Sunteți pe pagina 1din 9

Curs comercial, recapitulativ

1) Facturile. Ce forta probanta are clauza penala inscrisa pe factura?

Raspunde Rizoiu.

Tot ce spune spune in ipoteza in care avem contract in forma simplificata, numai facturi.
Cand am contract cadru, este indeplinita conditia din 1014 de la OP.

Ce este factura? Factura este un inscris, care contine o serie de date. In principiu, el contine
toate datele esentiale pt incheierea unui contract: parti, obiect, pret. Prin urmare, factura in
general este contract incheiat in forma simplificata. => factura = act juridic, deci intram pe
teoria generala a contractului, forta obligatorie, continutul contractului. 1270, 1272?

1279 vedem eleemntele esentiale de valabilitate: capacitate, consimtamant, obiect, cauza.


Obiect am spus ca avem, partile avem partile sunt legate de capacitate si de
consimtamant; pp ca avem capacitate, ramane consimtamantul: 277 se pp ca daca a semnat
factura si-a dat consimtamantul, mai tb consimtamantul din partea celui care a primit
factura: care poate fi dat prin mai multe forme:

1. Semnare si/sau stampilare factura. 268 rolul semnaturii = consimtamant, daca nu se


dovedeste altfel
2. Plata partiala, poate reprezenta o recunoastere o factura, dar sub anumite conditii:
de ce am platit partial: n-am avut bani => a recunoscut tot; pt ca doar atat recunosc
eu din datorie => inseamna ca nu a recunoscut tot. Toate aceste lucruri tb nu doar sa
fie spuse, dar si dovedite. Daca face intampinare, reclamantul depune facturiile, el in
intampinare nu spune nimic inseamna ca le-a acceptat.

In mas in care factura reprezinta un contract, deci a trecut peste toate conditiile de mai sus,
si clauza penala pe 1272 va avea aceeasi valabilitate ca si contractul. = regula.

Exceptii:

1. de ex, clauza penala este trecuta pe versoul facturii, in conditiile lui 1296? inseamna
ca factura este oferta; tb sa ne uitam la conditiile acceptarii. Prin urmare, in aceasta
ipoteza este posibil, dar tb ca destinanatarul facturii sa invoce: n-am vazut clauza
penala pe verso, deci nu sunt de acord si cu clauza penala.
2. Destinatarul facturii mai poate sa spuna: a semnat factura o persoana care nu putea
angaja societatea. Intram pe taramul capacitatii de exerciutiu a persoanei juridice:
prin cine isi exprima ea consimtamantul.
3. Sau poate sa spuna, ei au semnat factura, dar au trimis si o nota cu obiectiuni: nu
sunt de acord cu penalitatile.
4. 1272 in cazul in care a existat un raport de mai lunga durata, au fost semnate de
aceeasi persoana, brusc pt ultimele 3: persoana aceea nu avea atributii, avem practici
statornicie intre parti: avem un mandat aparent, se crease intre parti prezumtia ca
acea persoana poate angaja societatea.

A fost si o speta: mai multe contracte intre parti, toate contractele din partea societatii
beneficiare semnate de directorul tehnic, la ultimul contract dintr-o data nu ma
angajeaza, directorul tehnic nu poate angaja, era inainte de NC, s-au dus pe mandat
aparent; pe NC cu atat mai mult avem practici statornicite intre parti.

Este o astfel de inserare a unei clauze penale o clauza neuzuala, si necesita acceptarea
expresa? RRDP 1/2016, Ionut Florin Popa are un articol despre clauzele neuzuale din NCC. De
unde a rasarit textul la noi, din Codul italian, se uita in Codul italian. Si se pronunta si spune:
clauza penala nu este o clazua neuzuala pt 2 motive:

Textul nu il enumera, asa a fost alegerea legiuitorului, sa puna o lista limitativa


Intre profesionisti o clauza penala nu prea poti spune ca e neuzuala, oamenii stiu ca
daca nu platesc la timp primesc penalitati.

Nimic din ce a spus nu afecteaza posibilitatea instantei de a reduce clauza penala. Pana acum
am discutat numai despre valabilitatea clauzei penale. Reducerea tine de efecte.

Ungureanu: tot ce discutam acum cu facturile nu prezinta relevanta la o OP: acolo tb inscris
insusit de parti sub semnatura, acolo fie am inscris, fie nu am. La OP pot folosi numai
prezumtii legale, nu si judiciare pt ca alea merg numai cand merge si proba cu martori. Deci
la OP lucrurile tb simplificate: tb contract negotium consemnat in inscris insusit de parte sub
semnatura, ca atare.

Daca n-am contract, verific facturile, dar tb sa fie semnate. Daca am facturi nesemnate dar
am un consimtamant care rezulta din altceva: a facut raspuns la somatie si a zis accept, sau
din nu-stiu-ce corespondenta, inclusiv in format electronic.

(daca in OP am facturi contrasemnate, am inscris insusit de parte sub semnatura)

2) OP. daca lipseste somatia.

Raspunde D.U.: somatia este o procedura prealabila, sanctiunea partea sa fie ferma, 1017
alin. 2 spune lipsa atasarii la cerere se santioneaza cu inadmisibilitatea. Textul se spune doar
sanctiunea, pt modul in care opereaza aceasta sanctiune: daca poate fi invocata din oficiu/de
parat prin intampinare, tine de cum calificam aceasta somatie: este o procedura prealabila.

Si atunci tb sa ma duc la dispozitiile de drept comun de la 193 NCPC, ea tb invocata de catre


parata, prin intampinare.

Daca lipseste de la dosar, si debitoarea nu o invoca, nu o invoca tu direct din oficiu.


3) Dar daca somatia s-a facut, numai ca in cuprinsul sau nu i-a dat 15 zile, i-a dat 10 zile,
dar totusi pana la data actiunii/primului termen a trecut mai mult?

ICCJ: sa rezulte intentia ca ti-a spus ca tb sa platesti. Sanctiunea inadmisibilitatii este


prevazuta pt lipsa somatiei, nu spune de continut: ca ti-a dat 10 zile. Daca oricum pana la
momenutl introducerii actiunii a trecut mai mult, ai avut sansa sa platesti.

4) Dar daca somatia a fost atasata, ti-am scris 15 zile, dar actiunea a fost introdusa la
instanta dupa 10 zile, dar iar pana la primul termen a trecut mai mult.

Oricum, la momentul la care eu solutionez nu mai este oricum inadmisibila. Tu ai avut ocazia
sa platesti, daca chiar voiai.

Sigur, pot sa tin seama la cheltuieli de judecata. Daca ti-am scris ca iti dau 15 zile, am facut
actiunea dupa 10, tu ai platit intre timp, las cheltuielile de judecata reclamantului.

5) La tema comuna erau 2 facturi nesemnate si nestampilate din mai multe facturi,
facturi care toate se bazau pe contract, si aveai intampinare nu ca nu mi-am insusit-o,
ci ca era clauza abuziva. Era un snop de facturi, doar 2 nesemnate. contractul spune
ca pretul va fi cel din factura. In intampinare nu a contestat. De aceea a mers 277 in
OP.

Tot ce a spus la inceput a spus in ipoteza in care avem contract in forma simplificata, numai
facturi. Cand am contract cadru, este indeplinita conditia din 1014 de la OP.

La tema comuna aveai contract, aveai baza, si clauza din contract.

6) Legat de ce a spus cu cheltuielile, cineva: cum ramane cu 454.

D.U.: Rolul somatiei nu este de punere in intarziere, intre profesionisti oricum esti de drept
in intarziere, ci este vb despre sansa pe care i-o dai debitorului sa plateasca in 15 zile. Daca ai
scris 15 zile, dupa 10 am facut cerere, tu ai platit dupa 12, este firesc sa platesti tu
cheltuielile de judecata. Actiunea o sa o resping ca ramasa fara obiect.

Rizoiu: cele 15 zile pot fi interpretate ca un termen suspensiv, un termen de gratie legal. E
inform sa radem toate procedura daca in fapt au trecut 15 zile. Dar tb sa dam efect 1.015:
scopul acestei proceduri a fost sa degreveze instantele, inainte sa mergi la instanta sa fi
incercat sa platesti datoria. Daca creditorul s-a grabit, tb si el sanctionat intr-un fel, deci tb sa
dam eficienta lui 1.015. Tb sa dam relevanta termenului de 15 zile. Nu are influenta asupra
curgerii dobanzilor, aveti dreptate ca pt aia exista lit. d de la punerea de drept in intarziere,
dar aia este altceva. 454 e legat mai degraba de culpa procesuala. Deci ca sa dam un sens
celor 15 zile le-am legat de culpa procesuala.
7) De drept in intarziere/de cand curg dobanda legala, respectiv penalitatile

Punerea in intarziere are rolul ei, de ex. la rezolutiune, tb sa verific conditiile ca sa opereze
rezolutiunea. Daca e rezolutiune unilaterala sau conventionala, nu si judiciara, ca acolo
punerea in intarziere oricum survine prin introducerea CCJ. Cand analizezi, ca si conditie, o
bifezi, spui ca este indeplinita prin introducerea actiunii.

1535 ca noutate a NC a prevazut ca dobanda legala sau conventionala pt intarziere sa curga


de la scadenta, fara sa fie nevoie de punere in intarziere. Prin urmare, de la scadenta: de
unde o luam: daca suntem intre profesionisti si se aplica Legea 72/2013 tb sa mi se aprinda
beculetul: curg de la 30 zile, daca in contract nu s-a prevazut altfel.

Scadenta:
din contract/facturi.
Daca nu e in contract, ma uit in Legea 72 daca este aplicabila.
Nu se aplica legea, de la plata 1.495, de la contractul de vanzare sau de la alt contract
special.

1535 spune odata ce conditiile de la 1516 sunt indeplinite, consecintele le iei de la data
scadentei, chiar daca este anterioara punerii in intarziere. Asta e noutate NC. Nu mai leaga
dobanzile de punerea in intarziere. La fel si Legea 72, nu spune de intarziere, ci doar de cele
30 zile.

Deci de cand curg penalitatile: de la scadenta. Si scadenta de unde o luam: ne-a zis mai sus.

Schema de la actiunea in regres. Daca e Carpatica, e de admis

Temei 2210: cadru pt regres.

1. In limitele indemnizatiei platite => caut ordinul de plata, daca n-a platit nu e regres.
Valoare probatorie 1504 NCC. Pe ordin de plata sa avem referinta, sa bata cu dosarul
nostru, sa fi platit pt contractul meu, poate prin ordinul ala de plata a platit pt mai
multi, nu numai pt al meu.

2. Tb sa caut 2 contracte de asigurare


Casco, al reclamantei
RCA, al paratei, incheiat cu .., care la mine in dosar este IF.

In dispozitiv oblib parata, in contradictoriu cu IF.

Am gasit si politiele, in continuare:

3. Asiguratorul CASCO tb sa fie avizat de dauna. Am platit o suma de bani care de fapt
era datorata de tine, si ti-am cerut banii, nu mi-ai dat, de asta am ajuns la instanta.
4. Verific intrunirea conditiilor raspunderii civile delictuale in persoana IF. 1349, iau
fiecare conditie. Fiecare o analizez in fapt si in drept.
a) Fapta ilicita: dupa caz, constatare amiabila daca am/proces-verbal de la politie daca a
fost p-v de la politie.

Valoare probanta: constatare amiabila, imi spune Ordinul CSA art 43, si art. 45: daca nu sunt
in acele ipoteze, despagubirile se stabilesc pe baza constatarii amiabile.

De ce cred Ordinul: este un act administrativ cu caracter normativ, daca ti se invoca exceptia
de nelegalitate: nu declini la contencios administrativ: ea ar solutiona-o daca ar fi actiune de
drept comun, art. 4 Legea contenciosului administrativ.

Rizoiu: 1593, 2210 este o forma de subrogatie: in alte cazuri prevazute de lege. Raportul tot
ala ramane, doar partile se schimba, de aceea ajungem in final la analiza conditiilor
raspunderii civile delictuale.

b) Prejudiciul:
- in fapt: p-v de constatare a daunelor + deviz de lucrari + factura
- 1381, 1385
c) Legatura
Constatare amiabila + declaratii
In drept:
d) Vinovatia
Constatare amibiala+p.v de la politie + declaratii conducatori + in situatie deoesbite
cu raport de expertiza in situatiile din 45 daca chiar ai nevoie.
In drept 1357.

Penalitatile: 0,1% din 15 zile de la avizarea de dauna/30 zile de la solutionarea obiectiunilor.


In ultima varianta de Ordin nu mai am cuantum, imi spune de cand curg: deci iau numai
momentul de cand curg de aici, pt cuantum ma introc la dispozitia de drept comun din OG
13, sunt intre profesionisti deci + 8 pct procentuale.

Schema de clauze abuzive

1. Domeniul de aplicare al Legii


- Sa fie persoana fizica: daca e PJ oricat de abuziv ni s-ar parea, nu se poate
Daca este PF, vedeti cum este cu fideiusorul, codebitorul, Costea pt avocat.

2. Caracterul negociat/nenegociat
Daca este contract de adeziune, avem prezumtie.
Sarcina probei ca este negociat este la profesionist, 249. O poate rasturna prin
corespondenta, sau in interogatoriu sa spuna partea adversa: da am negociat, dar n-
am ajuns la nicio concluzie.

3. Clauza este obiect principal/pret al contractului

Trib Valcea: a gresit, nu se aplica Caja de Ahorro!! Pt ca noi am ales sa transpunem 4 alin. 2
din Directiva. Spania nu l-a transpus, poate sa analizeze cat vrea ea, ei i se aplia Caja, noi l-
am transpus => caja, pa

Daca ne-am lamurit ca nu este pret putem analiza caracterul abuziv in integralitatea lui. Daca
este pret, analizam numai partea dupa virgula: daca este exprimat in limbaj clar si inteligibil.

Obiect principal al contractului: nu dupa NCC, ci notiune autonoma: factorul determinant la


momentul incheierii contractului, tine de cum s-a formulat vointa partilor.

Matei: comisionul de risc, dobanda variabila este sau nu pret al contractului. Daca e pret
al contractului, ce nu ti-a fost clar: 7 lei pe luna.

Kasler: limbaj clar si inteligibil nu inseamna limbaj gramatical, inseamna sa inteleg functia
economica, mecanismul economic.

Deci motivam si noi ca in Matei: pe comionul de risc, in raport de Kasler nu pare ca vointa
determinanta sa fie comisionul de risc. Si totusi, si daca am ajunge la concluzia ca face parte
din pretul contractului, nu ins ca nu pot sa il mai analizez deloc, ci tb sa verific limbajul clar si
inteligibil: un asemenea comision nu are contraprestatia, riscul este asigurat prin garantii
reale sau ce mai ai tu in contract, in realitate ca sa faca dobanda mai atractiva a mutat-o in
comisioane.

La dobanda, daca dobanda nu e pretul contractul ce mai e Nu e f clar, citeste si concluziile


Av. general. Dobanda este pret al contractului, dar partea din clauza care spune cum variaza
dobanda. In prinicpiu, ne-a spus curtea in Matei. Totusi, pt ca e pret tb sa fie in limbaj clar si
inteligibil, deci tb sa inteleg cum variaza dobanda. Daca variaza dupa criterii care pot fi
intelese de consumator, dobanda variabila nu are nimic demonic in ea

Daca am o clazua care spune: dobanda variaza in rap de costurile bancii, afisate la sediul
BCR: nu sunt criterii transparente, si in Anexa la Lege prima lit.: modif dobanzii fara motive
intemeiate => prezumtie de caracter abuziv. Cum se poate rasturna: cu motive temeinice.
Motive temeinice pt modif dobanzii sunt EURIBOR, alea sunt variatii in fct de care si dobanda
bancii poate varia.

4. Dezechilibru semnificativ si buna-credinta, din Aziz.


Vine Rizoiu: Matei este o hotarare proasta . Acolo s-a ofitcat pur si simplu ca in acel
contract si dobanda si comisionul de risc, care era evident ca era o dobanda mascata, erau
puse fff mari. Iesea peste 2% pe an. Si dobanda, cand se hotaraste banca o modifica, mai
treceti pe la ghiseu din cand in cand, ca noi va aratam dobanda. De aceea hotararea este
data cu atat de multa ura.

Deci nu generalizati. Nu intotdeauna e ca in Matei. Nu intotdeauna comisionul de risc nu tine


de pret, pt ca banca si-a luat alte garantii.

DU: Asa dar voi pt examen, tineti minte, comisionul de risc este abuziv . Rizoiu va spune pt
practica, pt examen tineti minte simplu.

Legislatia afisata tb sa o aveti la voi. Va tb. Ati vazut ca nu e toata jurisprudenta Curtii, nu e
nicio omisiune .

Legislatia tb sa nu fie adnotata. Nu avem voie cu schemele.

Tineti minte ca nu da chestiuni noi si surprinzatorare. Verifica doar daca am invatat ce ne-a
invatat ea. La leasing, doar ce am discutat. La clauze abuzive, doar comisioanele pe care le-
am discutat si dobanda. La pretentii contractuale, doar ce am discutat.

Tb sa ne miscam cat mai repede prin dosar sa gasim hartiile de la schema, si sa punem in
aplicare schema. Nu mergeti dupa bunul simt: reclamantul tb sa dovedeasca contractul si ca
si-a indeplinit propriile obligatii, daca si le-a indeplinit , sarcina probei se muta la celalalt,
sa vezi ce a facut el.

Schema de la leasing

1. Utilizatorul cheama in judecata societatea de asigurare, bunul a pierit fortuit. El a


platit primele de asigurare, si in consecinta are dreptul la despagubiri reprezentand
indemnizarea de asigurare.

Respingem pe lipsa calitate procesuala activa.

Art. 36 pp identitatea intre ala si ala. In cazul rasp contr cal activa, pasiva apartine
partilor. In ip noastra c de leasing fie ca a fost inch dieect de soc de leasing, fie de
utilizator dar ca benef soc de leasing, are ca beneficiar finantatorul. Prin subrogatie ??
riscul este disociat: nu este la proprietar, este la utilizator. Indemnizatia de asig nu ar
intra in patrim ulilizatorului, ci al finantatorului, lipsa cal proc activa.
2. Utilizator cheama in judecata societatea de leasing, temei: daune-interese, sa imi dati
cu titlu de daune-interese contraval bunului, a pierit fortuit, tu nu mi-ai dat un bun
asemanator, nu mi-ai asigurat folosinta.

Avem avem calitate activa, pasiva. A chemat soc de leasing. Dar aceeasi motivare, lit e
bunul piere pe riscul utilizatorului, dr de proprietate este la soc de leasing. Deci aici nu e
pe calitate, e pe temeinicie. Pt ca el nu a facut actiune oblica, ca banii sa se duca la soc de
leasing, ci a cerut pe el.

Are interes, ca suma sa se duca la societatea de leasing, altfel el pe e isi asuma riscul pt
tot, si tb sa plateasca.

3. Utilizatorul cheama soc de leasing, cere instantei sa ii dea un mandat pt a solicita soc
de asigurare indemnizatia.

Calitate iar avem. Dar nu avem nici un mandat legal, si nici un mandat conventional in c
de leasing. Prin urmare, iar, indemnizatia nu ar intra niciodata in patrimoniul lui.

El ce vrea: hot judec care sa tina loc de mandat, nu se poate asa ceva. Deci iar respingi pe
neintemeiat. Riscul este la tine, lit e.

4. Utilizatorul cere hot care sa tina loc de c de v-c, am intarziat 2 rate, soc de leasing
pac, consider reziliat de drept contractul de leasing: tb sa restituiti bunul + rate
scadente pana la final.

Utilizatorul sa pron hot care sa tina cont de c de v-c, eu intre timp am achitat ratele
restante, ma ofer sa platesc si valoarea reziduala. Utilizatorul spune sa se pronunte hot
care sa tina loc de contract pt ca nu mi-a respectat optiunea.

OG 51 avem un text: art.16, daca l-a calcat pe dreptul de optiune.. este o raspundere
contractuala: tb sa dov contractul si ca si-a indeplinit obligatiile: el a ajuns la mine ca nu a
platit 2 rate si soc de leasing i-a trimis notificare ca a reziliat de drept, cand a ajuns la
mine nu mai avea contract, ca era reziliat de drept, deci nu mai am ce drept de optiune
sa ii recunosc eu.

Art. 16 se referea cand ai ajuns la finalul termenului, soc de leasing isi aduce aminte
acum 2 ani n-ai platit 2 rate.

Si daca nu aveam clauza in contract, aveam art. 15 se reziliaza, ramai obligat la..

La leasing toate se resping O sa se straduiasca sa gaseasca una de admis, daca da la


examen.

5. Clauza abuziva, avem un model de hotarare: aia e pt asa nu: nu e clauza abuziva ca e
intre profesionisti, reducerea clazuei penala tb sa fie contract dupa NCC si daca reduc
reduc pana la limita 15: reduc valorea reziduala, cheltuieli de executare, dar nu pot
reduce ce da legea: ce da legea nu poate fi vadit excesiv.

6. Societatea de leasing cheama utilizatorul, e lipsit de interes, are titlu executoriu.

Succes! Daca vi se pare ceva, intrebati, cereti supraveghetorului sa o cheme.

Daca pana joi va apar intrebari, trimiteti pe mail.