Uurarea o zpci pe moment destul ca s nu ia n seam mica mpunstur

despre cum arta.Nu era dect recunosctoare c nu-i spuseser copiii de ce

o apucase nebunia dereticatului.Se aplec s-i trag manetele de elastic ale
costumului peste clciele pantofilor de joging.
-Credeam c i-ai luat pe cineva la muncile grele,continu Rand.
-De data asta,nu.
-Kat...Se ncrunt,ezitnd,pre de-un moment fiind de-o nesiguran vizibil
i necaracteristic pentru el.i frec un pantof de covor,apoi lovi n coada
unei machete de avion agat de tavan,fcnd-o s se legene.
-Kat,stai prost cu banii? tii c nu trebuie doct s ceri,dac...
Ls fraza neterminat.n pofida propriei voine,Kat fu micat de ntrebarea
i oferta lui.Dar,la urma urmei,lui Rand nu-i lipsise niciodat
generozitatea.Nu n materie de bani,oricum.
-Nu duc lips de bani.Uneori mi place s fac singur curenie.
Din fericire,Rand nu contest asta,dar,spre enorma ei surprindere,spuse:
-Zi-mi ce-a mai rmas de fcut.Te-ajut i pe urm putem sta de vorb.
Kat ridic brusc capul,holbndu-se la ei,n timp ce-i elibera picioarele din
salopet:
-Tu? S faci gospodrie? Rand o privi fr ascunziuri:
-Fac gospodrie,Kat.
-De cnd?ntreb ea,lund gleata i mnuile i petrecndu-i peste bra
echipamentul de zugrav.Pe pielea oache a pomeilor lui proemineni se ivi
o und de roea:
-De cnd am descoperit c nu se face singur.
-Mam,exclam Kat,strecurndu-se pe lng el.Mare epifanie trebuie s fi
fost.
E o minune c nu s-a cscat pmntul,s te-nghit.