Sunteți pe pagina 1din 7

Gastrita, simptome si tipuri

Inflamatia mucoasei gastrice este cunoscuta sub denumirea de gastrita. Exista


doua forme diferite de gastrita: cea acuta si cea cronica. Gastrita acuta este insa o forma
mai rara. In ambele cazuri avem de-a face cu inflamari ale mucoasei gastrice sau chiar
cu leziuni ulceroase ale acesteia. Respectivele leziuni pot continua sa fie atacate de acizii
gastrici, ajungandu-se in cele din urma la ulcer.

In functie de cauza si gravitatea leziunilor mucoasei gastrice, pot aparea si


hemoragii gastrice, care se pot manifesta prin sangerari sau/si scaun cu sange. Astfel de
situatii va pot pune viata in pericol. De cele mai multe ori, gastrita acuta se vindeca spontan,
fara tratament.

Deseori durerile abdomenului superior de cauza necunoscuta sunt diagnosticate


ca fiind gastrita. Suspiciunea unei gastrite poate fi confirmata doar printr-un examen
microscopic al celulelor mucoasei gastrice. De remarcat insa este faptul ca in ciuda opiniei
populare, gastrita este insotita de dureri minore sau lipsa completa a durerilor.

Cauze
Cauzele gastritei nu sunt inca foarte clare. Un factor generator este cu siguranta
stresul psihosocial. Inclusiv personalitatea joaca un rol in aparitia bolilor. Multi pacienti care
sufera de gastrita sunt marcati de sentimente de vina, frustrare si o tensiune permanenta de
conflict.
Gastrita acuta

Cele mai frecvente cauze ale gastrite sunt:

Consumul exagerat de alcool sau intoxicatia cu alcool


Infectii ale tractului gastro-intestinal (gastroenterita)
Medicamentele analgezice si cele care contin cortizon
Infectia cu Helicobacter pylori (gastrita infectioasa)
Operatii dificile si complicate
Arsurile cu lesii sau acizi
Pacientii aflati in soc al sistemului circulator, care poate aparea in urmatoarele cazuri:
Sangerari masive sau arsuri
Infectii virale (printre altele gastrita provocata de virusul Herpes-simplex) si gastrita
bacteriana
In cazul tuberculozei sau al toxinelor bacteriene
Intoxicatiile alimentare

Alcoolul stimuleaza productia de acid gastric. Astfel, in scurt timp se poate


ajunge la o hiperaciditate in stomac. In plus, alcoolul ataca si stratul de protectie al
mucoasei gastrice, facilitand astfel inflamarea acesteia ca urmare a hiperaciditatii. Anumite
medicamente analgezice au capacitatea de a ataca respectivul strat de protectie al
mucoasei, provocand astfel inflamarea. Cu toate acestea trebuie retinut ca nu toti pacientii
carora le sunt administrate medicamente analgezice, sufera de aceste inflamari ale
mucoasei gastrice.

Helicobacter pylori ca posibila cauza

Gastrita poate fi provocata de o multitudine de agenti patogeni. Acestia din


urma pot conduce si la gastroenterita (= infectie a tractului gastro- intestinal, infectie
concomitenta a stomacului, a intestinului subtire si eventual a intestinului gros). In plus,
parazitii si virusii pot provoca gastrite infectioase.

Una dintre bacteriile foarte importante este "Helicobacter pylori", care a devenit
cunoscuta in anii recenti. Acest agent patogen poate supravietui acidului gastric, prin
anumite mecanisme, trecand de mucoasa gastrica si declansand atat gastrite cronice cat si
pe cele acute. Sursa de infectie nu este cunoscuta deocamdata. S-a dovedit insa ca
aceasta bacterie este transmisa in timpul sarcinii de la mama la copil.
Infectia mucoasei gastrice poate ajunge la dimensiuni severe in urma operatiilor
complexe sau in cazul victimelor care au suferit arsuri. In ambele cazuri, corpul este supus
unui stres marit iar mucoasa gastrica devine foarte sensibila.

Gastrita Gastrita cronica

Gastrita cronica: gastrita tip A

In cazul gastritei de tip A avem de-a face cu o afectiune autoimuna. Asadar, sunt
formati asa numiti autoanticorpi impotriva celulelor mucoasei gastrice care produc acid
gastric (celule parietale). Celulele parietale ale mucoasei gastrice produc acidul gastric,
absolut necesar digestiei. In acelasi timp, acestia formeaza asa-numitul factor
intrinsec (Intrinsic Factor), absolut vital pentru asimilarea vitaminei B12 din tractul digestiv.
Autoanticorpii orientati impotriva celulelor parietale afecteaza astfel si productia de acid
gastric cat si asimilarea vitaminei B12.

Urmarile gastritei de tip A constau in scaderea acidului gastric (aclorhidrie) si


anemie, ca urmare a deficitului de vitamina B12., care este de neinlocuit pentru formarea
hemoglobinei. Aceasta forma de gastrita este relativ rara, cu un procentaj cuprins intre 3-
6%. Cu toate acestea, gastrita autoimuna se poate instala impreuna cu alte afectiuni
autoimune, facilitand si aparitia cancerului gastric.

Gastrita cronica: gastrita de tip B

Cauza cea mai frecventa a infectiei bacteriene cronice a mucoasei gastrice consta
in infectia cu agentul patogen Helicobacter pylori. Aproximativ 60% din populatia globului
este purtatoare a acestui agent patogen in mucoasa gastrica. Este vorba de o bacterie care
formeaza enzime care distrug apoi celulele mucoasei gastrice. Acest agent patogen poate
supravietui prin anumite mecanisme in sucul gastric, trecand apoi de peretele format de
mucoasa.

Sursa de infectie nu este cunoscuta deocamdata. S-a dovedit insa ca aceasta


bacterie este transmisa in timpul sarcinii de la mama la copil. Dat fiind faptul ca agentul
patogen al infectiei este cunoscut, acest tip de gastrita poate fi tratat cu antibiotice ca orice
alta infectie provocata de bacterii.

Gastrita cronica: gastrita de tip C


Aceasta forma de infectie a mucoasei gastrice este, la fel ca cea de tip A, relativ
rara si anume doar aproximativ 10% dintre pacientii suferinzi de gastrita. Aceasta forma de
gastrita consta in patrunderea gresita a bilei in stomac si nu in intestinul subtire. Returul
bilei apare de cele mai multe ori in urma operatiilor la stomac. Bila afecteaza mediul acid al
stomacului si ataca stratul de protectie al mucoasei gastrice, iar leziunile provoaca
inflamarea acesteia. Anumite medicamente analgezice si antiinflamatoare cum ar fi acidul
acetilsalicilic sau tratamentele antireumatice ataca invelisul de protectie al mucoasei
gastrice, provocand astfel leziuni.

Diagnosticarea gastritei de tip A si B

Gastrita de tip A: In cazul inflamarii autoimune a mucoasei gastrice, aceasta din


urma are un aspect atrofiat.

Gastrita de tip B: Aceasta forma de inflamare a mucoasei gastrice este


caracterizata prin pete rosii pe suprafata mucoase sau excrescente de mici dimensiunii
vizibile pe mucoasa. In cazul gastritei Helicobacter-pylori, pe langa inflamarea mucoasei
gastrice se poate observa si un ulcer ventricular. Prelevarea unei probe de tesut este
absolut necesara pentru testul rapid al ureazei. Proba de tesut de mucoasa este introdusa
in lichid de testare care contine un indicator de culoare si uree.

Helicobacter pylori produce enzima ureaza si poate diviza ureea. Atunci cand
bacteria Helicobacter pylori este prezenta in proba de tesut, lichidul de testare se va colora
in rosu ca urmare a divizarii ureei. Rezultatul testului este interpretat ca fiind pozitiv atunci
cand colorarea se produce dupa 24 de ore. In cazul unei prezente puternice a bacteriei,
colorarea se poate observa si dupa 15 minute.

O alta posibilitate de stabilire a diagnosticului este testul respirator, prin care poate
fi demonstrata prezenta bacteriei Helicobacter pylori. Dat fiind faptul ca prin aceasta metoda
poate fi evitata gastroscopia, aceasta este aplicata cu predilectie in cazul copiilor. Cu toate
acestea, mucoasa gastrica nu poate fi evaluata prin testul respirator.

Diagnosticul gastritei de tip C


In cazul acestui tip de gastrita, mucoasa gastrica este inflamata si acoperita de
pete cu striatii de sange. Acest aspect este caracteristic in special in cazul infectiilor
produse de medicamente analgezice. Atunci cand boala este in stadiu avansat, o simpla
atingere a acestor zone cu endoscopul, poate provoca sangerari.
Testul Schilling este folosit atunci cand inflamarea mucoasei gastrice a fost deja
stabilita. Metoda de consta in administrarea pacientului a unei doze de vitamina B12
marcata radioactiv. Asa cum am amintit deja, vitamina B12 poate fi asimilata numai in
prezenta factorului intrinsec la capatul intestinului subtire. In cazul instalarii gastritei,
celulele parietale nu reusesc sa emita factorul intrinsec (Intrinsic Factor), asadar vitamina
B12 nu poate fi asimilata si este eliminata prin urina.

In cel de-al doilea pas al testului Schilling, pacientului i se administreaza


concomitent vitamina B12 marcata radioactiv si factorul intrinsec. Prezenta vitaminei B12 in
urina, reprezinta o confirmare a prezentei gastritei autoimune si a anemiei pernicioase
(anemia deficitului de vitamina B12). In plus este prelevata si o proba de sange pentru a
dovedi o eventuala anemie, care poate fi cauzata fie de o hemoragie a mucoasei gastrice,
fie de lipsa de vitamina B12. In plus, se recomanda stabilirea anticorpilor impotriva celulelor
parietale ale mucoasei gastrice pentru a dovedi cu certitudine gastrita autoimuna (gastrita
de tip A).

Complicatii

Gastrita autoimuna faciliteaza aparitia cancerului gastric. In plus, pot aparea


hemoragii puternice ale mucoasei gastrice, care atrag dupa sine anemii, stari de oboseala,
de sfarseala etc. In cele mai grave cazuri de sangerari se poate ajunge la un soc al
sistemului circulator. In aceasta situatie, sangerarea poate fi oprita printr-o gastroscopie.
Insa in cazul in care aceasta metoda nu are succes, sangerarea poate fi fatala pentru
pacient!

O alta posibila complicatie este formarea ulceratiilor gastrice si a celor duodenale.


Ambele tipuri de ulceratii sunt insotite de dureri apasatoare sau intepatoare in zona
abdomenului superior. In cazul ulceratiilor gastrice, durerile apar de regula imediat dupa
mese, iar al celor duodenale, de regula pe stomacul gol.

Dupa masa, durerile dispar timp de cateva secunde. Insa nu in toate cazurile.
Durerile pot continua si in timpul noptii. La unii pacienti, aceste simptome lipsesc. Apar
dureri necaracteristice in timpul digestiei, refluxuri si arsuri la stomac, uneori stari de rau
insotite de varsaturi.

Gastrita - Tratament
Un anumit procent (pana la 40 %) al ulceratiilor gastrice si duodenale se vindeca
spontan, de la sine. Procesul de ameliorare este conditionat de modificarea contextului
psihic-vegetativ al pacientului. Aceasta afirmatie este sustinuta de studii stiintifice, potrivit
carora aproximativ 40 50% dintre pacienti au fost vindecati cu placebo (medicamente fara
substante active). Eficienta medicamentelor antiacide depaseste cu putin rata de succes a
medicamentelor placebo.

Tratament gastrita acuta


In cazul gastritei acute de cele mai multe ori nu este necesar nici un tratament,
aceasta vindecandu-se relativ rapid si fara tratament. Etapa dureroasa, acuta dureaza in jur
de 24 de ore. Ca urmare a acestui interval scurt, nici nu se apeleaza la medicamente.

Atunci cand gastrita acuta este provocata de un consum exagerat de alcool


spre exemplu, pacientului i se recomanda reducerea consumului de alimente pentru o
perioada de minim 24 de ore. In acest rastimp, mucoasa gastrica are timp sa se refaca.

Atunci cand gastrita este provocata de administrarea de medicamente, cum ar fi


cele anti-reumatice, gastrita acuta este tratata cu asa numitii inhibitori de pompa de protoni
sau derivate de prostaglandina.

Tratament gastrita cronica

Pentru tratarea anemiei cauzata de lipsa vitaminei B12, pacientului ii este


administrata vitamina injectabil. Dat fiind riscul sporit de aparitie a cancerului gastric in cazul
gastritei de tip A, se recomanda efectuarea examenelor endoscopice anuale, prin
prelevarea de probe din mucoasa gastrica (Biopsie). In cazul gastritei de tip B (infectie
Helicobacter pylori) se apeleaza la medicamente pentru distrugerea agentului patogen.
Aceasta metoda poarta numele de eradicare.

Standardul curent consta dintr-o combinatie de antibiotice si inhibitori de pompa de


protoni. Numai prin aceasta combinatie este posibil tratamentul, prin compare directa a
agentului patogen, Helicobactor pylori. Astfel, sunt folosite:

Inhibitorii de pompa de protoni care asigura reducerea productiei acidului gastric


Antibiotice

Aceste substante sunt administrate timp de minim sapte zile, in caz contrar
eficienta nu este asigurata. O noua gastroscopie poate fi efectuata cel devreme dupa patru
saptamani. Se prevaleaza noi probe de mucoasa pentru a stabili succesul tratamentului.
Daca testul de ureaza este negativ, tratamentul de eradicare este declarat eficient.
Tratamentul gastritei C
Tratamentul eficient impotriva gastritei de tip C consta in reducerea productiei de
acid gastric, pentru a permite vindecarea mucoasei gastrice, respectiv opririi extinderii
leziunilor. In prezent, in acest sens sunt folositi inhibitorii de pompa de protoni.

In cazul in care pacientul consuma medicamente cunoscute ca provocand gastrita,


acestea trebuie intrerupte, daca este posibil, pe durata tratamentului.

Ca tratament suplimentar in cazul declansarii gastritei de bila, se poate apela la


spalari stomacale pentru a scurta timpul de contact al mucoasei gastrice cu bila. Acestea
pot fi induse prin administrarea de medicamente numite prokinetice.

Masuri preventive

Pentru a evita de la bun inceput aparitia unei gastrite, va oferim in cele ce urmeaza
cateva sfaturi:

Acordati atentie sanatatii dumneavoastra psiho-sociale

Nu consumati niciodata medicamente analgezice pe termen lung, fara reteta. Discutati


dozajul si durata de administrare al acestora cu medicul dvs.!
Se recomanda evitarea consumului exagerat de substante care stimuleaza productia de
acid gastric cum ar fi alcoolul, cafeaua, ceaiul, nicotina sau sucuri de fructe citrice

S-ar putea să vă placă și