j,

,
j
;
-1
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII
BUCURE$Tl

$EF LUCRARI lNG. PO$TOACA STELlAN

J
INTRETINEREA SI EXPLOATAREA CAlL OR FERATE
J
RECTlFICAREA $1 RETRASAREA CURBELOR DE CF

1
~

...,JI

2002
BUCURESTl
J
J
J
CUPRINS

J
III. RECT1F1CAREA $1 RETRASAREA CURBELOR DE CF
J I. Culegerea datelor de pe teren in vederea retrasarii curbelor

2. Conditiile pe care trebuie sa lc satisfaca curba proiectata

]
3. Functii de optimizare
-1 4. Sageti. Felullor. Diagramele sagetilor

5. Sistemul de referinta
J 6. Relatia general a intre sageti si ripari

7. Calculul riparilor de rectificare

J
8. Retrasarea curbelor. Metoda diagramei unghiurilor

J 8.1. Linia unghiurilor pentru curba existenta

8.2. Linia unghiurilor pentru curba proiectata

8.3. Calculul riparilor

8.4. Linia de referinta

8.5. Sensul riparilor

J 8.6. Scari in diagramele unghiurilor si a sumelor

9. Notiunea de evolventa
-1.I
10. Folosirea evolventelor pentru calculul riparilor

11. Calculul corectiilor folosind notiunea de evolventa

Bibliografie
I
-l

.1
 CapitoluI III
RECTIFICAREA SI RETRASAREA CURBELOR DE CF

Sub actiunea circulatiei si a conditiilor de mediu, precum ~l ca urmare a

L interventiilor in cadrul lucrarilor de cale, stare a caii se mcdifica in timp.

Abaterile existente (neregularitatile) pot fi in limite acceptabile (In cadrul

L tolerantelor) sau pot depasi limitele admise, caz in care se numesc si deranjamente.

Aparitia deranjamentelor impune executia de lucrari pentru revenirea la regimul normal

1
de functionare
, a caii.

1 Pentru a elimina neregularitatile in plan, de pe zonele de traseu situate in curba,

se executa lucrarile de rectificare a curbei sau de retrasare a curbei, denumite lucrari de

rip are a caii. Aceste Iucrari sunt precedate de calculele necesare stabilirii marimii

.l..,
I
riparilor (deplasarilor laterale).

In cazul calculelor de rectificare, riparile stabilite au drept scop aducerea liniei in

1 situatia care a existat inainte de producerea deformatiilor (la constructie sau la ultima

retrasare a curbei in cadrul lucrarilor de intretinere): in cadrul rectificarii se pastreaza

~
elementele geometrice ale curbei (raza, lungimea curbei de racordare).

-l In cazul calculelor de retrasare, curba obtinuta in urma efectuarii efective a

riparilor are elementele geometrice diferite de cele ale curbei care a existat inainte de

producerea deformatiilor,

Calculul riparilor se face prin metode aproximative denumite si netrigonometrice .

. ,
.....
In ambele situatii riparile au valori mici (presupunand pastrarea platformei caii

existente ).
In cazul retrasarilor, riparile ce rezulta sunt mai mari decat in cazul rectificarilor.

-1
J 1
III.I. Culegerea datelor de pe teren In vederea retrasarii curbelor

Pentru efectuarea calculelor sunt necesare date de pe teren care sa perrnita

caleulul deplasarilor laterale, deplasari care sa poata fi aplicate pe teren.

Sunt necesare:

elementele de identificare a curbei (linia pe care e situata, abaterea curbei,

pozitia kilornetrica a reperului de baza),

elementele care servesc calculului si aplicarii pe teren a solutiei (sagetile In

dreptul punctelor de diviziune echidistante, alcatuirea caii - tipul sinei,

lungimea panoului, felul traverselor - rosturile de dilatatie pe calea cu

joante, respectiv temperatura de fixare a tronsoanelor pe calea lara joante,

restrictiile la deplasari In raport cu liniile vecine curbei analizate sau alte

constructii si instalatii din vecinatatea liniei, lungimile aliniamentelor care

incadreaza curb a, viteza maxima a liniei).

Odata eu riparea liniei se produe modificari de lungime. Aceste modificari sunt in

general mici. Spre exemplu, prin riparea spre exterior a curbei, lungimea curbei dupa

ripare sporeste.

Aeeste modificari de lungime se compenseaza, la calea cu joante.prin modifiearea

rosturilor astfel incat abaterile lor sa respecte tolerantele.

La ealea lara joante, prin riparea liniei sudate, are loc variatia efortului axial

existent In tronson si datorat variatiei de temperatura in raport cu temperatura de fixare.

Pentru ea aceste modificari de eforturi axiale sa fie cat mai mici se urmareste, pe

liniile sudate, ca lungimea curbei deformate (curbei existente) sa fie practic egala cu

lungimea curbei obtinute dupa riparea liniei. Curba obtinuta dupa rip are este curba

proiectata.
Sagetile curbei sunt elemente de baza, Acestea se mascara pe fata activa a firului

exterior de sina, in puncte echidistante situate la 14 mm sub planul de rulare.

 J
J Echidistanta este de regula de 10111. Alegerea pozitiei punctelor este arbitrara, insa unul

J din puncte (numit reper de baza) se alege in dreptul unei constructii din vecinatatea
liniei pentru a servi la identificare (in cadrul lucrarilor de ripare, in dreptul punctelor de
J diviziune, trebuie aplicate deplasarile rezultate).
Sagetile din cuprinsul curbei sunt numite sageti normale.
J La capatul curbei pot exista contrasageti, care sunt in punctele unde curbura e

J diferita ca semn de cea a sagetilor normale.

Pe teren nu e cunoscuta pozitia punctelor principale AR, RC, CR, RA. Numai
J intamplator un punct de diviziune poate coincide cu un punct principal.
Sagetile se mascara in toate punctele de diviziune cu, 0 coarda cu lungimea
aproximativ egala cu dublul echidistantei dintre punctele de diviziune.

J
111.2. Conditiile pe care trebuie sa Ie satisfaca curba proiectata
j

Aceste conditii, pe care trebuie sa le satisfaca elementele curbei proiectate, sunt:

J
sa realizeze acelasi unghi de abatere existent anterior intre aliniamente;

J sa realizeze revenirea pe aliniamentul final atunci cand se porneste de pe

aliniamentul initial (sa pastreze aliniamentele anterioare care incadreaza
curba);
sa asigure viteza maxima ceruta prin tema (tema de retrasare);
J
sa respecte restrictiile posibile (cu referire la latimea platformei,.

J constructiile si instalatiile din vecinatatea liniei sau cu privire la aparatele

de cale situate la capetele curbei);
sa respecte functiile de optimizare.

A respecta viteza maxima e echivalent cu a avea 0 raza pe zona arc de cere

.J suficient de mare, lungimea curbelor de racordare corespunzatoare si a fi respectata
!iL
lungimea minima a arcului de cere. y"if .
-! {f(:-

3
 Sagetile masurate determina 0 pozitie in plan unica pentru eurba existents. Pe
baza sagetilor si a restrictiilor se pot stabili 0 infinitate de solutii de eurbe proieetate
eare pastreaza unghiul de abatere si asigura revenirea pe aliniamentul final.

111.3. Functii de optimizare

Intrucat solutia ee se aplica trebuie sa fie unica, prin functiile de optimizare, se

alege 0 singura solutie din totalitatea eel or posibile.
Exemple de functii de optimizare:

ri - riparea in punetul "i "

)t.
(S)"

Figura 3.1

Cand I r = 0, riparile
i
sunt distribuite de 0 parte si de alta a eurbei existente, iar

lungimea eurbei existente e egala eu lungimea eurbei proiectates nu se modifica

marimea rosturilor de dilatatie si temperatura de fixare.

unde:
Lp - lungimea eurbei proieetate

L, - lungimea eurbei existente

 i
j

..JI
2) II r. I= minim
j
/f..~

(S)
J "'
s

J
Figura 3.2
J Cand IIr i I = 0, curb a proiectata coincide cu curba existents. Rezulata ca, atunci

cand I I r. I = minim, volumul lucrarilor de ripare este minim.

II ri I= minim == Volum minim al lucrarilor de ripare

j
,
.j
3) Lr~ = minim = Volum minim al lucrarilor de ripare

....I
111.4. Sageti. Felullor. Diagramele sageti10r

Sagetile sunt masurate pe firul exterior intrucat axa caii nu e materializata pe

teren si pentru ca firul exterior e eel care ghideaza vehiculul in curba (e firul

...l.I conducator). In lungul firului conducator geometria trebuie sa fie cat mai corecta .

PLAN DE R.ULA~E
.J..,
.
,a.,CilVA
..
A $IHe.
t

....j .-- - ....

" "
- --- _....~- 1
t lI'ireR.JOA.LlL
.....
CAll t
I.....
_ ... ...J

1
Figura 3.3
1

1
5
 FLAM

CI"vI',r.C.A f/H1

i-----_+
Figura 3.4
Diagrama sageti lor existente (masurate)

Figura 3.5

Diagrama sagetilor existente se obtine prin reprezentarea sagetilor masurate 111

dreptul fiecarui punet de diviziune.

Diagrama sagetilor ideale
SAQqr I DEALt

Figura 3.6
Diagrama sagetilor teoretice

Figura 3.7

6
1
I
J, Diagrama sagetilor teoretice se obtine prin reprezentarea sagetilor masurate lara

eron inerente in lungul curbei proiectate situatia in care curba proiectata a fost
J realizata pe teren lara nici un fel de abateri.
111

1 Nu exista insa cale ideala si masuratori lara erori inerente. Drept urmare, sagetile

masurate la curb a deja ripata vor conduce la 0 diagrams a sagetilor asemanatoare cu

] diagrama sagetilor existente, insa cu abateri intre sageti mai mici.
1 In zona punctelor principale apar racordarile indicate intrucat capetele corzii sunt
1
situate pe zone cu legi de variatie diferite ale curburii (zona de aliniament si zona de

curba de racordare, sau zona arc de cere si zona curba de racordare).

Sagetile sunt masurate in puncte echidistante situate la 10m 1 nu in toate

1
.~
punctele (nu continuu).
,
I Diagrama sagetilor ideale nu are corespondent in realitate, este sageata calculata
....,i
, de raza,
in functie

Pentru masurarea sagetilor se folosesc dispozitive speciale (manere) care sa

permita masurarea contrasagetilor.

Valoarea trecuta in tabel pentru sageata in punctul de diviziune "i" cuprinde:
1
J.
sageata teoretica in "i" ---+ Iii
variatia de sageata teoretica efectiva in "i" ---+ f1lti
1
eroarea inerenta la masurarea sagetii in acel punct ---+ l"1y i
1
Sageata existenta ---+ lei = Iti + i1lti + f1y i
1
Intre sageata si raza este relatia:

1
111.5. Sistemul de referinta

Drept sistem de refcrinta se considers linia poligonala obtinuta pnn umrea

punctelor de diviziune apartinand curbei cu deformatii,
Sistemul de referinta este reprezentat de curba existenta.
Pentru pastrarea sistemului de rcferinta, intre rnasurarea sagetilor si aplicarea
riparilor pe teren nu trebuie sa treaca mai mult de 48 ore, astfel incat linia sa nu se
deformeze.
Pentru ca sistemul de referinta sa se mentina in procesul executiei lucrarii de
ripare, inainte de inceperea ei, in dreptul tuturor punctelor de diviziune sunt plantati
reperi provizorii la 0 astfel de departare incat, dupa ripare, departarea intre punctul de
diviziune si reper sa fie constants si egala cu 1700 mm.

PLAN:
_ol,,-, ,(foo ~

. ~
e - C UR.f3 A. E"'I S TEl'irJl
P
Figura 3.8 Figura 3.9

111.6. Relatia generala intrc sageti ~i ripari

~ cOHsl'oe,eATE f>A1!ALE Le

? MH = (!tiN rJl.:.. )/2.

Figura 3.10
J
-1

J Pe suportul care 11contine pe ri se exprima departarea intre punctele i' ~iN pe

1 doua cai:

-.( - ri+l + ri-l

..J1
f pi - J ei +~-
2
Relatia obtinuta este aproximativa ~i e comuna tuturor metodelor de rectificare si
J retrasare.
Curba proiectata a fost reprezentata prin conturul poligonal obtinut prin unirea
J
punctelor de diviziune intre ele. La fel a fost obtinuta si curb a existenta.

J
111.7. Calculul riparilor de rectificare
J
In afara sagetilor masurate, in cazul rectificarilor sunt cunoscute si sagetile
curbelor proiectate f o-.Acestea se cunosc din albumul curbelor existente la sectiile
' de
J intretinere.
,

!pi-=.(+r
JI I

Figura 3.11
J
Se aplica ripari individuale in punctele de diviziune cu diferente mari intre sageti,
corectandu-se succesiv curbele proiectate obtinute, pana cand pentru aceeasi curba
-1 proiectata variatiile intre sageti sunt ~ 3mm .

.J
111.8. Retrasarea curbelor. Metoda diagramei unghiurilor

Metoda diagramei unghiurilor este 0 metoda grafo-analitica care serveste la

determinarea deplasarilor laterale (riparilor) pentru retrasarea curbelor deformate.

Ca date initiale, printre altele, se folosesc sagetile masurate la curb a deforrnata si

restrictiile impuse la ripari.

Notiunea de "ordonata a liniei unghiurilor" are 0 importanta deosebita in

intelegerea metodei.

Prin "ordonata a linie unghiurilor" se intelege valoarea unghiu1ui facut de

tangenta 1a curba intr-un punct cu aliniamentu1 initial.

TIfH(,c HT/f Lit CtlR.12./t

-
ctl.R.l3.4 S""/Si(;H Ii E) 5t+U
C.UR.t3.4 l'aO//!("TAT,f (p)

,'Hi,i A-L
I

Figura 3.12

rt L,'t-fl'it LfH6Hiult'LOf2.. (v)

( u)
PEHTr<.1.I ~LlR.I~A p sn o [;

s s

Figura 3.13

Etape1e parcurse pentru calculu1 riparilor prin metoda diagramei unghiurilor sunt:

calcu1ul ordonatelor liniei unghiurilor pentru curba existents (E) si

reprezentarea lor pe desens

alegerea liniei unghiurilor pentru 0 solutie de curb a proiectata (~) $

determinarea riparilor de trecere de 1a curba E la curba ~ prin insumarea

grafica a difcrcntelor de ordonate dintre liniile unghiurilor pentru curbele

E si ~, din diagrama unghiurilor (U) .

liO
J
J Deoarece alegerea solutiei de curba proiectata -R se face pe baza unei optimizari

aproximative (grafice), pornind de la ripari nule pe aliniamentul initial, nu se obtin

J
ripari nule pe aliniamentul final, iar in punctele cu restrictii nu sunt respectate
J
...J.-\ restrictiile. Din aceste motive mai sunt necesare urmatoarele etape:

alegerea unei noi solutii de curba proiectata P2' prin operare in diagrama

riparilor (denumita ~i diagrama sumelor (S)), folosind metoda liniei de

referinta;

verificarea posibilitatii de aplicare a solutiei in cazul folosirii liniei de

-1
referinta.,

"1 "'
.J.
"

Se mentioneaza
, ca folosirea liniei de refrinta, constituie 0 rezolvare care introduce

aproximatii in plus, iar pentru ca erorile sa nu fie prea mari, folosirea liniei de referinta
1 este limitata.
,
'-

1 Daca in lungul curbei, de regula la interior, sunt plantate repere definitive, avand

o departare intre ele de 10m (distants de 10m corespunzand lungimii masurate pe axa
1 caii) ~i avand 0 departare constants in raport cu linia nedeformata, determinarea

" I riparilor pe baza sagetilor masurate nu mai este necesara, Reperele trebuie sa fie dispuse
!

pe 0 curb a paralela cu axa caii, iar curba respectiva este curba reperelor.

111.8.1. Linia unghiurilor pentru curba existenta

Curba existents (E) este caracterizata de un contur poligonal unic, odata cu

alegerea reperului de baza, care se obtine prin unirea punctelor de diviziune.

-!
...!..

Figura 3.14

1
 Avem: /0 = O,iJ = 0'/2 = O,J; =t 0'/4 =t 0'/5 =t 0,...
Cunoastem relatia ds = p . dcp valabila pentru un arc de curb a infinit mic.

Figura 3.15

Pentru cazul nostru putem avea aproximand: /11 . E = / .

~ ~ '-.-'
P dcp ds

Rezulta:

Pentru /11 ==
C
"2 rezulta CPi,i+1 =C
4
t i
I, .

Cresterea de ordonata din diagrama unghiurilor, de la un segment la segmentul

urmator, depinde de sageta masurata la inceputul segmentului urrnator.

4 i+1 4 i 4
CPi+1,i+2 = C ~h = c ~h + Ch+1
'-v----' '-v---'
CPi/+1
CRESTEREA DE ORDONA TA

Pentru a obtine 0 ordonata din diagrama unghiurilor, care sa respecte definitia

ordonatei data anterior, la coarda i,i+ 1 se duce 0 paralela care este si tangents la curba,
 '{).~.r~
1"" .,
./ 4(,,1 HI ,4Mffr

J " o iHiT'iAL.
,
Figura 3.16

-1 In consecinta ~ ~J; este 0 ordonata a liniei unghiurilor pentru punctul aflat la

mijlocul distantei dintre punctele de diviziune i si i + 1.

J
j .
r.
:(~ ~ f~~
.---
Pt.Oie.T C~ ttPAR.TI HIE
__

~iK'Ei
-.--

u
_

PENT"U

o~()Dh'A-i4
J .... ~..

_~lIR.~~ ~ ,
A
-- .

l-IHIGI U
Figura 3.17

I., ~

1
.J.
If
(u)
1 {f.f""'---:-~}~
!~ ~;~~~~~:Yj~::~T'
__ T _ ~. -
Figura 3.18

I 0 ..1,1 1 0
, I _---->
i iH il'2. S
.-lI
Metoda fiind grafo-analitica punctele corespunzatoare ordonatelor nu se unesc

J intre ele. Intre puncte se duce un segment ce are ca suport dreapta ce trece prin puncte.

Aceste precizari nu sunt necesare daca reprezentarea grafica se face pe calculator

1 eu ajutorul unui program de grafica,

Un aliniament in linia unghiurilor apare reprezentat printr-o dreapta paralela la

1
axa abseiselor.
 o portiune arc de cerc, cu sageata masurata constanta, este reprczentata In linia
unghiurilor printr-o dreapta inclinata. Cu cat dreapta corespunzatoare este cu inclinarea
mai mare, cu atat raza curbei este mai mica.
In zona curbei de racordare, forma medie a liniei unghiurilor este parabolica,
cresterile de ordonata au valori din ce in ce mai mari intre punctele principale AR ~i
sc,

111.8.2. Linia unghiurilor pentru curba proiectata

Curba proiectata este 0 curb a Tara deformatii. Forma liniei unghiurilor pentru
curba proiectata se deduce pornind de la diagrama sagetilor ideale. Mai exact ar trebui
sa se porneasca de la diagrama sagetilor teoretice pentru a reprezenta liniile unghiurilor .. OJ

pentru curbele E si P cu acelasi grad de precizie.

t1
-f

':Ie..
RC. CR. RA S

Figura 3.19 Figura 3.20

ds
pdcp = ds => dcp = -
p

Figura 3.21
 J
,
J Pentru curb a de racordare avem:

j dcp
=
s
ds RLR
J
(drp)
ds s=o
_0
J
dCP) = 1
( ds s=LR R
J
J Pentru curba arc de cere avem:

.J1

I
J

Figura 3.22

.JI
Pentru 0 curba simpla ce are si curbe de racordare linia unghiurilor pentru curba
1
..J proicctata arata ca mai jos.

...J.1
tf
(u)
J LR, Lc Lp" ~ ,p/<.OOHItT,f
,
-+--+-
2.R. R 2.R.. F"H~(...I}-

J i
I
c.R. R~ 5
\

J \ L~

J
; l
-<.- R ~( Lc
I
+
2.R

I
LR.-J_

Figura 3.23
J

15
 Ordonata finala din linia unghiurilor reprezinta unghiul de abatere dintre
aliniamente. Deci trebuie sa avem aceeasi ordonata finala in diagrama unghiurilor atat
pentru curba E, cat si, pentru curba P .
Este rational ca in diagrama unghiurilor liniile unghiurilor pentru curbele E si P
sa se intersecteze in cat mai multe puncte.

111.8.3. CaIculul riparilor

cf
(u)

Figura 3.24

PL A t-t

Figura 3.25

!1r./ = !11(cp Pi,i+1 - CPE

i,i+1
)

Din figura de mai sus rezulta ca r./+ I = r,/ + I'1r.,/ iar daca repetam aceasta relatie
'
si

pentru punctele de diviziune anterioare avem:

r./+ I = r,/ + I'1r./
r,/ = r. I + I'1r.
l r- /-
I

r,
l r-
I = r.
l r-
2 + I'1r. /--
?
 1
,
1.
Dupa adunarea relatiilor de rnai sus se obtine, daca se presupune implicit cii pe
aliniamentul initial riparile sunt egale cu zero:

1 r.l+l = Ii 6r. = iJ.I Ii (cP

o
I

0
Pi,i+1
- cP Ei,i+l )

1
1
1
..J..

Relatia arata ca rip area In orice punct se poate obtine prin dublarea sumei duble a
diferentelor de sageti, deci ea poate fi folosita In cazul calculelor de rectificare, cand se
, cunosc sagetile.
1
Pentru a reveni pe aliniamentul final, atunci cand s-a tinut seama de 0 aceeasi
1 valoare a unghiului de abatere pentru liniile E si P, e necesar ca rip area intr-un punct
oricare de diviziune de pe aliniamentul final sa fie nula.
I
..J-

1
, .
1
/

1 Figura 3.26

1 Curbele C1 si C2 au comun acelasi unghi de abatere dintre aliniamente.

i La revenirea pe aliniamentul final riparea trebuie sa fie nula, deci rn = o.

Riparea mai poate fi considerata 0 suma algebrica de suprafete elementare:
1
o.
I
= ~ll(f)p'\'1-' i,i+1
- CPE
i,i+1
).

.. 1
.J..

1.

17
 Pentru a avea rn =0 trebuie ca suprafetele cupnnse intre liniile E si P din

diagrama unghiurilor sa se compenseze. Semnele suprafetelor (plus, minus )altell1eaza in

lungul curbei.

Cu cat aceste suprafete elementare vor fi mai mici, cu atat si riparile in punctele

de diviziune vor rezulta mai mici.

Este necesar ca linia P sa intersecteze in cat mal multe puncte linia E in

diagrama unghiurilor.

Riparea in punctul de diviziune i + 1, daca 1i dam 0 interpretare geometrica,

rcprezinta suma algebrica a tuturor suprafetelor elementare Wi situate la stanga

punctului de diviziune i + 1.

r
(u)

Figura 3.27

Pentru obtinerea grafica a riparilor sub diagram a unghiurilor se intocmeste

diagrama sumelor (S) avand ordonatele egale cu suma algebrica a diferentelor dintre

liniile P si E din diagrama unghiurilor.

Figura 3.28
olJ.r/HIi'cA Cfl~~/?N
If ~/~';,e/t"a.
s
.it.
(5)

Figura 3.29
.
A+-+~
:
~~
I 'I.
.
.;.
.
'?~H

18
j

1 111.8.4. Linia de referinta

1 PLAN
(E)
( Pot')
(Pi.)
"'
1

1
1
1 Figura 3.30

1 rE,P2 - rip are definitiva (finala);

1 ri - ripare aferenta primei incercari;

r/i,P - ripare intre doua curbe Tara deformatii.

1 2

1 Riparea rfi,P2 se poate user determina, fiind intre curbe Tara deforrnatii, pentru

situatiile tip posibile (modificarea razei, pastrarea razei, situatia combinata),

1
Riparea r., in momentul folosirii liniei de referinta din prima incercare, este

1 refolosita la calculul riparii finale.

Pentru a obtine riparile finale, la ripariledin prima incercare se adauga niste ripari
1
usor de stabilit pentru curbele Tara deformatii,

1
-!...
Rezolvarea, utilizand liniile de referinta, este aproximativa (apar erori in plus fata

de cele corespunzatoare determinarii solutiei prin metoda diagramei unghiurilor, insa

1 Tara folosirea noii linii de referinta).

Pe curba proiectata (P2) apar salturi in diagrama sagetilor, in dreptul punctelor

1
principale ale curbei.

1
 Yom analiza in primul rand situatia tip in care curba P2' fata de curba ~,

pastreaza raza curbei circulare. Aceasta situatie este denumita "translatia liniei
proiectului" .

Figura 3.31

AI<'. RoC

Figura 3.32

AR.I RC
J x. *-

/t:
(s)

~i~AI<.EA ~t: AUNI'AMENrU/...

ft'I-IAL.

LirH'~'
..
1..,4 TUK$\.AT,'",

j)~o'EeTUUJI

Figura 3.33

" '

2.0
J
I
I
J.
Daca se construiesc diagramele sagetilor pentru curbele ~ ~i P2' pornind de la

1 constatarea ca in diagrama unghiurilor pentru curba P2 s-au pastrat pozitiile punctelor

principale care au fost la curba ~, se obtin diagramele de mai jos.

.J.I

s
o .II

j
1 r" ";- / r'-"?t--"'~~=...
/
/
"1
..l /

AR 5
CR.

Figura 3.34
J
Diagramele sagetilor se obtin pornind de la semnificatia unei cresteri de ordonata
J
din diagrama unghiurilor.

J Pentru aceasta situatie tip si pentru oricare alta, variatiile bruste ale sagetilor din

j
dreptul punctelor principale nu trebuie sa depascasca 5% din valoarea sagetii din curba
1
circulars.
Vom analiza In al doilea rand situatia In care curba P2, fata de curb a ~ , modi fica

raza curbei circulare. Aceasta situatie este denumita "rotirea liniei proiectului".
1 Punctul M, injurul caruia se face rotirea, se gaseste la mijlocul arcului de cere.
In diagrama unghiurilor cresterile de ordonata pentru curb a P2 sunt mai mici
1
decat cresterile de ordonata pentru curba ~ . Aceasta inseamna ca prin rotirea efectuata

are loc 0 crestere a razei.

Riparea, intr-un punct oarecare, are ca semnificatie suprafata pana in punctul
respectiv cuprinsa intre liniile ~ si P2, din diagrama unghiurilor.

1 Se constata ca, in cazul rotirii liniei proiectului, riparea pe aliniamentul final

rezulta nula.

1
21
 Figura 3.35

CP- I? A s

Figura 3.36

Figura 3.37
AR M i c e, .s
L 'J. I
r-T
Solutia
, r;- s-a ales astfel incat sa aiba aceleasi pozitii pentru punctele principale
ca si curba ~ . Din acest motiv, in dreptul punctelor principale pe curba P2, apar salturi

in diagrama sagetilor. Aceste salturi rezulta pomind de la semnifiatia unei cresteri de

ordonata in linia unghiurilor.

Figura 3.38

2.'2.
 ,
j
Marimea salturilor din diagrama sagetilor este limitata la 5% din valoarea sagetii
curbei arc de cere.
1
Linia riparilor rCf),P2)i este constituita din trei parabole cu ax vertical. In cazul
1 general de utilizare a liniei de refrinta avem atat translatarea, cat si, rotirea liniei
proiectului. In cazul general, linia initials a riparilor (sumelor) arata ca mai jos.

n:
1 (5)

1
1
1 .
~
s

Figura 3.39
1
Pentru a obtine ripari convenabile (ripari mici in lungul curbei, cat ~l, ripari
1 limitate in punctele obligate, impuse de existenta unor constructii) si pentru a reintra pe
aliniamentul final trebuie ca linia proiectului, din diagrama unghiurilor, sa fie translatata
si rotita. In acest caz, aplicarea liniei de rcferinta se face dupa cum urrneaza.

1 J?,
11"'\ I
( 5) x I

./((.,L,
I
/I\. j
1 I i /
/
I
: -,
I
.1. 1 I. i
/...IHII't I HIPl'rLIt
1 A SlJM~t..O~

t.i~iA
_._---"se,
~ff1R.t;..,TA
1
;1 ~(li)J"n..

1.. 0 ! t; i I'l\... S
i
I de. ! R. c.R.
I
Rfa..
AR. M1Cll Mce.

Figura 3.40
.1.
-'1
f
-)
I
l
!
I
1 Cunoastem:
.J
AR,RC,CR,RA - pozitiile punctelor principale corespunzatoare curbei Pr,

J aleasa la prima incercares

MCR - pozitia mijlocului curbei de racordares
1 MCC - pozitia mijlocului curbei circulares

1 v; - varf, aflat la intersectia axei os cu verticala MCR a primei

curbe de racordares
1 - varf, aflat la intersectia paralelei, cu axa os, dusa pnn

L punctul de ordonata r(E,fl)n si verticala MCR a celei de a doua

curbe de racordare.
~
I
I Pe verticala MCC se alege arbitrar pozitia punctului M astfel incat, dupa cateva
!
I
1
incercari, sa se obtina ripari convenabile. Se uneste punctul M cu punctele V; ~i V2,

obtinandu-se la intersectiile cu verticalele RC si CR punctele B si C. Punctele A si D se

gasesc pe verticalele AR si RA.
Intre punctele A si B (varf V;), B si C (varf M) si C si D (varf V2) se construiesc

parabolele cu ax vertical. Cele trei parabole constituie linia de referinta afercnta

translatarii si rotirii liniei initiale a proiectului.
Riparea final a se mascara intre linia initiala a sumelor si linia de referinta.
r

Punctele A,B, C si D sunt puncte de inflexiune. Constructia grafica a unei parabole !l

j .'
.1
cu ax vertical se face dupa cum urmeaza.
f
i
,
I '.

Figura 3.41
1 -

I
I.
1 -'
 Segmentele EM si MC se impart intr-un numar de parti egale (n). 0 parte, de

pe segmentul EM, numai intamplator este egala cu 0 parte, de pe segmentul lI1C. Se

unesc 0 cu 0, 1 cu 1, 2 cu 2, etc. Se duce infasuratoarea, care constituie parabola cu ax
J vertical.

111.8.5. Sensul riparilor

Semnul suprafetelor dintre liniile E si P, din diagrama unghiurilor, se alege

J arbitrar. Conditia impusa este ca ele sa alterneze in lungul curbei.

PLAt-(

p
:1
E

J
Figura 3.42 Figura 3.43
~
(5)
-
~tPA{<.it ..E ctl s 6MHUt.
\

J )- S~Kr R.lF1\\<..i Sfl4E:.

l\'\iE~O (<.U L W t(. ~ E. \ E'

Figura 3.44
o PlAH
p

j => E

j ?C.
/l;
(5)
Figura 3.45 ~ Figura 3.46
J
R.i~;R.!U: e..11 SMHUl-
E) s ~HT f<.i~,4~lS ~14t;
....i.I
IHi~ftl'OR.U'- c..uR.I3I' E.

j
Figura 3.47

25
 Pomind de la modul de obtinere a riparilor rezulta sensul acestora. Se face
corespondenta dintre pozitiile in plan pentru curbele existents si proiectata pornind de la
diagrama unghiurilor. Analiza se face pe zona de inceput a curbei.
Sensul riparilor poate fi spre interiorul sau spre exteriorul curbei E. Odata ales
arbitrar semnul suprafetelor in diagrama unghiurilor va rezulta semnificatia semnului
plus sau minus din diagrama sumelor.

111.8.6. Searl in diagramele unghiurilor si a sumelor

Scarile se aleg de catre proiectanti functie de natura problemei ~l gradul de
precizie dorit.
Pentru distante in lungul curbei se alege, de regula, scara 1:1000. Pentru
ordonatele din diagrama unghiurilor se alege scara lrad (realitate) = 100cm (desen).

Cunoscand relatia cp= ~ th, in care unitatile de masura sunt pentru:

rp -)- [rad],
C-)-[cm],
f;-)-[cm],

avem:

REALITATE DESEN

u = 100cm
1 rad 100 em -)- SCARA C
lrad

4 i
Rezulta U = 100-" f wr pentru C = 2000cm avem
C LoJi'

.i
 1

~
u = 100 20~0 th th. =~ Marimea U se obtine In centimetri ce VOl' fi reprezentati

pe desen in diagrama unghiurilor.

J Pentru ordonatele din diagrama sumelor scara rezulta functie de scara aleasa

pentru ordonatele din diagrama unghiurilor.

J I
Pentru riparea din realitate s-a stabilit reI alia r;+ = I 1",' t(~t tiE,). Ie, - ~

Diagrama sumelor se construieste pnn adunarea algebrica a difercntelor de

J i
ordonate dintre liniile E si P din diagrama unghiurilor.

"I
1 Ordonata pe desen in diagrama sumelor este r;':1 = I(Co u i
C
If Pi- c; iC IfEi)
0 0

1 * C 100cm
-.1
Avem scara riparilor C r = ri+] ,
deci c, = Cu. Pentru =
~l
ri+] ~l u 1rad
--I
I
~l = C /2 = 1000cm rezulta C, = _1 .
10
J,
111.9. Notiunea de evolventa

Sa presupunem ca, in plan, avem un aliniament OP, din care in punctul P se

desprinde 0 curba PM], care este tangenta in P la acest aliniament.

Daca, pornind din punctul M], in punctele P', P" ,...P ale curbei se due

tangentele la aceasta cu conditia ca:

/\ --,
P'M]=P'M]
"
P"M]=P"M]
"

-..ji atunci punctele M], M; ,M;' ,...M 0 descriu 0 curba care poata denumirea de evol venta a

punctului M] .
.J

2.1
 - 1

PLA~

o p
Figura 3.48

Fiecarui punct de pe 0 curba i se poate atasa 0 evolventa.

~ ~
Lungimile arcelor P' M1' P" M1 ,... sunt egale cu lungimile segmentelor

Pentru determinarea lungimii evolventei se porneste de la un element de arc de

curb a infinit mic (ds) care conduce la obtinerea unui element de evolvcnta infinit mic

(dE).

P
Figura 3.49

- dcp dcp ~
P"V = ptg-= p'- P"M;' =P"M1 =S-s
2 2
VM;' = P" M;' - P" V = S- s _ p . dcp dE = -"VM1 dcp = ( S- s - p . dCPJ dcp
2
2
dcp2
dE = (s - s)dcp - p-
2

2.8
.J1

Daca se neglijeazii infinitul mic de ordinul doi [p d~2 J se obtine:

dE = (~ - s)dq>.
J.
Trecand la integral a definita, pentru a obtine evolventa punctului Mj, avem:

J foEdE = fo\~ - s )dq> =>

1 E = fo\~ - s)dq>

Folosind metoda de integrare prin parti avem:

J
d tu- v) = u . dv + v . du
J.\
f udv = u . v - f vdu
u = ~- s, dv = dq>
1
du = -ds, v = q>
1 E = fo\~ - s)dq> = (~ - s) . q>1~ - fo~q>(-ds)

1
Se obtine astfel expresia care da lungimea evolventei

1 E = fo~q>ds.

j Daca cunoastem legea de variatie a lui cp functie de s putem calcula evolventa

prin rezolvarea integralei.

1
111.10. Folosirea evolventelor pentru caIculul riparilor

Metodele analitice pentru calculul riparilor folosesc evolventele.

Pentru 0 curba de racordare la care curbura (~) are 0 variatie liniara avem:

2 3
rs rs s s
E, = Jo q>ds = Jo 2RL ds = 6RL
R R

2.3
 ~l' PLAl'I

J, E'lOt,..vel'tr4
."---.-.--- -.. ..

Pt.tH CTU l-Ut

...~
~.-
>

Figura 3.50

Pentru a curb a circulara curbura (~) este constanta si avem:

s
<p=-
R

E. = is q;ds is
2
S S
= - ds =-
1 0 0 R 2R

61' I Pl..AN
IT

eIlOt,V5HTIt
.
PUHL'ttJLU t
.
c...

Tl
Figura 3.51

Variabila s se mascara In lungul curbei.

In diagrama unghiurilor evolventa punctului i de abscisa s reprezinta suprafata
cuprinsa intre linia unghiurilor si axa absciselor de la 0 la s.

.1
30
 J
J
Cf ~ S
( u) I .0.::.
_._-----.
Jo 'f ol s
~.
\ .
Figura 3.52
1 ..'/.,,:~} <f(S) .
/. 1/ ~
k------L---->J t: s

1
et
I Figura 3.53
I!
1 I
J.
1
s

J A vand in vedere atat curb a existenta, cat si, curb a proiectata si pornind de la

semnificatia unei ripari in metoda diagramei unghiurilor, rezulta ca riparea poate fi

-1
considerata ca 0 .
diferenta de evolvente. A vem:

ri - riparea in punctul i ;
I
-'-
ER - evolventa punctului i de pe curba proiectata;
I

1 EE I
- evolventa punctului i de pe curba existents.

Ca sa putem calcula rip area ri mai trebuie cunoscuta evolventa curbei existente.

Aceasta se calculeaza pe baza sagetilor masurate folosind relatia cunoscuta:

i i

EE;=2IIfE;
:l o 0

31
111.11. Calculul corectiilor
, folosind notiunea
, de evolventa

Cunoscand principiul de lucru al sistemului de masurare, aferent masinii de ripat

linia, se pot stabili corectiile. Echipamentul de masurare este format din patru palpatori
(A,B,C si D), legati intre ei printr-un sistem de corzi, care in timpul lucrului sunt in
contact cu fata laterala activa a unuia din firele de sina, Corzile sunt in permanenta in
stare intinsa, Trei dintre palpatori (A,C si D) servesc pentru definirea unei baze de
referinta (un arc de cere cu 0 raza oarecare), iar al patrulea palpator (B) determina
abaterea directiei caii fata de baza de referinta, Informatiile date de palpatorul de
masurare (B) sunt transformate in marimi electrice care, dupa ce sunt amplificate,
comanda rip area caii. Practic, in dreptul palpatorului B, se ripeaza pana ce punctul B
intra pe cercul definit de punctele A,C si D.
Cand masina se gaseste in intregime pe aliniament sau pe 0 curba circulara nu
este necesar sa se actioneze asupra sistemului de comanda pentru introducerea
corectiilor. In celelalte situatii, in dreptul palpatorului de ripare (A), se introduce 0

deplasare fictiva (in cutia de comanda), astfel inC<11,

in cazul unei geometrii perfecte a
caii, in dreptul palpatorului de masurare (B) sa nu se produca deplasari, deci punctul B
sa rarnana pe loco

$~'ISVt.IJ
".
..

C/jr<. fa A C U

Figura 3.54

3'2..
 Palpatorii A,B,C si D sunt pe calea cu geometrie perfecta, iar punctele A1,B,C si
D sunt pe cercul definit de punctele B,C si D. Segmentul AA1 este corectia.
1
Vom exemplifica in doua cazuri calculul corectiilor folosind notiunea de
j
j
-1 evolventa.

1) Calculul corectiilor cand toti palpatorii sunt pe curba de racordare

j

CtJ1l4~ ~~ ~~~R.~A~a Atc.ul,. liE e.ellc,

-1
( C \J ~I)~ ~ ~~$IY~"') eE R.A? t. Ro
i " '\ ~Y()LV~I'(T~

~
\
\
\~S
.\
1 \

Figura 3.55
'"
..i1 Aj! =
BC=b
,.......
al Palpatorii A,B,C si D, cat si punctul AR, se gasesc pe curba de
CD=c
1
racordare. Curba de racordare nu are deformatii. Marimea arcului de la D la AR 0

1 notarn cu v.

Punctele A1' B, C, D si T se gasesc pe cercul de raza Ro , definit de punctele B,C

si D. Punctul Teste punctul de tangents intre cercul cu raza Ro si 0 dreapta paralela la

aliniamentul ce trece prin AR. Marimea arcului de la D la T 0 notarn cu u,

Vom scrie evolventele punctelor D, C si B considerand ca fiecare din puncte

1 apartine, pe rand, curbei de racordare si curbei arc de cere. Diferenta dintre cele doua

evolvente, ale unui punct, trebuie sa fie aproximativ egala cu distanta (8) dintre cele
i
doua tangente la curbe,

33
 v3 U
2
-~. - -- = is -+ pentru punctul D
6RLR 2RD
(V+C)3 (U+C)2
= is -+ pentru punctul C
--'---------'--
6RLR 2RD
(v+C+b)3 (U+C+b)2
---- = is ~ pentru punctul B
6RLR 2RD
In sistemul de trei ecuatii avem necunoscutele is, u si RD. Celelalte marimi sunt
cunoscute, astfel:
LR - lungimea curbei de racordare;

R - raza curbei circulare ce defineste curba progresiva;

b - distanta intre palpatorii B si C;

c - dinstanta intre palpatorii C ~i D;
v - distanta de la palpatorul D la punctul AR;
a - distanta intre palpatorii A si B.

Dupa obtinerea necunoscutclor (is, u si RD), prin rezolvarea sistemului, se poate

stabili valoarea corectiei ca fiind diferenta dintre evolventa punctului A, de pe curba

progresiva, si evolventa punctului A], de pe curba arc de cerc, minus distanta (5),

dintre cele doua tangente la curbe.

CORECTIA = (v+c+b+a)3 _ (v+c+b+a)2 -is

6RLR 2RD
In final se obtine, pentru corectie, relatia:

CORECTIA = I
6RLR
{(v+c + b + a)l _ (u + c +:u + a)' v +r(_u_)2
l u+c (v + c/ - v3l.
l

l(U+c:b+aJ -ll
lC:J -ll
 2) CalcuIuI corectiilor cand paIpatorii A ~i B sU11tpe areuI de cere si palpatorii C
si D sunt pe aliniament

'"' :: CO lleTI .A
AA ~. ~ AA
.: 4

A-~~(J L l!!E ec:~c..

I ~& R."Z~ R
1

I
1
,

.-I
Figura 3.56

r-;

BlAB=al= b PaIpatorii A si B se gasesc pe eurba arc de cere de raza R, iar paIpatorii

CD=c

C ~i D se gasesc pe aliniament. Curba arc de cere de raza R nu are deformatii. Marimea

distantei de Ia D Ia TI 0 notam eu v.

Punetele AI, B, C, T si D se gasesc pe eereuI, de raza RD' definit de puneteIe B,C

si D. Punetul Teste punet de tangenta intre eereuI eu raza RD si 0 dreapta paralela la

.....i
aliniamentuI ee treee prin TI. Marimea distantei de Ia D la Teste egala eu ; .

Vom sene evolventele punetelor C ~l B considerand ca fiecare din puncte

apartine, pe rand, curbei arc de cere cu raza RD si curbei arc de cere de raza R.

Diferenta dintre ceIe doua evoIvente, ale unui punet, trebuie sa fie aproximativ egala cu

distanta (8) dintre ceIe doua tangente Ia eurbe.

 ( ;)' = 8 --+ pentru punctul C
2RD

(C+b-V)2
---'-------'-- = 5 ~ pentru punctul B
2R

In sistemul de doua ecuatii avem necunoscutele 5 si RD.

Dupa obtinerea necunoscutelor (5 si RD), prin rezolvarea sistemului, se poate

stabili valoarea corectiei ca fiind diferenta dintre evolventa punctului A, de pe curba arc
de cere de raza R, plus distanta (8), dintre cele doua tangente la curbe, si evolventa

punctului AI' de pe curb a arc de cerc de raza RD .

CORECTIA= (c+b+a-vt
? (~+ +aJ2
+8_----'------2 __
b
~
2R 2RD

Relatia este valabila pentru c ::;v ::;c + b .

Bibliografie

1. RADU C., POSTOACA S., MIC A. - Retrasarea curbelor de cale ferata cu ajutorul
calculatorului. Elemente de aplicare a metodei diagramei unghiurilor - Ministerul
Transporturilor si Telecomunicatiilor, 1984.
2. RADU C., ZAFIU G., POSTOACA S. - Ca1culul corectiilor in cuprinsul curbelor
progresive - Contract Nr. 4111990, Beneficiar Institutul de Cercetari pentru Material
Rulant.

.. !

3G