Sunteți pe pagina 1din 2

-S dispar eu imediat,sunt sigur.sta era fostul ei so.

Ochii lui Kat se deschiser brusc,ntlnind direct privirea ptrunztoare a lui


Rand.La dracu,nu zcea pe jos.Nu era ntr-o stare de incontien
profund.Nici un fel de asisteni medicali amabili n-aveau s-o lege pe targ
i s-o duc departe de toate astea.Sttea nc ngenuncheat pe podea,lng
patul fiului ei,iar capul continua s-o mnnce insuportabil.i scoase o
mnu,desfcu ireturile de sub brbie i,dndu-i pe ceaf gluga,vr mna
sub prosop i se scarpin.Puteau foarte bine,i spuse ea,s-o apuce curnd i
spasmele.Refuz s saliveze.
Niciodat nu mai sttuse att de aproape de Rand,de peste doi ani.Nu se
schimbase prea mult.i apruser cteva fire argintii la tmple,unul-dou
riduri mprejurul gurii; laba gtii-i era o idee mai adnc.Brazda din brbie
tot cam descentrat o avea.Teama c unul dintre copii i-ar putea spune de ce
fcea curenie i usc gura i-i umezi palmele.Atta tot.Pe de alt
parte,avusese o sptmn ntreag grea.Nu era de mirare c-i tremurau aa
minile.Nici o legtur cu prezena lui Rand.Nu la nivel personal.
-Bun,Kat,o salut el.Ce mai faci?
-Dac tot ntrebi,rspunse ea,fac prost.Mai mult nu putu,pentru a-i stpni
imboldul isteric,s rd de intenionata ei ironie ascuns.Rand zmbi vag:
-Te rugai?
-Nu.Se ntoarse spre fiul ei:
-Nathan,de cte ori i-am spus c n-ai voie s rspunzi la u.Vii i m chemi
i deschid eu.
-Dar,mami! E Tata! Nu-i un strin.
-Nu mama ta e de vin,spuse Rand.Minile lui,prnd absurd de mari,le
ineau
pe ale ambilor copii.Privirea,ns,i-o susinea pe-a lui Kat.Refuz s plece
ochii.
-Nu-i cinstit.El era cel care petrecuse mai mult timp plecat de-acas,dect cu
familia,n timpul csniciei.Dup care mai avusese i tupeul s-l apuce
pandaliile dac ea trebuia s lucreze pn trziu,n vreuna dintre puinele seri
pe care reuea s le petreac acas.Avea ochii negri ca pcatul,aa cum
fuseser ntotdeauna.Sprncenele,drepte i dese,se nlar a mirare.Ridic
din umeri.
-Dac zici tu...Kat se ridic n picioare.
-Zic.
-n regul.N-am venit s discutm despre asta.