Sunteți pe pagina 1din 3

Taxa pe barb

Petru cel Mare, arul Rusiei ntre 1682 i 1725, era cu siguran unul dintre principalii susintori ai celor
mai ciudate forme de taxare, forme duse cteodat pe culmile absurdului. A introdus dri pentru consumul
de ap, stupi i suflete (de fapt asta era doar o capitaie nu att de interesant precum sun). Ba chiar a
creat un comitet al crui rol singular era acela de a elabora tarife. Una dintre cele mai amuzante taxe pe care
le-a inventat, introdus n 1705, a fost impus celor ce purtau barb. Darea fcea parte din programul
reformist al lui Petru i era menit si conving pe conaionali s renune la obiceiurile arhaice i s se
racordeze la standardele europene.

Taxa pe fereastr

Taxa pe ferestre sau geamuri a fost introdus n Anglia n 1696 n timpul lui William al III-lea. Desfiinat n
1851, a fost iniial formulat ca o metod de taxare pe avere pentru cei care se eschivau de la plata taxei pe
venituri. n mod interesant consecinele taxei pe ferestre nc pot fi observate n Marea Britanie. Multe dintre
cldirile datnd din aceast perioad posed spaii pentru ferestre baricadate cu crmizi, o practic
obinuit pentru a uura povara drilor pentru clasa mijlocie, cea mai afectat.

axa pe plrii

Taxa pe plrii, la fel ca i cea pe ferestre, a fost introdus de guvernul britanic n 1784 ca o form de a
obine fonduri de la oameni fr a recurge la impozitul pe venituri. Prima dat introdus de prim-ministrul
Pitt del Tnr, taxa pe plrii i-a forat pe comerciani s obin licena i ntrebuina un sistem de taxare
nivelat, depinznd de costul plriei, cu timbre de impozit lipite n cptueal. Se pare c muli moditi i
purttori de plrii au ncercat s evite taxa insistnd c podoaba n cauz n-ar fi o plrie. Forma aceasta de
evaziune devenise att de rspndit nct guvernul a amendat legea cu o definiie a plriei n 1804.

Taxa pe sare

Este greu s te raportezi la umilul i atotprezentul bob de sare ca la una dintre cele mai influente mrfuri din
istorie. Dar rolul crucial al clorurii de sodiu n dieta uman, animal i nenumratele aplicaii n tiin,
religie i alte domenii i-a determinat soarta n definirea culturii i economiei, transformnd-o ntr-adevr
ntr-una dintre cele mai taxate mrfuri. Dintre toate impozitele pe sare probabil cel mai cunoscut este cel
impus de britanici n India colonial. Taxa pe sare nu era nicio noutate n India, dar n 1835 Compania
Indiilor de Est a mrit considerabil impozitul, Imperiul Britanic agravnd situaia pn n 1858. hegemonia
impozitului pe sare a atras atenia mondial n martie 1930, cnd Mahatma Gandhi a condos marul srii pe
drumul spre Dandi. Era primul act din cadrul campaniei Salt Satyagraha, un protest non-violent mpotriva
taxelor britanice, ba mai mult, primul act de nesupunere civic organizat dup declaraia de independen a
congresului naional Indian. Campania nu a avut un efect foarte puternic asupra impozitului pe sare, dar a
sporit contiina global i susinerea luptei indiene mpotriva controlului britanic.

Capitaia

Spre deosebire de celelalte taxe din list, implementarea acestei taxe este poate mai bizar dect taxa n sine.
Capitaia (impozitul pe cap de locuitor), este o rat fix de contribuie care nu are nicio legtur nici cu
veniturile, nici cu proprietatea. Taxele de acest tip au fost utilizate nc din antichitate de vreme ce natura lor
indiscriminatorie le face uor de implementat. Tot natura indiscriminatorie le face i foarte nepopulare. Una
dintre cele mai controversate implementri dateaz din 1980, din vremea guvernului lui Margaret Thatcher.
Efectul transbordrii poverii taxei celor mai puin avui a rezultat ntr-o revolt public general, n proteste
de mas i decderea grav a regimului Thatcher.

Taxa pe substane neautorizate

De cnd Carolina de Nord a iniiat schema n 2005, multe state americane impoziteaz folosirea drogurilor
ilegale. Deseori denumit Crack Tax, acest program bizar i oblig pe dealerii cinstii i consumatorii de
droguri s cumpere anonim timbre de taxare pentru tot felul de substane ilegale, de la cocain i heroin
pn la marijuana i buturi alcoolice de contraband. Timbrele satisfac doar legislaia fiscal, deci posesia
de droguri rmne tot ilegal. Cu toate acestea, posesia fr timbrele potrivite poate conduce la amenzi
fiscale substaniale. Previzibil, doar civa dealeri i consumatori cumpr n avans timbre. Prin urmare,
veniturile generate de aceste taxe sunt majoritatea obinute prin amenzile pentru evaziune fiscal, urmate de
aresturi care adesea se finalizeaz cu confiscare de proprieti. Criticii au clasificat acest sistem ca lipsit de
transparen pentru c violeaz drepturile comercianilor la un process corect i la protecie mpotriva
incriminrii. n consecin, n unele state taxa a fost abolit din cauza neconstituionalitii sale.

Impozitul pe dinti

Bineinteles, l-au inventat turcii medievali, pentru care orice alis-veris era binevenit la visteria tarii si chiar la
buzunarele inaltilor demnitari, pentru ca pe atunci coruptia era un merit, nu un viciu.

Demnitarii turci au socotit ca cetatenii cu dinti buni isi pot permite sa manance mai mult decat ceilalti,
indeosebi carne si dulciuri, consumand din alimentele obstei.

Ca urmare, populatia cu dantura perfecta era supusa unui impozit special. Cei cu dinti lipsa erau scutiti. Ca
sa scapi de impozit, solutia era sa-ti scoti 2-3 masele.

Impozitul pe soare

Acest impozit este aplicat si astazi in statiunile din insulele Ibiza, Mallorca, Menorca si inca vreo cateva. Il
platesc turistii, care vin sa se bronzeze si deci trebuie sa plateasca, pentru razele soarelui pe care le primesc
gramada, direct din ceruri.

Impozitul nu este mare, numai 1 euro pe zi, dar daca tinem seama ca intregul arhipelag al insulelor Baleare a
fost vizitat inr-un an de 10,4 milioane de turisti straini, rezulta o suma frumusica, incasata numai pentru ca
straluceste soarele.

Impozitul pe praf

Acest tip de impozit a fost introdus recent de catre autoritatile armene, pentru orice persoana care locuieste
intr-o zona rezidentiala, considerand ca orice locuitor face praf in zona unde isi duce traiul, fie scuturand
covoare, fie evacuand containerul aspiratorului, fie dand cu matura. Suma nu e mare: 15 centi pe metrul
patrat.

Impozitul pe buric

Cum era de asteptat, acest ciudat impozit a aparut intr-o tara exotica: Egiptul. Si nu dateaza de azi, de ieri, se
aplica de secole. Dansatoarele care executa in public dansuri din buric sunt obligate sa plateasca un impozit
lunar, pentru a primi permis de libera practica.

Traditia, foarte veche de altfel, a fost intrerupta in secolul al XIX-lea, cand dansul din buric a fost interzis cu
totul, din motive religioase, dar a fost reluata ulterior iar in prezent acest tip de impozit reprezinta 400
milioane de dolari, fiind considerat al cincilea ca marime, dintre impozitele aplicate pentru profesii liberale.

Impozitul pentru pace


Acest ciudat impozit se aplica in Republica Guineea si are ca scop finantarea masurilor necesare pentru
mentinerea pacii in tara, cu toate ca Guineea nu desfasoara niciun fel de operatiuni militare cu nimeni.

In plus, Republica Guineea este una dintre cele mai sarace tari din lume, iar impozitul este aplicat tuturor
locuitorilor si are valoarea de 17 euro pe an. Pentru un locuitor al Guineei, 17 euro este o suma imensa, daca
tinem seama de faptul ca un kilogram de cafea este 50 de centi si marea majoritate a populatiei nu-si poate
permite sa bea cafea.

Impozitul pe baie

Pe langa altele numeroase, tarul Rusiei Petru cel Mare a introdus in anul 1704 un impozit pe baie, aplicabil
oricui avea in casa o incapere de imbaiat sau se imbaia in apele lacurilor si ale raurilor. Valoarea impozitului
era definita in functie de rangul contribuabilului: marii negustori plateau 3 ruble, comerciantii obisnuiti 1
rubla, iar taranii 15 copeici. Inaltul ucaz mentiona ca plata impozitului nu te obliga sa te si speli. Asta te
priveste.