6.

CRESTEREA I NGRIJIREA ALBINELOR N DIFERITE SISTEME DE STUPI

In Romania sunt comercializate trei modele constructive de stupi: orizontali,verticali cu

magazine si multietajati.
Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se
orienteaza la folosirea unuia din ele.In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a
familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate.Bineinteles toate
tehnologiile au un caracter general,ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice
zonei in care vreti sa amplasati stupina.Sa trecem la descrieri concrete !!!

6.1.INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI

Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit,din acest motiv el fiind recomandat
incepatorilor.Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala,apicultorul adaugand
faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal.Totul se
poate compara cu o casa sistem vagon,fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii.Extinderea
spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand
parte dintr-un intreg.Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra?Nimic mai simplu daca alegeti si
aplicati sistemul ce vi se potriveste.

Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal

Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel:spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate
un fagure cu miere si unul cu pastura,iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet.Prin mentinerea caldurii
necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida.In acest scop cuibul se stramtoreaza la
numarul de faguri bine acoperiti de albine,operatiune dublata de o impachetare cu materiale
izolatoare. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta
periodic,prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet.Odata cu venirea
timpului frumos,aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului.
Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest
caz veti obtine rezultate nefaste.Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt
insamantati si bine acoperiti de albine.La aparitia unui cules principal,cuiburile se completeaza cu
faguri goi si faguri artificiali.In acesti faguri,albinele vor depozita si prelucra nectarul
florilor.Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si
chiar in cei din cuib.De aceea,apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib(pentru a asigura
spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului,cu cei goi de la
extremitati. Cand culesul inceteaza,mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8
kg miere ca rezerva de hrana. In luna iunie,familiile ajung la dezvoltarea maxima.Pentru a preveni
intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru
formarea de noi familii. Odata cu terminarea culesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara
iernarii,iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine.Fiecare rama cu
hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei.Toamna,fagurii neacoperiti de
albine se scot,cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului.Iernarea
se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului,daca lucrarile din toamna au
fost bine facute.

O alta metoda de intretinere a unei singure familii

Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru
apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Metoda se bazeaza pe
reducerea la minim a lucrarilor de sezon.Cum procedam:de la inceputul primaverii cuibul se
organizeaza la unul din urdinisuri.La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu
miere si pastura),apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet),2-3 faguri claditi,goi,alti 2-3
faguri cu miere,urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. In aceasta organizare

62
familia se autoguverneaza,primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor.Metoda se preteaza
foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame.Pentru ca familiile sa ierneze in
mod satisfacator,toamna cuibul se restrange si se impacheteaza.Daca vrem sa inmultim familia de
albine,divizam stupul cu o diafragma etansa(avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua
proaspete).Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu
puiet gata de eclozionare.Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii
care considera stuparitul un hobby.

Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare

O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare.Stuparii cu
mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru
familiile de albine.Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si
rezultatele vor fi pe masura,traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de
a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii.
Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie.Din familia de
baza,se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet.Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu
urdinisul mic.Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata.Daca matca
nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei.Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu
faguri cu puiet gata de eclozionare,recoltati din familiile de baza.Cand familia ajunge sa ocupe 7-8
faguri se face o noua organizare.Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde
matca mai in varsta,iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa
valorifice culesurile tarzii.In toamna dupa ce culesurile au incetat,familia ajutatoare se uneste cu
familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Bineinteles ca procedeele de intretinere ce se aplica
familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de
specialitate.Stuparii incepatori trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea
timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate.

6.2.INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE

Alegand acest tip de stup, apicultorul incepator face un pas direct si decisiv spre
practicarea unui stuparit profesionist..Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral, pot fi
instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine
cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente.Bineinteles
ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea
tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului.
In orice caz daca l-ati ales,alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup?
In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat,mai bine spus preia
tehnologii caracteristice ambelor.De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este
identica cu cea aplicata la stupii orizontali.Se fac restrangeri de cuib,impachetari,largiri ale cuibului
prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc.Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10
faguri ai cuibului,iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi,stim ca a sosit
momentul sa adaugam primul magazin.Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules
la salcam.Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali.Pentru a opri matca sa
depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei,in acest fel albinele ingrosand fagurii
de recolta. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se
observa capacirea superioara a acestora,stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin.
Acesta se aseaza deasupra cuibului,primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va
continua procesul de capacire.Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul
cand nu este cules, din cauza multimii albinelor,care ocupa pana la refuz fagurii din cuib.Dupa
terminarea culesurilor mierea se recolteazaLa acest tip de stup intervine o problema majora: mierea
depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e
insa o regula),si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare.Odata cu venirea
timpului racoros,intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.

63
 6.3.INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI

Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse.Unii il considera ca fiind
cel mai bun stup existent, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.Sigur este un
lucru:este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj
vast de cunostinte apicole. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa
ajunga la o dezvoltare buna,succesul este asigurat.Iata cum se manuieste: Familiile normale si
puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse,avand fagurii din corpul superior plini cu miere
capacita,de calitate superioara.Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din
corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior.Prin forma inalta a ramelor din cele
doua corpuri,forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii,majoritatea proviziilor de hrana se
gasesc in corpul superior.Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se
deplasa pe verticala,in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de
ghem.Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare.La sfarsitul perioadei de
iernare si inceputul primaverii familiile ocupa,treptat,cu puiet fagurii din corpul de sus,unde sunt
conditii mai bune pentru mentinerea caldurii!Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos
exista faguri cu celule goale,se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a
corpurilor. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca
puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra),cat si in fagurii goi din corpurile
superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt,deasupra fundurilor).Altfel fagurii din corpurile de
jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit,cel
mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor
respective in stupi curatati si dezinfectati.Cand familiile au matci tinere si prolifice,populatii
numeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere,cantitatea de puiet
creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine
tinere,inainte de inflorirea salcamului sau -cel mai tarziu-inainte de aparitia culesurilor de productie
de vara.De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o
noua restructurare a cuibului respectiv:intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp,care-in
anii favorabili-poate fi si el ocupat cu puiet si albine. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii
aflati in corpul de jos,matca este nevoita sa-si desfasoare,in continuare, activitatea de ouat pe acesti
faguri,celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Catre
sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de
deasupra.La pregatirea familiei pentru iarna,peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii
de miere si pastura de buna calitate.

INTRETINEREA ALBINELOR FARA FOLOSIREA GRATIEI HANNEMAN

a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)

b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puiet
c , d , e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilor
f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)

64
 INTRETINEREA ALBINELOR N STUPI M.E.
CU FOLOSIREA GRATIEI HANNEMAN

a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)

b) Corpurile in care a iernat familia , inversate , pentru intensificarea cresterii de puiet
c , d , e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare
f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)

Scheme de intretinere in stupi multietajati , dupa C . Antonescu

Lucrri de primvar

zborul de curire
lucrrile de primvar ncep n stupin la temperatura de 8C i constau mai nti n:
- grbirea topirii zpezii
- curirea vetrei stupinei
- curarea scndurelelor de zbor a urdiniurilor
- pregtirea inventarului necesar desfurrii lucrrilor
la 12C albinele fac primul zbor de curire; la familiile normale are o durat de 40-50 de
minute; efectundu-l albinele ncep s aduc n stup primele ncrcturi de nectar i
polen;
apicultorul trebuie s urmreasc zborul de curire care d indicaii asupra strii familiei
dup iernare
este bine ca apicultorul s fac CONTROLUL VIZUAL trecnd prin faa
urdiniurilor. Se poate observa dac unele colonii nu ies la zbor de aceea apicultorul
este bine s fac forarea zborului de curire:
- dac zpada nc nu s-a topit este bine s se mprtie peste ea paie sau pleav
- n ziua cu temperatur de 10-12C stuparul poate desface capacele lsnd soarele
s bat n podior; cldura nclzete podiorul i ptrunde n mijlocul ghemului;
albinele se desfac, ies din stup fcnd zborul de curire; dup zbor albinele se
ndoap cu mierea din fagurii mrginai mai plini, aducnd mierea spre centru
dup care ghemul se reface.
- pentru forarea zborului de curire se poate apela i la deschiderea mai larg a
urdiniurilor care dup zborul de curire se micoreaz la loc
- dup zbor albinele trimit cercetae n special albine din grupul social al
cuttorilor de ap (apa necesar pentru hrnirea puietului ct i pentru diluarea
mierii cristalizate). De multe ori apa este mai rece dect temperatura mediului i
albinele rebegesc de frig ceea ce determin importante pierderi
o dat cu zborul de curire n stupin se instaleaz ADPTORUL. Albinele prefer
apa nclzit de soare. Se poate administra albinelor n unele zile ap uor srat (o

65
 linguri de sare 5-6 g la 10 l de ap nu este bine ca sarea s fie pus la ochi deoarece
este toxic pentru albine). Se poate aduga n ap i acid citric 0,5 g la 1 litru de ap
ajut la eliberarea ionilor de hidrogen necesar metabolismului albinelor
asigurarea apei, fr ca albinele s mai ias pe timpul rece, se poate face n interiorul
cuibului, n jgheabul unui hrnitor ce st n permanen n stup. La 7 zile ridicnd capacul
stupului printr-un orificiu fcut n podior se poate pune 50 ml ap uor ndulcit.

REVIZIA DE PRIMVAR

REVIZIA SUMAR DE PRIMVAR

Este primul lucru care se face n sezonul de primvar. Ea are drept scop principal
cunoaterea modului cum s-a fcut iernarea, descoperirea strilor anormale, ndreptarea lor precum
i crearea condiiilor de dezvoltare pentru valorificarea culesului.
La aceast revizie se urmrete:
a. puterea familiei de albine care se msoar n numrul de intervale ocupate de
albine (7-8 f.f.bun; 6 f.bun; 4 f.slab; sub 4 f.f.slab)
b. prezena mtcii se apreciaz dup prezena puietului pe fagurii centrali; lipsa
puietului poate fi cauzat de ntrzierea ouatului (mai ales la familiile slabe (sau de
lipsa proviziilor de hran sau pierderea mtcii). n acest caz se repet controlul la 3-4
zile. Verificarea sigur se poate face prin introducerea unui fagure cu puiet tnr (ram
de control). Dac pe acest fagure apar botci de salvare este sigur c familia este
orfan;
c. prezena hranei se stabilete prin verificarea a 1-2 faguri marginali (suficient,
puin, lips)
d. starea general a cuibului se apreciaz dup prezena sau absena petelor de diaree,
mucegai, urme de oareci.
O dat cu revizia sumar de primvar se pot efectua i unele lucrri cum ar fi:
- ndeprtarea ramelor goale, neacoperite de albine, a fagurilor necorespunztori
- protecia stupilor contra pierderilor de cldur
- la stupii cu funduri detaabile se poate face o dat cu revizia sumar i schimbarea
fundurilor cu cele curate, pregtite din timp pentru acest lucru.
- Lucrarea se face cu scopul de a ndeprta albinele moarte, a resturilor de cear.

NDREPTAREA STRILOR ANORMALE

Imediat dup revizia sumar se trece la ndreptarea strilor anormale.
ndreptarea familiilor orfane- familiile pot deveni orfane prin pierderea mtcii de
btrnee, de boal sau iernare necorespunztoare.
Primvara, familiile orfane se pot ndrepta numai cu ajutorul apicultorului i n
funcie de puterea lor i anume:
a) familia orfan puternic va primi o matc de rezerv, ce se introduce n familia
n colonie; dac familia are botci de salvare acestea se vor distruge cu 3-6 ore
nainte de introducerea mtcii
b) familia orfan de putere mijlocie primete odat cu matca i populaie de
albine, matca se introduce n colonie i se elibereaz dup 24 h.
c) familia orfan slab se unific cu o alt familie slab dar care are matc; de
obicei familia orfan este dus la cea cu matc, ramele fiind puse la marginea
cuibului
Unirea familiei de albine se face dup anumite reguli

REGULILE UNIRII FAMILIILOR DE ALBINE

Se va ine cont de :
- albinele i creeaz reflexe condiionate pentru locul lor n stupin, pentru propria matc
i pentru mirosul specific al familiei i astfel nu permit ptrunderea n stup a albinelor
strine
66
 La unificare se vor lua urmtoarele msuri:
a) familia ce urmeaz s fie unit se va apropia treptat de familia cu care se va unifica
b) familiile mai puin populate se duc spre cele mai populate
c) se va proceda la uniformizarea mirosurilor celor 2 familii
d) ntre cele 2 familii se poate pune un ziar perforat pentru a se realiza o unificare treptat
e) unirea se va face la ncetarea activitii de zbor a albinelor deoarece sunt mai linitite
f) matca va fi introdus temporar ntr-o colonie pentru a preveni omorrea ei
g) dup 24 de ore de la unificare se face eliberarea mtcii i reorganizarea cuibului

ndreptarea familiilor cu albine outoare

Este o lucrare destul de grea deoarece situaia este greu de ndreptat
Familia cu albine outoare se recupereaz foarte greu. Ele apar atunci cnd familia orfan
rmne mult timp fr puiet tnr din care albinele s-i poat crete o alt matc. Familiile slabe
cu albine outoare se distrug. Familiile mijlocii i cele puternice se recupereaz.
Tehnici de lucru
Metoda I
se ndeprteaz fagurii cu puiet provenit din activitatea albinelor outoare
se introduce n familie 2 faguri cu puiet cpcit provenit din familia normal
se d familiei o matc n colivie
se va inversa locul stupilor n stupin (familia cu albine outoare se va aeza n locul
familiei normale donatoare de matc i puiet asigurndu-se astfel schimbul de albine
culegtoare)
dup 24-48 h se elibereaz matca
n familia donatoare care a rmas orfan, albinele vor forma botci, care se vor distruge
dup 3-6 ore, introducndu-se o matc de la rezerv.

Metoda II
n familiile cu albine outoare se va introduce un numr mare de faguri cu puiet
necpcit pentru a da de lucru albinelor. Albinele vor construi botci care vor fi distruse i
se va introduce o matc nou
ndreptarea familiilor slabe
Este o lucrare care necesit un volum mare de lucru; msurile ce se iau pentru ndreptarea
familiilor slabe sunt n funcie de cauze i anume:
d) Regim mai bun de temperatur se asigur prin:
ndeprtarea ramelor neacoperite de albine i reducerea cuibului (ramele cu
rezerve de hran se pot grupa dup diafragm, albinele avnd acces prin partea
de jos a diafragmei) este bine s se fac imediat dup zborul de curire se
intensific astfel ouatul i creterea puietului cu 50%
gruparea a 2 familii ntr-un stup, separarea realizndu-se prin diafragme oarbe,
familiile i vor mprumuta cldur reciproc
se va reduce urdiniul corespunztor puterii familiei de albine
protejarea cuibului cu saltelue lateral i deasupra
e) Proviziile de hran n fiecare familie trebuie s existe 4 kg de miere i 1-2 faguri cu
pstur
f) Introducerea de faguri cu puiet cpcit se ridic din familiile puternice faguri cu puiet
cpcit ce se dau familiilor slabe din care se scot faguri cu puiet necpcit i se dau
familiilor puternice; se recomand acest schimb pentru a se evita lrgirea excesiv a
cuibului; se vor respecta toate regulile unificrii
g) nlocuirea mtcilor necorespunztoare asigur ntrirea familiilor slabe.

67
 FURTIAGUL
Este un instinct pe care albinele l au, el devenind activ n anumite situaii i anume n
condiiile lipsei de cules.
Furtiagul se manifest prin ncercarea unor familii de a-i asigura proviziile de hran prin
atacul altora din stupin.
Furtiagul se caracterizeaz prin:
- nvala albinelor la stupii deschii
- atacarea familiilor slabe
- mortalitate la urdiniuri
Furtiagul se poate extinde forate uor.
Prevenirea acestui instinct se face prin:
meninerea n stupin numai a familiilor puternice pentru a se apra;
ndeprtarea la timp a tuturor strilor anormale;
dimensionarea cuibului i a urdiniului n raport cu puterea familiei;
verificarea stupilor pentru a nu prezenta nici un fel de orificii;
cercetarea rapid a cuibului;
deschiderea stupilor numai la ncetarea activitii de zbor;
ferirea fagurilor cu miere de accesul albinelor.
Msuri de combatere:
ungerea peretelui din fa a stupului cu petrol, evitndu-se o zon de 5 cm de la
urdini
pe scndura de zbor se poate pune o crp mbibat cu petrol
se micoreaz urdiniul
se stropesc albinele cu ap
nchiderea stupului pentru 30-50 de minute
inversarea stupilor (cel atacat cu cel ho)
folosirea la urdini a dispozitivelor sau capcanelor speciale pornind de la o simpl
plac de sticl aezat oblic n faa urdiniului oblignd albinele s circule lateral pn
la dispozitive speciale numite santinel sau ican care oblig albinele ce intr
n stup s parcurg un traseu sinuos, ncurcnd astfel albinele hoae i dnd posibilitate
albinelor paznic s se organizeze i s se apere mai uor.

REVIZIA GENERAL DE PRIMVAR

(REVIZIA DE FOND)
Aceast revizie are ca scop principal crearea de condiii ce intensific dezvoltarea familiilor
de albine.
Se execut cnd temperatura este de 14-16C la umbr.
Se va aprecia:
o Puterea familiei se apreciaz dup:
dup numrul de intervale ocupate de albine pe fiecare fagure
~ 6 intervale ( 300 g albine rama orizontal 435 X 300
240 g albine rama vertical 435 X 230)
o Calitatea mtcii se apreciaz dup:
cantitatea de puiet dup numrul de faguri ocupai cu puiet (1 dm 2 de
fagure = 800 celule pe ambele fee)
aspectul puietului o matc de calitate = un puiet cu cpcire dreapt, este
compact i uniform
o matc btrn, boal etc. = puietul neuniform,
redus, depus neregulat cu cpcire bombat
o Cantitatea de miere se apreciaz tiind c rama:
68
 - 435 X 300 = 3,5 4 kg miere
- 435 X 230 = 2,5 3 kg miere
(1 dm2 fagure pe ambele fee = 330 350 g miere)
o Calitatea cuibului se apreciaz dup aspectul fagurilor
Concomitent cu revizia de fond sau imediat ce se elimin din stup ramele neocupate i
necorespunztoare:
se reduce cuibul, se protejeaz n continuare stupii de frig
se asigur spaiu corespunztor pentru ouatul mtcii
se asigur rezerva de hran
SE COMPLETEAZ EVIDENA APICOL
Pe baza celor 2 revizii se apreciaz modul cum au IERNAT FAMILIILE DE ALBINE !!!

CE MAI FACEM PRIMVARA ?

CURIREA CUIBULUI I DEZINFECIA STUPILOR

se efectueaz, de obicei dup revizia de fond, dac vremea permite se poate face odat
cu aceasta;
pentru aceast lucrare este necesar s existe o rezerv de 3-4 stupi goi. Familiile se vor
muta pe rnd din stupii n care s-a fcut iernarea n stupi curai i dezinfectai
stupii, nlocuii pe rnd vor fi rzuii, splai, dezinfectai
odat cu aceast lucrare se execut i o sortare a fagurilor: fagurii care trebuie
reformai ce mai au puiet vor fi mutai spre marginea cuibului, urmnd s fie
ndeprtai dup ecloziunea puietului; fagurii care mai conin miere se descpcesc, se
pun dup diafragm; cei cu miere cristalizat se stropesc cu ap cald
ASIGURAREA ALBINELOR CU HRAN
Pentru creterea rapid a familiilor de albine i implicit pentru realizarea unor producii
sporite, este nevoie de o hran sporit.
Primvara familia consum aproximativ 30 kg de miere (respectiv zilnic 400-500 g miere
i 100-200 g polen). ntr-o familie rezerva de hran nu trebuie s scad sub 6-8 kg.
HRNIREA PENTRU COMPLETAREA REZERVELOR DE HRAN
Dac n familia de albine nu exist rezerve de hran se apeleaz la hrnirea pentru
completarea rezervelor de hran.
HRANA GLUCIDIC
Metode
Introducerea n cuib a fagurilor de miere
este cea mai obinuit metod;
se apeleaz la fagurii cu miere din rezerva stupinei;
se vor ndeprta din cuib fagurii goi atunci cnd se introduc cei cu miere pentru a
evita lrgirea excesiv a cuibului;
dac fagurii conin i celule libere se vor introduce alturi de ramele cu puiet dac
sunt plini cu miere se aeaz lateral.
Introducerea n cuib a siropului de zahr
siropul se prepar n concentraie 2:1
siropul se administreaz la temperatura de 40C n porii mari = 2 3 l o dat
administrarea se face n hrnitor sau n fagure
hrnirea se va executa dup ncetarea activitii de zbor
se vor micora urdiniurile familiilor hrnite, iar cuiburile se vor proteja mpotriva
pierderilor de temperatur.
HRANA PROTEIC

69
 Foarte important este i asigurarea familiilor de albine cu hran proteic. Atunci cnd se
constat lipsa ei din stup este bine s se procedeze la hrniri de completare a rezervelor de proteine.
Este bine ca rezervele de proteine s se pregteasc din vreme, pstrndu-se ca rezerv.
Principala surs de protein este POLENUL
Sursele de polen sunt:
a) Polen n celulele fagurelui PSTURA
Se obine n perioada culesului abundent de polen prin scoaterea din familie a 1-2
rame cu polen i reintroducerea lor n familie n perioada culesului de nectar pentru
a fi umplui cu miere i cpcii. Ei se pstreaz n magazia de rezerv i folosii
primvara i toamna.
b) Rezerve de polen din faguri
Const n scoaterea psturii din fagurii ce urmeaz s fie reformai, amestecarea ei
cu miere i pstrarea n borcane nchise
c) Rezerve de polen din colectarea direct de la plante
Prin scuturarea inflorescenelor cea mai mare cantitate de polen este furnizat de
inflorescena porumbului (se recolteaz n perioadele lipsite de vnt, este cald,
dimineaa)
d) Obinerea rezervelor de polen cu ajutorul albinelor
Prin folosirea colectorului de polen (albinele sunt forate s cedeze 10-15% din
polen anual se pot obine 2-4 kg de polen/familie (conservarea polenului se poate
face prin amestecarea unei cantiti egale de miere sau o cantitate duble de zahr)
HRNIRILE DE STIMULARE
Pentru stimularea activitii n cuib n special ouatul mtcii, atunci cnd n natur lipsete
culesul (primvara predomin plantele polenifere i plantele care ofer cules de ntreinere).
Pentru creterea puterii familiei n vederea valorificrii culesului, hrnirile de stimulare se
aplic cu cca. 6 sptmni nainte de nceperea culesului i se efectueaz pe o durat de 3-4
sptmni n funcie de puterea familiei i de durata culesului.
Hrnirea de stimulare poate s fie:
a) stimulare cu glucide
- descpcirea periodic a unei suprafee de fagure cu miere ce se aaz n cuib
sau dup diafragm
- administrarea de sirop de zahr (1:1) aproximativ 800-1000 g la 4-5 zile
- miere lichid diluat la 1 litru de miere 2 pahare de ap
b) stimulare cu proteine
- polen sub forma de turte 1:1 deasupra fagurilor de cuib
- polen n aer liber ( n stupin, n locuri ferite de vnt n ldie n acelai timp fcndu-
se hrnirea cu sirop n stup)
- polen + zahr pudr (la 1 kg de amestec 100 ml de ap) - fcndu-se turte ce se aeaz
deasupra ramelor din cuib

REGULI PENTRU APICULTORII NCEPTORI

1. Siropurile pentru hrnirile de completare este bine s fie fcute cu ceaiuri sau ap
neutr. H2O neutr = ap clocotit 30 minute
Ceaiurile = se obin de obicei cu ap neutr, folosind ca plante: izm, suntoare, mueel,
melis, coada oricelului, glbenele, cimbrior, tei etc.
Este bine ca ceaiurile s varieze, folosind de fiecare dat numai 3 plante.
Cnd apa clocotete se arunc n ea 2,5 g plante la litrul de ap, se acoper cu capacul. Se
las s se rceasc. Se strecoar; cu acest extract se fabric siropul.
2. Zahrul din sirop nu se fierbe niciodat; cnd apa clocotete, se d jos de pe foc, se toarn
uor zahrul mestecnd pn la dizolvare.
3. Este bine ca n siropul astfel preparat la o cantitate de 5 litri s se adauge i zeama de la o
lmie (acest lucru ajut la transformarea siropului n miere albinele prelucrtoare sunt parial
70
scutite de efortul glandelor faringiene care trebuie s secrete enzima INVERTAZ necesar
invertirii zaharozei n glucoz i fructoz.
4. Rezultate foarte bune s-au obinut cnd n siropul oferit albinelor s-a adugat suc de
ceap (25 g suc de ceap / litru de sirop)
Ceapa (ca i usturoiul) conine substane FITONCIDE = au puternic aciune bacteriostatic
i bactericid.
5. Hrnirile de stimulare ncep imediat dup cele de completare i au rostul de a intensifica
din vreme ouatul mtcii care ncepe ntr-un ritm foarte lent pe la mijlocul lunii ianuarie.
6. ntr-o familie de albine cuibul familiei se va dezvolta atunci cnd n stup intr o hran
nou. Apicultorul intervenind cu hran determin albinele s ia aceast hran din hrnitor i s o
depun n fagurii centrali, n directa apropiere a cuibului; prin prelucrarea hranei se
supraalimenteaz, matca este mai abundent hrnit i va depune ou mai intens (la 10 zile de la
nceperea hrnirii stimulative numrul de ou depuse ajunge la 500-1000/zi)
7. Dei afar este frig, fcnd aceste hrniri de stimulare, populaie tnr apare n stup
nainte ca albinele din toamn s se epuizeze i s dispar.
8. Siropul acidulat are mare influen n combaterea apariiei nosemozei (sucul de lmie nu
se administreaz cnd stimularea se face cu lapte).
Polenul se usuc la o temperatur maxim de 40C (fr a fi expus direct razelor solare); o
foarte bun pstrare se realizeaz n vase nchise ermetic la temperaturi de 10-15C (echilibru hidric
cu aerul nconjurtor).
Pentru o mai bun pulverizare a polenului n rni se recomand amestecarea cu zahr tos.
Se pulverizeaz polenul ntotdeauna n cantiti mici, necesare pentru 2-3 zile de consum,
deoarece sub aceast form grsimile pe care le conine oxideaz (rncezesc), polenul i pierde o
parte din protein, este n parte alterat i refuzat de albine.
9. Se recomand n hrana de stimulare lichid s se adauge sucul de legume: la 1 litru sirop
25 g suc de ceap sau usturoi.
Mod de preparare:
- ceapa cojit se rade pe rztoare, rztura se pune n tifon i se stoarce, obinndu-se un
suc lptos (sau storcitor) cnd siropul este cldu , 37C se adaug sucul
10. Se recomand i sucul de morcov , 10 g/litru sirop numai o dat pe sptmn
11. Se poate folosi i acidul acetic (oetul) n hrana stimulativ
la oetul de 3 - 80 ml la kg zahr
6 - 40 ml la kg zahr
9 - 26 ml la kg zahr
(1 lingur de sup = 15 ml)
12. Toate reetele cunoscute recomand ca din sirop s nu lipseasc substanele proteice o
hrnire exclusiv cu glucide determin acea foame de proteine i vitamine
13. Stimulnd din vreme coloniile, nc de la primele zile ale lunii februarie, ele vor crete
cel puin 2 generaii de albine tinere n urmtoarele 40 de zile; pe la 10 martie albinele au activitate
intens.
14. n afar de polen i pstur celelalte substane proteice trebuie administrate cu deosebit
precauie; dei ele sunt deosebit de folositoare dac sunt oferite n cantiti prea mari pot stimula
dezvoltarea unor parazii ce triesc n organismul albinei (NOSEMA APIS ZANDER)
15. Cnd se ofer albinelor substane proteice se ncepe cu cantiti mici, pe care albinele s
le consume n cel mult 2 ore, urmnd ca n celelalte zile dozele s se mreasc.
16. Cnd se administreaz o cantitate prea mare de sirop cu substane proteice i rmne n
hrnitor, acesta devine vscos, se ntinde i miroase a acru.
17. Pstrarea fagurilor cu pstur se face n camere cu temperaturi ntre 2-16C.
18. Pstura confer albinelor consumatoare o longevitate deosebit; s-a observat din
cercetrile efectuate c ele triesc mai mult dect cele consumatoare de polen adunat n colectoare.

19. Cnd polenul apare n cantitate mare n stup, albinele nu mai consum pstura din anul
trecut.

71
 20. Pstura prelucrat de stupar i pus n vase ermetic nchise avnd i un strat izolator de
miere deasupra i pstreaz mai bine proprietile
21. Pstura din faguri mai veche se un an i pierde din valoroasele proprieti.
22. Pstura trebuie introdus n cuib cu cel puin o lun nainte de apariia n cantitate mai
mare a polenului proaspt ( n condiiile rii noastre luna aprilie)
23. S-a stabilit c pentru a crete 4.500 larve, albinele doici i larvele mai mari de 3 zile
consum 0,500 kg pstur deci rezult c se cresc 10.000 albine cu 1 kg de pstur, adic 1 kg de
albine. La nceputul lunii aprilie cnd apare culesul la arborii fructiferi, salcie i rapi cultivat,
colonia trebuie s aib 3 kg de albine culegtoare care vor consuma 3 kg de pstur;
24. Este recomandat la nceputul hrnirilor s se apeleze mai mult la hrniri cu turte sub
podior, deoarece introducerea acestora n stup presupune ridicarea pentru o clip a podiorului
pentru a introduce turta sub el;
25. Dac cu ocazia zborului forat de curire, o parte din colonii au lsat excrementele pe
scndura de zbor sau pe peretele frontal i nu sunt prea numeroase, coloniile respective vor fi
ajutate dndu-le de cteva ori, n hrnitor, prin podior sirop 1:1 cu 0,5 g acid citric la litru, siropul
fiind pregtit cu ceaiuri;
26. Foarte recomandate sunt siropurile fcute cu ceai n care se adaug sucul de ceap (25 g/
litru de sirop). Renumitul apicultor C.Hristea n cartea sa Stupritul nou spune c n 10 ani ct a
folosit aceast hran medicamentoas nu a avut nici un caz de nosemoz Atenie a urmrit ca
acest sirop s aib un pH de 5-6 care frneaz dezvoltarea nosemozei, pe cnd o hran alcalin, cu
un pH de 8-9 o favorizeaz.
27. Sucul de ceap poate fi dat oricnd n afara perioadei de cules, pentru a nu influena cu
mirosul su persistent mierea extras.
28. Din experienele fcute s-a constatat c albinele hrnite cu siropuri n care s-a adugat
suc de ceap au trit mai mult, ntre 65 i 93 de zile
Dintre toi stimulenii prezentai cea mai bun rmne pstura ea este :
de nou ori mai bun dect oricare nlocuitor de polen
de 3 ori mai bun dect polenul obinut n colectoare
Cnd lipsete pstura:
colonia lncezete
matca nu depune ou
o parte din albine i pierd prea devreme viaa n primvar
STUPARII NU-I ACORD ATENIA CUVENIT !!!

29. Polenul nu asigur albinelor numai proteina necesar, ci, datorit coninutului su de
celuloz, provoac o dezinfectare mecanic a tractusului digestiv. Celuloza eliminat antreneaz o
dat cu ea milioane de spori ai nosemozei ce se gsesc n stomac.

RENNOIREA CUIBULUI I OBINEREA PRODUCIEI DE CEAR

nsuirea albinelor de a produce cear trebuie valorificat n dou direcii principale:

1. rennoirea cuibului
2. obinerea de producii de cear-marf
Producia de cear este determinat de:
a) existena albinelor n vrst de 12-18 zile
b) existena culesului de nectar i polen
c) o temperatur corespunztoare = 34-35C
d) existena spaiilor libere n special ntre fagurii cu puiet sau alturi de acetia.
Secreia cerii nu influeneaz negativ creterea puietului sau activitatea culegtoarelor.
Secreia cerii depinde de starea familiei de albine astfel:
- familiile orfane i familiile care se pregtesc de roire nu mai cldesc faguri;
- creterea dirijat a albinelor, o munc susinut de selecie poate determina o
intensificare a produciei de cear; (este necesar alegerea pentru nmulire a familiilor
72
 care pe lng o productivitate ridicat pentru producia de miere se disting i printr-o
producie ridicat de cear).
Dup un calcul teoretic privind producia de cear rezult c:
- 1 kg de albine produc 500g cear; cresc 25.000 larve
Anual o familie poate crete 15 kg de albine asta ar nsemna 7,5 kg de cear.
Acest lucru nu se poate ntmpla deoarece albinele nu dispun de condiii favorabile secreiei
de cear tot anul.
Pentru producerea unui kg de cear albinele consum 3,5 kg de miere

1.RENNOIREA CUIBULUI
Durata de folosin a fagurilor este limitat. Pe msura creterii puietului calitatea fagurilor
scade deoarece:
a) nprlirea succesiv a larvelor determin micorarea volumului celulelor prin
cmuele care rmn lipite pe pereii celulelor i care nu pot fi scoase de albinele
curitoare;
b) fagurii i schimb culoarea astfel:
- brun deschis = 2 generaii
- brun = 5 generaii
- brun nchis = 10 generaii
- negru = 15 ani
Folosirea fagurilor vechi determin:
a) existena celulelor mai mici care duc la apariia unor albine mai mici, cu nsuiri
morfologice modificate (trompa; gua)
b) o producie de miere mai mic
c) un consum mai mare de energie pentru curarea celulelor fagurilor foarte vechi
d) apariia bolilor, fagurii vechi constituie un factor de infecie n stupin, n ei
pstrndu-se ndelungat sporii de nosemoza de loca, oule de molia cerii etc.
Se recomand astfel reformarea anual a 1/3 din numrul lor (realizndu-se astfel nnoirea
total n 3 ani)
Reformarea fagurilor se face:
- primvara la revizie;
- toamna la revizie;
- la strngerea cuibului;
- la extracia mierii
Se vor reforma:
- fagurii vechi;
- fagurii cu celule de trntori;
- fagurii deformai;
- fagurii mucegii.
Pentru a pstra numrul de faguri n paralel cu reformarea trebuie organizat cldirea
fagurilor noi respectiv rennoirea cuibului.
Construirea de faguri noi trebuie s se desfoare dup un plan precis, innd cont de:
- numrul de faguri necesari pentru rennoirea cuibului;
- numrul de faguri pentru completarea echipamentului stupilor;
- numrul de faguri necesari pentru crearea de familii noi.
Se va stabili astfel numrul de faguri pe care trebuie s-l cldeasc fiecare familie.

2.CEARA MARF
Prin rennoirea cuibului familia nu epuizeaz posibilitile de a produce cear. Pentru
obinerea produciei de cear se pot folosi:
a) ramele clditoare
- rame goale
- rame mprite n dou cu o ipculi orizontal

73
 - rame cu speteaza superioar demontabil la care numai treimea superioar este folosit
pentru construcie
Recoltarea cerii din aceste rame se face la 3-5 zile;
Intensificarea produciei de cear se poate realiza prin aezarea ramelor clditoare n 2-3
puncte ale stupului.

Rama poate da indicaii asupra strii familiei:

- rama rmne necldit lipsa mtcii sau pregtirea de roire
prin folosirea acestor rame se poate obine 400-700 g cear/familie.
Folosirea ramelor clditoare satisface instinctul albinelor de a construi celule de trntor,
celule indispensabile n anumite perioade pentru meninerea familiei ntr-o activitate normal i,
implicit, cldirea fagurilor artificiali n ntregime cu celule de albine lucrtoare.
Ramele clditoare pot fi rame obinuite de cuib sau de magazin. Acestea se introduc n
sezonul mai rece la marginea cuibului dup ultima ram cu puiet, cnd timpul se nclzete n
mijlocul cuibului.
n perioada premergtoare roitului folosirea ramelor clditoare este obligatorie, deoarece
familia de albine din instinct va cldi numai faguri cu celule de trntori, ne mai fiind nevoite s
road tiparul celulelor lucrtoare de pe fagurii artificiali.
Ramele clditoare se folosesc n familiile de albine n acelai timp cu fagurii artificiali. Nu
este bine s se exploateze prea mult familia de albine pentru cldirea de faguri pentru a fi topii.
!!! SEMNE PENTRU TINERII APICULTORI:
1. ncetarea cldirii fagurilor indic:
a. lipsa de cules
b. familie orfan
2. cldirea celulelor de trntor n care albinele depun nectar nseamn c a nceput marele
CULES
b) Recoltarea crescturilor de cear de pe podior, diafragm, pereii stupului, dintre rame,
de la descpcirea fagurilor
c) Obinerea cerii din reformarea fagurilor vechi:- la topirea fagurilor vechi, a 4-a sau a 5-a
parte din cear rmne n botin, realizndu-se 70 g cear/fagure.

FOLOSIREA CULESURILOR TIMPURII

n vederea dezvoltrii i pregtirii familiilor de albine pentru primul cules principal
SALCMUL o atenie deosebit trebuie acordat valorificrii culesurilor timpurii.
Primvara timpuriu predomin plantele polenifere i mai puin nectarifere ele oferind
culesuri de ntreinere. Aceste culesuri stimuleaz dezvoltarea familiilor de albine i sunt asigurate
de : salcie salcia comun, salcia cpreasc, salcia plngtoare, rchita; flora timpurie de pdure;
livezile de pomi fructiferi respectiv cais, piersic, cire, prun, viin, pr, mr, gutui, nuc, castan
comestibil.
La 2 sptmni de la controlul de fond, pentru folosirea culesurilor timpurii se vor lua
urmtoarele msuri:
- stimularea familiilor prin hrniri de stimulare (descpcirea dup diafragm a 1-2
dm2 miere cpcit - la 3-4 zile; sau hrnirea cu sirop de zahr); se va acorda atenie i
hranei proteice;
- unificarea familiilor slabe i uniformizarea puterii la celelalte familii;
- meninerea cldurii n cuib;
- deschiderea urdiniurilor n mod treptat;
- o dat cu apariia florilor de cire familiile de albine ncepe i construirea de faguri,
lucru ce trebuie exploatat de apicultor cu scopul asigurrii fagurilor necesari prin
introducerea periodic a ramelor cu faguri artificiali pentru cldit.

LRGIREA CUIBULUI

74
 Primvara, al 10-14 zile de la controlul de fond, familiile se vor controla din nou i n
cazul n care toi fagurii din cuib sunt ocupai de puiet este nevoie s se apeleze la lrgirea
cuibului.
Lrgirea cuibului este o lucrare care const n aranjarea de faguri n scopul crerii de spaiu
necesar dezvoltrii familiei de albine i depozitrii proviziilor de hran.
Lucrarea presupune introducerea unui fagure cldit, cu celule de albine lucrtoare, ntre
ultimul fagure cu puiet i cel cu provizii (de acoperire). Este recomandat s se foloseasc faguri mai
nchii la culoare (de ce ? sunt mai clduroi), n familiile puternice se pot introduce 2 faguri
deodat de o parte i de alta a ultimului fagure cu puiet (acest lucru este fcut i pe msur ce
puterea familiei de albine crete).
Rama folosit pentru lrgirea cuibului nu se introduce ntre ramele cu puiet pentru a nu
stimula dezvoltarea familiei peste capacitatea albinelor de a acoperi puietul, prevenind astfel rcirea
lui. n caz contrar, dac temperatura exterioar scade, albinele se adun n ghem, prsesc o parte
din puietul situat lateral cuibului, acesta rcete, moare, constituind totodat i un focar de infecie.
Este recomandat ca fagurii introdui s aib o coroan de miere i pentru a fi luai n lucru
rapid de albinele lucrtoare se recomand stropirea acestora cu sirop de zahr sau ap cldu. La
apariia culesului lrgirea se poate realiza i cu faguri cldii, deschii la culoare sau foi de faguri
artificiali, care vor fi cldii de albine.
Se recomand introducerea de faguri artificiali cnd la cntarul de control se
nregistreaz sporuri de 100-200 g.
A doua zi de la introducerea fagurilor artificiali acetia se verific dac au nceput s fie
cldii de albinele lucrtoare, n caz contrar se retrag din cuib pentru a nu fi roi de albine, lrgirea
fcndu-se cu faguri cldii. La lrgirea imediat urmtoare se ncearc din nou cu faguri artificiali
pn ce prindem momentul cnd albinele ncep s cldeasc faguri noi.
O dat cu stabilizarea timpului i sporirea puterii familiei se poate efectua lrgirea cuibului
prin introducerea de faguri n centrul cuibului operaia primind denumirea de SPARGEREA
CUIBULUI.
n cazul stupilor M.E. de obicei iernarea se face pe 2 corpuri: cel superior conine rezerve de
hran, iar cel inferior conine faguri goi sau cu mici cantiti de miere (coroane de miere). Albinele
formeaz ghemul de iarn n partea central a ambelor corpuri. Datorit spaiului liber creat ntre
ipcile superioare ale ramelor din corpul superior, albinele au posibilitatea s treac pe toate ramele
pentru folosirea hranei. n timpul iernii, o parte din celulele fagurilor din corpul superior se
elibereaz de hran, astfel c se creeaz puin spaiu liber pentru creterea puietului.
Primvara, ntruct n corpul superior, datorit rezervelor de hran, nu exist spaiu suficient
pentru creterea puietului, se procedeaz la inversarea corpurilor, astfel corpul de jos, care conine
faguri goi, se ridic n partea superioar unde condiiile termice sunt mai favorabile, iar cel de sus se
coboar. n urma inversrii, corpul superior care conine miere ajunge jos pe fundul stupului,
situaie anormal pentru albine. Astfel, albinele transport mierea n corpul superior crendu-se
astfel o autoalimentaie stimulent, care intensific foarte mult ritmul de dezvoltare a familiei de
albine.
n mod normal, n timpul nfloritului pomilor fructiferi, cnd albinele trec n perioada de
cretere a populaiei, n corpul superior exist circa 7 rame cu puiet. n aceast situaie, pentru
asigurarea condiiilor necesare creterii n continuare a puietului, se execut o nou inversare a
corpurilor, ridicndu-se n partea superioar corpul de jos, care ntre timp a fost eliberat de miere i
puiet.
innd cont de durata ciclului de dezvoltare (21 zile - 3 sptmni) dup 3 sptmni se
procedeaz la o nou inversare, operaiune deosebit de important pentru prevenirea i combaterea
roitului.
Odat cu nceperea culesului la salcm se trece la organizarea cuibului, aezndu-se pe fund
corpul cu puiet necpcit, deasupra cel cu puiet cpcit, deasupra aezndu-se un al 3-lea corp cu
faguri goi unde albinele vor depozita mierea. Pe msur ce albinele eclozioneaz din corpul 2, n
celulele eliberate albinele depun miere.

75
 Dac familia de albine ierneaz pe un singur corp, primvara, cnd spaiul devine
insuficient, se ataeaz n partea superioar cel de-al 2-lea corp pentru a permite dezvoltarea
corespunztoare a familiei de albine. n continuare se procedeaz la fel.
PENTRU TINERII APICULTORI !!!
o Prima inversare se realizeaz n ultimile zile ale lunii martie
o A doua inversare se realizeaz la 10-15 zile de la nceputul nfloririi pomilor atunci cnd
corpul superior este plin de puiet tnr.

NTREINEREA ALBINELOR N TIMPUL CULESULUI

Metodele de ntreinere se bazeaz pe cunoaterea particularitilor biologice ale familiei de

albine ct i condiiile climatice i fenologice n care triete familia.
Alegerea unei metode de ntreinere necesit cunoaterea:
1. tipului de cules
2. perioada de pregtire a albinelor
1.Tipul de cules d indicii asupra culesurilor i succesiunea lor, acestea fiind:
a) culesuri mari: n timpul crora albinele strng provizii de hran ce depesc nevoile
proprii, o parte putnd fi extras de om. De exemplu: culesul de la salcm n
lunile mai-iunie cu o durat de 8-14 zile, culesul de zmeur n lunile iunie-
iulie cu o durat de 15-30 zile, caracteristic zonelor forestiere, culesul de tei n
lunile iunie-iulie cu o durat de 15-30 zile, la floarea-soarelui ofer cules n
iunie -iulie, de 15-30 zile, fnee de deal 20-30 zile, n luna iulie, zburtoarea
ofer un cules n iunie, iulie-august, de 15-30 zile, n august fneele din zona
inundabil a Dunrii timp de 20-40 zile.
b) culesuri de ntreinere sunt care asigur nevoile zilnice ale familiei (livezile de pomi, de
vegetaia ierboas etc.)
c) perioade lipsite de cules - albinele nu-i pot asigura necesarul zilnic i consum din
proviziile adunate anterior (de obicei nainte i dup culesul de salcm, apoi n
august-septembrie).
2.Perioada de pregtire a familiei de albine = reprezint perioada pe care o au albinele de
la zborul de curire la nceperea culesului principal.
Pentru ca familia de albine s se poat dezvolta corespunztor pn la apariia culesului
trebuie s treac 70 de zile dup iernat (21 zile ouat redus al mtcii, 10 zile matca i mrete
capacitatea de ouat, 40 de zile pentru 2 generaii de albine).

CONDIII NECESARE PENTRU VALORIFICAREA CULESURILOR

Acestea sunt:
Familii puternice i meninerea n stare activ
Spaii suficiente
Condiii optime de temperatur
Familii puternice i active
Este important s avem cantitatea maxim de albine NU naintea culesului NICI dup,
ci O DAT cu nceperea culesului.
Familii puternice avem cnd:
exist hran suficient n cuib (s nu scad hrana sub 8 kg)
hran n natur sau hrnire suplimentar (pentru stimularea ouatului
mtcii)
mtci tinere
condiii optime de temperatur
Pentru ca s participe la valorificarea culesului albinele trebuie s participe cel puin 5 zile la
cules. Acest lucru presupune:
76
 21 zile perioada de dezvoltare + 30 de zile activiti n stup i orientare = 51 zile
Obinerea de familii puternice este n strns interdependen cu valoarea stupului. El
trebuie s asigure spaiu suficient pentru activitatea nentrerupt a mtcii i a albinelor.
Volumul mare permite familiei :
-s-i manifeste productivitatea
-s-i manifeste dezvoltarea
- s-i sigure creterea unei cantiti mari de puiet
- s previn manifestrile roirii.

NTREINEREA N STUPUL ORIZONTAL

Dup lucrrile de primvar se trece la lrgirea cuibului cu faguri cldii i artificiali.
Cum procedm ?
Treptat fagurii cldii se trec spre periferia cuibului iar cei mai noi spre centru Se poate
proceda la lrgirea dintr-o dat a cuibului ceea ce poate contribui la prevenirea roirii. Roirea poate
fi prevenit i prin introducerea ctorva faguri goi n centrul cuibului.
La apariia culesului familiile trebuie s dispun de 6-8 faguri cldii de-o parte i de alta a
cuibului sau ntr-o parte. Fagurii umplui cu miere se trec spre margine n locul lor ntre ramele cu
puiet i miere se pun faguri goi.
Ce se poate ntmpla?
- Cnd este cules abundent albinele pot depozita mierea n celulele fagurilor de cuib.
Rezultatul ? Blocarea cuibului. Revenirea blocrii se realizeaz prin introducerea repetat de
faguri goi pe centrul cuibului.
Ce mai facem ?
- Acum, n timpul culesului se ridic fagurii plini cu miere cpcit pentru formarea
rezervelor de iernare
- Dup ncetarea culesului se aplic msuri pentru crearea unui regim mai bun de
temperatur.

NTREINEREA N STUPUL M.E.

S nu uitm de avantaje:
- permite mrirea nelimitat a
volumului pe vertical
- se lucreaz cu corpul
- permite o apicultur INTENSIV
- ntotdeauna familiile sunt mai
puternice (se dezvolt foarte bine
regimul biofizic cel mai bun).
Pentru dezvoltarea familiei de albine se
procedeaz la inversarea corpurilor.
Prin transportul rezervei de hran de jos
n sus se intensific activitatea familiei, se Inte
nsificarea creterii de puiet prin inversarea corpurilor:
produce astfel mult cldur ceea ce determin A poziia cuibului nainte de inversare; B poziia cuibului dup
condiii optime pentru dezvoltarea puietului. inversare

Cum se procedeaz?
- prima inversare n ultimele zile ale lunii martie
- a doua inversare dup 10-15 zile (dac corespunde cu perioada de cules se procedeaz la
aezarea corpului al treilea)
- dac matca i-a extins ouatul n corpul 3 se face inversarea cu unul eliberat
- corpuri cu faguri artificiali se intercaleaz ntre corpul cu puiet i corpul superior cu miere.
Aceast intercalare grbete construcia acestora.
NU UITAI !!!

77
 un principiu ce trebuie respectat este aezarea corpurilor goale ntre cel cu puiet (jos) i cel cu
miere (superior) acest lucru determinnd o activitate intens de refacere a unitii cuibului
cnd se dorete limitarea activitii mtcii n corpul inferior se
folosete gratia Hanemann.
n perioada culesului se pstreaz corpuri cu rezerve de miere pentru iarn
dup extracia mierii corpurile cu faguri se aeaz deasupra corpului cu puiet
pe msur ce ne ndreptm spre finalul anului apicol corpurile suplimentare se ndeprteaz,
efectundu-se aranjarea pentru iernare (deasupra corpului cu puiet se aeaz corpul cu rame
cu miere de la magazia de rezerv.

Mrirea volumului stupului prin aezarea

corpului al 3-lea, dup inversarea corpurilor 1 cu
2

NTREINEREA N STUPI CU 2 CORPURI

Stupul cu 2 corpuri ofer avantajul stupului de volum mare care permite:
dezvoltarea continu a familiei de albine
intensificarea creterii puietului
sporirea produciei
Comparativ cu stupul
vertical cu magazine: iernarea se
face pe un singur corp, cel de-al
2-lea corp se aeaz primvara
cnd familia s-a dezvoltat pe 10-
12 rame, iar puietul este pe 8-9
rame.

Cum se procedeaz ?
- n corpul 2 se introduc din cel
inferior 3 faguri cu puiet (1 puiet
cpcit i 2 cu puiet necpcit) +

78
 1 fagure cldit sau artificial + 2 faguri cu hran, iar spaiul liber se umple cu material de protecie
pentru cldur n cuib.
- n corpul 1 se completeaz locul gol cu faguri cldii
- pe msura dezvoltrii familiei se face lrgirea cuibului n corpul superior
- nainte de cules se restructureaz cuibul prin gruparea puietului necpcit n corpul inferior
- n timpul culesului corpul superior va fi umplut repede cu nectar activitatea mtcii se va limita la
corpul inferior
n acest moment se fac rezerve de faguri pentru iernare (faguri cu miere cpcit pe 1/2 - 2/3 din
suprafaa fagurilor
- dup ncetarea culesului corpurile superioare se ridic.
Dezavantaj: se lucreaz cu rama la lrgirea cuibului. Se poate rcii puietul.

NTREINEREA N STUPI VERTICALI CU MAGAZINE

iernarea n acest model de stup se face ntr-un singur corp
primvara, cnd exist 7-8 faguri cu puiet, lrgirea cuibului se poate face prin aezarea unui
magazin unde matca va depune ou, dup ocuparea lui matca coboar n corpul de jos
cel de-al 2-lea magazin se aeaz ntre corp i primul magazin (el va conine faguri cldii i
artificiali) n ajunul culesului
n funcie de intensitatea culesului se poate mri volumul stupului prin aezarea de magazine
suplimentare, respectndu-se principiul de aezare a magazinului suplimentar ntre corpul cu
puiet i cel superior cu miere

INDICII PENTRU NCEPTORI

Culesul de producie este marcat de:
intensificarea i prelungirea zborului culegtoarelor n timpul zilei
zumzet caracteristic pe care l fac albinele care ventileaz stupul seara
miros plcut de miere i cear la urdini
albirea fagurilor la partea superioar datorit alungirii celulelor cu cear nou
produs
la cntarul de control se nregistreaz un spor zilnic de 0,5-1 kg de miere

Pentru valorificarea culesurilor

la stupul orizontal:
se completeaz spaiul liber cu faguri goi, necesari depozitrii mierii
pentru favorizarea zborurilor i a evaporrii apei din nectar pe toat durata culesului
se ine urdiniul deschis n ntregime
la stupii verticali:
se ataeaz magazii sau corpuri suplimentare.
n aceast perioad familiile nu trebuie deranjate. Dac este neaprat nevoie,
interveniile este bine s fie fcute seara, dup ncetarea zborului.

CE MAI FACE APICULTORUL N TIMPUL CULESULUI ?

1. CRETEREA PUIETULUI
Puterea familiei depinde de cantitatea de puiet cpcit din stup
La nceperea culesului familia trebuie s dispun de 7-8 faguri cu puiet cpcit ceea ce va
permite timp de 3 sptmni (n timpul culesului) s eclozioneze albin tnr
Prezena de puiet necpcit la nceputul culesului reine un numr mare de albine necesare
ngrijirii lui.
Pentru nlturarea acestui neajuns se procedeaz la limitarea ouatului mtcii
Cum ?
Prin folosirea gratiei Hanemann:
o ntre corpul inferior i cel superior la stupii verticali

79
 o lateral la stupul orizontal.
Se realizeaz astfel i delimitarea ntre fagurii cu puiet i cei cu miere

2. MENINEREA FAMILIEI N STARE ACTIV

Perioada culesului coincide i cu intrarea familiei de albine n stare de roire
Pentru prevenirea acestui fenomen apicultorul trebuie s ia urmtoarele msuri:
a) lrgirea cuibului
b) ridicarea periodic din familiile puternice a fagurilor cu puiet cpcit cu care se
mputernicesc familiile slabe sau mijlocii sau se creeaz familii noi
c) deschiderea larg a urdiniurilor pentru asigurarea ventilaiei
d) nlocuirea mtcilor btrne
e) asigurarea continu a unui cules (pastoral, cultivarea de plante melifere specifice)
f) selecia i creterea dirijat a familiilor cu instinct de roire slab
g) ntreinerea familiilor de albine n stupi de volum mare

3.MSURI SPECIALE PENTRU PREVENIREA ROITULUI

La stupul orizontal
- cuibul familiei se mut n partea opus urdiniului fagurii aezndu-se n ordinea
maturitii , ultimul fiind cel cu puietul cel mai matur
- n dreptul urdiniului se formeaz un cuib nou n care se pune_
- matca familiei
- 1 ram cu puiet
- 1 ram cu hran
- faguri cldii i artificiali
Toate albinele de pe faguri se scutur n dreptul urdiniului. Se folosete pentru
separare o gratie Hanemann.
- la 8 zile puietul din compartimentul cu matca se retrage n cel opus urdiniului, n locul lui
se pune 1 fagure gol
- pe msura eclozionrii puietului fagurii sunt umplui cu miere i vor fi scoi i depozitai n
magazia de rezerve
Este o metod de divizare care poate preveni roitul

La stupul vertical
- cuibul se mut n corpul 2, desprirea realizndu-se cu gratia Hanemann
- n faa urdiniului se scutur toat albina, astfel albinele doici vor intra n corpul 2 iar
matca i restul albinelor rmn n corpul inferior unde gsesc rame cu faguri artificiali, faguri cldii
i 1 ram cu puiet. n corpul 2 dac apar botci ele se distrug.
Dac familia a intrat n frigurile roitului, combaterea se face prin divizare temporar. Se pot
crea astfel roiuri sau familii suplimentare.

O metod clasic

n corpul 2 matca + albinele tinere+ puietul matur se izoleaz punndu-se ntre corpul 2 i
cel inferior un fund de placaj
n corpul inferior se las 2-3 rame cu puiet de diferite vrste, faguri cu hran, faguri cldii i
artificiali i se d o matc sau o botc.
Astfel albinele culegtoare vor veni n corpul inferior i fiind pus n situaia unui roi se va
dezvolta i va valorifica culesul.
Familia din corpul superior avnd matc se va ntri rapid
Este o modalitate de separare temporar dup cules se face unificarea (cu matca btrn
se poate forma un nucleu).

Ce se ctig ?
- se mpiedic roirea
80
 - se valorific culesul
- se nlocuiete matca btrn

STUPRITUL PASTORAL
se practic cu scopul valorificrii mai multor culesuri pe durata unui sezon apicol
apicultura pastoral este bine s se practice pe scar larg i pentru polenizarea culturilor de
plante entomofile, cum ar fi: rapia, floarea-soarelui, sparcet, trifoi, hric, bumbac, plante
medicinale i pomi i arbuti fructiferi.
Pentru a obine producii ridicate de miere se vor evita supraaglomerrile de stupi.
Se
Se recomand o ncrctur de:de:
15-30 familii/ha la salcm
10-15 familii/ha la tei
1-2 familii/ha la floarea soarelui
1-2 familii/ha la bostnoase
4-6 familii/ha la leguminoase
2-3 familii ha-la rapi i mutar
2-3 familii ha-la pomi roditori
3-5 familii ha-la zmeuri
Vatra stupului va fi:
- o poieni din marginea masivului; o rritur de pdure; sub arbori
Este bine s se gseasc o modalitate de a umbri stupii pentru a nu fi expui direct ariei.
S NU UITAI !
REUITA PASTORALULUI PRESUPUNE:
A. Lucrri premergtoare:
a) cu 1-2 sptmni nainte de a pleca n pastoral se va face o recunoatere amnunit a
regiunii unde vor fi transportai stupii;
b) se stabilete definitiv vatra, drumurile de acces;
c) identificarea resurselor melifere;
d) obinerea repartiiei pentru zona respectiv;
e) culegerea de informaii despre bolile din zon;
f) obinerea certificatului sanitar-veterinar;
g) stabilirea itinerarului i a drumurilor de acces;
h) alegerea i fixarea vetrelor;
i) stabilirea mijloacelor de transport;
j) stabilirea datei probabile a nfloririi plantelor melifere din zon;

B. Calcul economic
Nu v deplasai n pastoral fr a v face:
a) calcule privind cheltuielile de transport (care nu trebuie s fie foarte mari)
b) calcule privind producia de miere marf ce se poate realiza
Pastoralul trebuie s fie o aciune rentabil.

PENTRU REUITA TRANSPORTULUI NU UITAI:

1. Cu cteva zile nainte de plecare se ndeprteaz din stupi fagurii artificiali i cei nou cldii.
2. Spaiile goale se completeaz la stupuii orizontali cu rame goale, la stupii verticali se ataeaz
magazii sau corpuri pentru depozitarea mierii (ramele de magazie care nu au distanatoare se
fixeaz cu blocuri de lemn de 100/15/10 mm, fixarea se poate face i cu cuie de 40 mm, ce se
81
 bat n pereii din fa sau din spate n dreptul treimii superioare a ramelor procedeu mai puin
recomandat deoarece degradeaz stupii ramele se adun spre una din prile laterale ale
magaziei. NU UITAI S NDEPRTAI ALBINELE DE PE RAME NAINTE DE A
FACE ACEAST OPERAIE.
3. Nu transportai stupii cu faguri cu miere necpcit, deoarece albinele consumnd o mare
cantitate din aceast miere vor crete temperatura din interiorul stupului, ceea ce determin
nmuierea i ruperea fagurilor sau chiar sufocarea albinelor
4. Dac avei stupii defeci REPARAI-I pentru a evita ieirea albinelor prin crpturi pentru
c s-ar pierde prea multe albine i pentru c acest lucru contribuie la meninerea unei stri de
agitaie n interiorul familiei.CHITUII CRPTURILE chiar dac aparent prin acele
crpturi nu ar putea iei albinele.
5. Nu uitai asigurai ventilaie stupului prin ndeprtarea podioarelor i deschiderea orificiilor
de ventilaie de la capace, iar la stupul M.E. pe corpul superior se aeaz rama de ventilaie.
Dac n stupii orizontali se transport i familii ajuttoare deasupra cuiburilor se aaz o ram cu
plas de srm ce asigur aerisirea i mpiedic unificarea celor 2 familii
6. Atenie este contraindicat aplicarea la urdini a plasei de srm, deoarece albinele blocheaz
urdiniul i mor asfixiate ncercnd s ias
7. Nu uitai pentru a evita creterea temperaturii n interiorul stupilor cnd se realizeaz
mpachetarea stupilor trebuie s se lase unspaiu de refugiu. Se consider suficient:
- la stupii orizontali cu familii pe 10-12 rame spaiul rmas gol, adic spaiul de 8-10
rame goale
- la stupii verticali cu magazine un magazin gol
- la stupii M.E. corpul de deasupra
8. Atenie la prile mobile ale stupilor. Ele se vor fixa.
9. nchidei urdiniurile cnd zborul albinelor a ncetat. Nu este recomandat folosirea fumului
pentru a obliga albinele care mai sunt pe scndurica de zbor s se retrag n stup. Putei s le
stropii cu ap
10. n funcie de mijlocul de transport i starea drumului se recomand aezarea stupilor astfel:
a) n camioane ce urmeaz s parcurg un drum bun se recomand aezarea stupilor cu
ramele paralele cu sensul de naintare
b) n camioane ce urmeaz s parcurg un drum accidentat se recomand aezarea stupilor
cu ramele perpendiculare cu sensul de mers
11. Cnd ncrcai stupii nu uitai s orientai urdiniurile spre napoi, aceasta pentru a observa
eventualele evadri ale albinelor
12. Dac facei transport cu un vehicul de capacitate mare putei aeza stupii suprapui, ns avei
grij ca ncrctura s fie echilibrat
13. Stupii ncrcai se leag transversal i longitudinal cu frnghii, realizndu-se o legare sub form
de plas
14. Efectuai transportul noaptea, atent, fr manevre brute, evitnd terenurile accidentate i
parcurgnd curbele cu viteze reduse
15. Cnd plecai, verificai dac avei la ndemn: 1-2 afumtoare,mti,cuie, ciocane, clete, o
bucat de chit sau plastilin, un vas cu pmnt moale i frmntat (pentru astuparea eventualelor
locuri pe unde ar iei albinele),lantern

CE FACEM CND AJUNGEM LA DESTINAIE ?

- se instaleaz adptorul
- se descarc stupii i se aeaz pe vatr
- se deschid urdiniurile dup or
- seara dup linitirea albinelor se aeaz podioarele
- n urmtoarele zile se despacheteaz i se organizeaz cuiburile

FII PREVZTORI N PRIMELE ZILE CND ALBINELE SUNT FOARTE

IRITATE, PENTRU A EVITA ACCIDENTELE

82
CE FACEM LA NAPOIEREA DIN PASTORAL?
- se fac aceleai pregtiri
NU UITAI
- Fagurii cu miere i n special cei noi din care nu s-a extras mierea se pot transporta
n stupi fr a exista pericolul ruperii deoarece s-au ntrit destul s reziste
transportului.
La extracia mierii lsai pentru fiecare familie o cantitate de cel puin 5 kg de miere, necesar
continurii dezvoltrii familiei

PREGTIRILE DE TOAMN ALE COLONIEI N VEDEREA

IERNRII

Puterea familiilor de albine la ieirea din iarn reprezint factorul principal de care depinde
buna dezvoltare n sezonul care urmeaz i producia de miere ce se va realiza. Dei albinele se
pregtesc singure pentru iernat, intervenia apicultorului este necesar.
Iernarea corespunztoare se realizeaz atunci cnd se respect cteva condiii principale i
anume:
2. Obinerea de familii puternice
3. Asigurarea proviziilor de hran necesare iernrii
4. Asigurarea unui regim optim de temperatur
5. Asigurarea unei ventilaii corespunztoare n timpul iernii
6. Asigurarea linitii n stupin
1. Obinerea de familii puternice
Aceasta este o condiie foarte important i ea se poate asigura prin:
a) nlocuirea mtcilor btrne cu mtci tinere
Mtcile tinere ou pn toamna trziu i i ncep ouatul primvara devreme.
S-a stabilit c vrsta mtcii are o importan capital, mai ales n prag de toamn.
Din observaiile fcute s-a ajuns la concluzia c n coloniile cu mtci tinere (1 an)
ntotdeauna mortalitatea este mai mic precum i consumul de hran este mai mic.
Pentru acest lucru apicultorul trebuie s creasc din timp mtci- respectnd regulile
seleciei pn la sfritul lunii IULIE, sau s le cumpere.
b) crearea de spaiu n cuib
Acest lucru permite mtcii s-i desfoare activitatea de depunere de ou.
n timpul culesului blocarea cu miere mpiedic matca s depun ou, limitndu-i
spaiul de ouat. Pentru a evita acest lucru se ndeprteaz 1-2 faguri marginali cu
miere i se face spargerea cuibului cu faguri crescui, pulverizai cu ap ndulcit.
Lucrarea se repet de cte ori este nevoie. Fagurii introdui se vor scoate odat cu
eclozionarea ultimei generaii de puiet, introducndu-se fagurii cu miere scoi.
La stupii M.E. operaia de deblocare a cuibului se face prin inversarea periodic a
corpurilor.
c) asigurarea hranei
Influeneaz direct puterea familiei de albine
Este bine s nu uitm c dup fiecare extracie, n cuibul familiei trebuie s
rmn cel puin 6-8 kg de miere. Prezena a 1-2 faguri cu pstur este foarte
important. Se tie c n luna august n natur exist mai puin polen.
Un apicultor grijuliu pune la pstrare nc din var cel puin 2 faguri cu polen
pentru fiecare colonie, faguri pe care i va folosi n aceast perioad
S nu uitm c:
doicile, numai n urma consumului de polen pot secreta lptior de
matc necesar creterii puietului;
pe baza polenului albinele i completeaz corpul gras care le ajut s
reziste condiiilor de iernare (n timpul iernii albinele nu au nevoie de
polen deoarece ele nu pot s-l digere).

83
 concomitent cu dezvoltarea corpului gras, n esuturile organismului
scade cantitatea de ap, lucru car ajut la meninerea cldurii
corporale pe timpul iernii;
orice msur de stimulare a ouatului mtcilor rmne fr rezultat
dac n stup nu exist suficiente provizii de miere i pstur;
pe lng hran n stup este necesar prezena unui cules continuu
pentru a menine familia de albine n stare de activitate.

!!! ATENIE Valorificai culesurile trzii de toamn prin stuprit pastoral n lunile
de var-toamn, n special n zona inundabil a Dunrii sau la culturi de plante tehnice
aromate sau plante furajere
n lipsa culesurilor se aplic hrnirea stimulent.
Aceste hrniri se fac cu:
- miere prin descpcirea a 3 dm2 la 3 zile
- sirop de zahr 1 kg la 5 zile
- polen sau nlocuitor de polen
-
d) asigurarea unui regim optim de temperatur
n acest scop se las n cuib numai faguri bine ocupai de albine, se micoreaz
urdiniurile, se nchid orificiile de ventilaie, se asigur protejarea interioar a
cuiburilor, ntreinerea n perechi a familiilor de albine.
n vederea iernrii, pentru a realiza un regim optim de temperatur, foarte
important este organizarea cuiburilor. Aceasta presupune stabilirea numrului optim
de rame necesare iernrii i aranjarea lor corespunztoare.
Numrul optim de rame se stabilete numai dup terminarea culesului, n
partea a doua a lunii septembrie, innd cont de populaia familiei, astfel nct
albinele s ocupe toate ramele i s poat forma ghemul de iernare, sferic.
!!! PENTRU NCEPTORI:
Se poate stabili mai uor numrul de rame destinate iernrii prin deschiderea stupilor
dimineaa, nainte de zbor, observndu-se pe cte rame s-a format ghemul.

ASIGURAREA PROVIZIILOR DE HRAN NECESARE IERNRII

Cantitatea de hran necesar
Se tie c pentru iernarea corespunztoare unei familii de albine i sunt necesare ntre 18 i
22 kg de miere; respectiv 2-2,5 kg de miere pentru fiecare interval plin de albine. Fiecare familie
este bine s dispun de 2-3 faguri cu pstur.
Pregtirea proviziilor de hran se execut nc din prima jumtate a culesului principal,
reinndu-se fagurii mai vechi, cu miere cpcit.
Hrnirile de completare a rezervelor de hran
n luna august, o dat cu controlul rezervelor de hran din stupi, acolo unde se constat c
nu exist cantitate de miere suficient se vor ncepe hrnirile masive de completare.
Lucrarea trebuie fcut repede n scurt timp cel mult 5-6 zile dnd familiilor de fiecare dat
5-6 litri de sirop 1:1 la interval de 2-3 zile, pentru ca albinele s-l poat transforma n miere.
Hrnirea nu trebuie s stnjeneasc cuibul mtcii care trebuie s-i amplifice ritmul de ouare.
Pentru a preveni furtiagul, hrnirile se fac seara, dup ncetarea activitii de zbor.
NU UITAI !!!
Dac timpul este cald fagurii cu miere se pun dup diafragm, dac timpul s-a rcit, se
pun chiar n cuib.
Dac hrnirea s-a fcut trziu, este necesar s se foloseasc sirop n concentraie 2:1
Trebuie s inem cont i de calitatea hranei folosite pentru iernare. Cristalizarea proviziilor
de hran este un fenomen grav, deoarece albinele nu pot folosi cristalele. Lipsa de ap
agit albinele, intensific consumul, grbind supaaglomerarea intestinului gros.

84
 Pentru a se evita cristalizarea siropului n acesta se poate aduga la 5 litri de sirop realizat
cu ceai, se adaug sucul unei lmi sau acid tartric (sau de lmie) la 10 litri de sirop 3 g
.

ORGANIZAREA CUIBULUI FAMILIEI DE ALBINE N VEDEREA IERNRII

Prin organizarea cuibului naintea iemrii se urmrete dimensionarea lui n raport cu puterea familiei i
repartizarea proviziilor de hran n aa fel nct albinele din ghemul de iernare s aib acces la acestea,
far a fi nevoite s se deplaseze pe ali faguri.
Momentul efecturii acestei lucrri depinde de condiiile de cules, de starea vremii i de situaia
puietului n cuib.
Pentru stabilirea numrului de faguri ce vor fi lsai n cuib, familiile vor fi controlate dimineaa
devreme, dupa o noapte rece care a determinat albinele s se strng n ghem. n cuib se las atia faguri nct
spatiile dintre ei s cuprind complet ghemul de iernare, far spaii suplimentare. Fagurii reinui n cuib
pentru iernare trebuiesconin minimum l,5kgmiere.
Aranj area fagurilor n cuib se face innd cont de fptul ca n timpul iernii albinele adunate n ghem nu se
deplaseaz pe fagurii laterali, ci numai n sus pe fiecare fagure ocupat de ghem.

Aranjarea proviziilor de hran n stupii orizontali i RA 1001

In vederea iernrii, proviziile de hran pot fi amplasate central,
bilateral sau unilateral.
Amplansarea central a proviziilor const n dispunerea n
centrul cuibului a fagurilor cu cea mai mare cantitate de miere
(3-3,5 kg), iar apoi spre prile laterale, n ordine descrescnd a
fagurilor cu mai puin miere, far ca fagurii mrginai s aib
mai puin de 1,5 kg miere. Procesul se preteaz pentra familiile
care dispun de provizii de hran la limit (8-10 kg).

Amplasarea bilateral a proviziilor (const n aezarea pe

prile laterale aie cuibuiui a fagurilor cu cea mai mare cantitate
de miere, urmnd ctre centrul acesteia, n ordine
descrescnd, fagurii cu miere mai puin, dar nu mai
puin de 1,5 kg. Acest procedeu corespunde repartiiei
naturale a mierii n cuibul albinelor.

Amplasarea unilater al a proviziilor const n dispunerea

fagurilor dup cantitatea de miere pe care o conin, n ordine
crescnd de la urdini ctre unul din pereii stupului. Fagurele
dinspre urdini trebuie s conin minim 1,5 kg miere. Acest
procedeu se aplic i n cazul iemrii a dou familii n acelai stup
situaie n care fagurii plini cu provizii a celor dou familii se

85
aeaz de o parte i de alta a diafragmei separatoare, iar apoi n ordine crescnd a cantitii de miere
nspre marginile cuibului.

Aranjarea proviziilor de hran n stupii verticali i multietajai

La familiile puternice care ierneaz n stupi verticali

deasupra cuibului se pune un magazin care conine faguri plini cu
miere. In cuib numai fagurii de pe prile laterale vor conine miere.
La stupii multietajai, iernarea se poate facepe unul sau dou corpuri n
funcie de puterea familiei la nceputul iernii.
Familiile puternice ierneaz de obicei pe dou corpuri n corpul
de sus cei 10 faguri de culoare nchis trebuie s conin 18-20 kg
miere. Fagurii plini (n numr de 3-4) vor f dispui pe prtile laterale, iar
cei ce conin 1,5-2 kg (n numr de 6-7) n centrul corpului. Cei puin 3
din fagurii din centru trebuie s conin i pstur. In corpul inferior
doar fagurii laterali vor conine miere (7-8 kg n total), n timp ce fagurii din
centra vor conine pstur i celule goale.
n stupul astfel organizat ghemul ocup partea central a stupului, fiind dispus pe fagurii cu miere
puin, dar avnd contact cu rezervele man de miere din corpul de sus. Pe msur ce aibinele consum
mierea n timpul iernii, ghemul se ridic din ce n ce mai sus, consumnd proviziile din fagurii corpului
superior.S-a constatat c dac exist miere n fagurii centrali din corpul inferior, ghemul de iernare se
formeazn partea lor inferioar. In urma consumului, din cauza slabei mobiliti a ghemului, spatiul de 10
mm dintre corpuri nu poate fi strbtut i aibinele mor de foame, chiar dac au provizii n apropiere.
Pentru a crea puni de legtur, se pot pune fagurai cu miere ntre ramee celor dou corpuri. In
farniliile slabe care iemeaza ntr-un singur corp, o parte din celulele fagurilortrebuie s fie goale, deoarece
dactoate sunt pline cu miere albinele cons-tituite n ghem vor sta numai n intervalele dintre rame, ceea ce
va face mai dificila meninerea temperaturii n limite optime i va pro voca un consum mai ridicat de miere.

ASIGURAREA REGIMULUI TERMIC

Odat cu apariia nopilor reci se recurge la izolarea termic a familiilor, ceea ce le va feri de variaiile
termice brute. La stupii orizontali i veiticali iernarea se poate face n aer liber, pe locurile pe care au stat n
stupin n timpul sezonului activ (pe picior de producie), protejnd stupii numai n interior, n mod
individual
Ca materiale deprotecie se pot folosi: saci de iut, ziare, polistiren expandat, saltelue din papur sau
paie de ovz.

Asigurarea unui regim optim de temperatur

Se va realiza prin:
e) Restrngerea cuibului
Se face imediat dup terminarea culesului la revizia de toamn care are drept
scop principal ndeprtarea fagurilor care nu mai sunt necesari n cuib (fr puiet,
fr provizii, proaspt construii sau deschii la culoare).
Fagurii ce nu mai au puiet pe ei se vor aeza la marginea cuibului. Dac pe
ramele ce trebuie s fie ndeprtate se mai gsete miere, se vor descpci i se vor
aeza dup diafragm.
Totdeauna strngerea cuibului se va face n funcie de puterea familiei de albine.
Se consider c este cu att mai bine cu ct intervalele sunt mai bine ocupate de
albine, deoarece uzura albinelor este mai redus, la fel i mortalitatea.
Restrngerea definitiv a cuibului n vederea iernrii se face nainte de ieirea
ultimei generaii de puiet. n funcie de clim, acest lucru are loc la nceputul lunii
86
 septembrie n zonele mai nordice i la sfritul lunii octombrie pentru zonele mai
sudice.
Iernarea albinelor se face cel mai adesea n cuib normal - se las atia faguri
nct numrul intervalelor ce rezult s permit aezarea liber a ghemului fr ca
prile exterioare ale ramelor mrginae s fie ocupate.
Pentru a ajuta familia de albine este recomandat ca din toamn, la 12 cm mai jos
de leaul superior n fiecare fagure se face cte un orificiu larg de 1,5-2 cm prin care
albinele pot trece mai uor de la un interval la altul cnd mierea s-a terminat de pe
unul din faguri.
Se consider c stupul M.E. ofer cel mai bun regim biofizic de iernare pentru
familia de albine.
f) Gruparea familiilor urmrete asigurarea unui regim mai bun de temperatur
pentru iernare aplicndu-se n special la familiile de putere mijlocie i slab.
La stupii verticali familiile slabe ierneaz deasupra familiilor puternice.
g) mpachetarea stupilor
Se realizeaz la interior cu saltelue ce se aeaz lateral dup diafragm i
deasupra podiorului.
La familiile puternice unde protecia nu se poate face pe ambele pri,
mpachetarea se face lateral i deasupra- familia se situeaz pe peretele mai puin
expus intemperiilor.
NU UITAI micorai urdiniul i fixai gratiile pentru oareci (se consider necesari 0,5
cm/interval)
h) Prezena fagurilor cu celule goale
Au o importan deosebit n pstrarea temperaturii n ghem. Albinele tinere intr
n celulele goale cu capul nainte
Iernarea stupilor pe vetre nsorite i adpostite de vnturi, astuparea tuturor crpturilor,
contribuie la o iernare mai bun a familiei de albine.

La familiile slabe sau medii se efectueaz protejarea bilateral a

cuibului), punnd la peretele mai nclzit al stupului o saltelu, apoi o
diafragm, fagurii cu albine, o alt diafragm i o alt saltelu.
Deasupra podiorului se pune o a treia saltelu.

Familiile foarte slabe i nucleele cu mtci de

rezerv (care ocup 3-4 faguri), vor ierna mai
mule n acelai stup compartimentat etan,
avnd fiecare cte un urdini.

1-ghemul familiei de baz la nceputul iernrii;

2-ghemul familiei ajuttoare la nceputul iernrii;
3- ghemul ambelor familii n timpul i la sfritul
iernrii

La familiiie puternice se recomand mpachetarea

uniiaeral a cuibului. In acest caz fagurii cu albine se
pun spre peretele nclzit al stupului, urmai de diafragma i
de saltelu. Peste podior se pune o alt satelu
(MILOIU, 1988).

87
 Odat cu atingerea unor temperaturi sczute n timpul nopii este necesar redimensionarea
urdiniului, astfel ca acesta la intrarea n iarn s corespund puterii familiei, asigurndu-se cte 0,5 cm
pentru fiecare interval ocupat de albine.
La nceputul toamnei orificile de ventilaie din capacul stupului i urdiniul superior al stupilor care
posed un astfel de urdini, se nchid.
Excesul de umiditate din stupi poate fi ndeprtat prin lsarea unei deschideri ntre scndurelele
podiorului de 2 - 3 mm la stupii orizontali sau prin urdiniul podiorului la stupii multietajai Pentru a
preveni stagnarea apei pe fundul stupului, acesta va fi uor nclinat ctre urdini.
Din momentul rcirii timpului la urdiniul stupilor se pun gratii metalice contra oarecilor Pe timpul
iernii vor fi evitate zgomote puternice n apropierea stupului, deoarece acestea provoac un consum mai
ridicat de hran, ce suprancarc tubul digestiv i determin aparitia diareei la albine.
Asigurarea unei ventilaii corespunztoare n timpul iernii
Ventilaia pe timpul iernii se va realiza prin urdini i evacuarea apei printr-o deschidere
la partea superioar a stupilor, prin urdiniul
superior, sau prin lsarea unei deschideri de 2-3
mm ntre scndurelele podiorului dnd
posibilitatea evacurii vaporilor prin orificiul de
ventilaie din capac. Evacuarea vaporilor de ap
mpiedic apariia umezelii.
Dac evacuarea se face prin podior, ntre
saltelu i podul capacului se las un spaiu de 3-4
cm.
La stupii M.E. evacuarea vaporilor de ap se
face prin inversarea podiorului, realizndu-se un
urdini n partea superioar, dioxidul de carbon
fiind eliminat prin urdiniul inferior micorat.
i pentru perioada de iernare stupii se aeaz ntr-o poziie uor nclinat ctre urdini,
pentru a mpiedica stagnarea apei, care eventual s-ar acumula pe fundul stupului.
Asigurarea linitii n stupin
Zgomotul tulbur foarte mult familia de albine. El poate determina desprinderea unei
pri de albine de ghemul de iernare, albine care vor pieri.
Deranjarea familiei de albine poate fi fcut de oareci, izbituri n pereii stupului,
zgomote puternice n stupin.
Albinele pot reaciona i prin consum sporit de hran, rezultnd consecina direct fiind
apariia diareei.

INGRIJIREA FAMILIEI DE ALBINE N TIMPUL IERNII

Iarna, apicultorului nu-i rmne dect o singur lucrare de fcut i anume: controlul periodic
asupra modului n care se desfoar iernarea familiei fr deschiderea stupului ci doar dup
semnele exterioare.
Controlul cuprinde:
1. Controlul auditiv = se face ascultnd cu urechea pe peretele frontal al stupului, cu un
stetoscop sau un dispozitiv fcut dintr-un tub de cauciuc (1m) cu diametrul de 0,8-1 cm i la unul
din capete cu o plnie (captul liber se introduce n urdini iar plnia la ureche).
Interpretarea zgomotelor ascultate:
a) un zumzet uniform = stare bun
b) un zumzet slab, ca fonetul frunzelor = lips de hran
c) zumzet prelung, neuniform, plngtor = lipsa mtcii
d) nici un zumzet = se lovete uor n peretele stupului dac se aude zumzet puternic
ce slbete ca intensitate iernarea decurge favorabil.
2.Interpretarea resturilor din exteriorul sau interiorul stupului
Cu o srm ndoit n unghi drept, nvelit cu tifon la capt, pentru a nu produce zgomot, se
trag resturile de pe fundul stupului.
88
 Interpretarea resturilor:
- mortalitate exagerat = albine btrne sau boal
- albine mucegite = umezeal
- albine cu abdomen umflat = boal sau hran necorespunztoare
- cristale = cristalizarea mierii
- excremente de oareci = prezena oarecilor
- resturi srace de cpcele, cu puine albine moarte = iernare normal
- resturi de albine i de faguri, fire de paie i frunze uscate, pri din aceste resturi
ngrmdite la urdini = oareci

CE MAI FACE APICULTORUL?

n zile frumoase, favorabile zborului se vor cura urdiniurile, se vor scoate gratiile
stimulndu-se zborurile de curire (peste 8-10C = temperaturi de 10-12C n stup n afara
ghemului, acesta se poate desface refcndu-se n alt zon).

CTEVA CONCLUZII N LEGTUR CU IERNAREA COLONIILOR DE ALBINE

Cnd afar vremea se rcete, temperatura scznd sub 12C albinele ncep s se
ngrmdeasc una n alta pe fagurii din dreptul urdiniului.
Albinele ocup numai acea zon din faguri care este cu celule goale din care a ieit ultima
generaie de puiet. Ocuparea celulelor ncepe din imediata apropiere a celulelor cu miere. Cele mai
multe albine se afl pe fagurii centrali, numrul albinelor scade pe fagurii mrginai.
Pe fiecare interval albinele sunt aezate n form de cerc, aspectul general al ghemului este
de sfer sau elips.
La stupii cu rame scunde i late, ghemul este elips cu diametrul mare paralel cu fundul
stupului; la stupii cu rame nalte forma ghemului este sferic sau elips cu diametrul mare
perpendicular pe fundul stupului.
Forma cea mai avantajoas pentru ghemul de iernare este forma sferic tiindu-se faptul c
sfera este forma geometric care d cea mai mic suprafa n raport cu volumul ghemul are o
suprafa mai redus prin care pierde cldur.

Ghemul de iernare are 2 zone:

1. Zona extern sau coaja ghemului
Este format din albine btrne. Ele stau aproape nemicate, ngrmdite una n alta cu capul
spre interiorul ghemului, sub abdomenul altei albine, iar aripile ridicate. Aceast aezare poate fi
asemnat cu aezarea iglelor pe cas. Coaja are o grosime de 2,5-7 cm aceasta n funcie de
temperatura mediului nconjurtor mai groas cnd temperatura scade i mai subire cnd
temperatura crete.
2. Zona intern sau miezul ghemului
Este afnat i cuprinde albinele tinere i matca.
Albinele tinere hrnesc matca i produc cldura prin micrile aripilor, picioarelor i
abdomenului. Prin aceste micri se produce i un zumzet specific ce poate fi auzit iarna.
Fiecare interval dintre faguri are o anumit temperatur, n funcie de numrul de albine.
Temperatura mediului exterior determin mrirea sau micorarea volumului ghemului. Cnd
temperatura crete, volumul ghemului crete, coaja ghemului se subiaz; cnd temperatura
exterioar scade, ghemul se strnge iar coaja se ngroa pentru a nu permite scderea
temperaturii din interiorul ghemului i tot pentru acest lucru, albinele din centrul ghemului intr n
activitate n numr mai mare.
Temperatura la nivelul cojii ghemului se menine ntre 6-8 C. Albinele nu cedeaz cldura
ghemului aerului din stup, acesta fiind totdeauna cu numai 1-2 C mai mare dect temperatura
exterioar.Familiile puternice i fac cuibul n dreptul urdiniului pentru a avea aer proaspt
permanent.

89
 Hrnirea albinelor din ghem:
Este fcut de albinele care se gsesc n imediata vecintate a celulelor cu miere, i care o
transmit de la una la alta, asigurndu-i astfel energia caloric necesar pentru meninerea cldurii
ghemului.Cnd temperatura n mijlocul ghemului ajunge la 34-35 C ncepe ouatul mtcii pe
fagurii centrali matca depunnd zilnic 20-100 ou n 24 h.
Uneori primul puiet nou i albina tnr apar spre sfritul lunii ianuarie.
O dat cu primul zbor de curire i apariia culesului timpuriu de nectar i polen, ouatul se
intensific, n aprilie matca poate depune 1000 de ou pe zi; n luna iunie numrul de ou crete la
2000/zi.Pn la mijlocul lunii aprilie albinele btrne (au iernat, au crescut puiet n iarn i
primvar, sau numai un sezon, i care au participat la primul cules) sunt nlocuite n totalitate de
albine tinere.

HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE

Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor de albine.Motivele sunt
diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de hrana,hraniri stimulente de primavara sau sfarsit de
vara,ajutorarea roiurilor,perioade lipsite de cules,etc.
Albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor : apa,mierea,pastura.Mierea reprezinta
elementul energetic,iar pastura cel proteic HRANIREA NATURALA a albinelor reprezinta calea
corecta de urmat; nsa sunt situatii cnd aceasta trebuie inlocuita.
HRANIREA ARTIFICIALA a familiilor de albine se face cu: miere, pastura, zahar, polen,
inlocuitori de polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii.

Siropul de zahar (uz apicol)

Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10
martie) si inceputul toamnei (maxim 15 septembrie).Siropul de zahar se prepara in urmatoarele
concentratii: 1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l sirop de zahar; la
3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar; la 2/1,adica 2 kg zahar si 1 litru apa
rezulta 2,2 litri sirop de zahar. Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului
,subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator,concentratiile
2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai
mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai
10% in cazul concentratiei 2/1).In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul
primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1."
Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. Cand preparam siropul la
rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize,amestecand continutul pana la
dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,in caz contrar aparand
cristalizarea "mierii". Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la
fierbere,dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta
metoda este mai practica si mai rapida.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna: nu fierbeti
siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.
Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si
are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine).Se
folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia
cantitatea. Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special
capacirea mierii depozitate.
HRNIRILE SUNT:
Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea
cuibului si impachetarea de primavara.
Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia
unui cules natural.
Hraniri medicamentoase de primavara,vara sau toamna ; concentratie 1/1 conform
prospectului.

90
 Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) ; concentratie 2/1 in doze
mici,zilnice.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.
NU UITA I!!! : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. Siropul nu se fierbe sub nici un
motiv. Adaugati zeama de la o lmie la 5 l de sirop pentru o buna invertire a zaharului.Se
administreaza dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.

SERBETUL DE ZAHAR (UZ APICOL)

Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar.Usor de
administrat,destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.

Mod de preparare :
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele doua
produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu amestecul rezultat se
aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea;spuma rezultata(la inceput)
se indeparteaza.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda
si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.Durata fierberii este de 15-30 min.,functie de taria focului.
Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se
introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima,cand acesta
ramane inchegat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se
raceasca usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata cu trecerea
timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din amestecat cand serbetul
ajunge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a insemnat un esec,se adauga apa din
nou si o luam de la capat.

NU UITAI !!! : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de
preparare.Nu preparati doze mai mari de 5 kg,pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat);pentru
aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti amestecul,stergeti permanent peretii
vasului,iar focul trebuie sa fie domol.Dupa fierbere si o oarecare racire,amestecati energic crescand
ritmul spre final(sensul nu conteaza).Daca serbetul este prea tare ,inglobati cateva picaturi de apa si
framantati.In caz de esec,nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.

SERBET DE ZAHAR CU MIERE

Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l
consume cu o placere mare.Iata reteta de preparare:
Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza pe foc si fierbem
20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Spumuirea amestecului si stergerea
peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa
rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete
(de consistenta medie).In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.(in
tot acest timp amestecam ingloband mierea).Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca
este, se lichefiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la 40-50 grade
C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul final se toarna in
tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.
Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca
atare,sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen,inlocuitori de
polen,acizi pentru corectarea ph-ului,medicamente,etc.Folosirea serbetului de zahar ,sau zahar cu
miere,este recomandata tot timpul anului,in toate cazurile,cu exceptia hranirilor de completare. Se
poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12
grade C,impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.

PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE

Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si administrat
este pasta de zahar pudra si miere.La preparare se vor avea in vedere urmatoarele:folosirea unui
91
zahar pudra de calitate;mierea sa provina de la familii sanatoase;mierea sa nu fie cristalizata(sau
cristalizata fin,de consistenta untului).

Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o

parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se face energic,trebuind sa rezulte un produs de
consistenta aluatului.Corectia produsului se face prin adaugare de miere,daca este prea tare sau de
zahar pudra daca este prea moale.Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se
aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.

Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg,asezate pe folii de
plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.Se poate folosi in tot timpul
anului,in toate cazurile,mai putin la hranirea de completare.In aceasta pasta se pot ingloba
polen,inlocuitori de polen,ceaiuri medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala pentru hranirile
de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.

ZAHARUL PUDRA, ,LICHEFIEREA MIERII CRISTALIZATE

Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de
baza.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o rasnita
universala(manuala).Deoarece macinarea este destul de dificila,recomandam procurarea unei rasnite
mari,care poate fi actionata manual sau de un motor.In literatura de specialitate se recomanda
maruntirea zaharului pe o placa dura,cu ajutorul unei merdenele.Din fericire,pentru stuparii care nu
au timp pentru aceasta lucrare,exista in comert zahar pudra gata preparat,care in ciuda faptului ca
este mai scump,elimina"bataile de cap".
Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita),folosita in diferitele retete trebuie
lichefiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de
hrana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C ;
nu lichefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.

Zahar candi simplu sau cu miere

Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani,datorita usurintei
in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA.Dincolo de toate,placile de
zahar candi raman in topul preferintelor,insa exista o problema.
Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea
apicultorului.Ustensilele necesare "fabricarii" sunt:oala smaltuita sau de inox 10 litri,termometru
industrial +120/+150 grade C,tavi 150/250/10 mm,coli hartie pergament,lingura de lemn sau paleta.

Mod de preparare : Se amesteca in oala,5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.Pana incepe fierberea
mai amestecam cu lingura,din cand in cand,pentru a nu se prinde de fundul vasului.Dupa topire,se
fierbe continutul 15 min,spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei,dupa care se masoara
temperatura lichidului.Cand termometrul arata 116 grade C,vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.
Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul.Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si
opune rezistenta marita,se toarna in tavi.Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor
si se tapeteaza cu hartie pergament.Odata turnata compozitia in tavi,aceasta se lasa nemiscata pana
ce cristalizeaza.Dupa racirea totala a placilor de zahar,se scot prin ridicarea de hartia pergament si
se depoziteaza in locuri uscate si racoroase.

Mod de preparare,zahar candi cu miere : Ca si la serbet,exista varianta adaugarii unei cantitati de

miere,pentru a face mai atractiv produsul. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere,se
procedeaza ca si in varianta simpla.
In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C,se adauga 5-600 g miere in
clocot.Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros(tuci,inox etc.)si amestecand
continu sa nu se prinda.Dupa ce am adaugat mierea,amestecam timp de 1 min., si luam de pe foc.In
continuare procedam ca pentru reteta fara miere.

92
 Mod de administrare : Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna(la familiile ramase
fara provizii)si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.

PASTE SI AMESTECURI PROTEICE

Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.Pe langa administrarea diferitelor
produse glucidice,in perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in
natura),folosirea lor este foarte indicata.Asa vom avea generatii tinere de albine,bine hranite si
dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele
sunt diferite :

Pasta de polen si miere : Pasta se prepara din 1 parte polen si 1,25 parti miere,framantand cele
doua ingrediente.Polenul strans de albine,conditionat si conservat se macina fin.Atat mierea cat si
polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase.Corectia consistentei se face adaugand
polen sau miere dupa nevoie.Se administreaza in turtite pe folie sau tifon,deasupra ramelor.

Pasta de miere ,zahar pudra si drojdie de bere : In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu
drojdia de bere inactivata.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra,1 parte miere lichida,1/2 parte
drojdie de bere.Se framanta toate ingredientele,si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar
pudra sau miere.Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g,primavara sau vara.

Pasta de miere, zahar pudra si lapte praf : Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf
degresat.Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat,2 parti zahar pudra si 1,5 kg. miere. Se
corecteaz consistenta adaugand zahar pudra sau miere.

Amestec de sirop,polen,faina de soia : Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in

amestecurile proteice.La 6 litri de sirop de zahar,se adauga 0,5 kg polen macinat fin si 1,5 kg faina
de soia degresata.Componentele se amesteca bine,pentru a nu face cocoloaei si se administreaza
familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile.

Amestec miere,sirop,faina de soia,lapte praf,drojdie : Se realizeaza un amestec din urmatoarele

ingrediente: 3 parti faina de soia degresata,1 parte lapte praf degresat,1 parte drojdie de bere
uscata(instant).Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la
consistenta dorita.Se livreaza albinelor sub forma de turtite.

Amestec zahar tos si lapte praf : Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat.Se
administreaza vara in hranitor,la intervale de 1-2 saptamani.Pentru a creste interesul albinelor
pentru amestec,se poate umezi usor cu putina apa sau miere,deasupra.
Pasta de miere si pastura : O reteta mai veche,dar totusi de actualitate este pasta de miere si
pastura.Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger.Inainte de a ingheta
pastura (atentie,se depreciaza) si cand devin casanti,se taie in fasii prin mijlocul celulelor,care fasii
se freaca intre palme.
Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in
borcane.Cand borcanul este aproape plin,se toarna deasupra inca un strat de miere.Spre sfarsitul
iernii,cand vrem sa hranim albinele,trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat.La 2
kg. de pasta,se toarna picurand si amestecand,1 litru apa calda,in care am dizolvat 20 g sare de
bucatarie. Se fac turtite de 0,5 kg. si se administreaza deasupra ramelor.Administrarea poate dura
pana la aparitia polenului in natura,din 10 in 10 zile.Pentru prevenirea aparitiei nosemozei,o parte
din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil.

NU UITAI!!! : Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri(de la rezerva stupinei) ;
amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori,se prepara in ziua hranirii si se
livreaza albinelor in doze mici ; mierea folosita in amestecuri trebuie lichefiata ; polenul recoltat de
albine se macina fin cu o rasnita ; pastura nu trebuie sa fie veche(max. 1 an)sau inghetata ; prin
folosirea amestecurilor proteice,primavara se pot activa sporii de nosema,in acest sens trebuind
93
luate masuri de preventie ; cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual
de catre apicultor ; inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta,cand nu dispunem de polen
sau pastura.

Polenul - recoltare , conditionare , conservare

Pentru a avea cantitati suficiente de polen,necesar prepararii amestecurilor si pastelor
proteice,stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea, conditionarea si conservarea
acestuia.
Recoltarea polenului de catre albine : Se face de catre albine,prin instalarea de catre apicultor a
colectorului de polen.Conform recomandarilor,instalarea se face primavara,cand avem cel putin 4
faguri cu puiet de marimea 415/270 sau 6 faguri de marimea 415/205.Se stie ca prin folosirea
colectorului,se retine max. 20% din cantitatea totala recoltata de albine.Asezarea colectoarelor se
face seara,pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara.
In timpul culesurilor mari,colectoarele de polen nu se folosesc ,pentru ca stanjenesc albinele
culegatoare de nectar.La intervale de 7-8 zile,colectoarele se ridica,pentru a lasa liber zborul
trantorilor.Incepand cu data de 1 august,folosirea acestora inceteaza,pentru ca in aceasta perioada
albinele au nevoie de cantitati mari de polen,necesar formarii corpului gras.
Recoltarea polenului de catre apicultor : Un polen sigur,necontaminat,este cel pe care il recoltam
manual.Vara cand porumbul este in spic(in preajma polenizarii stiuletelui),se pot strange cantitati
importante de polen,aplecand si scuturand aceste spice,intr-un sac usor de panza subtire sau
deasupra unui sort cu care suntem legati.La fel si primavara de la alun,arin,salcie se pot recolta
cantitati mari.
Conditionarea polenului : Indiferent de modul colectarii polenului,acesta trebuie conditionat
(cernut,uscat).Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 1 cm,se
cerne,se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer.Temperatura incintei trebuie sa
depaseasca 25 grade C,iar umiditatea sa fie cat mai scazuta.De 2-3 ori pe zi rascolim polenul pentru
a grabi evaporarea apei.
Granulele de polen sunt bine uscate (8%apa),cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un
sunet metalic.O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre
degete.Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente,totul este in ordine.Dupa
uscare,se va mai face o cernere pentru o mai buna separare.Polenul recoltat manual se usuca in
acelasi mod,necesitand insa o mai mare atentie,datorita faptului ca este foarte fin.Bineinteles cei
care au un uscator de polen, vor executa uscarea mult mai rapid.Un principiu de baza este acela ca
temperatura de uscare sa nu depaseasca 45 grade C,indiferent de modalitatea uscarii.
Conservarea polenului : Dupa ce stuparul si-a uscat polenul,trebuie sa-l conserve pentru a rezista
pana in momentul folosirii.In aeasta directie,se cunosc mai multe metode:
O conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de
polietilena,etanse si bine sigilate.Deoarece polenul este un produs hidroscopic,depozitarea acestor
pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate excesiva.
O alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu zahar
pudra.Fiecare kg de polen se amesteca cu 1/2 kg zahar pudra si se ambaleaza in recipiente ermetic
inchise,avand un strat suplimentar de zahar la fund si deasupra.
Conservarea polenului in miere lichida,este o metoda larg folosita.Un kg de polen se amesteca
bine cu 0,4 kg miere lichida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cu capac.Deasupra
amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. Borcanele se tin la frigider pana la
folosire.

94