liber au o compozitie a carei elemente componente
incearca sa imite natura. La crearea unei lucrari de amenajari gradini si amenajari
curti care abordeaza compozitii libere sunt folosite linii sinuoase si forme
neregulate.
Aspectul general al amenajarilor libere (peisagere) creaza impresia de naturalete si
sugereaza pitorescul, salbaticul.
In amenajarile peisagere elementele construite sunt subordonate reliefului si
vegetatiei si sunt incadrate in peisajul gradinii cat mai natural posibil.
Solutia pentru proiectele de amenajari gradini si amenajari curti se adapteaza
terenului. Relieful este rareori modificat si doar la scara mica, mai importanta fiind
accentuarea lui.
Circulatia urmeaza formele reliefului, avand trasee libere, cu linii curbe si sinuoase,
justificate si simple, ce determina descoperirea treptata a privelistilor.
In ceea ce priveste vegetatia sunt incurajate, prin activitatile de amenajari gradini si
amenajari curti , formele naturale de crestere si gruparea acestora in masive cu
contur neregulat.
In ordonarea generala a compozitiei unei amenajari peisagere simetria este
inlaturata, fiind inlocuita cu asimetria echilibrata.
Gradinile extremului orient (sec. IV i.e.n sec XVIII e.n.) se incadreaza in acest
stil. Atat gradinile chinezesti cat si cele japoneze sunt guvernate de simbolism
filosofic, regulile compozitiei fiind subordonate acestuia. Principiul dupa care se
realiza lucrarile de amenajari gradini si amenajari curti il reprezenta reintoarcerea
omului la natura. In aceste amenajari gradini si amenajari curti se incerca
reconstituirea peisajelor naturale, la o scara redusa. De-a lungul epocilor istorice au
aparut mai multe curente in amenajarea acestor gradini, de exemplu in Japonia
existau gradini ale ceaiului, gradini aride, gradini zen, gradini miniaturale.

Gradina Imperiala Yuan ming yuan, Beijing;

sursa Forty Scenes of the Yuanmingyuan Beautiful Scene of the Square Pot
 Katsura Imperial Villa, Kyoto; sursa Tad Kanazaki
Stilul peisager pentru amenajari gradini si amenajari curti a luat nastere si s-a
dezvoltat in Anglia secolului XVIII, de aici si denumirea de stil englezesc. A avut
la baza o miscare culturala care sustinea reintoarcerea la natura. Gradina japoneza
si cea chineza au avut un anumit aport la conturarea stilului liber al gradinilor din
Europa secolelor XVIII XIX.
Stourhead park; sursa Matt cardy
 Stourhead park; pictura de Claude Lorrain
Trecerea de la gradini de tip medieval la gradini amenajate liber s-a facut treptat.
La inceput prin renuntarea la arta topiara si a zidurilor ce inconjurau gradina si mai
apoi prin atenuarea formelor regulate si introducerea itinerarilor sinuoase. A urmat
reducerea numarului de obiecte decorative construite si crearea de scene cu efect
surpriza. Pana la sfarsit de secol XVIII regulile de compozitie au inclus aplicatii ale
legilor optice: folosirea efectelor de perspectiva, jocuri de lumini si umbre,
utilizarea vegetatiei in functie de cromatica acesteia. Toate aceste modificari
cumulate au dus la conturarea stilului englezesc pentru amenajari gradini si
amenajari curti . Din acest stil s-a desprins la inceput de secol XIX cel cunoscut sub
denumirea de english cottage.
Stilul englezesc de amenajari gradini si amenajari curti a castigat popularitate rapid,
fiind adoptat de mai multe tari.
Dintre acestea, Franta se remarca mai mult, in secolul XIX luand nastere
aici scoala peisagera franceza.
Spre deosebire de gradina englezeasca, compozitia gradinii franceze prezinta o nota
artificiala datorata in primul rand traseelor de circulatie rezolvate din linii de forme
geometrice ovale si circulare tangente dar si a dispunerii vegetatiei floricole tot in
forme regulate (eliptice).

Parc Montsouris, Paris; Jean-Charles Alphand, Baron Haussmann, Gabriel Davioud, Jean-Pierre
Barillet-Deschamps
Stilul mixt
A aparut in Franta, la mijlocul secolului XVIII, dupa patrunderea influentelor
gradinii englezesti. A constat initial in adaptarea vechilor compozitii geometrice,
care nu permiteau o transformare radicala a amenajarii.
Datorita proprietatilor lui ce constau in adaptabilitate la conditiile naturale si la
anumite cerinte de ordin social, mai tarziu a devenit un stil de sine statator in
domeniul de amenajari gradini si amenajari curti.
Caracteristica principala consta in imbinarea armonioasa a zonelor amenajate in stil
geometric cu cele amenajate in stil liber. Intr-o gradina se trateaza in general in stil
geometric curtea din fata intrarii in casa si centrele importante de compozitie.

Parcul Carol, Bucuresti; imagine satelit

Stilurile de amenajari gradini si amenajari curti si evolutia lor in contemporan

Gradinile moderne, indiferent de stilul ales, sunt tratate ca o extensie a casei, cu o

importanta egala sau chiar mai mare ca aceasta din urma.
Compozitia este dictata de functiunile pe care gradina trebuie sa le indeplineasca
pentru satisfacerea nevoilor recreative ale omului modern. Solutia propusa prin
proiectele de amenajari gradini si amenajari curti trebuie sa fie adecvata
necesitatilor practice.
Gradinile moderne nu sunt constranse de regulile stilistice ale secolelor trecute,
compozitiile lor prezentand modalitati originale si ingenioase de exprimare a
formelor si volumelor.
poze