Sunteți pe pagina 1din 153

r

~eflucrariJ)r.lng.~ndreea
Dr. lug. Petru ~erban .

****
; *
* * ...
r/j .

*****

.- r .11.>. MANAGEMENTUL APEL


Principii ~i reglementari europene

",
Dr. ing. Petru Serban Sef lucrari dr. ing. Andreea Galie

MANAGEMENTUL APELOR
PRINCIPII SI REGLEMENTARI
EUROPENE

BUCURESTI,2006
3

CUPRINS
I. 1NTRODUCERE_ __ _ _ _ _ 11
1.1 Importanta si fun ctiile apei 11
1.2 Cic1ul hidrologic_ __ _ _______ _ _ _ _ _ _ _ 18
Descrierea CIP a Blbliotecii Nationale a Romaniei 2. RESURSELE $1 CER1NTELE DE APA _ _ _ _ _ 20
~ERBAN, PETRU
Managementul apelor: principalele rcglementiiri
2. 1 Resursele de apa pe glob 20
europene / dr. ing. Pe tru Serban. scf lucriiri dr . ing. A nelreea 2.1.1 Cata apa se gaseste pe Ten'a'?__ _ 20
G5 1ie - B ucure sti : Tipored, 2006 2.1.2 Variatia in spatiu a resurselor de apa 22
Bib liog r. 2.1.3 Variatia in timp a resurselor de apa 24
ISBN (10) 973-8 6083-8-4 ; ISBN (13) 978-973-86083-8-2 2 .1.4 Calitatea ape lor 27
2.2 Cerintele de apa pe glob 30
1. Gfllie. A ndreen
2.2 .1 Variatia in timp ~i spatu a cerintelor de apa 30
65:556 2.2.2 Ce rinte de apa pentru populatie 32
2.2.3 Cerintele de apa pentru agricultura 33
2.2.4 Cerintele de apa pentru indu str ie__ _ __ _ _ 34
2.2.5 Criza apei 34
2.3 Resursele de apa ale Romaniei 35
2.3.1 Resurse1e hidrologice 35
2.3.2 Re sursele tehnic utilizabile 43
2.3.3 Calitatea resurselor de apa__ 44
2.4 Cerintele de apa ale Romaniei - - - -- - -- -- 50
2.4.1 Principalele folosinte de apa 50
2.4.2 Evolutia cerintelor de apa__ __ 51
ISBN (10) 973 -86083 -8-4 3. APA $1 DEZVOLTAREA DU RAB1LA 55
ISBN (13) 978 -973 -86083-8-2 3.1 Conceptul si ob iecti vele dezvoltarii durabi le 55
3.2 Pro ble me glob a1e de mediu 58
3.3 Modele dinamice glo bale 60
3.4 Managemen tul integrat al resur selor de apa, baza a dezvol tarii
durabile 61
3.4 . 1 Principiile ma nagementu1ui integrat al res ur selor de apa_ 6 1
3.4. 2 Concept ul ma na gementul integ rat al resurselor de apa _ _ 62
4 . EV OLUpA POLITICII EUROPENE IN DOMENIUL APELOR 67
4 .1 Etapele evolutiei 67
4 .1.1 Protec tia folosin telor de apa 67
4.1.2 Re duc erea poluarii la sursa__ 71
4.1.3 Gospodarirea durabi la a resurselo r de apa 76
BUCURE~TI , 2006 4 .2 Directiva cadru pen tru apa 77
4
4.2.1 Gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic 77 5.4.4 Cerintele Directivei 91271/EEC pentru epurarea apelor
4.2.2 Tipologia apelor de suprafata 80 uzate urbane, 160
4.2.3 Conditii de referinta pentru apele de suprafata 83 5.4.5 Cerintele Directivei 76/464/EEC si a celor 7 Directive fice
4.2.4 Corpuri de apa 86 privind decscarcarea in mediul acvatic a substantelor
4.2.5 Corpuri de apa puternic modificate si corpuri de apa periculoase 164
artificiale 91 5.5 Obiectivele pol iticii de gospodarire a apelor 165
4.2.6 Starea apelor 94 5.6 Schema Directoare de Management si Amenajare a Bazinelor
4.2 .7 Categorii de calitate a apelor 97 Hidrografice 168
4.2.7.1 Categorii de calitate a apelor de suprafata 97 5.6.1 Introducere 168
4.2.7.2 Categorii de stare a apelor subterane 100 5.6.2 Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH)_170
4.2 .7.3 Intercalibrare 101 5.6.3 Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH)_ _ 177
4.2.8 Obiective de mediu 103 6. COOPERAREA INTERNATIONALA A ROMANIEI IN
4.2.9 Monitoringul integrat al apelor 105 DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR, 179
4.2.10 Analiza econornica a utilizarii apei 115 6.1 Obiectivele cooperarii internationale 179
4.2.11 Participarea publicului 120 6.2 Cooperarea bilaterala 180
4.2.12 Planul de management al bazinului/districtului hidrografic_121 6.3 Cooperarea regionala 183
4.3 Directiva privind evaluarea si managementul riscului la inllndatii_124 6.3.1 Cooperarea In bazinul Dunarii 183
4.3.1 Introducere 124 6.3 .2 Cooperarea In bazinul Marii Negre 189
4.3.2 Evaluarea preliminara a riscului la inundatii 126 6.3.3 Cooperarea la nivelul Uniunii Europene 194
4.3.3 Harti privind hazardul inundatiilor si a riscului la inundatiiTZ? 6.3.4 Cooperarea european a pentru reconstructia raurilor 195
4 .3.4 Planul de management al riscului la inundatii 128 6.3 .5 Cooperarea regionala pentru realizarea Coridorului
4.4 Noul concept de amenaj are a raurilor 130 Verde al Dunarii Inferioare 196
4.4 .1 Principii 130 6.3.6 Cooperarea In zona fermata din ariile naturale protejate ale
4.4 .2 Ma i mult spatiu pentru rauri 134 DeItei Dunarii ~i Prutului de jos 197
4.5 Reteaua europeana de informatii si observatii In domeniul 6.4 Cooperarea rnondiala 198
mediului - EIONET 142 6.4.1 Cooperarea internationala In domeniul protectiei si utilizarii
4.5 .1 Structura retelei 142 cursurilor de apa transfrontiere ~i lacurilor interna!ionale_198
4.5 .2 Componenta EIO NET-WATERIEUROWATERNET 145 6.4.2 Cooperarea internationala In domeniul gospodaririi apelor
4.5.3 Subsistemele EUROWATERNET-ului 145 pe bazine hidrografice 198
5. EVOLUTIA POLITICII ROMANESTI IN DOMENIUL APELOR_149 6.4 .3 Cooperarea Internationala In domeniul marilor baraje 199
5.1 Inceputurile cunoasterii 149 ANEXE , 201
5.2 Evolutia activitatii legislative si organizatorice 150 BIBLIOGRAFIE 293
5.3 Evolutia conceptului de gospodarire a apelor 153
5.4 Cerintele de aderare ale Romfiniei la Uniunea Europeans In
domeniul apelor 154
5.4.1 Introducere 154
5.4 .2 Cerinte legislative si organizatorice 157
5.4 .3 Cerintele Directivei 98/83 EEC privind calitatea apei
destinate consumului uman 159
6 7

CUV ANT INAINTE


LISTA ANEXELOR
Ideea de a publica aceasta lucrare a aparut odata cu finalizarea si
2 .1 Ap a pe Terra 203 transmiterea de catre Ministerul Medi ului si Gospodaririi Apelor, la Comisia
2 .2 Perioadele de rege nerare a resurselor de apa 203 Euro peana, In anul 2005, a Raportului National privind stadiul realizarii
2.3 Resursele de apa regenerabile pe principalele rauri din lume 204
2.4 Dinamica cerintelor de apa pe continente (km 'zan) 204
Planur ilor de Man agement pe Bazine Hidrografice In conformitate cu
2.5 Din amica cerinte lor de apa (krrr'zan) pentru diverse folosinte de pe mapamond_205 prevederile Directivei Cadru pent ru Apa 2000/60 a Uniunii Europene.
2 .6 Din amica cerintelor de apa pentru divese folosinte in Europa (km'zan) 20 5 Dupa cum este cunoscut incepand cu anii '7 0, inain te ca "mediul" sa
2.7 Cerintele de apa in procente din total in unele tari europene in anul 1988 206 faca parte din Tratat, Uni unea Europeans a elaborat primele standarde si
2 .8 Cerintele de apa pentru productia de alimente 206 directive pentru a proteja mediul si a preveni poluarea apelor. De atunci si pana
2 .9 Ceri ntele de apa pentru diverse industrii 20 7
2 .10 Viitura produsa pe Dunare in perioada aprilie-rnai 2006 si propuneri de
In prezent politica europeans In domeniul apelor a parcurs trei etape
reamenaj are a fluviului D unarea pe sectorul romanesc 208 importante In care s-au elaborat 18 direc tive care au avut fiecare urmatoare le
4 .1 Definitii pentru termenii utilizati de cl irectivele europene d in domeniul ap elor_230 obiective specifice: protectia folosin telor de apa (etapa l-a , 1970-1980),
4.2 Caracteristicile apei de suprafata ut ilizat a pentru obtinerea apei potabile reducerea poluarii la sursa (etapa a II-a, 1981-2000) si gospodarirea
(Directiva 75IEEC - HG56712006 ~ i HG 66 2/2005 pentru modificarea durabila a apelor (etapa a III-a dupa anul 2000).
HG 10012002) 24 0
4 .3 Normele de calitate aplicabile apelor salmo nicole si cipri nic ole
Implementarea In Romania a acestor directive, care prevad 0 serie de
(Directiva 78 /659 EEC - HG 56312006 pentru modificarea HG 202/2002) 244 principii si reglementari noi, a necesitat ~i necesita In continuare eforturi
4.4 Norme de calitate a apelor pentru moluste (Di rectiva 79 /923IEEC deose bite din punct de vedere legis lativ, organizatoric, stiintific , tehnic si
- HG 201/2002) 250 financiar.
4 .5 Norme de cali tate a apelor din zon ele naturale amenajate pentru imbaiere Obiectivele majore ale acestor directive si tennenele pana la care
(Directive 761160lEEC - HG 459/2002) 253
4 .6 Nonne de cali tate a apei pot ab ile (D irec tiva 80/923IEEC rnodificata de
Romani a trebuie sa se conformeze sunt urmatoarele:
Directi va 98/831EC - Legea 3 1112004 pentru modificarea Legii 45812002)_"_255 asigurarea unei calitati corespunzatoare a apei des tinata consumului uman -
4.7 Valorile limita la evacuare si normele de cali tate penru subs tantele din listele pana la 31.12.2015;
I si II si substantele prioritar e / priori tar periculoase Directiva 76/464EEC realizarea unor sisteme central izate de canalizare si epurare a apelor uzate
si cele 7 Directive fice si Di rectiva 80/68 EEC - HG 783 /2006 pentru modificarea
HG 35 112005) 260
pentru aglornerarile umane cu mai mult de 2000 de locu itori echivalenti -
4.8 No nne de calitate pentru ap e uzate urbane si industriale de scarcate in pana la 31.12.2018;
mediul acvatic (Di recti va 9 1/27 l IE EC-HG 35212005 pentru rnod ificare atingerea starii bune a apelor de suprafata si subterane - pana la
HG 188/ 200 2 26 7 31.12.2015.
4. 9 Indecsi luati in co ns idera te pentru ma cro zoobentos 274
Aceste obiective sunt foarte ambitioase dat fiind ca din punct de vedere
5. 1 Cadrul leg islat iv in domeniu gospodari rii apelor in Romania 275
5.2 Organi zarea in dome niu l gospodaririi apelor in Ro ma nia 277
al asigurarii popul atiei cu servicii de apa (60,6% gradul de racordare la sisteme
5.3 Unitatile care au obtinut pe rioada de tranzitie piina la 29 . 12.2009 pe ntru centrali zate ), canalizare (48,7%) si epurare (34,9%), Romania se afla pe unul
urmatoarele subs ta nte : Hexaclorben zen , Hexaclo rbutad ien a, I, 2 - din ultimele locuri , comparativ cu tarile din Europa Centrala si de Est care au
diclor-etan Tricloretilen a, Triclor benzen ) 77 aderat la Uniunea Europeana, iar eforturile financiare care trebuie facute , intr-
5.4 Unitatiile ca re au obtinut perioada de tra nzit ie piina la 29 . 12.2009 pc ntru
un timp scurt , sunt foarte mari respectiv 19,1 mi1iarde EURO.
Ca d mi u si Me rcu r 278
5.5 Continutul planului de Manag e ment a l Bazinu lui Hidro grafic (P .M .B.H .) 279 Perioada de la 25.04.2004 cand s-a semnat Tratatu1ui de Aderare a
5.6 Continutul cadru al Planulu i de Am e najare al Bazi nului Hidrografic (P .A.B .H. L2 84 Rornaniei 1a Uniunea Europeana si pana 1a 31.12.2018 cand se va fina1iza
implementarea tuturor directivelor europene va reprezenta perioada eu eel mai
mare grad de dezvoltare a infrastrueturii de alimentare eu apa, eanalizare
8 9
~i epurarea apelor uzate din istoria Romaniei, La aceasta se adauga si vedere, Romania detine prioritate avand in vedere
0 ca managementul
dezvoltarea infrastructurii de management a inundatiilor care trebuie apelor pe bazine hidrografice se face din anul 1959;
realizata in conformitate cu prevederile Directivei privind evaluarea ~i tipizarea raurilor, conditii de referinta, corpuri ~.e apa put~mic. m~difica~e ~~
managementul riscului la inundatii care urmeaza sa fie aprobata de Parlamentul corpuri de apa artificiale in vederea compararii apelor dm diferite regiurn
European in anul 2007. ale Europei;
Aceasta nu reprezinta numai 0 mare provocare pentru specialistii din starea apelor si starea buna a apelor concepte noi definite in functie de
domeniu, pentru a realiza aceste obiective, dar ~i un efort financiar elementele biologice, fizico-chimice si hidromorfologice;
considerabil care trebuie facut intr-o perioada de 14 ani, in timp statele din noul concept de amenajare a raurilor "rnai mult spatiu pentru rauri'';
vestul Europei au facut aceste eforturi intr-o perioada de timp mai lunga. analiza econornica a utilizarii apei si recuperarea costurilor serviciilor de
Romania, 0 tara saraca in resurse de apa, situadu-se pe locul 21 in apa astfel incat sa se asigure resurse suficiente ca dezvoltarea preconizata
Europa se confrunta cu urrnatoarele probleme mai importante in domeniul de directivele europene sa fie durabila;
apelor:
participarea publicului la procesul de luare a dcciziilor din domeniul
gradul redus de racordare a locuitorilor la sistemele centralizate de gospodaririi apclor;
alimentare cu apa, canalizare si epurare;
realizarea Planului de management pe bazine/districte nationale si/sau
degradarea calitatii apei datorita inexistentei statiilor de epurare sau a intemationale ceea ce va conduce la dezvoltarea relatiilor dintre state.
functionarii necorespunzatoare a celor existente; No~l concept de amenajare a raurilor are la bazi principiile dezvoltarii
cresterea riscului producerii inundatiilor datorita schimbarilor de ordin durabile care pleaca de la ideea ca "Apa este 0 mostenire care trebuie aparata,
climatic, realizarii de constructii neautorizate in luncile raurilor si a pastrata si tratata ca atare" .
efectelor transfrontaliere din tarile din amonte; "Mai mult spatiu pentru rauri" sunt cuvinte cheie, care ilustreaza
reducerea biodiversitatii mediului acvatic ca urmare a degradarii calitatii ideea politics ce domina in prezent vestul Europei, prin care se sustine
apei, modificarii habitatelor datorita presiunilor hidromorfologice; necesitatea redarii raurilor a ceea ce "le-am luat" - luncile inundabile -
eutrofizarea unor lacuri in special din Delta Dunarii si eutrofizarea apelor pentru ca acestea sa dreneze corespunzator viiturile, in locul incorsetarii
costiere romanesti datorita aportului important de nutrienti pe care ii aduce raurilor intre diguri.
Dunarea; Noul concept de amenajare a raurilor "mai mult spatiu pentru rauri"
eroziunea costiera ca urmare a diminuarii cantitatilor de aluviun i ofera:
transportate de Dunare datorita realizarii de lacuri de acumulare in bazinul noi spatii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede;
Dunarii ~i a reducerii nisipului biogen ca urmare a scaderii populatiilor de realocarii digurilor; unor zone de retentie cu inundare controlata; unor brate
moluste datorita poluarii apelor de catre Dunare. secundare; etc.;
Implementarea in Romania a noilor principii si reglementari europene noi spatii pentru natura reprezentate de lunca inundabila, unde se vor
va avea un aport hotarator la rezolvarea principalelor probleme ale gospodaririi dezvolta noi ecosisteme care ofera conditii pentru flora si fauna specifica
apelor mentionate anterior. precum si pentru recreere si turism.
Directivele europene, in special Directiva Cadru pentru Apa (DCA) ~i
Directiva pentru evaluarea si managementul riscului la inundatii aduc 0 serie
*
de noi principii, concepte si reglernentari dintre care cele mai importante sunt
* *
Autorii acestei carti au avut ocazia de a cunoaste, cu un ceas mai
urmatoarele: devreme, noile principii, concepte si reglementari europene si considera ca 0
managementul apelor pe bazine hidrografice. UE a legiferat, in anul 2000 datorie morals prezentarea lor unui cere larg de specialisti, din domeniul
prin DCA, acest principiu potrivit caruia bazinul hidrografic este unitatea apelor, pentru 0 intelegere unitara a acestora in vederea realizarii obiectivelor
pe care se face planificarea si managementul apelor. Din acest punct de integrarii Romaniei in Uniunea Europcana.
10
11
hid I Lucrarea
" In intregul
- . . ." a fi utila
ei se dore--te , I' '1 di d
1 a specla isu or 111 omemu
' I
I ro ogiei, gospodann apelor si mediului pe I I'd' .
hid hni - ,,'" ,rsona u Ul 111 proiectarea
h ~ drote mca: ca?relor dl~actlce si studentilor cu profit ingineresc hidrotehnic l.INTRODUCERE
I ~oe~ergetlc ~I de mediu, geografilor si altor speciali~ti din domenii care a~
Iegatura eu apele.
1.1. Importanta apei

Apa are un rol foarte important in istoria Pamantului si a vietii, Ea a


avut rolul hotarator in aparitia vietii, in intretinerea proceselor biologice si a
majoritatii proceselor chimice. De aceea, in antichitate apa era considerata intre
cele patru elemente de baza ale lumii, alaturi de pamant, aer si foc.
Cel mai grandios proces natural intretinut de energia soarelui iI
reprezinta circuitul apei In natura - uriasa roata hidraulica a Terrei eu
rigurosul sau eic1u anual ~i eu consecinta acestuia - reglarea climei.
Judecand nurnai dupa aceste calitati putem considera ca apa este darul
eel mai de pret al naturii.
De secole, dar in special in ultimii 100 de ani, omenirea a avut
dreptul sa utilizeze libel' apa, ca pe un dar care vine din eel'. Acest timp a
trecut. Eeosistemele ne spun clar ~i tare acest lucru. Este timpul sa repararn
unele greseli facute ~i sa recunoastern valoarea tuturor serviciilor pe care le
asigura apa atat pentru omenire cat si pentru mediu.
Ministrii mediului din Europa, reuniti in cadrul Conferintei de la Haga
asupra Securitatii Apei in Secolul 2J, au recunoscut importanta apei ~i au
recomandat in Declaratia Ministeriala "gospodarirea apei intr-un mod care sa
reflecte valorile ei economice, sociale. de mediu si culturale pentru toate
folosintele, precum ~i orientarea spre fixarea tarifelor serviciilor de apa care sa
ret1ecte costul obtinerii lor. Acest mod de abordare trebuie sa ia in considerare
nevoia pentru echitate ~i nevoile primare ale saracilor ~i defavorizatilor".

Functia sociala
Pentru societate. apa reprezinta un indicator al calitatii vietii. Apa
inseamna sanatate, bunastare, securitate, frumusete.
Apa este un element indispensabil vietii. Apa este parte integranta a
corpului uman. Greutatea unui om adult de 70 kg se eompune din peste 46 litri
apa ~i numai 24 kilograme materii solide. Embrionii si copiii au in cornpozitia
corpului si mai multa apa, peste 80%. Apa nu este uniform repartizata in
tesuturile ornului astfel. in sucul gastric se afla 99,5%, in creier 90%, in sange
79%. Omul consume si elimina zilnic apa. lmportanta este mentinerea
echilibrului apei din corpul lui, orice dezechilibru indicand 0 boala. Omul
poate trai fara hrana 30 de zile dar tara apa doar 4-5 zile.
12
Numai pentru satisfacerea necesitatilor biologic~ si de igiena, In z~l~le auxiliar de neinlocuit In productia de celuloza si hartie, In
noastre omul are nevoie de 150 1 apa / zi, In conformitate cu recomandanle constructia de masini, In industria materialelor de constructii, etc.
OMS fata de 5 - 25 1 apa / zi dit este consumul de apa al unui om In statele Pentru fabticarea unei tone de hattie sunt necesari 60 - 350 m 3 de
subdezv~ltate. Pentru functiile vitale, consumul mediu de apa, In zona apa, iar a unei tone de otel 20 - 80 m 3 de apa;
ternperata, este de 3 I apa / zi. In vestul Europei, numai la curat~rea o.singura mijloc de transport al diverselor materiale In anumite procese de
data a unei toalete se utilizeaza mai multa apa decat apa necesara pe Zl pentru productie;
baut, gatit, spalat si curatat pentru 0 singura persoana din tarile sUbd~zvoltate. purtator de energie In hidroenergetica si termoenergetica;
Implicatiile apei In viata oamenilor sunt multiple, sa ne gandim la apele element de racire In instalatiile termoenergetice si nucleare,
care vindeca prin calitatile lor termale si minerale dar si la apele care provoaca metalurgice, chi mice, etc.;
boli hidrice din cauza carora mor anual 2,2 milioane oameni. cale de transport pentru navigatie;
Bunastarea unei natiuni se mascara si In cantitatea de apa utilizata irigarea culturilor agricole.
pe om ~i zi . Omul foloseste ~ilnic apa pentru nevoi personale. . Plantele de cultura au nevoie de cantitati de apa apreciabile pentru a se
In prezent, peste un miliard de oameni nu au acces l~ sur~e sigure ~e dezvolta. De exemplu, graul necesita 3600 - 7500 m 3/ha, sfecla de zahar 7000 -
apa potabila si peste 2,4 miliarde locuitori - mai mult de 0 treime din p~pu~~tla 9000 m' /ha si orezul 15000 m 3/ha . Aceste cantitati de apa sau 0 parte din ele
Terrei - nu dispun de conditii elementare de igiena pentru evacuarea dejectiilor sunt asigurate din ploi, restul se asigura prin sisteme de irigatii. In prezent 67%
si rezidurilor proprii. v. ~
din resursele disponibile de apa dulce ale planetei sunt utilizate pentru
Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au asezat pe valle raurilor agricultura. Normele de irigatii sunt mai mari In tarile calde si cu deficit mare
data fiind importanta apei pentru viata, In timp, s-au fonnat. stat~le care "" de apa din precipitatii In sezonul de vegetatie. In tara no astra, norma medie de
uncle frontiere pe cursurile raurilor. Mai mult de 300 de bazine hidrografice irigatii este de 3,400 m 3/ha. De asemenea, piscicuitura, sporturile nautice,
sunt impartite de doua sau mai multe state. .. . . . . ~ agrementul ~i turismul sunt activitati legate strans de existenta apei . Prin
Este cunoscut faptul ca raurile au 0 anumita mobilitate si l~l schimba rolul san complex si de neinlocuit In activitatile economice, apa ocupa In
forma albiei In timp. Lipsa apei dar si locul fizic unde este situata granita de economia nationals un loc eel putin la fel de important ~i determinant ca ~i
stat a iscat multe conflicte, In unele regiuni de pe glob. Cele mai vulnerabile energia.
zone din acest punct de vedere sunt zonele sarace In resurse de apa. Prin Sarcina gospodarilor de apa este de a gestiona echilibrat resursele de
urmare, apa poate constitui un factor generator de conflicte internationale, apa intre toate folosintele: alimentari cu apa, agricultura, industrie, producerea
un factor cheie al securitatii unui stat. de energie electrica, navigatie si turism. Apa este atat un drept uman
Apa este si un element al naturii care bucura ochiul ~i auzul fundamental cat si un factor decisiv In dezvoltarea socio-econornica si In
privitorului. Omul se bucura de sipotul izvoarelor si al c~scadelor, d~ reducerea saraciei unei natiuni.
freamatul marii, de cristalinul apelor repezi de munte. Apa a fost si este 0 sursa
nesecata de inspiratie pentru artisti. Apa este un mediu placut care aduce Functia ecologica
bucurie si liniste oamenilor. Pe Terra nici un organism nu poate trai fara apa. Ea face parte din
cornpozitia chimica a tesuturilor si toate celulele au nevoie de apa pentru a-si
Functia economic a indeplini functiile si pentru a se inlocui .
Functia economics a apei este legata direct de actiunile de transformare
Apa formeaza cea mai mare parte a corpului plantelor si animalelor.
a mediului d~ catre om pentru a-si obtine mai usor cele necesare traiului.
Astfel un peste contine In corpul sau 80% apa , 0 meduza 98%, un melc 84%, 0
Apa indeplineste In economie functii multiple ~i anume: frunza 85%, algele 98%, sernintele uscate 6,5 - 14% .
materie prima In industria alimentara, fannace~tica, unele pro~use Resursele de apa - raurile, lacurile, acviferele, zonele umede si luncile
din industria chimica. De exemplu sunt necesan 1,8 - 20 de m de inundabile sunt esentiale pentru sustinerea ecosistemelor si a biodiversitatii
apa pentru fabric area unei tone de zahar; speciilor. Amenajarea uneori nerationala a apelor a condus la pierderea
14 15
anumitor habitate esentiale pentru flora ~i fauna acvatica. De exemplu, 50% din functie de modul de intelegere si folosire a resurselor de apa. MariIe civilizatii
zonele umede de pe Terra au disparut, antice s-au dezvoltat pe malurile fluviilor Nil, Tigru, Eufrat, Indus, Gange si
. Flora si fauna a~~~t.ic~ a~ 0 anumita capacitate de rezistenta la lipsa flu viul Galben. Civilizatia egipteana care s-a dezvoltat pe valea Nilului
a~el .sau degradarea calitatii er si a habitatelor, care daca este depa~ita atunci reprezinta cea mai lunga istorie, de peste 5000 de ani, a relatiei apa - societate.
blOd~versItatea se degrad~aza si se reduce pana la disparitie. Dintre speciile Civilizatia romana s-a rem arc at prin construirea celebrelor apeducte care
a~ocIa~~ cu ap~l~ ~4% dl~. man:ifere si 12% din pasari sunt amenintate cu uimesc ;i astazi iar cea chineza prin cunosterea tehnicii irigatiilor, In Egipt, s-a
dlSpan!la. d~ton~a dl.strugem habitatului , Rata disparitiei pestilor de apa dulce descoperit eel mai vechi baraj din lume, construit pentru asigurarea apei de
este d~. cmci _o~~ mal mare decat rata disparitiei pestilor de apa sarata datorita baut, pentru irigatii sau poate chiar pentru atenuarea undelor de viitura.
cresterii poluarii apelor si reducerii habitatelor. Lungimea acestuia este de 108 m si creasta lui se gaseste la 12 m deasupra
Do~r in ultimele decenii, omenirea a inceput sa recunoasca valorile albiei. Lipsa sau abundenta apei a influentat stilul de viata al omului si modul
enorme asigurate de catre ecosisteme, incluzand serviciile de neinlocuit aduse de construire a caselor (locuinte lacustre in zonele umede).
de el.e, ,;aloarea economics si rolul in sustinerea vietii omului si a altor fonnc Relatia apa - societate nu a fost durabila in Mesopotamia, unde
de vl~fa de pe ~laneta '. ~erviciilc includ productia de hrana, descompunerea civilizatia a decazut datorita salinizarii terenurilor, cauzate de irigarea
mat~ml?r orgam:e, purificarea aerului si epurarea apelor, stocarea ~i reciclarea nerationala practicata pe terenuri situate in zone aride.
n~tn~n!Ilor, ap~rarea impotriva inundatiilor si regularizarea scurgerii, In toate etapele de dezvoltare a societatii umane, in cultura tuturor
a~mlllarea res~unlor menajere ~l mdustriale si transformarea lor in produse utile popoarelor apa are un inteles foarte profund. Apa este 0 u~a deschisa spre
~l st?carea, clr~ula~ea si ?istribu!.ia apei dulci . Pe langa beneficiile practice, eultura poporului. In religiile hindusa sibudista se considers ca zei lor i~i au
ecosisternele asrgura valon recreationale si estetice. casa la izvoarele raurilor Indus si Gange. Apa este deci radacina vietii pentru
_Ecos~s:emele s~nt e~en?ale pentru civilizatle si serviciile lor opereza noi toti,
la scara larg~ m modun ne?anUlte care nu pot fi copiate de nici 0 tehnologie. Istoricii rornani au incercat sa explice dialectica "interneietorilor de
Ecoslste:nel~ ~cvatl~e .~u n~voie de 0 anurnita cali tate si cantitate a apei !ara" prin directiile de curgere dinspre nord spre sud a raurilor in care s-au
pentru ':. ~~pr~Vle!Ul. In ultimii am , s-au realizat studii privind debitul necesar ogJindit primele resedinte ale romanilor, apele Siretului, Moldovei si
cons~rvam ~l dezvoltarii ecosistemelor acvatice si mentincrii biodiversitatii Argesului.
florei si fa~~~i din mediul acvatic. Este necesar sa recunoastem valoar~a De asemenea, istoricii au aratat cat de importante sunt, in intelegerea
tuturor serviciilor pe care Ie ofera apa, si sa ne asiguram ca ele sunt echitabil genezei civilizatiei romanesti si in formarea unor "coridoare culturale" ale
imp~f!ite intre ?ame~i si ecosisteme, bazandu-ne pe un set de valori acceptate Europei de sud - est, cele doua bazine ale Dunarii de jos, eel apusean cu
de catre comunitatea internationala
, . Banatul si Oltenia si cel rasaritean cu Campia Munteniei si Dobrogea.
Omenirea trcbuie sa accepte doua importante concepte si anume: Stramosii nostri au indragit apele folosindu -Ie si evocadu-le in cantece,
ecosistemele nu au numai valoare intrinseca, ele asigura omenirii poezii; legende si datini ~i in orice caz aveau un respect si 0 grija deosebita
servicii vitale; pentru apa mult mai mare decat noi astazi.
gospodarirea durabila a resurselor de apa necesita luarea in Printre problemele globale cu care se confrunta civilizatia umana in
considerare a principiului managememului ecosistemic si prezent si care se extind cuprinzand tot mai multe !ari si sfere ale vietii sociale
participativ. se numara si lipsa apei, degradarea continua a calitatii acesteia si cresterea
riscului producerii de inundatii si secete severe datorate schimbarilor climatice.
Functia eulturala Pretutindeni indiferent de tara ~i continent, problematica apei cre~te
_ A~a:: om_- ~ivilizatie sunt trei entita!i strans legate. Intre civilizatie ~i continuu. Dad in treeut oamenii au avut nevoie de apa, in viitor apa are
natura
d eXIsta legatun
. . . " multiple. Cum apa este legan a( vietii , ,ea aC,lOncaza
t ' - nevoie de oameni.
Irect asupra .CIVlhz~!lel ~m~ne. Nu exista civiliza!ie acolo unde nu este apa.
De -a lungul tlmpulUl, na!IUnIle ~i societa!ile s-au dezvoltat sau au decazut in
16 17

xxx

A~a este 0 resursa naturala, vitala, vulnerabila, regenerabila si limitata


c~:e trebuie gospoda.rita cu grija pentru a putea fi lasata mostenire generatiilor
v~l~oare. Doar functia econornica a apei poate fi exprimata valoric, nu fara
dificultate, celelalte functii ale apei sunt importante si adesea esentiale dar nu
pot fi cuantificate in termeni concreti economici. Multe dintre cerintele de apa
sunt de de neinlocuit ~i prin urmare nu pot fi pretuite, De la folosintele practice
(trai, hrana, salubritate, energie, transport) la valorile recreationale, estetice,
religioase si culturale, apa influenteza aproape fiecare aspect al'vietii.
Pentru a marca importanta apei pentru omenire, Adunarea Generala a
Natiunilor Unite la cea de-a 47-a sesiune din 22 decembrie 1992 a adoptat
Rezolutia 193 prin care se declara ziua de 22 martie a fiecarui an Ziua
Mondiala a Apei .
.Instituirea acestei Zile Mondiale a Apei subliniaza atentia pe care Fig. 1.1 Tarile din bazinul Dunarii sarbatoresc Ziua Dunarii
comumtatea mondiala 0 acorda astazi, acestei resurse vitale pentru civilizatie si printr-o serie de activitati diverse
factor de civilizatie care este apa - element esential al infrastructurilor oricarei
ec~n?mii nationale. Este primul factor de infrastructura care a aparut in Principiile de baza in vederea imbunatatirii modulul nostru de a
activitatea economica a societatii, Apoi, s-au dezvoltat alte infrastructuri de convietui eu apele sunt (Francois Guerquin & al., 2003):
tra~s~o.rturi, infrastr~ctura energetics, infrastructura de telecomunicatii si
... apa este esentiala pentru viata - pentru fiintele umane si pentru
astazi, infrastructura informationala.
ecosisteme;
Pentru a reliefa importanta fluviului Dunarea in contextul colaborarii
accesulla apa este un drept uman;
europene, Comisia Internationala pentru Protectia fluviului Dunarea (ICPDR) a
cooperarea si dialogul privind aspectele legate de apa conduc cele
declarat ziua de 29 Iunie a fiecarui an - Ziua Dunarii. Prima celebrare a cestei
mai mari beneficii pe termen lung;
zile a fost pe 29 Iunie 2004 la 10 ani de la semnarea de catre tarile riverane
solidaritatea trebuie sa functioneze intre bogati si saraci ~i intre
Dunarii a Conventiei privind Protectia Fluviului Dunarea (figura i.n. utilizatorii de apa din amonte si aval;
Prin declararea Zilei Dunarii, ICPDR cheama toti cetatenii,
transparenta este esentiala cand se trateaza aspecte asa sensibile ca
organizatiile si guvemele din bazinul Dunarii pentru: "
cele legate de apa;
constientizarea populatiei din bazinul Dunarii in legatura eli
.. asigurarea apei pentru toti utilizatorii in acord cu principiile
problematica apei si in special cu calitatea ei;
durabile implica un cost care trebuie recuperat de la toti cei care
discutarea actiunilor viitoare privind protectia si restaurarea
beneficiaza: utilizatori directi,
, utilizatori indirecti , societate in
' si
fluviului, '
general.
promovarea imaginii ICPDR si a partilor contractante si
Consumul nerational fara a respecta principiile durabilitatii si
imbunatatirea transparentei in domeniul managementului apelor.
tehnologiile de productie degradeaza ecosistemele si reduc capabilitatea lor de
a asigura servicii si bunuri vitale pentru omenire. Inlaturarea acestei amenintari
si realizarea dezvoltarii durabile va necesita un management integrat al apelor,
19
18
terenurilor si ecosistemelor, luand in considerare cerintele socio -economice si
de mediu.

1.2. Ciclul hidrologic

Ciclul hidrologic sau circu itul apei in natura este unul din cele mai
grandioase procese ce se petrec pe planeta noastra. Acest proces care este
geneza apelor ment ine viata pe Terra si contribuie la existenta peisajelor
actua1e. Apa modeleza necontenit chipul Pamantului. Circui tul apei in natura
asigu ra p1anetei resursele de apa dulce necesare om ului si mediu1ui. Datorita
lui pe Pamant viata pulseaza neintrerupt in timp si in spatiu .
Ciclul hidrologic (figura 1.2) reprezinta totalitatea fazelor pe care le
parcurge apa, trecand prin evaporare, de pe mari, oceane si continente, in
atmosfera si apoi, prin condensare si precipitare, din nou pe acestea.
Pamantul prirneste energie de la Soare dar aceasta incalzeste diferit
aerul datorita neomogenitatii suprafetei Terrei . Din acesta cauza apar diferen te
de presiune intre diversele puncte de pe glob ce conduc la miscari in masa de
aer care tind sa anihileze aceste diferente.
rj
Aceste rniscari joaca un ro1 determinant in redistribuirea caldurii si
umezelii pe glob. Energia solara deterrnina si evaporarea apei de pe suprafata
marilor, oceanelor si continente1or. Vaporii de apa sunt antrenati spre paturile
superioare ale atmosferei prin fenomenu l de convectie termica. In drumu l
ascendent se produce 0 coborare a temperaturii masei de aer si prin aceasta 0
saturare cu vapori . Daca cobo rarea temperaturii ajunge la punctu1 de roua
o uJ 4....- --

incepe sa aiba loc procesul invers de condensare si precipitare, atat pe suprafata


continentelor cat si a oceanelor.
Volumul total al precipitatiilor cazute anual pe suprafata Terrei este de
577000 krrr'. Aceasta cantitate este alcatuita din apa evaporata de 1a suprafata
oceanului mondial de 505000 krrr' si din apa evaporata de la suprafata
contin entelor 72000 km' . Din apa precipitata pe suprafata contin entelor de
119000 km', 0 parte reprezentand 72000 krrr', se evapora, fie de la suprafata
solului, fie de pe covorul vegetal , iar restul de 47000 krrr', reprezinta cantitatea
care prin scurgerea de suprafata 45000 krrr' sau subterana 2000 km'' ajunge din
nou in oceane unde se inchide circuitul.
20 21
respectiv 0,013%, apa din atmosfera eu 12,9 mii km , respeetiv~ 0,001~. ~~a
J

aflata la un moment dat in albiile raurilor de pe intreaga planeta reprezmta m


2. RESURSELE SI CERINTELE DE APA medie doar 2,12 mii krrr' de apa. ~ .
Din cantitatea totala de apa de pe glob doar 2,53% este ~pa dulce dI~
2.1. Resursele de apii pe glob care 69,56% este imobilizata In ghetari, 30,~6% este ea~t~natii m subt~ran ~I
0,27% reprezinta apa disponibila pentru fo!osm.te1e ~e apa ~I pen~ ecosIste~e
2.1.1. Cdtii apd se gdseste pe Terra? (figura 2.2). Aceasta este cantita~~a de ap~ ceo Joa~a u.n r?l fo~rte .mlporta~t m
. uitul apei In natura. Datonta acestui circuit diferite tipun de apa se
Circ . . d . d
nereaza (reinnoiesc) la anumite perioade de timp functie e cantitatea e
Cantitatea de apa de pe glob, sub toate formele de existenta - lichida, rege ~~ di ~ 8
apii sto cata (anexa 2.2). ~stfel, ap.a din at~osferii ~e ~egenere~za m me ~ Ie m
solida si gazoasa - aflata In oceane si mari , In ghetari, lacuri si rauri, In subteran
zile, apa din rauri In 16 zile, apa din lacun m 17 am ~I apele din oceane m 2500
si in atmosfera totalizeaza aproximativ 1385984000 krrr' de apa (Shiklimanov
1. A., 1997). Unele echivalente ale acestei canritati sunt sugestive (figura 2.1). de ani. .
Apa din rauri, care se regenereaza In medie 0 ?atii l.a 16 zile, ar~ c~a
Daca aceasta cantitate de apa ar acoperi intreaga suprafata a planetei noastre
mai mare importanta asupra activitatilor economice, sociale ~I asupra mediului,
sub forma unui strat de apa in stare lichida de grosime uniforma, acesta ar
masura aproape 27 18m. Aceeasi cantitate totala de apa a planetei plasata intr-
Apa pe Terra
un rezervor de forma cubica ar necesita un cub cu latura de circa II 15 km.
1385984000 km 3

/ o Apa sarata 97,47 % 0 Apa dulce 2,53 %

Apa dulce

I I 15 km
a b
Fig. 2. I Echivalente ale bogatiei de ape a Terrei: a - grosimea unui strat Apa dulce disponibila
uniform de apa pe suprafata planetei; b - un rezervor de forma cubica

Cea mai mare parte din apa de pe glob se afla in oceanul planetar:
3
aproximativ 1338000 mii km de apa, adica 96,5% din total (anexa 2. I).
Urmeaza in ordine descrescatoare: apele subterane cu 23400 mii krrr', respectiv
1,7% din care intra in schimb activ cu celelalte ape numai circa 4000 mii km '; @acuri 97,75 % Rauri 2,25 % I
ghetarii cu 24064 mii krrr' de apa respectiv 1,74 %; lacurile cu 176,4 mii km'
Fig. 2.2 Raspandirea apei pe Pamant
22
23
2.1.2 . Variaiia in spatiu a resurselor de apa Resursa specifica de apa pe Terra e~te d~ 790? m~/an si I? euitor. Pe
. nte situatia este urmatoarea: 37300 m Ian ~l locuitor In Amenca de Sud,
contIne, . 3 . 1 . . E A

18300 m3/an si locuitor in Amenea de Nord, 4700 m Ian ~l ocuitor In uropa


VolumuJ scurgerii anuaJe pe toate raurile de pe Terra este de circa
44538 krrr', iar volumuJ expJoatabil este de aproximativ 12000 km 3/an la care (tabelul 2.1).
se adauga 2000 krrr' ce reprezinta volumuJ reguJarizat prin Jacuri. Din resursele
Distributia resurselor de apa pe eonti nente
de apa ale Terrei 32,3% se afla in Asia, 26,4% in America de Sud, 18,4% in
Tabel 2.1
America de Nord si numai 7,2% in Europa (figura 2.3).
Continent Suprafata Populatia Resurse le Resursa specifics de apa
( 106 krrr') (10 6 de apa (1000m3/an)
- - - - - -- - - - - - -- - - - - ----- -
locuitori) (krrr' zan) pe km" pe locuitor
Europa 10,46 685 32 10 307 4,7
America de Nord 24,25 448 8200 338 18,3
Africa 30,10 708 4570 152 6,4
Asia 43,48 3403 144 10 331 4,2
Amer ica de Sud 17,86 315 11760 658 37,3
Austra lia ~i 8,95 28,7 2388 267 8,3
Ocea nia
Total 135 5588 44538 330 7,9

Cele mai importante resurse de apa Je are Amazonul 6920 krrr' Ian,
urmat de Gange cu 1389 km 3/an si Congo eu 1300 km' zan. Dunarea se afla pe
14 4 10
loeul 16 in lume eu 225 krrr'zan (anexa 2.3).
krrr'
Resursa specifica de apa in bazinul fluviului Dunarea este de 2300
m /an ~i loeuitor iar in Romania este de 1780 m 3/an si loeuitor. Din punet de
3

vedere al resursei speeifiee de apa, Romania se afla pe loeu l 21 in Euro pa


(tabelul 2.2).

Resurse de apa spee ifiee ale diferitelor tari din Europa


Tabel2.2
Nr. Tara Resurse totale Resurse specifice raportate
Crt. miliarde m3/an la populatie m3/loc.,an
I. Islanda 170 809000
2. Norvegia 405 102200
3. Suedia 180 22100
4. Finlanda 100 21400
~ Europa oAsia 5. Irlanda 50 16500
6. Austria 55 7300
I?J A frica o America de Nord
7. Elvetia 42 6500
mAmerica de Sud [:!jjjAustralia si Oceania
8. Fosta URSS (partea 1039 6100
Fig. 2.3 Repartitia resurselor de apa dulce pe continente (in knr' si %) european a)
9. Fosta Yugoslavia 110 5200
25
24
_ _ Cercetl'iri recente au dovedit ca fenomene1e extreme sunt stras legate de
Nr. Tara Res urse totale Resurse specifi ce raportate
Crt.
3
mi liarde m /an la populatie m 3/loc.,a n
procese1e de circulat ie atmosferica si oceanica, un ro1 tnsemnat avandu-l
10. A lba nia 10 4300 cic1oane1e , uragane1e, fenomenul El Nino etc.
II. Italia 185 -3400 Un alt factor care contribuie la produeerea inundat iilor este regimul
12. Franta 168 3')00 precipitatiilor in cursul anului, acesta fiind foarte neuniform. Astfel, cele mai
13 . Luxem b urg I 2900 marl cantitati de apa transportate de rauri se concentreza in perioade scurte de
14. Portugalia 20 2300 nrnp produdind inundatii uneori catastrofale tn timp ce perioade indelungate se
IS. G rec ia 20 2')00 inregistreaza debite modeste deseori nesatifaditoare pentru cerintele de apa tot
16. Danemarca II 2200 mai marl. Acesta este una din dificultatile gospodaririi resurselor de apa.
17. R egatu l U nit al Marii I 122 2200 Apa in exces - viiturile - reprezinta cele mai importante dezastre
Britani i si lrlandei de No rd naturale care provoaca mari pagube si pierderi de vieti omenesti.
18. Spania 76 2')00 in figura 2.4 se prezinta, pe intrvale de 5 ani, numarul mediu anual al
19. B ulgaria 18 2100 populatiei afectate de diferite dezastre (Kuniyoshi Takeuchi, 2002). La nivel
20. Fosta Ceho s lovacia 28 1900 mondial cele mai serioase probleme au fost create de secetele din perioada
2 1. Ro mania 40 1780 1983 _ 1987 si de viituri in perioada 1993 - 1997, cand au fost afectati in
')') P o loni a 5'. ) 1600
')3. medie circa 130 milioane locuitori pe an.
Fos ta R.F. Ge rmana 77 1300
24. B c lg ia II 11 00
')5 . T urc ia (pa rtea europ eana ) 3 1000 140
')6. Fes ta R .D . German a 17 1000
120 ..... Cutrem ure
')7. O la nda 10 700
..... Seceta
18. Ungaria U ..
600 0)100
ffio . . . Inundatii
: .Date Ie despr e res.urs"' e, le de apd
~
;'
' " . . Nota
" "
a le d iferite lo r ta n su nt pr elua tc din
:= 80 Va nt
I U C l d l~ :1 A na liza sc hc me lo r gene ra te de ut ilizare cornplexa s i de protectie a resurse lor
d
oS ..... Alunecari de teren
e apa Moscova 1975. . . , . 2.60
III Eruplii vulc anice
"5
-4O Altele
2. 1.3. vu riatia In {imp a resurselo r de op el 0..
20
. ';' . : a n t i ~ at e a c1~ I~ rec i p.i t at ~ i cazute pe glob contribuie la cresterea sau o
sjC,dclel ed ,;,c1e~ ltelor . n~un.l~r . ~ I pr~n urrnare la i.nunclatii sau seceta. Oricare ZOn{1 1973-1977 19781982 1983-1987 1988-1992 1993-1997
~ e p ~ ~d~l1<l n t P~dt~ fi ai ect ata, de aceste fenomene ex treme. in undati i sau
seceta d,IJ unele leg l~lnI sunt mal expuse un uia dintre aceste feno rne ne . Astfel Fig. 2.4 Numarul mediu anual pe 0 perioada de 5 ani,
z? nele eXl~use secet,el su nt: Sahel din Africa. partea de vest a Americi i de Nord a populatiei afectate de dezastre
~ l .z? ne din AustalI '~ ' Zon cle cu un surplus de apa sunt: Banglades h India
AI hipelagu l Indo nezian. aces tea fiind exp use la inundatii. ~ , ct ,
In 1998 pe Fluviul Yangtze din China s-a produs 0 viitura catastrofala
. S~c~ta consta in ploi insu~icientc san ciizute I~ ai tarzi u dupa se zonu l care a inundat 0 suprafata de 212000 km", a distrus 4970000 case, a afectat 223
I ~CO:t~I01 ceca ce conduce la 0 urniditate scazuta a solu lui ~i in timp la scaderca milioane locuitori, au murit 3004 oameni iar pierderile economice au fost de
rnve L~ U l ap~lor su bterane. ~cest deficit de apa poate clura luni sau ch iar ani sCi
166,6 miliarde yuani.
e t~?dte extmd.~ de la 0 rcgiune mica la una mai mare. chiar la un contine~t
,s( A Chiar si tarile eu c1irnat arid sau semiarid au probleme cu viiturile ca de
I1Ul seceta elm 1981-1986). exemplu: Tunisia in 1990, Malawi in 199 1, Egiptul in 1994 ~i Yemen in 1996,
26
27
unde la fiecare viitura sute de oameni mor si pierderile economice se ridica fa "in orele dupa ami ezii, prevestind sfarsitul anotimpului ~ecet~s, au
cateva sute de milioane de dolari.
a arut nori uriasi de tip cumulonimbus si nori g~ei ~e furt~n~ .venmd dmspre
Viitura prod usa in 1993 pe fluvi ul Mississippi a provocat in Statele
Unite daune de 16 miliarde dolari. :are si escaladand cerul. Spre sfarsitul dupa amle~n,_ferr~neTI1 care ~unceau
Ampiile vecine si se rein torc eau in sat pentru a sarbaton acest evemment ~u
In Europa numai in perioada 1971 - 1995 s-au produs 154 de viitu-] pe ca . .. - dn
importante care au provocat pagube de 99 miliarde Euro. fost stropiti de primelepicaturi d: plo~ie. L~ vemrea ~eTI1: . apa se rev~rsa I
cer sub forma unui zid compact, imprastiat in to~te directiile ~e u~ vant care
Viiturile produse in anul 1997 in Polonia si Republica Ceha au cauzai
sufla cu 150 km pe ora si iluminat de fulgere c~r~ mso!~a~ bubuiturile de tunet.
moartea a 50 de oameni. De asemenea, numai viiturile produse in iul ie - aug ust
In interval de cateva ore, valea si muntii apropiati "" pr~~lt "" strat de 200 mm
2002 in tarile din centrul si estul Europei pe fluv iile Dunare, Elba si afluenjj]
acestora au produs pagube estimate la 18 miliarde Eu ro . de ploaie, echivalentul ca~titat~~ m~~ii de_ pr~Clpltatn dmt1~un an. ~ante~e
dezgolite ale muntilor de catre taietoru de padun, nu p~teau sa absoarba decat
In perioda 1991 - 2000 populatia afectata de dezastrele naturale a
o mica parte din zecile de mii de ton e de apa care se revar.s~u ~e~upra lor.
~rescut de la 147 milioane pe an la 211 milioane pe an (UN - WWDR, 200 3).
La miezul noptii, un zid de apa de sapte metn mal time se scurgea
In aceeasi perioada au murit 655000 oameni in 2557 dezas tre na turale din care
tumultos pe albia raului, maturand tot~l in cale. a ora ma~ tarzi~, ~ ~ dou~
90% cauzate de apa. Dintre acestea viiturile reprezinta 50 %, urmate de bolile
tromba de apa inghitea sfaramaturile, In zori, apele se retrasese:a, .facand sa
hidrice 28 % si secete 11%. Viiturile au cauzat 15% din totalul deceselor
apara ruinele unui sat , acoperite de un strat gr~s d~ .noro~ st cadavre
datorate dezastrelor naturale iar secete le 42 %. Pagubele economice produse de
contorsionate in pozitii grotesti, impreuna cu trupunle rigide ~l u~flate ale
catastrofele naturale au variat de la 30 miliarde usn in 1990 la 70 rniliarde
USDin 1999 . animalelor. Campiile invecinate, inainte vreme fertile, erau acopente de u~
namol cenusiu. Ceea ce incepuse ca 0 sarbatoare, se sfarsea cu 12 ore mal
In figura 2.5 se prezinta tipurile si distributia de zas trelor na turale in
perioada 1990 - 2001. tarziu ca 0 veghe funebra a mai mult de 50 de morti."
alunecari de
teren s i
avalanse
foama te g% ~-'-__
I America
200/0
2.1.4. Calitatea apelor
20/ 0 --

Calitatea apelor dulci de pe Terra se degradeaza in ritm accelerat


bali hidrice
inu ndatii Europa datorita:
28% 130/0
50%
cresterii urbanizarii ca urmare a cresterii populatiei si a acti:itatilor
industriale si agricole fara realizarea de statii de eupurare in acelas ntm;
secete A frica
dezvoltarii activitatilor industriale care genereza mari cantitati de
11% 29 % substante toxice incluzand poluanti organici persistenti;
Fig. 2.5 Tipurile si distributia dezastrelor naturale legate de apa dezvolt~rea activitatilor agricole. Utilizarea pe scara larga in agricultura a
in perioada 1990 - 200 1 ingrasarnintelor chi~ice si a pesticidelor conduce la cre~terAea pol~arii
apelor. Pe de alta parte, irigatiile au favorizat poluarea apelor m special a
Ca exemplu de viitura catastrofala prezentam descrierea facuta intr-un celor subterane;
buletin de presa al Organizatiei Meteorologice Mondiale (O.M .M.), difuzat in cresterii productiei de energie termoelectrica care a condus la .cre~tere~
preajma Conferintei mondiale asupra apei, care s-a desfasurat in martie 1977 la emi siilor de sulf si oxizi de azot in atmosfera cauzatoare de ploi acide si
Mar del Plata in Argentina in care se relateaza despre 0 "actiune conjugata si implicit acidifierea resurselor de apa;
ucigatoare a vremii si a apelor" petrecuta in America Centrala cu cativa ani despaduririlor care conduc la cresteri ale eroziunii solului , a turbiditatii
inainte de relatare. ' apei si a concentratiilor nutrientilor din apa ;
28
29
dist~ug~ri~ zonelor umede. Acestea reprezentand adevarate filtre pentr; --- Un alt poluant prezent In apele de suprafata din Europa este repr~ze~tat
nutnenti !;)l metale grele precum si habitate pentru conservarea florei ~i metalele grele. Principalele surse de poluare cu metale grele sunt mm~ntul
faunei acvatice;
- . tivitatile
~I ac 1 ,
industriale. Este dificil de evaluat si comparat concentratia de
. . 1 .
poluarilor accidentale. Numarul !;)i gravitatea poluarilo- accidentale a ll1etale grele in rauri si lacuri .d~~~rece m~talele grele sunt ra~ me use m
A

cres,9ut In timp, ceea ce a condus la degradarea calitatii resurselor de apa. ramele de monitorizare a calitatii apelor. In general , concentrana de metale
In Eur~pa, una din probIemeIe prioritare In domeniul gospodaririi prog in raurile europene se situeaza mult sub standarde1e pentru apa~ pota bila 1 a.
le
apeIor, este calitatea acestora (EEA, 1994), In special a apei din rauri si Iacuri. gre . . l redusa
De~i influenta ad versa ~ metaIeI.e .grele asupra ~lotel este 1~ genera Ie usa
A

Un fenomen des intalmt este eutrofizarea apei, adica imbogatirea excesiva ell comparativ cu a celorlalti poluanti, irnpactul..negativ nu ~oa!e fi exclus. .
nutrienti a apelor de suprafara. Procesul de eutrofizare stimuleaza cre~terea Calitatea apelor afecteaza populatiile de pesti. In multe zone din
plantelor acvatice, In special a fitoplanctonului si a algelor verzi-albastre care Europa, poluarea cu substante organice ~i amoni.u a condus la reducerea
sunt otravitoare. Apele de suprafata afectate de eutrofizare trebuie tratate si populatiilor de pesti. Speciile de ~~~ti au fost mfluen~ate de proces.ul de
filtrate inainte de a fi folosite la alimentarea cu apa a populatiei.
utrofizare, astfel incat unele specn care se adapteaza la un mediu cu
Exista 0 stransa legatura intre concentratia de f~sfor si densitatea ~urbiditate mare au devenit dominante. De asemeni, lucrarile de gospodarirea
po~ulatiei~ si In~re concentratia de azot si suprafata de bazin utilizata pentru apelor si cresterea transportului de sedimente au distrus locurile de depune.~e a
agncultura. Incarcarea cu fosfor se datoreaza surselor punctiforme de poluare, icrelor si zoncle preferate ale puietului de peste si au redus accesul speciilor
In special evacuarii apelor uzate orasenesti si industriale In apele de suprafata, migratoare spre zonele de depunere a icrelor.
in timp ce incarcarea cu azot este datorata agriculturii, in special utiIiza~ii In tabelul 2.3 se prezinta calitatea apei In diferite tari europene.
azotatilor !;)i Ingra~amintelor naturale.
Cele mai mici concentratii de fosfor in Iacurile din Europa se Calitatea apei raurilor
inregistreza in Norvegia, Suedia si Finlanda. In Europa Central a, concentratiile
de fosfor in lacuri sunt in general mari, in Spania, Anglia si Tara Galilor, Tabel2.3
Romania, Danemarca, Polonia, Tarile de Jos, Moldova. I~ Moldova, Tara Categoria de calitate a apei din rau (%)
concentratia de de fosfor are valoarea de 125 llg/l in peste 45% din lacuri . Buna Moderata Satifacatoare Degradata
~zot~l ;otal in lac~ri are aproximati v aceeasi tendinta ca si fosforuI, Anglia I Tara Galilor 64 25 9 2
mregistrandu-se valon de 0,75 mg Nil, in 85-90% din lacurile din Danemarca 1990
si Polonia. Concentratii mari de azot si fosfor con due la concentratii mari ale Austria 1991 14 82 3 I
fitoplanctonului si la 0 apa cu turbiditate mare. ' Belgia partea 17 31 15 37
Imbunatatirea proceselor de epurare a apelor uzate a avut ca rezultat flamanda 1989-90
scaderea concentratiei de fosfor, in ultimii 10 - 15 ani, in multe rauri si lacuri Bulgaria 1991 25 33 31 11
din Europa.
Croatia 15 60 15 10
Concentratia de amoniu a scazut In multe rauri din vestul Europei dar a Danemarca 1989-91 4 49 35 12
crescut in cateva rauri din Europa de Est. Reducerea concentratiei de amoniu Finlanda 1989-90 45 52 3 0
din rauri se datoreaza Imbunatatirii proceselor de epurare a apelor uzate Federatia Rusa 6 87 5 2
precum si utilizarii si depozitarii corecte a ingra~amintelor naturale. Gerrnania 1985 44 40 14 2
Concentratiile de nutrienti sunt inca prea mari in multe regiuni din Islanda 99 1 0 0
Europ~. Daca nu v~r fi facute eforturi substantiale pentru reducerea nutrientilor Irlanda 1987-90 77 12 10 I
eutrofizarea reprezinta in continuare un aspect important al degradarii calitatii 0
apelor In Europa. ' Irlanda de Nord 1990 72 24 4
ltalia 27 31 34
-8
Letonia 10 70 15 -5
30 31
Tara Categoria de cali tate a apei din rau (%) La nivelul anului 2000, cele mai importante ce?nte de apa erau in 1
sia
Buna Moderata Satifacatoare Degradata de 2245 km 3/an reprezentand 57% din t~tal, in Amenca de Nord 718 k~ Ian
Lituania 2 97 1 0 ~ d 18 ,2 m
reprezen t an 70 ,
in Europa 534 km Ian reprezentand 13,6% etc. (figura
Luxemburg 53 19 17 11 2.7).
Polonia 1990 10 33 29 28
Republica Ceha 1993 12 33 27 28
Romania 1990 40 28 11 21
Scotia 1990 97 2 1 0
Slovenia 1990 12 60 27 1
Tarile de Jos 1990 5 50 40 5

Compararea valorilor prezentate in tabelul 2.3 implica un anumit rise


avand in vedere ca valorile corespunzatoare diferitelor categorii de calitate a
apei au fost determinate prin metode diferite.

2.2 Cerintele de apii pe glob

2.2.1. Variatia fn timp si spatiu a cerintelor de apd

Cerintele totale de apa pen tru folosintele de pe Terra au crescut in timp


de 1a 579 km 3/an in 1900 , la 1365 km 3/ an In 1950 si la 3940 km 3/an In anul
2000 (figura 2.6 si anexa 2.4). 0 evolutie asemanatoare a avut si apa
consumata ~i anume 415 km 3/an In 1900,894 km 3/an in 1950 ~i 2354 km 3/an In
2000.
o Europa Iil Asia

CI Africa o Australia si Ocea nia


~ America de Nord ~ America de Sud

-------~-_.- -------

Fig . 2.7 Repartitia cerintelor de apa pe continente in anul 2000

Cele ma i importante cresteri ale cerintelor de apa in perioada 19?0~


2000, s-au inregistrat In Europa de 14,2 ori, in America de Sud de 11,8 on , in
America de Nord de 10,3 ori si In Asia de 5,4 ori . ~
Pana in anul 202 5 se prevede 0 crestere a cerintelor totale de apa de
1,32 ori fata de cerintel e de apa din anul 2000 . 3 .
La nivelul anului 2000, ceri nta modiala de apa era de 3940 krn I~n, din
6
Fig. 2.6 Evolutia cerintelor de apa pe Terra In perioada 1900 - 2000 .
care pentru : agncultura - 2595 k m 31an pen tru a ..
mga 264xl 0 ha , industne 748
32
33
km ~an,. populatie 386 kIn Ian necesari pentru a alimenta cu a a 5964x 1 egiob utilizeaza 300 - 400 IIzi ~i locuitor. Statele Unite, Canada si Elvetia
loc~lton (a~e:a ~.5). Cerinta de apa pentru agricultura reprezin~ 65.8% d~ ~ti1izeaza cea mai mare cantitate de apa pe cap de locuitor. Doua treimi din
cennta totala, III timp ce pentru industrie reprezinta 19% i ali ~. n populat ia globului, In special populatia din Africa si Asia utilizeza mai putin de
apa, procentul este de 9,3%. ~ pentru imentari cu
50 l/zi si locuitor.
. . j~ viitor, cerintele de apa pentru agric ultura vor avea rate de ere te o problema foarte importanta 0 reprezinta faptul ca In general populatia
mal rrucr, dec~t I? prezent, In timp ce ratele de crestere a cerintelor de~ a r~ racordata la sisteme de canalizare si epurare este mai putina decat populatia
pentru populatie ~I pen~ru industrie vor fi mai mari dedit In prezent. pa conectata la sistemele de alimentari cu apa (figura 2.9), ceea ce conduce la
. In Europa, la nivelul anului 2000, industria utilizeaza 45301. d' tt l poluarea resurselor de apa. Astfel, in Africa, America Latina si Oceania
cennt I d ~ . , 10 III 0 a ul
,e or e apa, agncultura 38% si populapa 13,6% (figura 2.8 ~i anexa 2.6). populatia racordata la sistemele de epurare este mai mica de 50% dedit
populatia conectata la sistemele de alimentare cu apa.

o Populatia in procente conectata la sistemele de alimentare cu apa l


Populatia in procente racordata la statiile de euprare I

100 .-- - - - - - - - - - - - -- - - - - -- --;==-- --,


90
80
70
60
50
40
30
20
10
o +-.L.-...Jal.>=--~.L-~!d-_._-'----lli~__,_-.L.---L:=-_._.-L--l.........___,.-.L---la...ol- --!

Africa Asia America Oceania Europa America de


Fig. 2.8 Evolutia cerintelor de apa In Europa In perioada 1900 _ 2000 Latina Nord

~ Structu~a cerintelor, consumurilor de apa ca si cantitatea acestora Fig. 2.9 Populatia din principalele orase de pe Terra conectata
refle':t~ pot~ntIaIuI economic al unei tari, structura economiei nationale si la sistemele de alimentare cu apa ~i de canalizare (OMS si UNICEF, 2000)
conditilte climatice dupa cum rezulta din anexa 2.7.
2.2.3. Ceriruele de apa pentru agriculturd
2.2.2. Cerinte de apd pentru populatie
Principala sursa de hrana de pe mapamond este agricultura. Agricultura
traditionala poate asigura hrana pentru 500 de milioane de oarneni. Pentru a
. Ce~ntele d: apa. ~en~ru populatie includ apa pentru baut, re atirea
hra~el: spaIat, curatat, igiena, stropitul gradini lor ~i servicii indu~tri~ asigura hrana necesara intregii populatii de pe maparnond, de circa 6 miliarde
ma~InI de spalat piscin . 't d ~ ~ . ' e ex. locuitori este necesara realizarea unei agriculturi moderne. In prezent,
t A : e, SIS erne e Illcalzlre, restaurante, servicii medicale
suprafetele irigate reprezinta 0 cincime din totalul terenurilor agricole din tarile
e c'10~ nd~cetsatral Plen~ populatie este In general In cantitate mica respectiv de
8- ~/o In 0 a u cenntelor de ~ dezvoltate. Teren urile irigate produc doua cincimi din totalul recoltelor si trei
~ deb ~ .' apa pentru celelalte folosinte dar necesita 0
apa e toarte una cahtate. Cerintele de a a entru 0 I f " . ~ cincimi din recolta de cereale. in prezent irigatiile utilizeaza 65% din necesarul
l/zi ~i Iocuitor la peste 500 IIzi '1 . P P . P p.u a,Ie vanaza de la 20 de apa prelevat de diverse folosinte. Cerintele de apa pentru agricultura vor
~I ocuuor, NUlla! 4% dIn populatia actuala de
34
35
creste cu 14% in urmatorii 25 de ani datorita extinderi' C t I .. ---..
201Ji in 28 . ' 1 suprarete or mgate cu ~za apei". Aceasta criza se datoreaza atat lipsei apei cat si, in cazul in care ea
o. anexa. se prezinta cateva exemple referitoare la cerintele de _
necesare pentru productia de alimente. ' apa exista, imposibilitatii utilizarii ei datorita degradarii calitatii sale. De asemenea,
criza mai estecauzata uneori si de managementul necorespunzator al resurselor
2.2.4. Cerintele de apa pentru industrie de apa.
"Criza apei" are efecte in viata de zi cu zi a milioane de oameni, in
~ I~dust~a utilizeaza volume mari de apa in special in procesele de racir special a oamenilor saraci , care sunt afectati de bolile hidrice si care traiesc in
spalare ~l cur~tare a. deseurilor industriale. Cea mai mare parte a apei utiliza~: conditii de mediu necorespunzatoare.
'" procesele industriale ~ste evacuata in resursele de apa, continand cantirg ~ Criza afecteaza si biodiversitatea ecosistemelor acvatice cu consecinte
~~p~rtante .d~ . metale ~l substante chimice. Procesele industriale necesit~ importante atat pe termen scurt cat si pe tennen lung.
1 en!e c~nt~tat~ de ~pa pentru a produce bunuri. De exemplu pentru a produce
Spre deosebire de alte crize: sociale, a resurselor naturale, etc. cu care a
~~ona de~ panza de l~ sunt nece 280 de m' de apa, fibre sintetice 2000-5000 fast confruntata omenirea, criza apei afecteza direct viata noastra si a Planetei.
3sari
de apa: de amornu 1000 m de apa , cauciuc sintetic 2000 rrr' d ~ Comisia pentru Dezvoltare Durabila (UN , 2002) a propus ca problema
tceste cennte de ap~ d~p~nd de. tehnologiile utilizate ~i de condluileec~~~t~~~: "crizei apei" sa fie tratata impreuna cu urmatoarele probleme: eradicarea

d~ anex~ 2.9 s~. prezmta ~l alte informani referitoare la cerintele de apa pentru saraciei , protejarea resurselor naturale, dezvoltarea activitatilor economice si
Iverse industrii. ' protectia mediului pentru a asigura in acest fel conditiile necesare unei
dezvoltari durabile.
2.2.5. Crira apei
2.3. Resursele de apii ale Romiiniei
Apa planetei, in cantitat~ invariabiHi ex ista sub diferite forme intre
care se pro~uce un perrn.,anent schimb in cadrul circuitului apei in natura. 2.3.1. Resursele hidrologice
Ce~mtele .de apa dulce necesare populatiei, industriei si agri culturii
A

cre~~ (cf~ntmuu, tmzand catre epuizarea resurselor naturale si generarea "crizei Gospodarirea rationals intr-o conceptie unitara si de larga perspectiva a
aper igura 2.10).
resurselor de apa ale tarii , este 0 problema majora pentru dezvoltarea sociala si
Volurn Resursele de apa economica a Romaniei, pentru satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei,
deapa industriei , agriculturii, pentru protectia apelor impotriva epuizarii si poluarii si
pentru apararea impotriva inundatiilor.
Romania este strabatuta de 0 retea hidrografica relativ densa si are

Cerintels de
I Criza apei
aproape intreaga suprafata (97,8 %) cuprinsa in bazinul Dunarii, cu exceptia
doar a unei parti a raurilor din Dobrogea, care sunt tributare Marii Negre.
apa R esursele hidrologice (naturale de apa) ale Rornaniei sunt constituite
din apele de suprafata: rauri interioare, lacuri naturale si artificiale, Fluviul
Dunarea si apele subterane (tabelul 2.4).
Resursele de apa ale Marii Negre nu se iau deocamdata in considerare,
Timp datorita dificultatilor tehnice si in special economice aleprocesului de
Fig. 2.10 Criza ape i desalinizare a apei de mare .
De asemenea, resursele de apa din cele 3450 lacuri naturale au 0
. I L; incep~tul.~ecolului XXI, Terra cu diversitatea form elor de viata
A contributie nesimnificativa la volumul total al resurselor de apa ale Rornaniei.
me uzan peste rniliarde de oameni, este confruntata In anumite regiuni cu
37
36 ---- - - - - - - - - -- - - - - -- -
Resurse1e de apa ale Romaniei - - - - - - - - - - - _ . _ -- - - - - - - - - - - ---------,
T a b e124
Categoria de resurse Hidrologice Resursa tehnic utilizabila
(mld.me) (mld, me) -4f.
Rauri interioare 40 13**
Dunare 87,8* 30
Ape subterane 10 5,5
Total 137,8 48 ,5
- "10 sectiunea Bazias.
*** repre~lOta- 1V2 din st~~ul mediu
multianual seurs pe Dunare
eupnnde eca . 5 miliarde me. resursa asigurata In regim natural.

.. rntr-un a? hidrologic mediu se asigura scurgerea unui volum de cea. 40


mllI~rde .mc. ~m totalul scurgerii medii de suprafata, 99,8% se scurge in
Dunare ~l numai 0,2% se scurge in Marea Neagra.
Fluviu~ Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, cu 0 lungime
de 2~50 k~, din care 1075 de km pe teritoriul tarii noastre (37,7%) are un stoc
~ed~u la m~rarea ~n tara, de 175,6 mld. me. Pozitia sa periferica si caracterul
sau .mtematlOn~l, irnpun anumite limitari in utilizarea apelor sale si din acest
rnotiv, s-a considerat ca resursa numai jumatate din volumul mediu rnultianual Fig. 2.11 Variatia in spatiu a resurselor specifice de apa
scurs pe Dunare in sectiunea Bazias.
. .~ caracteristica de baza a resurselor de apa de suprafata, 0 constituie o alta caracteristidi a resurselor de apa de suprafata 0 reprezinta
variabilitatea foarte mare in spatiu, astfel:
variabilitatea foarte pronuntata in timp si anume:
ponderea mare a zonei montane, care aduce jumatate din volumul in sezonu1 de primavara (lunile III - V) se produce 39,7% din totalul
total scurs, la 0 cora de numai 17% din suprafata tarii: .
2
scurgerii anuale, urmat de eel de vara (lunile VI - VIII) cu 26 ,7% ~i iarna
variatia. debitului mediu specific de la mai putid de'1 lis si km in (lunile XII _ II) cu 19,4% ~i respectiv sezonul de toarnna, care este eel mai
z~nel~ Joas.e ale ~a~pie~ Romane, cea mai mare parte a Dobrogei, secetos sezon din Romania, cand se produce numai 14,2% din scurgerea
C~n:Pla .Sl~etulm m~enor, extren:itate~ sud-vestica a Campiei
medie anuala;
T~ml~~l~l si Aradului, la 1,5 lis ~l km" in cea mai mare parte a
producerea unor viituri importa!1te primavara - inceputul verii, urmate de
CamP.l~l ~omane, inclusiv Campia Olteniei si zona colinara a
secete prelungite (figura 2.12). In medie raportul dintre Qrnin/Qrnax = 11200,
Olt~mel ~l Munteniei, Podisul Transilvaniei, Podisul Somesan, cea iar pe anumite cursuri de apa el poate fi chiar de III 000 sau chiar
n:~l. n:ar~ ~arte a Moldovei si zona de campie din partea de vest a 112000. Volumul de apa asigurat in regim natural din raurile interioare este
t~f11 si pana la 40 de lis si km2 in zonele inalte ale muntilor Fagaras
de 5 miliarde m 3 (Ionescu, C-tin si altii, 1996).
~l Retezat; ,
o alta caracteristica foarte importanta a resurselor de apa de suprafat a
vari.atia re~ursei s~ecifi.c t~oretice de la 2500 - 3100 m /loc. si an in
3
ale Romaniei 0 reprezinta variabilitatea pronuntata a regimuIuihidroiogic
~a~mel~ hldrograf1c~ J1U ~l ?It ca si pentru cele situate In intregime de la un an la altul. Astfel, incepand cu anul 1881 de cand exista observaui
in interiorul lantului Carpatilor, la valori de 500-600 3/1 .
A bazinele di m oc. ~l an, sistematice asupra vremii si apelor au fost inregistrate in Romania patru
. l ~ _azmele din su~-est re~pectiv : Arges, Vedea, Buzau si Prut si peri oade secetoase importante (1894-1905 , 19 18- 1920, 1942-1953 , 1982-
pana la 200-300 m /loc. ~l an pentru raurile din Dobrogea (figura 200 1), trei perioade ploioase (1881-1893 , 1931-1941 , 1969-1981) si .dou~
2.11) . perioade normale (1906-1917 , 1954- 1968). Mentionam ca ultim a penoada
38
39
secetoasa s-a manifestat in special in sudul Ysi estul , tarii
.
L '
ungimea ioad e-1
penoa or Cronicarii au consemnat cu regularitate, in decursul timpului, viituri
secetoase a crescut de la 12-13 ani in trecut la 22 de ani in load 1982-2003 catastrofale: 10 in secolul al XVI-lea, 19 in secolul al XVII-lea, 26 in secolul al
. ~ schiirn b~an'Iorde ordin climatic (figura. 2.13).
d a tonta penoa a
XVIII-lea, 28 in secolul al XIX-lea ~i 42 in secolul al XX-lea.
Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea acestora au crescut,
datorita in principal schimbarilor climatice ~i reducerii capacitatii de transport a
Q [me/5j Qmax
albiilor prin dezvoltarea in general a localitatilor in albia majora a cursurilor de
apa.
Qmin =debitminim asigurat in regim natural
Qc =deMsoliCitaI delolosinle Cele mai importante viituri produse pe teritoriul Romaniei in perioada
Qmax =debit maxim al virturii
V1 : volumul deapiiasigurat in ,."Imnalural ~~ de cand exista observatii hidrologice sistematice se prezinta in figura 2.14.
[ZZJ
V2 - volume solicitate, neasigurate in regim nalural

Qmin '= _1_


amax 200

Fig, 2.12 Variatia in timp a resurselor de apa din raurile interioare


Nr . An l

LEGENDA
REG1M PLOIOS

REGIM NO RMAL

o REGIM SECETOS
Fig. 2.14. Zonele pe care s-au produs cele mai importante viituri in perioada
cu observatii hidrologice sistematice

Pe Dunare cele mai mari viituri au fost in aprilie-rnai 2006, mai 1932,
aprilie 1940, iulie 1942, mai 1955, iunie 1970 si iunie 1988.
1'J:l{lO .\DA
In anexa 2.10 se prezinta viitura din aprilie-mai 2006 care reprezinta
AFig.2.1 ~ ':Peri~~ici~atearegimului meteorologic si hidrologic cea mai irnportanta viitura produsa pe Dunare din anul 1840 pana in prezent,
. In Romama viiturile reprezinra un fenomen hidrologic prezent precum si propunerile de reamenajare a sectorului romanesc al Dunarii.
dmtotdeauna pe meleagurile noastre. Pagubele economice cele mai importante au fost produse in ordine de
inundatiile din 1970, 2005 si 1975 (tabeluI2.5).
41
40

Pagubele produse de inundatii


-
Tabel nr 2.5 .rv..,{
ANUL SUPRAFETE CASE DRUMURI (km) PODURI IntorsUl~ B UZOUIUV
a)
AGRICOLE (Ha)
1962 581869 2031 123 143 I
1963 465416 2341 50 17
1965 408738 5093 327 295
1969 365110 18450 460 343
-.
1970 II! III la1058376 1f8 453 2843 1>3547
1975 330644 33784 1951 79
1995 78294 8252 2555.5 1208
2000 352607 5646 1382 1129
2005 ... 416~95
. 60828 ., 4666.6 ~ 324" " . Q (rods)
o

o caracteristica foarte importanta a viiturilor din ultimele doua decenii 25 '- ' -' - '-'-'- ' -' - '- ' -' - ' j
L. _ ._._ ._ ._ . _ _ _ _~ _ _- __ _ _- _ ~_ _ - _ _ _ -' -' j
I !
o reprezinta faptul ca ele s-au produs pe fondul unei perioade secetoase si au i I

I
afectat in special bazine mici. Un exemplu de viitura tipica din aceasta b)
categorie este viitura catastrofala produsa in seara zilei de 22 iunie 1999 pe 1
. I
valea raului Comisoaia din bazinul hidrografic Buzau (L. Tinea si altii, 2000). 20
~' - '- ' - ' -'-' - ' -'- ' -'~ '- ' - ' - ' - ' -' -'- ' -i

Bazinul Comisoaia are 0 suprafata de 35 km 2 pana in satul Cuculeasa,


I I

panta de 32%0 si coeficientul de impadurire 20% . Ploaia cazuta in seara zilei de


22 iunie 1999 in circa 0 ora a totalizat peste 100 11m2 ~i a produ s 0 viitura
15
catastrofala (Fig. 2.15. a si b) cu un debit maxim de 210 m 3/s.
Datorita caracterului torential al precipitatiilor, viiturii create, dar in
special acumularii apei in timp foarte scurt, in jumatatea sud - estica a satului i ~ ;
.L._. _._. _. _.- _. _ ._ .l ._._. _ ._ ._ ._ -_ - ~ _ _ _ - _ - _ .- ;
Cuculeasa, s-au produ s pagube materiale si moartea a 7 persoane. Au fost 10 - -' - '- '- ' -'- _ .- I I

afectate numeroase locuinte si anexe gospodaresti, scoala, terenuri agricole, 1

drumul comunal, podete, au fost omorate pasari si animale etc. Pagubele au


fost evaluate la peste 4 miliarde lei.
5
In figura 2.16. se prezinta hidrografele a doi ani caractensticr pentru
regimul hidrografic al Dunarii, unul ploio s 1970 cand s-a inregistrat un debit 22 iun ie 1999I
3
maxim de 13710 m Is si celalalt secetos 2003 cand s-a produ s cea mai severa I .;.+
seceta la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii, 22h30' ora
19h30' 20h30' 21h30'
19h 20h 21h 22h

Fig . 2.15. a)Bazinul hidrografic Buzau; b) Viitura exceptionala produsa pe


valea Comisoaia
42 43
in" apa subterana ramane intert1uviul Siret - Prut eu numai 100 m 3/1oe
.an (figura
16000 - - - -- -- ---,-., 2.11) . _ 1 I' A

Cele mai importante re surse de ape sUbt~rane sunt .oca .l z~te l~


14000 ----_._-- - - - -- - -- - - -- - - - -- - -- -- - - - - - - - - - - - - -- -- - -- -- -- -
aluviunile luncilor si teraselor Dunarii , SOl~e~~IUl: Mur~~~IU1, Timisului,
12000
Oltu lui , Prahovei, Buzaului, Putnei , Moldovei, ~l S.lre.tulu~ '". cazul ~p~l?r
freatiee si in stratele acvifere de Fratesti ~i de Cande~t~ din ~ampIa Ro~ana , ~n
aeviferele eretaciee si jurasice din Dobrogea de Sud, in acvlfer~le daciene din
Oltenia si in cele pleistocene si panoniene din Campia de vest, in eazul apelor
subterane de adancime. Sunt defi eit are in resurse de ape subterane Depresiunea
Transilvaniei si Podisul Moldovenesc.
Potentialul natural al resurselor de apa din Romania es te de 137,8
mid. nhan di~ care Dunare~ 87,8 mId . m lan, raurile interioare 40 mId . m /an
3 3

si ape le subterane 10 mid . ?1-'Ian (ta~beh~l ~.4). ~ ~ . . _ A . .


Raportat la populatia actuala a tam , rezulta 0 r~sursa s~eelflea, inAl e~lIn
natural, de eea. 1840 m /l oe.an, luand in consideratie numai aportul raunl~r
3

interioare (avand in vedere pozitia periferica a Dunarii), situand tara noastra,


Data
din acest punet de vedcre, in categona tari lor eu resurse de apa reduse, sub
media pe Europa care este de 4700 m 3/1oe .an.
Fig. 2.16. Hidrografele earaeteristiee ale Dunarii la Orsova

Din analiza seeetelor hidrologiee rezul ta urmatoarele:


2.3.2. Resursele tehnic utilizabile
intervalul de revenire a secetei hidrologiee este in medie de, 32 de ani;
Resursele teoretiee nu pot fi folo site in mod eficient, fara realizarea
perioada 1942 - 1945 a fost excesiv de secetoasa in Oltenia si in Carnpia
Romana; unor lucrari de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, deoarece
dispunerea raurilor interioare in teritoriu este neun~fo~ma, iar. D.unarea este
perioada 1950 - 1953 a fost foarte secetoasa in Podisul Transilvaniei;
folosita intr-o mica masura datorita pozitie i sale penfence, la limita de sud a
anul 1953 a fost exeesiv de secetos in Moldova si mai ales in Podisul teritoriului.
Barladului.
In aeest sens, pentru regularizarea debitelor de apa, s-au realizat peste
Pe Dunare eel mai mie debit inregistrat la Orsova in perioada de 1650 laeuri importante eu un volum util de peste 8 mId . m ', dotate cu toate
observatii (1838 - 2005) a fost de 1500 m 3Is ~i s-a produs in perioada 3 _ 5
septembrie 2003. uvraj ele aferente utilizarii eomplexe a apei . ~ .
Bazinele cele mai echipate eu laeur i de acumulare sunt m ordme: Prut
Resursele de apa subterana, freatica si de adancime, sunt mai putin cu 312 acu mu lari, Arges eu 242 de laeuri si Siret eu 131 de laeuri.
cunoseute decat resursele de apa de suprafata , Estimarile realizate in ultimii ani
Bazinele hidrografiee eu ee l mai important vo lum uti I in acurnulari
de diferite institutii variaza intre 9-11 mId. m 3/an, din care, 50-60% sunt ape
subterane freatiee. sunt: Siret eu 1597 mil. m' si Olt eu 794 mi l. rrr', iar bazinul hidrografic eu eel
3 mai mare volum destinat apararii impotriva inundatiilor si atenuarii undelor de
Adrnitand valoarea de 10 mid. m /an pentru res urs a naturala de apa
viitura este b.h. Prut eu 960 mil. me .
subterana rezulta 0 resursa spec ifica de 460 m3/1 0e, an. Acesta resursa variaza
3 De asemenea, s-au realizat pes te 2050 km canale ~i galerii de derivatie
in spa tiu de la va lo ri de 670-78 5 m /10c .an in zon a de sud-ves t a tari: la 550-
3/1 care asizura
b
de rivarea unui debi t total de 2640 m 3/ s pentru satisfaeerea
590 m 0c.an in Podisul Sornesul ui si Pod isul Ta rnav elor. Cea ma i 'saraea zona
cerintelor de apa.
45
44
-
In concluzie, potentialul (resurse) natural mediu multianual poate fi eu etc.) , 26 tone cianuri - substante care ar putea fi valorificate prin tehnologii
utilizat doar partial pentru folosintele de apa prin interrnediul uno-
adecvat~in lungimea totala a raurilor investigate in 2003, 22219:m: 14321 k~
infrastructuri ingineresti. Aceasta parte care 0 numim resursa tehnic
% s-au incadrat in categoria I-a de calitate; 5092.km (22,? 1'0) l~ categona
utilizabila (tabelul 2.4) este reprezentat de: (64,5) li . 1446 km (6 5%) in categoria a III-a de calitate si 1360 km
3/an
resurse din rauri ce asigura In regim naturalS mId . m si resurse din II-a de ca irate; , S' tiil 1 mai
3/an; a 1%) in afara limitelor admisibile (figura. 2.17). . ituatn e .ce e
lacurile de acumulare de aproximativ 8 mId. m (6, bil au produs in cazul bazinelor hidrografice: Ialomita - cca.
3
resursa din Dunare estimata la 30 mId. m /an care ar putea fi utilizatg defavora I e s- ,
economic In prezent; 12 9% si Prut (cca.15.4%). ~ ~ ~ r ~ .,
Fata de anul 1989 (figura 2.18) se constata 0 Im?Unatatlr~ a ca l.tatH
A

3
,
resursa subterana de 5,5 mld. m /an. 1 r raurllor interioare, astfel, ponderea sectoarelor de r~u cu apa de cahta:e
Rezulta ca resursa ce poate fi tehnic utilizabila In prezent In Romania ape 0 b ~ cut de la 35% in 1989 la 64 5% in 2003 iar sectoarele de rau
este de 48,5 mId. rrr' lan, ceea ce reprezinta 0 resursa specifica de 2235 m
3/loc. foarte una acres ' A 2003
~ degradata. au scazut de la 22% in anul 1989 la 6,1 % III anul " .ca
an. cu apa educerii activita.tilor a rerehnologizani proceselor de productie ~l a
urmare a r , ' ~
aplica.rii unor masuri coercitive folosinte1or care polueaza.
2.3.3. Calitatea resurselor de apd
~----------------- ---
7O - ~
--~---- -- - ------
La problemele "cantitative" ale apei, cu care se confrunta societatea
actuala, se adauga din ce In ce mai pregnant si cele de .cali tate" a apelor.
eo V /------------------------------------
I

;
Supuse proceselor de contaminare cu agenti poluanti de 0 mare i / / -------------.------..
diversitate, apele devin In unele situatii, improprii utilizarii lor, astfel incat
y /
so ,
raportul resursa-cerinta capata 0 sernnificatie mult mai cornplexa.
40 \~ -
o influenta majora asupra calitatii apelor 0 au evacuarile de ape uzate
de circa 4,9 mId. m 3 din care insuficient epurate 44% si neepurate 31 %, care PROCENTC(%) \/ --

sunt descarcate in receptorii naturali. Cele mai mari volume de ape uzate 3O-f
I -:
neepurate provin de la sistemele de canalizare ale localitatilor (peste 89%),
prelucrari chimice (3 %) , energie electrica ~i termica (8%). Aceasta situatie I~i ~t
are explicatia In faptul ca , spre exemplu In anul 2003 din cele 1453 de statii de \
lO r
epurare investigate, 806 (55 ,5%) au avut 0 functionare necorespunzatoare.
Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafata cu substante organice,
I I
o I

suspensii, substante minerale, amoniu, grasimi, cianuri, fenoli, detergenti, 1989 1990 1991
metale grele sunt mariIe aglomerari urbane Timisoara, Craiova, Miercurea
Ciuc, Drobeta Tumu Severin, Braila, Galati , Tulcea, Brasov, Sibiu, Slatina, 1998 1999 2000 ~01 I
~2 2003
Targoviste, Ploiesti, Slobozia, Bacau, ' Barlad, Vaslui, Botosani, Iasi si
1999 eeoo ~1 zooz 2003
Bucuresti. 1999 1990 1991 1992 1993 I 1994 1995 1996 1997 1998
._--- - 8 7 7 -~
~ P:8
9
Inexistenta sau functionarea necorespunzatoare a statiilor de epurare, nu ~--
-CAI[)_ - - 22 ~1__ 22 18 14 11 9 9
7 6
6 6 6 5 6 6
12 9 11 8
I- CAT.III 18 __ - _10. --
cons tituie doar 0 sursa de poluare a apelor, ci si 0 pierdere directa a unor eo I 30 27 30 28 27 25 25 19 21 ..E-
~~ 24 25
25 f--- ~ 58 61 61 68 65 65
sub stante utile care sunt evacuate odata cu apele uzate. Anual sunt evacuate In IDCAT.! 35 41 42 _~~~ ~..l..5.!... 53 57

sursele de apa: 314000 tone substante In suspensie, 181000 tone substante Fig. 2.17 Evolutia calitatii apei raurilor in perioada 1989 - 2003 (% din
organice, 27000 tone reziduuri petroliere ~i grasimi , 721 tone metale (Pb, Cr, lungime)
46
47
Ca si In anii precedenti, In anul 2003 poluarea cea mai ridicata s-a Lista principalelor tronsoane de diu cu apa degradata calitativ
manifestat In bazinul hidrografic Somes-Tisa raurile: Cisla, Tur, TUr!, Bailar, Tabel2.6
Lapus, Cavnic si Sasar, si bazinul hidrografic Prut raurile: Podriga, Bahluet,
Jijia, Miletin si Bahlui (tabelul 2.6) . Bazinul Lungime
Cursul de apa Tronsonul
hidrografic tkm )
Anul 1989
Anul2003
6. 1% Ci sla amonte confluenta eu raul Viseu 20
Tur amonte confluenta T urt - frontiera 21
Turt E.M. Turt - confluenta eu raul Tur 20
Bailor E.M. Rodna - confl uenta eu raul Sornesul Mare 8
Lap us amonte confluenta eu rau l Somes 7
22.9%
Cavnie E.M.Cavllic - confluenta e u rau l Lapus 25
Sasar E.M.Baia Sprie - confluenta e u raul Lap us 19
Nades E.M. Aghires - confluenta 26
Crasna av oContl. V. Zalaului - frontiera 74
25% Somes-Tisa Zaliiu Zaliiu - confluenta 21
~
Abrud Amonte confluenta eu raul Aries 24
~ Cat. I-a :- apa de calitate foarte buna
~ Cat. III-a - apa de cali tate satisfacatoars
LJJ]
~
Cat. II-a - apa de calirare buna Geoagi u confluenta eu paraul Baeaia - eonfl . Mures 14
Cat. 0 - apa dcgradata
Certej Amonte confluenta eu raul Mures 18
Fig. 2.18. Categorii de cali tate a apei raurilor In procente fata de lungimea
Mures Tarnava Mica Tiirnaveni - varsare Tarnava Mare 64
raurilor monitorizate conform prevederilor ST AS 4706/1988
Ghimbasel eonfl. Can . Timis - confluenta eu raul Olt 13

In privinta calitatii apei celor 94 de lacuri naturale si artificiale Vulcanita Codfea - eonfl. Hamaradia 68
monitorizate 27,6% au corespuns categoriei oligotrofe, 12,8% categoriei oligo- Corbu Ueei S.c. Viromet - confluenta Olt 11
mezotrofe, 24,5% categoriei mezotrofe, 11,7% categoriei mezo -eutrofe si Cibin Mohu - conflfl uienta Olt 27
23,4% categoriei eutrofe. Fenomenul de eutrofizare a fost semnalat la 5 lacuri Oft Teslui Pielesti - Resca 73
In bazinul hidrografic Dunarea (Sinoe, Bugeac, Oltina, Gurbanesti, Frasinet), la Arges Dambovita Glina - confluenta eu raul Arges 31
6 lacuri In bazinul hidrografic Litoral (Tasaul, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia, Crieovul Sarat izvoare - varsare 94
Nuntasi, Corbul), 4 In bazinul Siret (Galbeni, Puscas, Jirlau, Amaru), 3 lacuri Sarata Ae. Ratea - varsare 24
In bazinul Prut (Negreni, Dracsani , Halceni), 2 In bazinul Olt (Slatina si lalomita Te leajen Evacuare Petrotef - confluenta eu raul Prah ova 30
Scarei), 1 In Ialornita (Caldaru~ani), 1 In Arges (Lacul Morii), ~i 1 In bazinul Vasl ui Vasfui - confluenta eu raul Barlad 11
Timis (Surduc).
Slanic amonte confl uenta eu raul Buzau 73
In ceea ce priveste calitatea apelor marine litorale, In pofida unor Siret
Rm .Sarat amonte confluenta eu raul Sire t 137
ameliorari, cantitatile de nutrienti si sedimente existente In apa se rnentin la un
Podriga izvoare - ae .Mi leanea 17
nivel ce genereaza In sezonul estival fenomenul de inflorire algala In conditii
Bahluet Confluenta pr.Ciunea - confluenta eu raul Bah lui 21
caniculare, lungi perioade de insolatie si aport ridicat de ape fluviale.
Jij ia ava l Todireni - confl.Prut 104
In ceea ce priveste calitatea apelor Dunarii, debitele foarte mari de apa
care se scurg In albia fluviului , asigura 0 dilutie corespunzatoare a apelor uzate, Mi letin Confluenta pr.Valea Rea - co nfluenta eu raul Jijia 35
astfel incat calitatea globala a apei se inscrie In limitele categoriilor l-a si II-a. Prut Bah lui aval Belcesti - co nfluenta eu raul Jijia 56
-
49
48
. !n re?im~1 n.atural 11 apelor subterane au inter venit 0 serie de modificari poluarea cu azo tati, cele mai mari concentratii peste limi ta admisa de
c~ntltatlv~ ~l ~ahtat~ve, ca ~~mare a executarii unor lucrari hidroameliorative si 45mg/l, s-au eonstatat in Campia Inferioara a Somesului, Culoarul Crasnei,
hldrotehmc~, inclusiv captan, preeum si datorita poluarii , eu deosebire in eazul zona me diana a Campiei Banatene, zonele depresionare montane si
apelor freatice. submontane drenate de raul Olt - Ciuc, Brasov, Fagaras si Cibin, Campia
.. . A Cre~t~ri. in:p0rtante ale ni velurilor piezometrice, potentate in Inferioara a Dunarii pe tronsonul Calafat-Giurgiu, Campia Piemo ntana a
an_11_ bogati m preciprtatn , s-au produs in campiile Bailesti, Romanati si Plo iestiului, Culoarul Ialomitei pe seetorul U rziceni- Tandarei, Campia
~aragan (2 - I? .m), . ?re~um si in Dobrogea de Sud (3 - 10m), in legatura cu Baraganului de Nord, Cu loarul Siretului pe tronsonul Onesti-Adju d.
sisternele de mgatu dm aces te zon e, incorect proieetate, exeeutate si Culoarul Prutului aval Ungheni , Campia Infer ioa ra a Siretului, etc;
exploatate. poluarea cu produse petroliere si compus i fenolic i ai acviferulu i din conul
. Efeetele ne~a~ive ale cresterilor de nivel sunt: aparitia zonelor de baltire aluvionar Prahova - Teleajen datorita rafin arii lor Petrobrazi, Astra si
~l cu exee~ d~ umiditate, care afecteaza zeei de mii de he ctare; saraturarea Petrotel Plo iesti ca si de-a lungul linii lor de transport produse petroliere;
unor zon e mtmse de teren agrieol (Baraganul de Nord) ; afeetarea fundatii lor poluarea cu produse utilizate pentru ferti lizarea si co mbaterea dau natorilor
~nor e~adiri (Dragalina: V~~ina Noua, Drag os Vo da , Brancoveni, Movilita ~tc.); in agr icultura (compusi azotici, fosfat i, pes ticide) fie in zona marilor
mdulclr~a u~or lae un sarat e, cu deprecierea calitatii ape i si namolurilor producatori de astfel de substante (Azomures - Tg. M ures, Archim - Arad,
tera~e~tI~e dm aeestea, prin cresterea aflux ul ui de apa subterana (Teehirg hiol, Doljchim - Craiova, Oltchim - Rm. Va lcea , Azochim - Roznov etc.) fie in
11 carui Am vel a crescut eu peste 1,5 m, Amara, Lacul Sarat etc .). camp datorita une i adrninistrari incorecte;
In alte z_o~ e s-au pr?dus scade ri importante ale nivelurilor piezometriee, poluarea cu produse rezultate din procesele indust riale care se pro duce in
?atorate prelevanlor excesive de apa subterana, prin captari (in zona Bucuresti jurul mari lor platforme industriale (Victoria - Fagaras, Codlea, Tohanul
m e~zul A"Strateior de Frate~ti" eu scaderi ale nivelurilor de 20 - 50 m ; in zon~ Vechi, Zamesti, Bod, Isalnita, Craiova, etc .);
Buzau,. m ca~uI conului aluvionar 11 raul ui Buzan, in zona Ploiesti, in cazuJ poluarea cu produse menajere si produse rezultate din zootehnie (substante
eon~lUl aluvionar Prahova - Teleaj en ; in zona Focsani, in cazul con ului
organice, compusi azotici, bacterii, etc.) a ape lor subte rane din zona unor
aI~vlO~ar 11 Putnei) sau ea urmare a secarilor din zonele miniere (Rovin ari, eu
mari aglomerari urbane (Pitesti, Oradea, Buc uresti, Cluj, Suceava etc.) din
seaden de peste 8? m). Pericolul eel mai mare in acest ea z 11 reprezinta zona marilor complexe zootehnice (Carei, Palota, Cefa, Halciu, Bontida,
atrag~r~a ace.elerata de ape poluate spre zonele depresionate si scaderea
Bai le~ti,
Berecsau, etc.);
drastica a debitelor exploatate ale captarilor din zonele afectate.
po luarea cu metale grele (Pb, Hg , Cu, Zn, Cd, Cr) - in zonele situate in
De 0 gravitate. deosebita sunt, insa, modificarile ealitative ale apelor
apropierea exploatari lor si preparatiilor miniere, halde de steril (Baia Mare,
su~t~r~ne, p~oduse pnn poluarea eu substante impurificatoare, care alte reaza
Copsa Mica, M edias, Tarnaveni, Rm. Valcea, Pites ti etc.).
caht~tlle fizice, ehimiee si biologiee ale apei, facand-o improp rie pentru
Desi apa este 0 res ursa naturala regenerabil a, ea este lim itata in ceea ce
folo sire,
priveste volumul anual dispo nibi l, si imposibi l de utilizat in caz de pol uare
.Poluarea apelor subterane prezinta unele particu laritati, care dete rmina
accentuata. Limitari ale utilizarii resurselor de apa din Rom an ia apar si din alte
ea ~e:l~.olul reprezentat de acest fenomen sa fie mai gray dec at per ieolul
epuizam resurselor. Aeeste pa rtic ula ritati se refera 11 fapt ul ca ape le subterane cauze printrc care:
" resursele de apa eonstituie eel mult 0 resursa regionala, transportul acestora
s~ n ~ ascuns~ o? s~rvatiil.or direc te, ceea ce face ca poluarea sa fie sesizata
11 distanta prezinta multe dificultati sub aspec t teh nieo-eeonomic,
t~rz1U, d~ ~blcel cand deja aeeasta a afectat 0 captare, precum si 11 faptul ca au
neputandu-se realiza un sistem national interconec tat 11 resurselor de apa;
vlte.ze ml ':l d~ de~I~sare , ceea ce determina ea refacerea calitatilor naturale ale
ape~ , dUp~ disparitia surse i de po luare, sa dureze un timp indelun gat, uneori
rcsursele de apa disponibile pe teritoriul Romaniei sunt putemic influent ate
zeci de am. atat eantitativ cat si calitativ de activitatile um ane : pe de 0 parte prin
prelevari apropiate de limita resurselor tehnic utilizabile (bazi nul
Poluarea apel or subterane cu diverse substante si ex tinderea spatiala a
zon elor afectate se pre zinta astfel: ' , hidrografic Arge~) iar pe de alta parte prin tr-o poluare pro nuntata (raurile
50 51
Tur, Lapus, Cavnic, Aries, Tarnava, Cibin, Dambovita, Vaslui, Jijia, Bahlui - Amenajarile hidroenergetice sunt consi~erate printr: cele mai
etc .). [rn ortante folosinte de apa. In total sunt in functlUn: un. numar de 363 de
ce~rale hidroelectrice din care 125 cu 0 putere instalata mal mare 4,5 d~ M~.
2.4 Cerintele de apii ale Romdniei P t rea totala instalata in centralele existente este de 6075 MW iar energia
:d:oelectrica obtinuta intr-un an mediu este de circa 20750 MWh.
2.4.1. Principalele folosinte de apa
Amenajdrile pentru iriga(ii .... f
Potrivit cadastrului apelor sunt amenajate pentru. irigatii supra. ete A

Cele mai importante folosinte de apa sunt: alimentarile cu apa pentru


A d 2 811 milioane ha teren agricol din care cele mal multe III bazinul
A

populatie; alimenterile de apa pentru industrie si arnenajarile pentru irigatii. msuman , .. Ar lui (0 13
Dunarii (2,06 milioane ha), Siretului (O'.~ 7 ~lIoan~ . ha)~ gesu Ul ,

Alimentiirile eu apii pentru populatie milioane ha). Din aceasta suprafata in ultimii am a fost ingata ~ub 30%. .. ..
Debitul total instalat la prizele de captare a . apei pentru mgat~l
Din totalul de circa 21,7 milioane locuitori , in Romania beneficiaza de 3/s
tnsumeaza 2124 m si este asigura aproape in totalitate din surse de suprafata,
apa potabila din reteaua publica 14,7 milioane persoane (68%), din care 11,3
in special din Dunare,
milioane in mediul urban (ceea ce reprezinta 77 % din populatia alimentata cu
apa si 98 % din populatia urbana), si 3,4 milioane in mediul rural (ceea ce
reprezinta 23% din populatia alimentata cu apa si 33 % din populatia rurala).
2.4.2. Evolutia cerintelor de apd
In prezent, dispun de sisteme centralizate de distributie a apei potabile
Cerintele de apa ale Romaniei au crescut de la 1,4 ml.d.. m in a~~~
3
un numar de 2915 Iocalitati din care: 268 municipii si erase si 2647 localitari 3
rurale (I7 % din total). 1950, la peste 21 mld. m in anul 1989 datorita cresterii populatiei, dezvoltam
Retelele de distributie a apei pot abile au 0 lungime totala de 40267 km, industriei si a agriculturii (figura 2.19).
asigurand 0 echipare a mediului urban la 71 % din lungimea total a a strazilor,
.~--'---~
respectiv, aprovizionarea cu apa din retele publice pentru 98% din populati a
urbana. Lungimea retelelor de distributis a apei in mediul rural este de 16067
km.
30 , mil. me/an

25 1/:=~-~--
20 ~------
.------..--
- --- - - - - - _
[
l
'1/-
Capacitatea actuala a sistemelor centralizate de alimentare cu apa 15'1------
i .>
pentru centrele
3/s
populate este de 120 rrr' Is, din care 48 m 3Is din surse subterane lO Y
i
si 72 m din surse de suprafata (inclusiv Dunarea). 5 ~/
I
Consumul specific de apa este in medie pe tara de 492 l/om.zi, din care O-\- ~,

241 l/om.zi pentru consumul casnic, 58 l/orn .zi pentru eel public, 73 l/om.zi 1970 1980 . ,
1989 1993 1997 ' . I
pentru operatori economici, pierderile prin retele insumand 120 l/om.zi. In ceea 1999 2001 2003 I
2005 ~
ce priveste consumul specific de apa din mediul urban care utilizeaza 92 % din
cantitatea de apa distribuita se pot evidentia : un con sum mediu de 590 l/om.zi r:-;:;::
-1970
47 -2
1 197~. 801~..9~.6785. ~2.33T2.25
~2 H*i
~'f...~~ 12.25
1 199~..~' 1-99.5-11997LI'9~8T1999j2000T2001
2 ! 2.05 1208 [ 2.11 ~:92
m20~[.-2.0031'",[;00'-
2 _ 1.8~~~.!.:.42 1 .~
111 popu : -1.-
- Iatte I ' , . .I-----'.---~._.-,~~ . ' 205
din care consumul casnic reprezinta 256 l/om .zi, consumul public 75 l/om.zi, ' -It ~l5.75
IA - ra 6.79 8.499,35 j-9~1-I-8.95 5.98 12.9813.33 ! 3.36 ,3.02 1.741.75 ] 1.86 11,98
i , .
consurn operatori economici III l/om.zi si pierderi 148 l/om.zi. il::l-- gneu.lJ i
472 f 6 65 981 1 9 '34 J 32 .; '9 06 . 8 .74 j 8,02 7.43 17.35 . 7.18 I 6.63 6,04 6.17 15.64] 4.62 J 4.4
'1liI lndustne
!~ TOTAL
' I ' . I9~ '., _. 1 1
9.59 114.4 18.8 20.5 21 120.4111 9.94 16 !12.46, 12.76 12.65 111 ,67 9.78 9.78 ,9.19 1 .
8 02 I 7 8
.

Alimentiiri eu apii pentru industrie Fig. 2.19 Evolutia cerintelor de apa


In3/s,
prezent exista 3838 captari de apa indu strila cu un debit instal at de
3/s
1082,3 m din care 49,5 m captari din surse subterane. Principala tendinta inregistrata dupa 1989, arata scad~n~a cerintei o~e
apa proaspata a utilizatorilor pana la valoarea de 7,8 mld. m III anul 20 .
52
53
Repartitia
,
cerintei
_;,.'.
de apa pe principale1e folosin te
,
"I'

ac openrea
' Ior dim surse-
este prezentata in figura 2.20 . productia industriala a marcat 0 scadere insemnata, fapt ce a deterrninat
scaderea corespunzatoare a cantitatilor de apa efectiv prelevate, acestea
Ape subterane Rauri interioare fiind de circa 47% fa!a de cele prelevate In anu l 1989.
Dunare

3
Anu l 1989 - 21 mil. m Anul2005 - 7,8 mil. rrr'

Prelevari
din surse
17,3%

44,4 0%

26,3%
56,4%

Cerinte fa
fo losinte
o Popu latie Agric ultura ~ Ind ustrie

Fig. 2.21 . Cerintele de apa pentru principalele folosinte


Populatie Industrie Agricultura
Cerintele de ape subterane ale folosintelor cu caracter organizat au
3 3
Fig . 2.20. Structura cerintelor de apa In anul 2003 si acoperirea lor din surse crescut in perioada 1960 - 1989 de la 0,35 mId . m /an, la 2,6 mId . m lan, in
perioada de varf, avand urmatoarea structura pe categorii de folosinta: 41 %
Cel mai mare utilizator de apa este industria cu 4 4 mId nr' ur t- d pentru populatie, 38% pentru industrie, 21 % pentru agricultura (zootehnie si
' I - 3 ' " rna a e
agncu tura cu 2,05 mid. m si de populatie cu 1,35 mId. m' . irigatii).
,Men!.ionam ca, In prezent, In tarile dezvoltate economic din vestul Dupa anul 1989 cerintele de ape subterane au scazut in mod simtitor,
Europei, .cen ?!a de ~p~ spe~ifica este de 800-1000 mc./loc ~i an, fa!a de 425 ajungand ca prelevarile efective din anul 2003 sa fie de 27,6 m 3/s (0,86 mId.
mc./loc ~I an in Romania ultirnilor ani . 3
m Ian), reprezentand 12,6% din prelevarile efective totale de apa, 326,6 m 3Is
_~nalizand ca~zele care au generat scaderea drastica a volumelor de apa (10,3 mid . m 3/an), ale Romaniei .
proaspata prelevate din surse, este de mentionar ca: Prelevarile de apa din subteran din 2003 au fost repartizate astfel: 18,6
f?lo;irea apei pentru irigatii a n:arcat 0 descre~tere accentuata (figura 2.21) , m3/s (67,4%) pentru populatie, 7,7 m 3/s (28%) pentru ind ustrie, 1,3 m 3/s
situandu-se la cca. 22% fata de anul 1989 d t 't- A (4,6%) pentru agricultura.
dT -' A A ' A ; , a on a m mare parte 3
1 lculta!l,lor mtampmate m asigurarea funqionaIita!ii sistemelor de irigatii PreJevarea de ape sub terane specifica a fost, in anul 2003, de 39 m /10c.
p~e~ur.n ~l a efec~e!or. apli~arii Legii Fondului Funciar, care a condus ' l~ si an ce reprezinta aproximativ 34% in comparatie cu unele !ari din Europa
faramitarea beneficianjo- ~l implicit la reducerea cerintei de apa din partea (Franta, Gerrnania, Ungaria, Ucraina), cu prelevari relativ importante de ape
acestora; , subterane.
Exploatarea apelor subterane se realizeaza printr-un numar total de
circa 14357 captari, din care 590 captari principale. Acestea din urma sunt
55
54
reprezentate prin 220 captari (37%) cu dcbite exploatabile cuprinse intre 10 ; ...,
50 lis, 178 captari (30%) intre 50 si 100 lis , 102 captari (17%) Intre 200 si 500
lis si 17 captari (3 %) cu debite exploatabile intre 500 si 2200 lis) . .
3. APA SI DEZVOLTAREA DURABILA
Captarile principale sunt constituite din circa 9500 foraje, 194 drenuri ~i
748 izvoare sau grupuri de izvoare. Conceptul ~i obiectivele dezvoltiirii durabile
Stratele acvifere de adancime fumizeaza aproximativ 55 % din debitul
3.1.
total prelevat, stratele freatice 40% si izvoarele 5%. ., d dezvoltarea durabila a dcve nit unul di n cele mai
Concep t u 1 pnvm c . . . ' 1' . ,
Este de rem arc at faptul ca in cazul mu ltor captari, proiectate in sub i t al c1ezbateril or si analizelor privind medi ul ~ I dezvo tarea,
importante su iec e ( 9 . . d V"t ' 1 .tru
apropierea un or cursuri de apa (Timisesti, Gheraiesti, Berchisesti si altele de pe ~ b l.. ' . A 'InLII 1987 a R' tlJortului Brundtlancl pnvm " 11 Ol U nos
dupa pu icai ea in c . c
raul Moldova, Vaduri ~i altele de pe Bistrita, Fieni de pe Ialomita, Boldesti de com un" (UNEP , 1987 ). 1 b;" I'
pe Teleajen etc.), 0 parte din debitul prelevat provine prin infi ltratie de mal din Conceptu l dezvoltarii durabi le a fost , de ase menea, pc .Iarg c e,z d.t~lt Ad
raurile respective. C lfcr inta privind Mediul si Dezvoltarea, ce a avut loc la R IO c1~ Ianeiro 111
Imbogatirea prin alimentarea artificiala de la suprafata a stratelor . rli 199 7 Foarte m ulte definiti i au fo st date pan a In prezen t acestu i concept cu
lU1C _. c ' . .
acvifere este un procedeu utilizat cu succes, dar in mica masura pana in difer ite nua nte ~i obiective tinta de atms... . A' ,. . , A . . '"

prezent, pentru imbunatatirea calitatii apei si cresterea capacitatii de debitare a Desi initial conceptul dezvoltarJI. durabJle At ~l are ol1gmed '" ,:mJ~c(:Je~
unor captari subterane (Beius, Bistrita, Ludus, Criscior - Brad, Buchin - entrLl medi u" In prezent acesta este mat larg (~ecat " " c?ncept pm de .~e~t, u .
Caransebes, Nistoresti - Breaza, Cluj-Napoca, Oradea, Sadova - Campulung ~l presupune armoni zarea d.ezv?ltarii econOlnJce ~J soc iale cu conseJVated ~J
Moldovenesc, Mihoven i - Suceava). creste rea bio cl iversitatii medi ulu i. . .x
In viitor este de asteptat sa creasca ponderea alimentarii cu apa potabila \ Dezvoltarea durabila reprezinUi acea dezvol~~re ~.are asrgui ~~
din subteran a populatiei, un prim pas in aceasta privinta constituindu-l necesit~l!il e prezentului fara a cornp romite cel~ n.!.ele g~ner~tttJlor V,I,lt?~r~ de,.a-~~
programul, in curs de derulare, referitor la dezvoltarea durabil a a local itatilor si satisface prop riiIe necesi tiiti, In scopu l as]gurarJI un ei mat bune cdhtdt J a \ ie tu
la asigurarea alimentarii cu apa a satelor. acum ~ i In viitor. ~ . . , ~ ..
Dezvoltarea durabila are la baza ideea sohdantatll~ mn e generatll,
A ' .

Referitor la cerintele de apa sunt de remarcat urmatoarele caracteristici:


volumul total de apa depaseste suma tuturor celorlalte produse de masa eu alte cuvinte obligatia morala a generatiei actuale de a lasa pentru noua
utilizate in economia nationala (petrol, carbune, metale, lemn, cereale si aeneratie resurse suficiente si un mediu sanatos. .
alte produse), care toate insumeaza sub un miliard de tone, in timp ce apa - b r asemenca, c1ezvoltarea du rab ila reprezinta un con~ept mte~rator~e
., . ~ d d iu sociala ~ J cu lturala Pe ntl u
provenita din surse, pompata, transportata prin canale si galerii , are la baza patru dimensJUnJ : econorrn ca , e me ,. c ~ .'

redistribuita si partial restituita in resurse le de apa - reprezinta 9,19 mld. ca dezvoltarea sa fie durabila pe termen lung este necesar sa mentmem un
tone fiind produsul eel mai voluminos vehiculat si utilizat in economia echilibru Intre aceste pat nl dimensiuni . .' _ A . ' , ~
nationala; Dezvoltarca durabila tre buie Inteleasa ~J aphcata 111tr-o soclet(~t ~
cerintele de apa nu mai pot fi solutionate ca in trecut, prin prelevari deschis[l ~i In contil1U~l mi$care. Nu poate fi yo rb a de 0 dezvoltare . ~urabtl(~
individuale, din surse, de catre fiecare utilizator, se impune necesitatea unui l1umai a unei regi uni. a ul1ui sector econom ic sau de dezv?l.tarea dl.l rabtla a unel
management integrat la nivel de bazin hidrografic pentru asigurarea tari e'l trebuie sa fie intearata la nivel regional , national ~J JIlternatlonal. .
balantelor stricte intre sur sele ~i cerintele de apa. A~a cum s-a mentionat ~i . ' . Dezvoltarea dur:b ila este singllra alternativil pe termen lu?g ~J
. d' I ~ . riltor" este 0 obhaatJe
ill mconJu <
anterior sursele de apa nu acopera in regim natural cerintele de apa ale foarte lung , la criza dintre "om" 5J
.
"me
. 1 . r > ' a <o:i ratificarea
asumata de parlamentele ~i guve rnele state or prm sus ,mer e "f
0 '

tuturor folosintelor, cerinte deseori concurentiale ~i din acest motiv a fost

necesara realizarea infrastructurii Sistemului National de Gospodarire a acordurilor ~i legilor internationale. . . ~ . l".
Apelor. Dezvoltarea este durabi l[l dad stlnt IndeplJmtc urmatoarele condJt !.

L
S6
S7
dezvoltarea. sa n~1 distruga clementele de baza ale vietii pe Pamant: aerul cconomice. Toate acestea conduc la> numeroase probleme legate de
apa, solul ~l ecosisternele; ,
sanatatea si de calitatea vietii oamenilor.
dezv.o.lt.area sa fie economic durabila I).e11tI'II (\ protd uce Contmull
. bunuri si
scrvicu; Energia - numeroase asezari umane nu dispun de energie elcctrica ceea ce
are un impact negativ asupra dezvoltarii ~i calitatii vietii oamenilor. Exista
dezvo.ltarea s.a reali~ezc sisteme sociale si economice durabile la nivel de asernenea numeroase problerne asupra mediului cauzate cle utilizarea
monc~.Ia!., national ~l local pentru a asigura 0 repartitie echilibrata ' carbunilor si a hiclroenergiei.
beneficiilor rezultate. ' d
Sanatatea - un marc numar de decese se inregistreaza din cauza bolilor
I~eferit~r .Ia dezvoltarea durabila pentru mileniul trei Aclunarea hidrice, In special la copii . Dezvoltarca necorespunzatoare a serviciilor
Generala a Natiunilor Unite din anul 2000 a stabilit : '
medicale pentru bolile legate de apa conduc la efecte negative asupra
Opt obiective gcnerale ale dezvoltarii durabilc pana in anul ')0] ') si calitatii vietii $i accentueaza starea de saracie a populatiei,
anume: - .,)1
Agricultnra - exists zone importante de pe suprafata pamantului afectate
eradicarea saraciei ex trerne ~ i a f oametei;
de foamete, iar asigurarea cu hrana suficienia a populatiei globului in
realizarea educatiei prirnare pentru toata populatia zlobului: continua cresterc reprezinta un obiectiv primordial. Apa joaca un 1'01
prornovarea egalitatii sexelor ~i afinnarea femei'lor~
, important in agriculture prin asigurarea unor productii importante si sigure.

rcclucerea mortal itati i infanti le; De asemenea, apa este series afectata cle poluarca difuza din agricultura.
scaderea nurnarulu: bolilor mcntale: Biodiversitatca ~i ccosistemclc - cresterca ccrintelor de apii, inrautatirea
cornbaterea HIV , malariei si a altor boli: calitatii acestora conduc la accelerarea crizei apei ceca ce va afecta foartc
asigurarea dezvoltarii durabile a mcdiului: serios biodiversitatea ecosisternelor.
realizarea unor parteneriate globule penrru dezvoltare. Sauatatea $i prosperitaiea urnana, securitatea alimentara, dezvoltarca
. Patruze~i si opt de indicatori pentru a evalua obiectivele dezvolFirii industrial a $i diversitatea biologica dcpind de gospodarirea durabila a
.
dintre care mentionjim: . c
resurselor de apa.
cat la suta din popularia globului arc venituri mai mici de I USD pe zi: Unul dintre obiectivele importante ale dezvoltarii durabile 11 reprezinta
numarul de copii infccrati cu virusul HIV; cresterea calitatii vietii.
cocficicntul de irnpadurire: Inca din cele rnai vechi timpuri, ernul a rnodificat lumen inconjuratoare
suprafuta ariilor protejate pentru conservarca biocliversit'ltii' pentru a satisface necesitttile sale de hrana ~i adflpost. La inceput Illodifidlrile
elllisiilc specificc cle bioxid de carbon pe locuitor; <. , erau pu!in illlportante $i transformarile se supuneau legilor c1inamice naturale.
cat ~a Sl~ta din popula!ia globului are acces continuu la sursele de al)a de In ultimele cleccnii impactul uman aSllpra mediului s-a dezvoltat $i
buna calttate, etc. . extins de la SCal'a locaJa la scara regionala $i monc1iala. In numeroase situatii
Real izarea unora clintre aceste obiective depinde de managementul capacitatea de regenerare a medilllui Inconjurator a fost depa$ita. prin crearca
corespunzator al resurselor de apa care trebuie sa asigure securitatea apei de sistcme $i circuite artificiale care nu se incaclreaza In acesta, ceca ce
pentTu populatie ~i pentru mcdiu, acum si In viitor conduce la degradarea ireversibila a mcdiului $i la scaderea calitatii victii
Summitlll mondial privind de'zvolbrea' (lllrablI;-'.(cal
' 'e a a vu t (figura. 3.1) .
J 1 ~ loc la
. 0 1a.l~~1~~.bu.l~~_ ~~1 .m:ul .2002 a identificat cinci scctoarc importante pcntru
Activitatile care pot conduce la 0 dczvoltare nedurabila pot fi selectate
erac!Ic:ll ed Sal aClei ~l aSlgurarea clezvoJtarii durabile $i anume : pc baza urm[ltoarelor criterii:
Allln~l1.~are~ C~l ~pa ~i ~rotectia resursclor de apa - mare parte din
0
SeveriHitii - Tenclin!a actual a a respectivei activita\i conduce la un impact
pOP.UJ.~~I<~~ pJanctcl n:1 cllspune de scrvicii de alimentare cu apa $i de negativ foarte important asupra calita!ii vie!ii ~i contribuic la reduccrea
canLlIlzdlc.Pe de alta parte. crC$te poluarca apelor datorit[t clezvoltarii bunurilor economice, social e $i de medii!.
59
58
- 1 t se pot grupa in doua categorii
Ireversibilitatii - Panta degradarii este mica, dar efectele se acumuleaza si se confrunta omenirea in zile e noas re,
este imposibil de reabilitat sistemul dupa 0 lunga perioada de timp. Exista iIUportante (figura . 3.2.).
diferente semnificative intre resursele de care dispun diversele generatii.
Schimbiiri
Impactului international - Activitatea cauzeaza efecte negative mtr-un climatice
numar de tari si are efecte transfrontaliere. Acumularea
Reducerea
stratului de ozon
poluanplor organici
persistentl
Scop:
cresterea

_1
calitatii vieti i"

Rezultat: Rezultat: Actiuni:


scaderea cresterea exp loat area
cali tat ii vietii calitatii vietii resurselor
Degradarea
Degradarea calitatil resurselor de a pa
f i aerului

Degradare Degradare Degradarea


Agresare a J
irevcrsibila reversibila mediului Degradarea ecosistemelor
solurilor ~i acvatice
inconjurator
d~ertificare

'----- Reducerea
Degradarea
biodiversitapi
padurilor
Cap acitatea de
Nesemn iflcativa
regcnerare nll
es te depasita
Fig. 3.2. Principalele probleme globale de mediu
...-------, Probleme globale comune care sunt d~rect legate de mentinerea
Capacitatea de
regen erare este Senmificativa echilibrului pe mapamond si anume:
depasita
Schimbari climatice;
Reducerea stratului de ozon;
D Circuit normal - reversibil D Circuit "vicios" ireversibil
Acumularea poluantilor organici persistenti .
Degradarea resurselor natura.le: .. ' .
t care traverseaza
Reduc erea biodiversitatii , in special specu Ie ~ugra oare
Fig. 3.1. Activitatile umane si mcdiul inconjurator frontierele dintre state si care repre zinta resurse importante:
Degradarea calitatii aerului; . . .
3.2. Probleme globale de mediu Degradarea resurselor de apa si degradarea ecos istemelor acvance:
Degrad area solurilor ~i desertificarea; .
Dez voltarea nedurabila conduce si la aparitia unor noi probleme glob ale Degradarea ~i pierderea resurselor forestiere.
de mediu sau la agravarea celor existente . Problemele globale de mediu cu care
61
60
Modelul GUMB O con sidera biosfera formata din I I biomi sau
. R~zolvar~a acestor prob leme necesita actiuni energice la nivel local
com pJexe de eco sistem e ~i anum e : oceanul propriu-z is, ape le costiere, paduril e .
regional ~l mondial. . '
paji ~til e. zo ne le um ede, lacuril e, rauril e, de serturil e. tundrele, ~hetari~roci ,
U~a din probl~~ele pri~ritare ~ are are implicatii pentru generatiile
terenuril e cultivate ~i zone le urbane . Ac este ec oslsteme se de zvolta functie de
..
vlltoa:e ~l care ~ec:slta 0 atentie speciala pentru realizarea unei dezvol tari
dura~lle 0 reprezmta managementul ~i utilizarea resurselor naturale ~i in
cre~terea populatiei , a produsului mondial brut ~i a te mperatur ii globale.
Modelul GUMBO considera urmatoarel e servicii pe care Ie realizeaza
special a resurselor de apa.
eco sist em ele: formarea so lului, recicl area nutrientilor. reglarea gazel or,
stabilitatea sistemului climatic, asimilarea deseurilor, reglarea perturbatiil or,
3.3. Modele dinamice globale
recreerea si c ultura.
BunuriJe produ se de ecosistem e sunt: ap a, materii organ ice (produ se
Pentru. a evalua wdac~ d~zvoltarea este durab ila au fost elaborate modele veg etal e) , minereuri ~i combustibili fosili.
g!obale care mtegr.eaza principalele caracteristici si procese care au loc in Serviciile ~i bunurile mentionate anteri or reprezinta iesiri din capitalul
sisternel e naturale ~l umane. natural , care impreuna cu capitalul cons truit, capitalul social si capitalul uman
Un. a.stfel de model este GUMBO (Modelul global integrat al biosferei - produc bunuri economice, servicii si bunastarea sociala.
Global Unified Model of BiO sphere - Boumans si altii, 2002) . Serviciile caracteristice ecos isteme lor reprezinta legaturi importante
. Comp?nentele . modelului (figura 3.3.) sunt: atmosfera, litosfera, intre functiile biofizice ale Terrei si parametrii bun astarii durab ile.
hid~osfera, bIOsfe~'a ~l ~ntroposfera. Prim ele patru componente reprezinta Utilizand modelu l GUMBO au fo st elaborate diferite scenarii ale
cap~talul natural. tar ultima
. reprezinta capitalul realizat de om ysi an ume . dezvoltarii durabil e, luand In considerare schimbarile tehn ologice, modul de
capt t aIu I constnnt, capitalul uma n si capitalul social. utili zare a resurselor ~ i alti factori . Cel mai bun sc enariu al dezvoltarii durabile
Energi~ rezulta prin cresterea rel ati ve a ratei ap ortului In cunoastere, In c apitalul social
~i In capit alul uman si prin reducerea relativ a a ratei consumlllui ~i a ratei
,owa~
investitiil or In capitalul construit.

"- -----
c~pitcl~j ~~t~r~i --------------------:
Biomi
I
I
I
I
Capitalul cr eat
de om
l 3.4. Managementul integrat al resurselor de apii, barii a
dezvoltarii durabile
Atmosfera
I
I
I
(capital construit, I
[Serviciiasigurate capital uman si 3.4.1. Prin cipiile 171anage171entului inte grat (/1 resurselor d e apa
I -..
I- capital social)
I de ecosisteme 7
I
I Printre pr obl emele globale cu care se confrunta omeni rea la inceputul
I
I
Hidrosfera Biosfera I
Impact Antroposfera mileniului trei se afla lip sa apei si degradarea calitatii ape i.
I
I
I
De asemenea, realizarea obiectivelor dezvoltiirii durabil e depincl intr-o
I antropic
I masura foarte m are de managementul int egrat al re surselor de apa. A pa fiind
I
I
I un factor esential pentru ex istenta vietii ~i pentru dezvoltarea societ atii umanc.
Litosfera I
I Pentru managementul integrat al resurselor de apa com unitatea
I
I I internationala reunita In cadru l Confer intei privind Apa si Mediul ce a avut loc
-----~----------- ---- ------ - -- ------ ---_: -- la Dublin In ianuari e 1992 ~i a Conferint ei Natiun ilor Unite privind Mediul ~i
Fig. 3.3. Modelul GUMBO Dezvoltarea ce a avut loc la Ri o de Janeiro In iuli e 199 2 , a recom andat
guvernelor aplicarea urmatoarelor principii :
lntre componentele modelului exista schimburi de: energie,
~i
nutrienti, apa materii minerale. carbon,
62
63
principiul hazinaI - resurselc de apa se fonneaza ~i se gospodaresc pe -;finirea "obiectivelor tinta" ~i a masurilor necesare pentru atingerea acestor
bazine hidrografice. Apa dulce este 0 resursa vulnerabi la si limiUlta,
indi spen sabila vietii, mediului ~i dezvoJtarii societarii. Gospodarir-j, obiectiV~~ncePtul de management integrat al resurselor de apa pre~upune, _In
rationala a resurselor de apa, cere 0 abordare globala care sa Imbinc t s odarirea traditionala a resurselor de apa, abordare mtegrata a
c~a~~a~vel fizic ~i t~hnic cat ~i la nivel de planificare ~i management.
0
problemele sociale si dezvoltarea econornica, eu prorectia ecosistemelor contras
naturale. 0 gospodarire durabila a resursclor de apa va integra utiliZatorii
de apa dintr-un bazin hidrografic;
~i~:~t ~e integrare este bazinul hidrografic, unitatea naturala de formare a
resurselor de apa. " ttl
principiuI gospodiiririi unitare cantitatc-caIitate - cele doua laturi ale Reprezentarea schematica a conceptu.IUl de m~n~g:ment ,m egra a
gospodaririi apelor fiind 111 stransa legatura, apare ca necesara 0 abordare resurseIor de apa ca suport al dezvoltarii durabile se prezmta III figura 3.4.
unitara care sa conduca la solutii tchnico-economice optime pentru ambcle
aspccte;
principiul solidarWitii - planificarea ~i dezvoltarea resurselor de apa Managementul
presupune colaborarea tuturor .Jactorilor" implicati In sectorul apelor:
statui , comuniUitile locale, utilizatorii, gospodarii de ape ~i ONG-uri;
interactiune
principiul "poluatoruI pliite-$te" - toate cheltuielile legate de poluarea
produsa diversilor utilizatori de apa si rnediului este suportata de eel care a
produs poiuarea:
principiul economic - heneficiarul pHite-$te - apa arc 0 valoare
ccollomica in roate forrnelc ci de utilizarc ~i trcbuic sa fie recunoscuti'i ca uri
bun economic. Esecurile din trecut privincl nerecunoa~terea valorii
economice a apei, au condus Ia poluarca si exploatarea nerarionalfl a
resurselor de apa. Gospodarirea apei ca un bun economic, reprczinra 0 cale oriental pe Sisternul
de apa
Folosintele de orientat pe
irnportanu, I'll realizarea unci exploatari eficienre ~i echitabile ~i in cen nte resurselor de
apii
a pa cennte
conscrvarea si protectia resurselor de apii; tehnice tehnice si
economice
principiul accesului la apa - In virtutea acestui principiu, este vital sa
recunoastern ca drepru] fundamental al fiinrei urnane, esre de a avea acces
In apa curata ~i suficienta, la un pre! adecvat .
Aceste principii fundamenteaza conceptul de management integrat al
resurselor cle apa care imbina problemele de utilizare a apei Cll cele de protectic
a ecosistemelor naturale prin integrarea la niveJ de bazin a folosintelor de apa.

3.4.2. Conceptlfll7lanagel7lentul integral al resurselor de ap ... impact


... masuri
Managernentul integrat al resurselor de apa (MIRA) promoveaza
dezvoltarea ~i gospodarirea coordonata a apei , a terenului si a resurselor
Fig. 3.4. Reprezentarea schematica a m~nagementuilli integrat al resurselor de
acestora, I'n vederea optimizarii dezvoltarii sociale ~i cconomice echilibratc,
fara compromiterea durabilitalii ecosistemelor. apa
Politicile de dezvoltare nu pot fi eficiente fara a lua I'n considerare
Sistemul resurselor de apa (Kondstaal ~i altii, 1991) format a~t. din
resursele de apa. Un dialog jntre tacHe par[ile implicate este esenrial pentru
sistemul natural al resurselor de apa dit ~i de infrastructura de gospodarlre a
64 65

apelor si structura administrative asigura bunuri si servicii pentru Iolosintele de ~temUlui de a satisface obiectivele generatiilor viitoare. In conditiile pastrarii
apa precum si conservarea ecosistemelor acvatice. unui mediu curat. ~.
Sistemul resurselor de apa asigura apa functie de cerintele cantitative ~i Manasementul integrat al resurselor cle apa presupune.
calitative exprimate cleofolosinte care se angajeaza sa plateasca serviciul cle Integrarea sistemului resurselor naturale de apa .
asigurare al apei. Sistemului resurselor natu rale de apii care este reprezentat de cl~lu!
Sisternul resurselor cle apa si folosintelor cle apii interactioneaza cu hidrologic $i componentele sale : precipitatii, .e\'.aporati~, s~urgerea. d~. su~n:tat.a
sistemul economic ~i social ~i ell mediul inconjurator. . scurgerea subterana. Mentinerea bilantului hidrologic ~I a rapOltulI1~1 ?1l1tl~
Legaturile au dublu sens: pe cle 0 parte sistemul resurselor de apa si ~Io;npo~entele sale, are la ba~a le.gaturi I~. bio!'izice din,tr~. pad~lre: pa~~l~t. ~I
folosintele de apa au impact asupra dezvoltarii activitatilor econornico-sociale resursele de apa dintr-un bazin hidrografic, ~ l este esential penn u utiliza: ea
;;i asupra calitatii rnediului ;;i pe de alta parte societatea si mecliul reactioneaza durabila a sistemului resurselor naturale de apa. ~ ~
la aces! impact prin masuri legislative, tehnice, economice si administrative in Integrarea infrastructurii de gospodarire a resurselor de apa m
vederea reducerii efeetelor negative si asigurarea unei dezvoltarii economice
capitalul natural: . ~ . . '" ~" . ~
durabile si conservarea mediului Real izarea unei infrastructun de gospoclanre a apelo: pnetenoasa fata
Planificarea ~i managementul resurselor de apa era bazat 111 trecut pe de mediu care S~l asigure atat alimentarea optima cu apa a folosintelor si
ccrinte tehnice pentru asigurarea alimentarii cu apa a Iolosintelor prin reclucerea riscului producerii inundatiilor cat ~i conservarea ~I cresterea
realizarea infrastructurii cle gospodarire a apelor indiferenr cle costuri ;;i moclul biocliversitfltii ecosistemelor acvatice.
cum era utilizata apa in procesele de productie. it Integrarca folosintelor de apa . " .
1n prezent planificarea si managementul resurselor cle apa se bazcaza Alimentarea cu apa a populatiei, industriei $i agriculturii ~I conservarea
atat pe cerintele tehnicc cat si economice pentru asigurarea alimcntarii eu apa ecosistemelor acvatice sunt abordate sectorial in mod traditional. ~a.iOl:it::~tea
a folosintelor si protectia eeosistemelor acvatice printr-un set cle reglemenrari folosintelor de apa solicita resurse de ap[l in cantitati elil: ce in ce I~al .man ~l c~e
tehnice ~i eeonomicc. Reglementarile economice cele mai importante se refera calitate foarte buna. Rezolvarea ecuatiei resurse - cennta de apa $1 protectra
la: rcdeventa, tarife , penalitari si bonificatii, resurselor de apa necesita analiza folosintelor la nivel de ?azin hidrografic..
Celc rnai importante aspecte ale dezvoltarii durabile a sistemului Mauaaementul resurselor de apa nccesita implicarea tuturor pandor
resurselor cle apa sunt urmatoarele: intcresatc - pUblice $i private - la toate nivelurile ;;i la momentul potrivil:
durabilitatea aspeetelor fizice - care inseamna meniinerea circuitului Deciziile si actiunile In clomeniul managementului integrat al resurselor cle apa
natural al apei ;;i a nutricntilor; trebuie lu~lte, ~le toti cei care pot fi afectati , la nivelul corespunz[ltor cel mai
durabilitatea tehnica - echilibrarea balantei resurse-cerinte de apa; adecvat (principiul subsidiaritatii).
durabilitatea mediului - "tolerani3 zero" pentru poluarea care depa~e~te Integrarea amonte - aval . . ,
eapacitatea de autoepurare a mediului. Nu exista efecte pe terrnen lung sau Folosintele clin amonte trcbuie sa recllnoasca clrcptun Ie folosmtelor clm
efecte ireversibile asupra mecliului; aval privitoare'la lltilizarea resurselor de apa de buna ~alita.te ;;i In. cantitate
clurabilitatea sociaIa - mentinerea cerintelor cle apa precum ~i a dorintei de suficientfl. Poluarea excesiva a resurselor cle apa de c[ltre tolosmteIe dm amonte
a plati serviciile,de asigurare a resurselor de apa; conduce ]a costuri suplimentare ;;i clisconfort pentru folosintele din aval. Toate
durabilitatea economica - sustinerea economica a m3surilor care asigura un acestea neccsitfl dialog pentru a reconcilia necesitfltile folosintelor din amonte
standarcl ridicat cle viata din punet de vedere al apelor pentru toti cetatenii ; ~i din aval.
clurabilitatea institu!ional3 - mentinerea capacitaPi de a planifica, gestiona lntegrarea resurselor de apa in politicile de pla~if1.~ar.e ~ . .
~i opera sistemul resurselor cle apa. Apa este unul dintre elementele funclamentale ale. vletll ;;1 I.n ~ ace.I.<l$1
Gospodarirea durabila a resurselor cle apa are la baza managemcntul timp un factor care conclitioncaza dezvoltarea sociala $1 econ0l11lCa, flln~
integrat al aeestora care asigura ca serviciilc realizate cle sistemul resurselor de . . . . S oCle
aclesea un factor lImltatlV . t area $1. econoll1Ja . vor putea clezvolta
' se ~
numa!
apa sa satisfaca obiectivele prezente ale societatii fara a compromite abil itatea

l_
66 / 67

in m~sura in c~r~ se va dezvolta si gospodarirca apelor, aceasta conditionar;


marcand rolul si unportanta activiratii in conrexrut dezvoltarii c1urabile.
Managementul integrat al rcsurselor de apa are la baza, in conformitate
4. EVOLUTIA
, POLITICII EUROPENE iN
cu prevederile D irective] Caclru 2000/60 a Uniunii Europene, Planul de DOMENIUL APEI
Man~gement al Bazi~lUlui Hidrografic. Pe baza c unoasterii stari i corpuril or
de apa. aeest PI.an s.tabIle~te obieetivele tinta pe 0 durara de sase ani ~i propune
l1l
la vel c1~ ?~Zl.~ hldro~rafie masuri pentru atingerea "stari i bune" a apelor in
4.1. Etapele evolutiei
vederea utilizarii durabile a acestora,
Raurile importante si marile din Uniunea Europeana sunt
transfrontaliere. Aceste resurse de apa au fost influentate eantitativ si calitativ
in c1ecursul timpului de dezvoltarea economico-sociala a tarilor din Uniunea
Europeana.
Din acest motiv incepand eu anii '70, inainte ca "mediu" sa faca parte
din Tratat, Uniunea Europeans a elaborat primele norme si standarde pentru a
proteja mediul si pentru a preveni poluarea apelor.
De atunci politica europeana in domeniul apelor a parcurs trei etape
importante:
Etapa l-a, 1970-1980, a avut ea obiectiv general protectia folosintelor de
apa;
Etapa a II-a, 1981-2000, a carui obiectiv general a fost reducerea poluarii
la sursa;
Etapa a III-a, dupa anul 2000, are ca obiectiv general gospodarirea
durabila a apelor.
Directivele si standardele europene au introdus 0 serie de notiuni noi
care se prezinta in anexa 4.1.

4.1.1. Protectia folosintelor de apii

Politica europeans in domeniul apei dezvoltata in etapa a I-a, 1975-


1980 , a avut ca obiectiv protectia folosintelor de apa prin definirea unor
standarde de calitate a mediului (EQS - Environmental Quality Standards) care
stabilesc limite specifice pentru resursele de apa utilizate de diferitele folosinte
de apa,
Din categoria acestor directive fac parte urmatoarele:
Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafata destinate
potabilizarii.
Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare si analiza a apelor de
suprafata destinate producerii de apa potabila,
Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere.
68
69
Directiva 78/659/EEC asupra cali tatii apelo r dulci ce necesita protectie sau
i'mbunaU'itire pentru a sustine viara pestilor, Cele mai multe din prevederile Directivei 75/440/EE C au fost i~cluse in
Directiva 79/923/EEC as upra calitatii apelor pentru mol uste,
D ' ctiva 80/9231EEC privind calitatea apei destinate consumului uman.
p Ire ederile Di rectivei 75 /440/EEC si ale Directivei 79/9691EEC VOl' fi
Dir~ctiv~ 80/923/EEC, amendata de Directiva 98/83/EC, privind cali tatca i:~vcuite de prevederile Directivei Cadru 2000/60 in decembrie 2007.
apei dest inate con sumu lui uman .

Directiva 78/659/EEC privind calitatea apelor In care traiesc pesti,


Directiva privind calitatea apelor de suprafata destinate are scopul de a proteja si imbunatati calitatca apei pentru a asigura conditii
potab.iJizarii - 75/440/EEC, are scop ul de a proteja resursele de apa de
eorespunzatoare de viata pentru ihtiofauna. . ~ " .
supra fata respecriv raurile si lacur iIe care sunt uti lizate penrru producerea de
In scopul aplicarii acestei Directive se defmesc urmatorn termem:
apa potabi la si de a monitoriza corespunzator aceste ape.
Directiva 75/440/EEC defineste: ape salmonicole - aeele ape care permit sau ar putea. permite elezv~ltarea
populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmomde ..rrecum pastrvu~
3 categorii de ape de suprafara (A I, A 2, A3 ) pentru preJevare In vede rca
(Salmo trutta) , lip anul (Thymallus thymallus) sau spe ciilor de coregom
potabi lizarii functie de ca litatile lor fizice, chimiee si microbiologice (anexa
4 1).
. k ,
~~ (Coregonus); .
ape c iprinicole - acele ape care permit sau. ar . p.utea pem.ll~e dezvoltarea
modul de tratare a acestora pentru fiecare categoric: categoria A I necesita
populatiilor de pesti apartinand spec iil.o r de ciprinide (C~p~l~lldae) sau altor
trat~lr~ fi~ica. sirnpla si dezinfccu e, A2 tratare normals fizica, chimica ~ i
specii cum ar fi stiuca (Esox lucius) , bibanul (Percafluv.lQtllls); . . .
dezinfectie tar A3 tratare fizica, chimica avansara, pre clorinare si
imbogatirea naturala - procesul prin care, In absenta l ~ t~rv en tl el. omului,
dezinfectie Apele de s upratata inferioare categoriei A3 vor fi uti lizate l'n
scop uri potab ile numai 111 situatii extreme. apele primesc din sol anum ite substante afla~e i~ ~Olllpo.zltia a:estm~. ..
Fiecare din aceste cate gorii de apa trebuie sa mdeplmeasca conditiile de
Statele Membrc trebuie sa identi fiee ~i sa desemneze aceste resurse de
ap.a si sa ia toate masuri le pentru a le lncadra in limitele propuse in Directiv a calitate prezentate in an ex a 4 .3 . . ..
pnn: Derogari ele la aceste norme se pot acorela In urmatoar~l e sl.tua ll : .
Y
a) in sit uatiile constatarii dep asirii unor val or i ale anurrutor ~ndl ~a~?n de
asigurarea tratarii corespunzatoare a apei de suprafata captara In scopul
alimenrani cu apa potab ila: calitate marcati cu indicatia (0) in anexa 4.3, datorate des fasurarii unor
f enornene meteorologice periculoase sau cond itiilo r geografice speci ale; .
Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata destinate caprarii pentru
producerea de apa po tabiJa . b) atunc i cand apele iden tificate se imbogate sc in mod na tural cu anum ite
subs tante, du cand la n erespectare a valor ilor prezentate in anexa 4 .3.
Derogari de la prevederile prc zentelor no rme de calitate se pot acord a
In urmatoarele cazuri : In ~od simi lar Directiva 79/923/EEC privind calitatea apelor pentru
a) in caz de inunda tij sa u alte dezastre naturale: moluste, are scopul de a proteja si imbunatati calitatea..a pelor..ele tran zitie ~i a
apelor costiere In scopul susti nerii vietii si dezvoltarii speciilor de moluste
b) In cazu l anumitor parametrii marcari eu (0) in anexa 4. 2, din cauza unor
conditii geografice si meteoroJogice excep!ionale; bivalve si moluste gasteropode. A

Valorile para m etril or de calitate a apelo~ pe ntru. n:ol.u~te pr~ ~e~tate in


c) daca apa de suprafata se imbogate~te pe calc narurala cu anumite substante.
anex a 4.4, rep rezint a valori rec omanelate, respectiv valon lImlta.admlslbll~ ...
ce ea ee conduce la depa~irea valori lor lim ita prevazute In anexa 4.2 pent~.u
categori ile A I, A2 ~i A3 ; Lista su bstantelor org ano ha logenate si lim ite le maxime admlslbIle
pen tru substantele ~rganohalogenate se VOl' stab ili prin orelin emis de
d ) in ca zul apelor de suprafa!a putin adane i sau a l lac uri lor aparent sta gnantc.
autorita tea pub lica centrala pe ntru proteetia mediului ~i gospoelarirea apelor, pe
pe~tru yaram~trij m.area!i c u ast erise In anexa 4.2, aeeasti\ deroga~e este
ba za unoI' studii specializate, co nform legii . Pentru aeeste substante se vor
apltcata numaI lacunlor cu 0 adancime care I1U depa~e~te 20 m , Cll schimb
stab ili limi tele maxime admisibile atat pen tru apa ca t ~i pe ntru substratul
de apa mai reclus de un an ~i in care nu se descarca ap e uzate.
sedi me ntar.
71
70
a) orice tip de apa in stare na turals sau dupa tratare, folosita pentru ba ut, la
Sta!ele ~len:bre trebuie sa desemneze ape le unde traiesc pes ti si
prepararea hranei ori pentru alte scopuri casn~c~. i n~li fer~nt de originea ei si
m?lu~te: sa mOll1to~nz~z~ aceste ape si sa ia masuri le co res punzatoare pentru a
indiferent daca es te furni znta prin retea cle distibutie, di n reze rvo r sau este
as igura mcadrarea m limitele recomandate in Directive.
Directivele 7 8/ 659/EEC si 79/923/EEC tre buie inlocuite de Directiv distribuita in st icle sau in alre recipiente;
b) roate tipurile de apa folosit[l ca sursa In industria alimcntara pentru
Cadru pentru Apa 2000/60 in decembrie 2013 . a
fabricarea. procesarea, co nscrvarea sau comercializarca prod use lo r ori
Directiva 76/1601EEC privind calitatea apelor din zonele naturale
subs tanle lor destinate consumului urnan, cu exceptia eazu lui in care
a.menaj~te.pen.tr~ imbaiere' .cu exceptia apelor folos ite in scopuri terapeutice
alltoritatea com petentfl aproba folosirea apei si es tc demons trat ca apa
~l a aper din p~scme sau bazine de inot. Directiva prevede stabilirea zonelor
uti lizata nu afecteaza calitatea si sa lubritatea proclusului alimen tar in forma
0a:ura~e amenaJ~te pentru imbaiere, monitorizarea acestor zone si luarea un or
masun pen!ru asigurarea calitati i apei in conformitate cu limitele prezentate in lui finita;
c) apa provenincl din sursc locale, precum mnt[llli, izvoare cte., folosita pentru
anexa 4.5. In sensul acestor norme de calitate se definesc urmatorii termeni:
haul. gatit sau in alte scopuri cas uice, III Iunctie de conditiile locale
apa de~ imbaiere - un diu sau un lac ori parti ale acestora, precum si apa de
spccifi~e. au toritatea compctenia poate face exceptie de la va lori1e
marc, III care:
para me trilo r de calitate, dar 1'5.1'[1 sa fie pusa In pericol sanatatea
imbaierea este autorizata:,
co nsum atorilo r.
imbaierea nu este interzisa si este traditional practicata de un numar mai Apa potabila trebuie S[l fie sanogena si cur ata, Illdcplinind urm atoarele
marc de 150 de pe rsoane;
conditii :
zona de imbaiere - orice loc unde exista apa de imbaiere; a) sa fie lipsita de micro;lrgani sme . paraziti sau substante care, prin numar sau
sezon de irnbaiere - perioada pe durata careia un nurnar mai mare de 150 de concentratie, pot ccnstitui un pericol potential pentru sanatateu um ana;
pe:so~n~ este de asteptat sa foloseasca apa in acest scop, conform b) sa tndeplmcas ca conditiile minime prezentate In tabelele 1-3 din anexa. 4.6
obiceiurilor, regulilor locale referitoare la imbaiere or conditi ilor de c lima Calitatea apei potabile destinate consumului u ma n trebuie sf\
~ Se pot acorda derogari de la normele de calitate prezentate in anexa 4'.5 corespunda valorilor stabilite pentru parametrii prevazuti in anexa 4.6 . In
III urmatoarele conditii: privinta parametrilor prc vazuti In tabelu l 4 di n anexa 4.6, valorile lor sunt
a) conditi! exce~ti~nale meteorologice sau geografice, pentru parametrii stabilite III scopul evaluarii calitatii apei potabilc III programcle de monitorizare
rnarcati cu (0) m anexa; ~i in veclerea Indep linirii obligauilor prevazu te In cazul miisurilor cle remediere
b) apa de imbaiere este in proces natural de imbogatire in anumite substante
si restrictii In utilizarc.
ca;-e condl~c la depasirea valorilor prevazute in anexa.lmbogatirea naturaia Tn eazuri bin e justificatc autoritatea competent a din dorneni ul sfmfltfltii
- ~nseamn~ procesul prin care, fara 0 interventie um aria, 0 anumita apa poate acorda, pentru 0 perioada cle timp lim itata, derogari de la normele
pnme~te dm sol anumlte substante continute in acesta.
mentionate anterior.
. Derog~rile prevazut~ nu vor fi acordate dadi nu sunt respectate
cenntele ~sent!ale de proteqle a sanatatii publice.
4.1.2. Reducerea polLulrii fa s'w'sci
. Dlrec!lva ~O/923/EEC, amendata de Directiva 98/83/EC privind
cahtatea apel destmata consumului uman
Etapa a II-a de evollllic a politicii europene In domcniul ape lor a avut
. . Aceasta .Dire~t~v~ .~eglementeaza calitatea apei potabile, avand ca ca ob iect iv general reducerea poluarii la sursa. In accst scap au fost stab ilite
oblectlv. protectJa ' ' " oamenilor impotriva e f'ec te 1or oncarm
.sanatat11 . - . tIp . de
valori limita admisibilc (E LV - Em iss ion Limi t Values ) pentru evacuarea
contamll!are a apel potabI1e pnn asigurarea calitatii ei de apa curata ~i
pol uantilor in mediul acvatic.
sanogena.
" n aceastfl categoric de Directive se Illcaclreaz[l urmatoarel e :
~rin apii potabilii se intelege apa destinatii consumu lui uman, dupa cum
urmeaza:
72
/ 73
Directiva 76/464/EEC privind poluarea produsa de evacuarea unor
In Directiva Cadru se mentioneaza In mod special ca limite1e ce se VOl'
substante periculoase In mediul acvatic al Comunitapr, si urmatoarele 7
Directive fiice: stab iIi pentru substantele prioritare In cadrul pri~ului Plan de ~anageme~t. al
apelor pe bazin hidrografic VOl' fi eel putin tot atat de severe ca ~I cele stabilite
Directiva 82/l76/EEC - referitoare la mercurul din electroliza clor-
alcaniIor; de Directiva 76/464IEEC.
Directiva 84/l56/EEC - referitoare Ia mercurul din aite sectoare decat
electroliza clor-alcaniIor; Directiva 80/861EEC privind protectia apelor subterane impotriva
Directiva 83/5I3/EEC - referitoare Ia cadmiu; luari! produse de unele substante periculoase.
Directiva 84/49l/EEC - referitoare Ia hexaclorciclohexan', po In principiu emisiile de poluanti In apele s.ubte~ane.au fost reglementate
. d ta de catre Comunitate prin articolul 4 din Directiva 76 /4641EEC care
Directiva 86/280/EEC - referitoare Ia tetraclorura de carbon, DDT, pnma a . "L" ~" A

pentaclOlfenol; stabile~te limita zero pentru emisiile de substante ?m. I.sta ~eagr~ .m ape
bterane. Acest articol se refera si la adoptarea unei n01 Directive pnv!nd apa
:~bterana Dir~c~ivei m~d
Directiva 88/347/EEC - referitoare Ia drinuri, hexaclorbutan,
hexaclorbutadiena, cloroform; si care a fost inlocuit prin aparitia. 8?/86/EEC. In
Directiva 90/4l5/EEC - referitoare Ia 1,2 dicloretan, triciorctilena similar cu Directiva 76/464/EEC, aceasta DIre~~Iv.a refentoare lao p.ro.tectla
percloretilena, triclorbenzen . , apelor subterane imparte poluantii in doua categorn ~I anume pOIUan!I din: . ..
Directiva 80/68/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii "Lista neagra" pentru care se VOl' lua toate masurile in :~derea opnrn
produse de unele substante periculoase; evacuarii acestora In apele subterane, Stabilirea limitei de errusie zero. pe~tru
Directiva 9l/676/EEC privind poluarea si protectia apelor Impotriva
aceste substante reprezinta aplicarea in practica a principiului precautiunn.
poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole; "Lista gri" pentru care se VOl' lua masurile corespunzatoare de incadrare a
Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasenesti. acestora in limitele stabilite. .
Directiva 80/861EEC nu dispune de prevederi specifice pentr~ a actlO?~
Directiva privind substantele periculoase 76/464IEEC ~i cele 7 in vederea prevenirii poluarii apelor subterane pe lunga durat~, datont~
Directive fiice au ca obiective eliminarea poluarii cu substante periculoase efectelor de bioacumulare a unor substante poluante. Prevedenle acestei
prevazute In "Lista neagra" (anexa I din Directiva) si reducerea poluarii pentru Directive trebuie preluate de Directiva Cadru in decembrie 2.013. .
Incadrarea In limitele EL V stabiJite de Directiva pentru substantele prevazute In anexa 4.7 se prezinta valori limita la evacuare ~I ~or:ne de ~al~tate
In "Lista gri" (anexa II din Directiva). pentru substantele din listele I si II ~i substa?tele. pn?ntar~/pr:ont~re
Substantele prevazute In "Lista neagra" au fost identificate pe baza periculoase din Directiva 76/4641EEC ~i cele 7 Directive fice ~I Directiva
proprieta!ilor lor fizice, de persistenta si de bioacumulare. 80/681EEC
In anul 1982 Comisia Europeana a identificat, In concordanta cu
prevederile Directivei 76/464/EEC, 129 de substante periculoase "cand{date" Directiva 911676IEEC privind protectia apelor impotriva poluarii
p~ntru "Lista neagra". Pan a In prezent au fost emise reglernentari prin cele 7 cu nitrati proveniti din surse agricole. . . .
DIrective fiice numai pentru 18 substante periculoase. Prevederile Directivei cu Obiectivul acestei directive este sa protejeze apele dulci, costiere ~I
substante periculoase trebuie preluate pana In anul 20 13 de Directiva Cadru marine impotriva poluarii eu nitrati proveniti d~n. surs~e ~gricole. Apel.e afectate
2000/60/EC cu exceptia articolului 6. Acesta va fi Inlocuit atunci cand Iista cu de poluarea eu nitrati si apele care sunt su.sceptIbIle sa fie yexpuse u~eI ~~.tfel de
cele 129 de substante "candidate" elaborata In anul 1980 va fi preluata In anexa poluari VOl' fi identificate utilizandu-se, pnnt:~ alt~le, u~atoarele c~It~l'll. .
X a Directivei Cadru care va stabili 0 noua lista cu substante periculoase. a) dad apa dulce de suprafata, utilizata sau In pers'p~e~tlv~ de a. f:
Pana In prezent, pentru anexa X, Comi sia Europeans prin Decizia utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa _C On !l~ a
2455/200 l/EEC a propus 0 lista de 33 substante prioritare In dorneniuj politicii can titati ale azotului din nitrati in concentratii mai mari dedit eele prevazute In
europene a apelor. standa;ele pentru categoria l-a de cal itate;
74 / 75 1
. b). d~ca apele sUb~~rane.con!i~ sau sunt susceptibile sa contina cantitati Aglomerarea umana inseamna 0 zona in care populatia si/sau
de mtrati m concentratn mal man decat limita maxima adrnisibila prin activita!ilc economice sunt suficicnt de concentrate pentru a face posibile
standarde; colectarea apelor uzate orasenesti si dirijarea lor sprc 0 statie de epurare sau
. c). dac~ apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape spre un punct final de evacuare. .. . . . . ..
costiere ~.l ma~me sunt eutr?fe s~u ar putea deveni eutrofe in viitorul apropiat. La intocmirea unor docurnentatii de urbamsm ~l amenajare a teritoriului
Directiva prevede identificarea, monitorizarea si caracterizarea atat si la reactualizarea celor existente, la capitolul privind reteaua de alimentare cu
ape~or poluat~ cu. nitrati din surse agricole, cat si a zonelor vulnerabile ~~ apa, reteaua de canalizare si statiile de epurare a apelor uzate se va tine seama
realizarea unui registru al acestor categorii de apa, de prevederile acestei Directive.
. . Zonele vulnerabile reprezinra suprafetele de teren pe care se utilizeaza Directiva prevede de asemenenea definirea unor "zone sensibile" pentru
mtensiv substantele fertilizante sau pe care se cresc intensiv animale care conditiile de evacuare a apelor sunt mai severe, in principiu statiile de
suprafetele d.e p~ c~re se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expus~ epurare situate in aceste zone trebuie sa fie prevazute cu treapta tertiara care sa
poluarii cu nitrati si care contribuie la poluarea acestor ape. asigure incadrarea azotului si fosforului in limitele normate.
. ~~ ~semenenea Directiva prevedc eleborarea "Codului de bune practici Zona sensibila este reprezentata de ansamblul corp de apa sen sibil si
osricote 'Almplementarea acestuia de catre agricultori si intocmirea unui plan bazin de alimentare a corpului de apa.
de actiune m vederea reducerii poluarii din surse agricole. Corpul de apa sensibil este reprezentat de:
. C?dul ?une~or practici agricole, al carui obiectiv este reducerea poluarii lacuri naturale cu apa dulce, alte ape dulci si ape costiere, care se dovedesc
cu mtr~p,. raponal.lzarea .~i optimizarea utilizarii ingrasamintelor ce contin a fi eutrofe sau care in viitorul apropiat pot deveni eutrofe daca nu se iau
compusi ai azot~lm, trebuie sa cuprinda prevederi care sa acopere urmatoarele masuri de protectie;
probleme, functie de conditiile din diferite regiuni ale tarii : corpurile de apa de suprafata destinate captarii apei pentru potabilizare si
perioadele ne.corespunzatoare pentru aplicarea pe t~ren a ingrasamintelor; care pot contine concentratii de azot mai mari dedit cea stabilita in nonnele
mod~1 ~e aphca~e a ingrasmintelor pe terenuri in pante abrupte; referitoare la calitatea apei ceruta pentru apele de ' suprafata destinate
:estnql1le la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa , inundate, captarii apei pentru potabilizare.
inghetate sau acoperite cu zapada; Bazin al corpului de apa sensibil - insearnna bazinul in care se situeaza
conditiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate langa evacuarile din localitatile cu sau Hira obiective industriale ~i care au mai mult
cursurile de apa; de 10.000 locuitori echivalenti, care influenteaza corpul de apa sensibil.
co~str~qia platfonnelor de stocare a dejectiilor de origine anirnala, inclusiv De asemenea Directiva prevede norme privind:
~a.sunle d~ prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafata, prin conditiile de evaeuare a apelor uzate in retelele de canalizare a localitatilor
infiltrarea l.n a?ele sUbt~r~ne si de suprafata a efluentilor proveniti de la si direct in statiile de epurare;
stocarea ~eJe~tlllor de ongme animala si a materilor vegetale; stabilirea limitelor de incarcare eu poluanti a apelor uzate industriale si
te~nol~g~J1e. ~l proceduril~ ~e aplicare pe teren a ingrasarnintelor chi mice ~i orasenesti la evacuarea in receptori naturali.
a mgra~ammt.elor de or.lgm~ a~lmala, incluzand nonnele de dozare si Inainte de a fi evacuate in receptori naturali apele uzate urbane
modul de realizare a unei aplicari unifonne pe teren astfel mca"t pIer
. , [I
A . d enile coleetate in reteaua de canalizare VOl' fi epurate astfel incat ele sa respecte
de nutn~n!l pn~ deversarea in ape sa fie reduse si mentinute la un nivel prevederile din anexa 4.8 tabelele I si 2.
a~ceptabl~ (con!~n~tu.1 in azotati in apele subterane si in apele de suprafata Normele de calitate a apelor uzate provenite de la unitatile industriale
sa nu depaseasca lirnitele admise prin reglementarile tehnice). ' care evacueaza ape in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile
de epurare se prezinta in anexa 4.8 - tabelul 3.
epurarea apelor uzate In tabelul 4 din anexa 4.8 se prezinta nonnele de calitate pe care trebuie
Directiva
911271IEEC
d . privind
. . ora ~ene~
' tiI.
D l~eCtIVa preve e stabilirea aglomerarilor umane si a normelor privi nd sa Ie indeplineasca apele uzate inainte de a fi evacuate in receptorii naturali.
epurarea ~l evacuarea apelor uzate orasenesn .
76 77

Apele uzate care se evacueaza in receptori naturali nu trebuie sa Directiva Cadru legifereaza 0 sene de concepte noi dintre care
con tina: mentionam urmatoarele:
a) substante poluante cu grad ridicat de toxicitate, prevazute in anexa 4.8 ~ospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografie;
tabelul 5 precum si acele substante a carer interdictie a fost stabilita prin tipologia apelor de suprafata;
studii de specialitate; conditiile de referinta pentru apele de suprafata;
b) materii si substante peste limita admisa, care ar putea produce depuneri in
corpuri de apa;
albiile minore ale cursurilor de apa sau in cuvetele lacurilor; corpuri de apa puternic modificate si corpuri de apa artificiale;
c) substante care pot conduce la cresterea turbiditatii, formarea spumei sau la
starea apelor;
schimbarea proprietatilor organoleptice ale receptorilor fata de starea
categorii de calitate a apelor;
naturala a acestora.
obiective de mediu;
monitoringul integrat al apelor;
4.1.3. Gospodarirea durabild a resurselor de apii
analiza economics a utilizarii apei si a recuperarii costurilor serviciilor de
apa ;
A III-a etapa a politicii europene in domeniul apelor dupa anul 2000 participarea publicului la procesul de luare a deciziilor;
are ea obiectiv general gospodarirea durabila a apelor si are la baza Directi va
planul de management al bazinului/districtului hidrogra~ic. .. ..
Cadru pentru Apa si Directiva privind evaluarea si managementul riseului la Directiva privind evaluarea si managementul riscului la inundatii
inundatii ' .
legifereaza cadrul de actiune pentru managementul ricului la inu~d~t!i. in
Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European scopul reducerii consecintelor majore asupra sanatatii umane, acti vitatilor
care stabileste un cadru de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in
economice si mediului.
domeniul politicii apei recunoaste bazinul hidrografic ca unitate naturala si Directiva stabileste obligativitatea elaborarii de catre Statele Membre a
fundamental a pentru formarea, utilizarea si protectia apelor. Aceasta Directiva hartilor privind hazardul inundatiilor si a riscului la inundatii precum si a
integreaza 0 mare parte din prevederile directivelor referitoare la protectia
Planului de management a riscului la inundatii,
folosintelor de apa si la reducerea poluarii la sursa si de asemenea legifereaza
domeniul rarnas intre cele doua categorii importante de directive mentionate
anterior. 4.2. Directiva Cadru pentru Apii
Recunoscand ca "Apa nu este un produs comercial ca oricare altul
ci 0 mostenire care trebuie pastrata, protejata si tratata ca atare", tarile 4.2.1 Gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic
din Uniunea Europeans si-au propus, in anul 1996, sa elaboreze 0 directiva
care sa stabileasca strategia si politica europeans in domeniul apelor. Dupa Directiva Cadru pentru Apa (DCA) prevede ca unitatea pe care se face
aproape 5 ani de dezbateri , medieri si reactualizari a textului Directivei planificarea si gospodarirea apelor este bazinul hidrografic.
2000/60/EC aceasta a fost aprobata de Parlamentul European pe 23. 10.2000. In conformitate cu prevederile DCA prin bazin hidrografic se intelege
Directiva a de-venit operationala incepand cu data de 22.12.2000 cand a fost " 0 suprafata de teren de pe care toate scur gerile de suprafata curg p:intr-~
publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre mare intr-un rau cu 0 smgur a
Scopul general al Directivei Cadru 2000/60/EC este atingerea in gura de varsare, estuar sau delta".
anul 2015 a unei "stari bune" a tuturor corpurilor de apa din Statele Cu alte cu vin te , in inteles ul DCA , bazinele hidrografice din Europa
Membre, ceea ce implica asigurarea un or conditii de viata similare din sum : Elba, Rhinul, Dunarea. etc . (figura 4 .1).
punet de vedere al mediului hidric pentru tori cetatenii Europei.

I Directiva se afla in faza avansata de elaborare si se prevede sa fie aprobata de Parlamentul


European in anul 2007.
79
78
Tot Directiva Cadru pentru Apa prevede si posibilitatea realizarii
BazineJDistride hidrografice nationa le si intemationate

lde~tif.care in contortmta te OJ articolul 3


.
AzoreS fPT)
gospodaririi apelor pe district hidrografic care reprezinta: "suprafata de teren
sau de mare, constituita dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine
iffipreuna ell apele subterane ~i costiere asociate, care este identificata ca
al Drrecavei Oacru Decem brie 20 05
o ~dn.,'Dbb'lctellldro'ilraflc.{11

o Bazln.1Dl5tJ~hldrograftulnternOl"onale(lnClldNIEU2SI(21 unitate principala de administrare a apelor".


t~, J Bann.'D!slrleht hldmgraflct InhtrTIatlon ate (Ii! iI'Ma ElI2.SJ ill
Statele Membre trebuie sa identifice bazinele hidrografice individuale
DA~ C<tle"' (.1
o Bulne hklrog,.. fteened~lmltahtp.llnalnanul~S(S
)
aflate pe teritoriul lor national si pentru scopurile acestei Directive, trebuie sa
- Gral'll\ll EU2S ~ {FRI
Ie atribuie Districtelor hidrografice. Bazinele hidrografice mici pot fi
- . . oedu.a dr _ . UK penCruC omlsI a Eu'ope - . DG lwlton-nt 200Ii
combinate cu bazinele hidrografice mai mari sau se pot uni ell bazinele
hidrografice mici, invecinate, pentru a forma un District hidrografic individual,
Martinique {FRj
acolo unde este posibil. Acolo unde apele subterane nil urmaresc 'in totalitate
un anumit bazin hidrografic, acestea trebuie identificate si atribuite Districtului
hidrografic eel mai apropiat sau eel adecvat. Apele costiere trebuie identificate
si atribuite Districtului eel mai apropiat sau eel adecvat.
Statele Membre trebuie sa asigure organizari administrative adecvate,
inc1usiv identificarea autoritatii competente adecvate, pentru aplicarea
prevederilor acestei Directive in cadrul fiecarui District hidrografic aflat pe
teritoriul sau.
State1e Membre trebuie sa se asigure ca un bazin hidrografic care acopera mai
mult decat teritoriul unui Stat Membru este atribuit unui District hidrografic
international. La solicitarea Statelor Membre implicate, Comisia trebuie sa
faciliteze atribuirea acestora la astfel de Districte hidrografice intemationale.
Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure organizarea administrativa
adecvata, inc1usiv identificarea autoritatilor competente adecvate pentru
aplicarea prevederilor acestei Directive in cadrul fiecarui District hidrografic
international aflat pe terit oriul sau.
Statele Membre trebuie sa asigure cerintel e Directivei pentru
indepl inirea obiectivelo r de mediu din District si 'in particular ca toate
program ele de masuri sa fie coordonate impreuna pentru intregu l Distri ct
hidrografic. Pentru Districtele hidrografice internationale, State1e Membre
implicate trebui e sa asigure aceasta coordonare si pot pentru acest scop , sa
foloseasca structurile existente din acordurile internati onale. La solieitarea
Statelor Membre implicate, Comisia trebuie sa actioneze pentru stabilirea
Note:

programelor de masuri.
Atunci cand un Dis trict hidrografic se extinde peste teritoriu l
Comuni tatii, Statui sau Statele Membre implicate trebuie sa coopereze eu
State1e ne-Mernbre, pentru atingerea obiectivelor Directivei 'in privinta
Fig. 4.1 Bazinele hidrografice din Europa Districtului hidrografic. Statele Membre trebui e sa asigure aplicarea
prevederiJor acestei Directive pe teritoriullor.
/
81
80
Au fost delimitate pentru Statele Membre 118 distincte hidrografice Descriptorii utilizati de Sistemul A
Tabe14 I
dintre care 87 sunt transfrontaliere (D'Eugenio J., 2006). . ",'

Lacuri --
Avand In vedere ca districtele hidrografice delimitate sunt foarte Rauri
diverse si majoritatea transfrontaliere este 0 mare provocare pentru a Ecoregiunile din figura ~ ;2 Ecoregiunile din figura 4.2
implementa intr-o maniera unitara si corecta Directiva Cadru pentru Apa Altitudinea Altitudinea
si in acelasi timp pentru a asigura 0 flexibilitate corespunzatoare care sa Mare:>SOO m Mare:>SOO m
"

permita luarea in considerare a diversitatii districtelor hidrografice europene. Medie: 200-S00 m Medie: 200-S00 m
Pentru atingerea in anul 2015 a "starii bune a apelor", care reprezinta Joasa: <200 m I Joasa:<200 m
obiectivul foarte ambitios al Directivei Cadru pentru Apa, este necesara
Suprafata bazinului Adancimea medie a apei
implementarea urmatoarelor principii importante: hidrografic <3 m
, ')

managementul apelor pe bazine/districte hidrografice; Mica: 10-100 km" 3 - 15 m


')

colaborarea foarte buna intre statele din acelasi bazin/district hidrografic; Medie: 100 -1.000 .km; ') >15 m
recuperarii costurilor pentru serviciile de apa; Mare: 1.000-10.000 km" "
Suprafata, lacului
')

participarii publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor. F~arte mare:> 10.000 <0,5 - 1 km"
')

Prin statuarea la nivel de politics a gospodaririi apelor pe bazin/district


"')
krn" 1 - 10 krn"
2
10 - 100 km
hidrografic national si/sau international, gospodarirea apelor in Uniunea Geologia >100 km
2
Europeana marcheaza 0 etapa importanta de dezvoltare. Calcaroasa
Silicioasa Geologia
4.2.2. Tipologia apelor de supra/alii Organica .' ,"
Calcaroasa
,
Silicioasa
Organidi
Una dintre cerintele Directivei Cadru pentru Apa este aceea de a tipiza
apele de suprafata pentru a vedea cat de mult se aseamana sau se diferentiaza
de exemplu, cursurile de apa din Europa situate in conditii naturale similare. Daca este utilizat Sistemul B, este obligatoriu sa se iatinga eel putin
Un tip de apa de suprafata, diu sau lac , este 0 unitate delimitate pe
acelasi grad de d,iferenti~rel-tipizare:9.u. eel d_at d? Sistem~l A.;, . ..
baza unor criterii, avand In conditii naturale variatie intern a, abiotica si biotica
A

t "
'
S IS emu I B (tabeliil 4.2)
.:' utilizeaza atat descnpton obhgatom cat ~1
limitata si potential ecologic semnificativ, caracteristic tipului respectiv.
descriptorii optionali sau 0 combinatie a acestora. " _ . .
Cu alte cuvinte un tip de apa de suprafata, este caracterizat de 0 anumita Pentu validarea tipologici apelor de suprafata Iolosind Sistemul A sau
fauna si flora acvatica care s-a dezvoltat In anumite conditii naturale abiotice Sistemul B se vor utiliza rtrrnatoarele elemente biotice: macronevertebrate,
morfologice, geologice, hidrologice si climatologice date.
titoplancton/fitobentos. macrofite si ihtoflauna.
In concordanta cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa anexele II ~i
V pentru definirea tipologiei apelor de suprafata se vor lua In considerare atat
elementele abiotice cat si cele biotice.
Pentru definirea tipologiei apelor de suprafata, luand In considerare
elementele abiotice, se pot utiliza la alegere Sistemul A sau Sistemul B.
Daca este utilizat Sistemul A, atunci apele de suprafata trebuie
diferentiate luand in considerare ecoregiunile definite de Ilies anexa Xl din
Directiva Cadru pentru Apa si care se prezinta In figura 4.2.
In continuare apele se incadreaza pe tipuri, avand In vedere descriptorii
prezcntati In tabelul 4.1.
/
82 ----- - - - - --- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -
Descriptori utilizati de Si stemul B
Tabel4.2
------------------ - - ----------
r--:--=~::::::;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;~-;;;;;;;;;.;n--.; - --
DBazlnelDl'lrld.1IIdrOlilr.anC911~ Rauri Lacuri
o Caractenzare
((X">(.J
8oIIzJneIDlslrktehldfOll_celltt.rMtlon*llne.drvlEU251(2)

8ameiDilOtrkU Ilidrognfice int"'~.lin .,. EU2S)13) , -


L.J ~
altemativa
Altitudine
D ~f41
o Factori Altitudine
Bazine h1drovr.flc.n@de~m1t1t9 P'N In anul200S 15)
I obligatorii (I Latitudine Latitudine

_ Gr..nit;oEU25
Longitudine
- i:'.eort9lunl
Longitudine
__ a_O ~"'"~&_M~ Geologie Adancime
~: Marime 0 Geologie
~ 0
Marime
II ..

Martil1ique {FR)

Factori ill Distanta de la izvor Adancimea medie a


apei
optionali Dinamica apei in functie
de debit si panta Forma lacului
Latimea medie a apei Timpul de retentie
Adancirnea medie a apei Temperatura medie a
aerului
Panta medie a apei
Structura si forma albiei Domeniul de variatie al
mmore temperaturii aerului

Categoria de debit a Caracteristici de


raului amestec
(ex .monomictice,
Forma vaii
dimictice, polimictice)
Debit de aluviuni
(I Capacitate de
Capacitate de tamponare
tamponare
Compozitia medie a
Concentratia de fond a
substratului
nutrientilor
Cloruri
Domeniul de temperatura
Compozitia medie a
substratului
a aerului
I Temperatura medie a Fluctuatia de nivel a
I apei
aerului
o 100 200 XlO "OIJ ~_~~...'" Ii
If'.;
r
,,:;./'"'--, I ': I
"- '-"'-'_0'_....._ .,"_
(
_
!Ian ... oF-'
__ _ 0,
J'
Precipit~U

Fig. 4.2 Ecoregiunile definite de Ilies 4.2.3. Conditii de referinta pentru apele de suprafatii

In conformitate cu prevederile Directivei Cadru pent ru Apa pentru


fiecare tip de apa de suprafata (rau, lac , ape tranzitorii si ape costiere) se
stabilesc conditiile de referinta care reprezin ta potentialul natural al apelor de
84 85
-poluare datorata
/

suprafata sau eu alte euvinte eu ee a "Inzestrat natura" un curs de apa, un lac, Criterii
etc.
surselor difuze
. Conditiile de referinta sunt definite de valorile parametrilor biologici, prelevari de apa
hidromorfologie] si fizico-chimici prezentati la punctul 1.1 . din anexa V a P relevari de apa Redueeri foarte mici ale debitului raulu i care
Directivei Cadru pentru Apa. Parametrii rnentionati anterior se prezinta In determina efecte minore asu pra elementelorde
tabeIu1.4.4.
calitate, De exemplu, 10% din debitul mediu
Pentru stabilirea condi tulor de referinta este necesara realizarea unei multianual poate fi considerat 0 va loare prag
I retele de sectiuni de referinta situate In conditii natur ale fad impact an tropic Regularizarea
sau cu impact antropic nesemnificativ. Alegerea sectiunilor de referinta se face regimului raurilor
pe baza criterilor prezentate In tabelul 4.3 (ECOSTAT Intercalibration Guide
EC, 2004). Pentru sectiunile de referinta se fac observatu si masuratori asupra
Regularizarea regimului Modificari nesemnificative ale debitului raului
rauri lor care pot determina efecte mmore asupra
parametrilor prezentat i In tabelul 4.4.
elementelor de calitate. De exemplu, 10% din
debitul mediu multianual poate fi considerat 0
Criterii de alegere a sectiunilor de referinta valoare pr ag
Tabelul43 Vegetatia din zona de
Poluare datorata Criterii
surselor difuze mal
Utilizarea terenurilor Vegetatia naturala adiacenta este adecvata
agricultura, silvicultura tipulu i si localizarii geografice ale cursului de
~pa
Presiuni biologice
Poluanp din aer
Introducerea de specii Nu exista nici 0 afectare a biotei indigene pr in
straine In ecosistemele introducerea de specii de pesti, crustacee si
acvatice moluste si alte specii de plante si animale
Poluare datorata
surselor punctiforme Nici 0 afectare de catre specll de plante
Poluanti specifici invazive sau specii de animale
sintetici
Concentratii aproape de va loarea zero sau cel Piscicultura si Pescuitul trebuie sa se desfasoare In limite
putin aproape de limitele de detectie ale eelor acvacultura care sa permita rnentinerea structurii,
mai avansate tehnici analitice In uz productivitatii, fu nctiilor diversitatii
Po luanti specifici ~l

nesintetici
Nivelul/incarcarea naturala de fond ecosistemului, de care depinde pescuitul
Alti efl uenti (inclusiv habitatul si speciile asociate, precum
Nu exista evacuari sau acestea sunt evacuari si speciile cu cerinte ecologice similare)
locale numai cu efeete ecologice minore
Alterari morfologice r--- Nu se practica piscieultura
Morfologia raurilor
Biomanipulare Nu se pr actica biornanipularea
Nivelul modificarilor morfologiee directe de Alte presiuni
e:e~plu : struetura malurilor, profilele Folosinte rec reative Nu exista utilizarea intensiva a sectiunilor de
raurdor, eoneeti vitatea Iaterala eompatibila cu referinta In scopun recreationale (nu exista
funqiil e eeologiee ale ecosistemului ~i cu campare intensiva, inot intensiv,navigatie
L- - L_ _b o:.::d~iv~..:e~r..:?
:::.1:.:: s.';.it~at~e~a:..l:e~x~istenta In conditi i natura.~ intensiva, etc)
---
- ........~
86
87

Pentru fiecare tip de curs apa se vor alege mai multe sectiuni de - Categoriile de ape de suprafata sunt: rauri, lacuri, ape tranzitorii si ape
referinta pentru a se obtine suficiente date ce urmeaza sa se prelucreze statistic costiere. . - . . .. d - D
pentru a determina valorile de referinta ale parametrilor luati in considerare. Se Un corp de apa trebuie s~ apartina uAnel. sigure e~tegom e apa. e
recomanda ca valorile de referinta (STAR Project - EVKl-eT 2001-00089) sa exemplu, un corp de apa nu poate mclude un rau ~l un lac (figura 4.3).
fie egale eu:
valorile eu probabilitatea de 50% in eazul in care suntem siguri ca
sectiunile selectate sunt sectiuni de referinta;
valorile eu probabilitate de 75 % dad nu suntem siguri ea sectiunile
selectate respecta conditile (criterile din tabeluI 4.3) de a fi sectiuni de
referinta.
Dad pentru anumite tipuri de ape de suprafata nu pot fi definite
sectiuni de referinta, avand in vedere ea ele nu se mai afla in stare naturala,
atunei pentru acestea se vor alege cele mai bune sectiuni disponibile. Lac
,~~
Este recomandat ca cele mai bune sectiuni disponibile sa fie selectate
pentru tipurile de ape care sunt impaetate de un singur tip de presiune
antropica.
Datele obtinute in aeeste sectiuni vor fi extrapolate la situatia regimului
natural, in acest mod se pot obtine conditiile de referinta.

4.2.4. Corpuri de apii H Corpu l de apa 1 11--~!:::=====t--II


....
r corpulde~
.'j Corpul de apa 3 1- - -
Directiva Cadru pentru Apa introduce notiunea de "corp de apa" ca
unitate elementara de management al apei si de analiza a presiunilor antropiee
si a impactului acestora precum si de evaluare a riscului de neatingere a Fig. 4.3 Delimitarea corpurilor de apa functie de categoria de ape
obiectivelor de mediu.
Un "corp de apa de suprafata" reprezinta un element discret ~ i De asemenenea, un corp de apa nu poate sa intretaie limitele dint~e
semnificativ al apelor de suprafata, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de diferite tipuri de ape. Pentru bazine hidrografice naturale tara .impact a.ntroplc
apa - rau sau canal, sector de curs de apa - rau sau canal , ape tranzitorii sau un se recomanda ca limite1e corpurilor de apa sa coincida cu limitele tipurilor
sector de ape costiere. Corpurile de apa se diferentiaza prin caract eristicile luate in considerare (figura 4.4).
naturale si presiuni legate de activitatile antropice care se exercita asupra lor. Caracteristicile fizico-geografice joaca un rol important in delimitarea
Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata corpurilor de apa . De exemplu, confluenta unui rau important cu altul poate
sunt: constitui limita de demarcatie dintre corpurile de apa (figura 4.5) .
categoria de apa de suprafata;
tipologia apelor de suprafata;
caracteristici fizico-geografice si hidromorfologice;
starea apelor de suprafata;
alterarile hidromorfologice;
limitele exi stente ale ariilor protejate.
88
89
Un corp de apa trebuie sa aiba aceeasi stare de calitate: foarte buna,
buna, moderata, satisfacatoare sau nesatisfacatoare pe toata intinderea sa.
Presiunile chimice (figura 4.6), hidromorfologice (figura 4.7) ~i limitele
Tipt de manifestare a acestora sectioneaza un corp de apa delimitat dupa criterile
\ prezentate anterior in mai multe corpuri.
Tip 1
Sectoarele de cursuri de apa pe care se manifesta alternante
hidromorfologice se declara corpuri de apa puternic modificate. De
asemenea, corpurile de apa realizate de om (deri vatii interbazinale, canale etc)
se declara corpuri de apa artificiale.
Limitele ariilor protejate se constituie de asemenea ca limite ale
Tip3 corpurilor de apa.
Un corp de apa subterana reprezinta 0 parte a unui acvifer, un acvifer
sau mai multe acvifere.
Identificarea si delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut pe baza
urmatoarelor criterii:
geologic;
hidrodinamic;
Fig. 4.4 Delimitarea:~~urilor de apa functie de tipologia apelor de suprafata
starea corpurilor de apa: cantitativa si calitativa.

e-_
< .

e \

_- e :----------------------------------

rll..----~i:.'!=
!. ==~---I
.. .;.
Corpul de apa 1
Corpulde apa 3
I
Corpul de apa 2

Fig. 4.5 'Delimitarea corpurilor de apa functie de caracteristicile fizico-


geografice Fig. 4.6 Delimitarea corpurilor de apa functie de starea apelor de suprafata
91
90 /

Delimitarea corpurilor de ape subterane se face num ai pentru zonele in


care exista acvifere semnificative de importanta pentru alimentari cu apa si
3/zi.
anume debite exploatabile mai mari de lO rn In restul arealului chiar daca
exista conditii local e de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se con stituie
in corpuri de apa, conform Directivei Cadru 2000/601EC.
Criteriul geologic, intervine prin varsta depozitelor purtatoare de apa,
I Corp de apa 1 I
prin caracteristicile pedografice, structurale si prin capacitatea si proprietatile
lor de a inmagazina apa.
Criteriul hidrodinamic actioneaza in special in legatura cu extinderea
Sector de rau I Corp de apa 5 I
regularizat si corpurilor de apa.
indiguit Astfel, corpurile de apa freatice au extindere numai pana la limita
bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpana a acestora, in timp ce
Corp de apa
puternic corpurile de adancime se pot ext inde si in afara bazinului.
modificat antropic Starea corpului de apa , atat cea cantitativa cat si cea calitativa,
constituie elemente importante in procesul de delimitare si caracterizare a unui
corp de apa subterana.
Corpurile de ape subterane care se dezvolta in zona de granita si se
continu a si pe teritoriul unei tari vecine sunt definite ca transfrontaliere.

4.2.5. Corpuri de apii puternic modificate si corpuri de apa artificiaie

In ultimii 50 de ani raurile din Europa ca de altfel majoritatea raurilor


de pe mapamond, au suferit profunde transformari in scopul utilizarii functiilor
Derivatie acestora pentru dezvoltarea activitatilor economico-sociale.
interbazinala Exista sufici ente cazuri in care tran sformarile hidromorfologice ale
I Corp de apa 3 I raurilor, pentru utilizarea functiilor economice, au afectat functiile ecologice
I Corp de apa 6 I ale acestora.
In vederea aplicarii celor mai bune practici de amenajare a raurilor, care

\ sa tina seama de legatura dintre habitate si specii, pentru con serv area
biodiversitati i cat si pentru clari ficarea disputei dintre ingineri si ecolog i in
privinta functiilor economice si ecologice ale apei, Directiva Cadru pentru Apa
introd uce un nou concept - eel de corp de apa puternic modificat.
Corpul de apa puternic modificat reprezinta , in conformitate cu
preveder ile Directivei Cadru, un corp de ap a de suprafata care si-a schimbat
substantial caracteristicile datorita alterarilor hidromorfologice.
Alterarile morfologice cele mai importante sunt datorate:
lucrarilor transversale pe albia raului: baraje, deversoare, praguri de fund,
etc. Aceste tipuri de lucrar: au efecte asupra habitatului, migrarii biotei,
Fig . 4.7 Delimitarea corpurilor de apa functie de alterarile hidromorfologice regimului hidrologic al apei si al sedimentelor, etc.
93
92
lucrari longit~~inale. i~ l~ngul ~lbiei: diguri, regularizari, sen ale navigabil;
etc., precun: ~l iazun piscicole ~I fenne agricole situate in zona inu ndabila.
--- --_. - -- ---- --- ---------
10 Austria
\ Ungaria
Aceste lucran au efecte asupra intreruperii conectivitatii laterale intre diu . o Germania
l~nc~ asupr~ reproduce:~
i,ElRomania
. II I
I
i?undabila,. stabilitatii albiei si asupra habitatelor de l- ,

- - - - - - - - - - - - - _.. ----~
~I hranire a faunei acvatIce.
Alterarile hidrologice reprezinta modificari semnificative I
. I ' d b'
r~gImu Ul . e itelor de apa si sedimentelor datorate regularizarii scurgerii de
ae
40 -
catr~ l~cunle d~ acumular~, derivatiile interbazinale, precum si prizelor de
resututie ale apel de la folosintele importante de apa.
Alterarile hidromorfologice importante au efect asupra habitatului si
regimului apei de care depinde flora si fauna acvatica.
20
. . De a~:menea, i~1cadrarea corpurilor de apa in corpuri de apa neputernic
~o~Iflcate ~l ' " c?rpun ~e apa puternic modificate se face pe baza unor criterii
10
blOtI~e, care iau m considerare diferentele semnificative fata de conditiile d
refenn!.a al~ .u ~atorilor~pa~ametrii: macrozoobentos, fitob~ntos/fitopl~ncton~ HMWB
m~cr~.fIte. ~l. ihtiofauna. In lipsa unor masuratori de calitate bune se folosesc NON-HMWB CANDIDATE LA HMWB

cnteru ~blOtICe [ I ] care se bazeaza pe tipurile de presiuni.


Fig. 4. 8 Clasificarea preliminara a corpurilor de apa din unele !ari din Districtul
I.n figura ~.8 se pr~zin.ta desemnarea preliminara a corpurilor de apa din
Hidrografic al Dunarii
Germania, Austna, Ungana ~I Romania in:
corpuri de apa neputernic modificate (NON-HMWB); Desemnarea definitiva a corpurilor de apa ca si corpuri de apa puternic
corpuri de apa puternic modificate (HMWB);
modificate se face pe baza unui test care are doua etape:
corpu~ de apa candidate la puternic modificate (candidate la HMWB) - Etapa I -a: Masuri de restaurare a raurilor
corpunle pentru care nu ex ista suficiente date pentru 0 desemnare Pentru toate corpurile de apa care au fost desemnate preliminar ca
corespunzatoare in cele doua categorii mentionate anterior. HMWB sau candidate la HMWB se vor propune si realiza masuri de restaurare
_ Din. analiza corpurilor de apa in unele tari dunarene (figura 4.8) rezulta a raurilor in functie de tipul de alterare hidromorfologica.
ca cele .mal multe corpuri de apa neputernic modificate se afla in Romania - Daca aceste masuri nu necesita costuri economice foarte mari si/sau
~3,~ %, Jar cele mai putine in Austria -- 18%. Cu alte cuvinte, in Romania exista daca nu au efecte importante asupra altar folosinte de apa si/sau daca nu au
inca foarte multe sectoare de cursuri de apa, in special in zona montana care efecte asupra mediului, atunci corpul de apa poate fi desemnat ca si corp de apa
nu sunt afectate semnificativ de alterari hidromorfologice. ' neputemic modificat. In caz contrar se trece la etapa a-II -a a testului de
.~en!i on am ca si criteriile de desemnare a corpurilor de apa nu sunt
desemnare.
acel~a~.1 in ~ele patru !a:-i dunarene, dar Aele sunt comparabile, iar lungimea
Etapa a II -a: Masuri alternative . -
me~le a unu~ co.rp de apa este de: 26 km m Germania, 12 km in Austria, 17,9 In aceasta etapa se vor propune masuri alternative care sa inlocuIa~ca
km in Ungana ~1 21,3 km in Romania. functiile economice ale raului, cu alte cuvinte in locul constructiei hidrotehmce
careservea 0 anumita fol osinta de apa se propune 0 alta solutie.
Daca aceasta alternativalsolutie este fezabila tehnic si/sau nu conduce ~a
costuri economice foarte mari si/sau reprezinta 0 altemativa mai b.U~~ din
punct de vedere al mediului atunci corpul de apa se desemneazs defIllltIV ca
fiind corp de apa neputernic modificat.
94
95
In caz contrar corpul de apa se desemnea za definitiv ca fiind corp de -; calitate pentru definirea starii ecologice a apelor de suprafata respectiv rauri
apa puternic modificat si pentru care obiectivui de rnediu este atingerea in anu] si lacuri se prezinta in tabelul 4.4. _ _ ~ _
20 IS a potentialului ecologic bun.
Analizand elementele prezentate in tabelul 4.4 se c ~~ stata ca: 111 plus fata. de
Cu alte cuvinte 0 data desernnat corpul de apa ca fiind puternic rauri se mai adauga pentru caracterizarea starii eco logice a lacunlor
modificat antropic . dupa ce a fost aplica: codul celor mai bune practici de
urmiitoarele: . .
resta urare a raurilor, orice discutie despre aducerea sectorului de ran analizat la
_ la elementele biolo gice - compozitia, abundenta $1 bioma sa
starea lui naturals este fara obiect, iar obiectivul de mediu pe care trebuie sa-l
atinga acest corp de apa, In conformitate cu prevederile Directivei Cadru, este fitoplanctonului; . . . . .
_ la elementele hidrologice - timpul de retentie $1 dispare contmuitatea
mai putin sever.decat pentru un corp de apa natural (neputernic modificat).
debitului ;
4.2. 6 St area ap e/or la elementele fizico chimice se mai adauga transparenta .

Elemente de calitate pentru definirea starii ecologice a apelor de suprafata


Directiva Cadru 2000/60 a Uniunii Europene in domeniul apel or Tabelul4.4
introduc e un nou concept privind starea a pelor care va sta la baza Rauri Laeuri
uniforrnizarf reglernentarilor din domeniu In vederea intercompa rarii starii de Elemente biologiee Elemente biologice
calitate a apelor intre Statele Membre .
Compozitia si abundenta florei Compozitia, abundenta
Starea apelor de suprafarn (figura 4.9) este deterrninara atfu de starea
acvatiee biomasa fitopl anetonului
ecologica a apelor care exprima calitatea structurii ~i functiilor ecosistemelor
Compozitia $1 abundenta Cornpozitia si abundenta altor
acvatice cat si de starea chimica a apelor care se refers la calitatea apei din
punct de vcdere chimi c. faunei de nevertebrate elemente de flora acvat ica
bentoniee Compozitia $i abundenta faunei
, - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - ---, Cornpozitia, abundenta $1 de nevertebrate bentonice
structura pe varste a faunei Compozitia, abundenta si
piscieole struetura pe varste a faunei
piseieole
Ape de
Corpun de apa
supratat a Ape subte rana
put ernic Elemente hidromorfologice care Elemente hid romorfologice care
modificate si
artifici ale sustin parametrii biologici sustin parametrii biologici
Regirnul hidrologie Regimul hidrologic
Stare Stare
- eantitatea si dinamica seurgerii - cantitatea si dinamica scurger ii
ecotoqica Stare Potenti al
chimica
cantn anva
Stare
chi mica eco log ic
Starea
c rnrnica aper apei
- legatu ra eu corpurile de apa - timp ul de retentie
subterana - legatura cu corpurile de apa
Continuitatea raului subterana
Cond itii morfologice Conditi i morfolologice
Fig. 4.9 Starea apelor - adancimea apei si Iatimea - variatia adancimii apei
albiei - cantitatea, $i structura
Acest concept nou definir de Directiva Cadru pentru Apa difera - structura si substratul patu lui subst ratului patului laeului
fu ndam~ntal fa~a .. de vechiul concept care lua in considerare, pentru albiei - structura malului lacului
caracten zarea staru apelor, doar parametrii fizico-ch imici ai apei. Elementele struetura zonei riverane
97
96
Rauri .. Lacuri 4.2.7. Catego rii de calitate a ape lor
Elemente fizico-chimice care Elemente fizico-chimice care
su stin para metri i biologici susti n parame trii biologici 4.2.7.1. Categorii de calitate a apelor de suprafata
Generale Generale
- co nditii termice - transparenta Directiva Cadru in domeniul apei prevede un sistem de clasifi~are a
- co nditii de ox ige nare - co ndi tii term ice liHitii ccologice a apelor de suprafata In 5 categorii de calita.tc.Sf1~gura
- salinitate - con d itii de oxigenare ~~1 0) ~espeetiv : foarte buna, buna, moderata, satisfaeatoare,. nesatI~tacatoare.
- starea acidifi erii - salini tate Aceste categorii de ca litate se definesc in general pnnurmatoarele
- nutrienti - starea acidifierii e1emente:
- nutrienti Calitate foarte bun a .
Poluanti spec ifici Pol uant i speci fici valorile elementelo r biologice se earaeterizeaza prin valori asoei~t~ ac~Jora
- polu area cu to ate su bstantele - poluarea cu to ate subs tante le din zonele nealterate de referinta sau eu alterari antropice ne semnificati ve ;
pri oritare ide ntificate ca fi ind prioritare ide ntificate ca fiind valorile elementelor fizieo-chimice si hidromorfol ogice ale apelor .d .~
evacuate in corpurile de apa evacuate in co rp urile de apa sup rafaFi sunt eg ale cu valorile normal e asociate apelor af1 ate in conditii
- poluarea cu aIte substante - po luarea cu aIte subs tante nealterate.
identific ate ca fii nd evacuate in iden tificate ea fiind evacuate in Calitate buna
cantitati im po rtante in can titati irnportante in corpuriJ e valorile elementelor biologice pentru apcle de suprafata prezinta abateri
corpuriJe de apa de apa minore fata de starea naturala.
--
Calitate moderata
Starea corpu rilor de apa puternic modificate es te de terminata de vaJorile clementeIor biologice pentru apele de suprafata se ab~t moderat.de
potentialul ecologic si de starea ch imi ca. Elementele de calitate aplicabi Je la valorile de referinta asociate apelor de suprafata . Valonle respective
pentru corpurile de apa de supra fata art ificiale si puternic mod ificat e sunt indica o alterare mode~ata a starii apelor ce rezulta din activitatea umaria.
acelea ap licabile la oricare din tre categori ile de apa de su prafata anal izate Calitate .satisfaditoare
(rauri , lacuri) care corespund eel ma i bine corpurilor de apa artificiale ~i exista alterari majore ale el ementelor biologice de calitate pentru apel e. de
puternic modificate. suprafata, comunitatile relevante di fera substantial ('a!a de cele asocrate
Starea apelor subterane este expresia generala a starii unui corp de conditii lor naturale.
apa subte rana, de terminata de param etrii care caracterizeaza sta rea canti tativa Calitate nesatistacatoare
~i respectiv starea ch im ica. alterari severe ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru apele de
Starea ca nt itativa reprezi nta expresia graduJui in ca re un corp de apa suprafata, un numar mai mare de comunitati biologice relevante sunt
subterana este afect at de prel evari de apa directe si indi recte. Aceasta stare absente Iata de cele prezente in conditii naturale. . . . . ,
poate fi caracterizata de regimul nivelului ape i subterane. Se remarca faptul ca elementele hidromorfologice ~l flZlco-chlmlce SU:1t
St area chimica buna a ape lor subterane este starea ch im ica a unu i corp . . "I' buna" in
luate in considerare si caracterizate nurnai in cadrul categoriei oarte una ,
de apa subterana pentru care param etrii de ca litate nu depasesc valorile cazul celorlalte clase de ealitate nex istand 0 definire specifica a acestor~. .
stabi lite. Paremetrii lu ati in con sid era re pentru ca racterizarea star ii chimice a Acest rapt are la baza principiul conform caruia "elementele blOlogle~
ape lor subterane sunt co nd uctivitatea ~ i concentratiile de pol uanti, sunt intezratorul tuturor tipurilor de impact" , ceea ce se reflecta in faptul ca
~ . . . ~ d I "buna" celelalte elemente
daca c1ementele biolog lee indica e exemp u 0 s~are una - ., , bil sa
abioticc trebuie Sfl se incadreze intr-un anumit ecart prestabI1~t C<1pa . .
. 1" - d ~ 1 putll1 la 0 stal e
asi gure functionarea ec oSls temu l~l ~l care sa con uc a ce ,
"buna" din punet de vedere ecologic.
98
r==================================::;--
Abateri fata de starea naturala EQR = -CR- "x daca~ x > CR x- (4 .2)
99
l
Categorii de calitate . x x
- de referinta
uncle: x este valoarea pararnetrulu i utilizat pentru caracterizarea starii
apelor;
CRx - valoarea aceluiasi parametru x corespunzatoare
conditiilor de referinta.
foarte
buna Indexul EQR x are v~lori intre 0-1. inclicand 0 calitate cu atat mai bun a
cu cat se apropie de 1. Val oarea I a indexului stani ecologice corespuncle
eonditiil or de referinta. Experti ai grupei de lucru ai Cornitetului Director cle
Ape a Uniunii Europene all agre at 0 clasificare in categorii de calitate pe baza
acestlli indice (tabelul 4.5) .
Buna
Clasificarea starii ecologice

~
Tabelul4.5
Moderata
Clasa Clasificarc categoric de Cod de culoare EQR x
"--~~ calitate
I Foarte buna Albastru >0,95-1,00
II Buna Verde >0 ,8-0.95

@ Satisfacatoa re III
IV
V
Moderata
Satisfacatoare
Nesati sfacaioare
Galben
Portocal i 1I
R O~lI
>0.6-0,8
>0.3-0.6
0-0.3

Clasificarea in categ orii de calitate a potentialului ecologic pentru


Severe { eorpurile de apa artificiale sau puternic modificate antropic, se prezinta in
tabeluI4.6.
Clasifi carea potentialului ecologic
Tabelul4.6
Fig. 4.10 Categorii de calitate a apelor de suprafata Clasificarea Cod de culoare
potentialului Corpuri de apa puternic
In cazul poluantilor specifici starea ecologica foarte buna este definita Ecologic modificate
prin valori apropiate de zero sau sub limita de detectie a celor mai avansate Bun $1 foarte Benzi de dimensiuni egale Benzi cle dimensiuni egale Cll
tehnici folosite. In cazul poluantilor specifici nesinteti~i starea ecologica foarte bun Cll verde si gri deschis verde $i gri inchis
buna este definita prin concentratii care raman In intervalul asociat In mod Moderat Benzi cle dimensiuni egale Benzi de dimens iuni egale cu
normal conditiilor de fond natural.
cu galben si gri deschis galben si gri inchis
Clasificarea in categorii de calitate a starii ecologice se realizeaza Satisfaditor Benzi de climensiuni egale Benzi de dimensiuni egale cu
prin utilizarea indexului starii ecologice EQR (Ecological Quallity Ratio) ell portocalill si gri de schis portocaliu $i gri inchis
definit astfel:
Nesatisfacator Benzi cle climensiuni egale Benzi cle dimensiuni egale cu
cu rosu si gri deschis in rosu si gri inchis
(4.1)
mod egal
101
100
De asemenea, ecosistemele acvatice care nu ating "starea buna" sau -- Pentru reprezentarea starii cantitative a apelor subterane se recomanda
"potentialul ecologic bun" datorita poluantilor specifici sintetici si nesintetici rrnatoarele coduri de euloare:
vor fi reprezentate printr-un punct negru. U Stare cantitativa buna - verde;
Clasificarea in categorii de calitate a starii chimice a apei. Acolo Stare cantitativa nesatisfacatoare - rosu.
unde un corp de apa se conformeaza cu toate valorile standard de calitate a apei a
Starea chi midi bun a apelor subterane este definita de valori ale
stabilite prin reglernentarile speeifice (O.M. 16112006, valori mai mici decai concentra!iilor poluan!ilor astfe~ in cat~ _'.
clasa a II-a) , aeesta este considerat ca avand starea chimica buna. In caz ap ar efecte ale patrundenlor saline sau ale altor patrunden,
contrar, corpul de apa trebuie sa fie considerat ea neindeplinind starea chimica nu
nu se depasesc valorile standard de ealitate ap lileabilI e, ea urmare a
buna (tabeluI4.7). legisla!iei In vigoare; . . .
Pentru ilustrarea starii chimice a fiecarui corp de apa trebuie realizata 0 ltat nelndeplimrea oblectlVelor de mediu, pentru apele de
nu au ca rezu ., . - l' - .. lozi
harta pentru fiecare bazin hidrografic, utilizadu-se coduri de culori stabilite ta asociate nu exista 0 diminuare semuificativa a ca itatu eco ogice
supraf a , ' . ., . / b
pentru reflectarea clasificarii starii chimice a corpului de apa, himi a acestor corpuri de apa ~l mCI 0 detenorare pertur are
sau c lmlce . . ' -
semnifieativa a ecosistemelor terestre care depind direct de eorpunle de apa
Clasificarea starii chimice a apei subterana. . . _ .. . . -
Tabelul47 De asemenea modificarea conductlvlta!ll _nu este _ caratenstica
Clasificarea starii chi mice
--
Cod cu loare intruziunilor saline sau a altor intruziuni In co::rul ~e .apa subterana.
Buna Albastru Pentru reprezentarea pe harta a starii chi mice a apelor subterane se
Alta stare mai putin decat buna Rosu utilizeaza urmatoarele coduri de eulori:
Stare chimica buna - verde
4.2.7.2 . Categorii de stare a ape/or subterane Stare chi mica nesarisfacatoare - ro~u ._
Se vor marca, printr-un punet negru pe harta, acel.e corpun de apa
Starea apelor subterane se refera atat la starea cantitativa cat si la starea subterana care sunt supuse unei tendinte semnifieative si sus!mu~e. d_e .~re~tere a
chi mica a aeestora. coneentratiei oricarui poluant care rezulta din impactul activitatn um~ne.
Starea cantitativa a apelor subterane se clasifica in buna si Modificarea tendintei trebuie sa fie marcata printr-un punet albastru pe harta.
satisfacatoare functie de regimul nivelului apei.
Starea bun a a apelor este definita astfel: 4.2.7.3. Interca/ibrare
Nivelul apei in eorpul de apa subterana indica faptul ca resursa disponibila
de apa nu se epuizeaza la un debit mediu anual captat pe lunga durata. In sens larg intercalibrarea are scopul de a compara . rezu~tatele
Nivelul apelor subterane nu este supus modificarilor antropice care ar putea sistemelor de monitoring ale Statelor Membre pentru elementele biologice de
conduce la : ealitate prezentate de Direetiva Cadru pen:ru ~?a. r . 1
'

nerealizarea obiectivelor de mediu pentru apele de suprafata asoeiate; In sens restrans scopul intercahbram este de a eompar~ limite ~
orice diminuare sernnificativa a resurselor de apa, eategoriilor de calitate ecologica a raurilor din Europa pe~tru a ne aSlgu~a da~a
orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind aeeste limite corespund aceluiasi nivel de alterare a eeoslstemelor aevatl~~ din
direct de corpurile de apa subterana; Statele Membre. Interealibrarea ia In considerare. se?emele de claslfleare
modificari ale directiei de curgere, care rezulta din schimbarile de nivel existente in diferite !ari si sistemele nationale de momtonng.
ce se pot produce temporar, sau eontinuu, intr-o zona limitata spatial, Intercalibrarea implica doua etape: . _
dar care nu determina patrunderea apei sarate sau a altor intrari, si care Compararea limitelor nationale a categoriilor ~e ealitate .~eolo~~:
nu indica 0 tendinta de modificare clara ~i durabila, influentata de existenta. Se vor lua In eonsiderare numai limitele dintre categomle Fo
activitatile antropiee. bunaiBuna si BunaiModerata;
103
102 4.2.8. Obiective de mediu
Armonizarea limitelor pentru a corespunele Cll sisternul European trans-
national. . ..in ,con form itat~ cu .articolul 4 al Directivei Cadru pentru Apa 2000/60 a
, Proceelura de intercalibrare are la baza un sistem de indecsi care se UI1l~nl1 ~ur:opene obiectivele de mediu pentru Planul de Managem ent a1
com pun intr-un singur index comun de intercalibrare ICMi (Inter -calibra tion Bazinului Hidrografic (figura 4.11) sunt:
Common Metric index) Obiectivele de medi u pentru apele de suprafata
In conformitate cu preveelerile Directivei Cadru pentru Apa indecsii
St ate~ e ~ ~.m b!~ .vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea
luati in considerare pentru elementele biologice (anexa 4.9) trebuie sa tinem dete riorarii starn corpuri1or de apa;
seama de: Statele. Membr~ vor lua toate masurile necesare pentru a proteja ~i restaura
abundenta ~i compozitia taxonometrica -Nr.taxa, EPT Taxa. indexul de corpunle de apa de suprafata in vederea atingerii in anul 2015 a "starii
eli vel'S itate; bune" a apelor;
eliversitatea speciilor - indexul de diversitate; Statele Membre vor lua toate masurile necesare pentru a proteja si
gradul ele toleranta a speciilor la poluare -ASPT. GOLD%, log 10 Sel restl~~tu ra toate corpurile de apa artificiale si a corpurilor de apa putemic
EPTD . n:o~~fl~a~ ~ in. v~de rea atingerii in anul 20 15 a "potentialului ecologic bun"
grupele majore taxonometrice -GOLD%. ~ I a staru ChImice bune" a apelor;
Indexul cornun de intercalibrare ICMi pentru macrozoobentos se
State le ~1 em bre vor implementa masurile necesare In scopul reducerii
calculea za astfel (STAR Project - EVK l-cT 2001-00089) : p:ogres.Ive a poluarii cu substante prioritare si a opririi emisi ilor si
pierderilor de substante prioritare periculoase.
ICMi=0.333ASPT+0.26610g1OSel/(EPTD+ 1)+0.067(1 -GOLD)+0,l 67N- Obiective de mediu pentru apele subterane
taxa+0.083EPT+0.083Shannon-Weiner diversity (4.3)
St atel e. Mem?r~ trebuie sa imp1ementeze masurile necesare pentru a
pr:\~~ m sau ~llmta poluarea apelor subterane si pentru a preveni deteriorarea
Acesti indecsi iau in considerate toate tipurile de presiuni exercitate asupra
starn corpun1or de apa subterane;
apelor (tabelul 4.8) si pot reflecta alternarea ecos istemelor acvatice respectiv
St atel~ ~ ~m bre trcbuie.sa ~r~~ej ez~ si sa restaureze toate corpurile de apa
abaterea lor de la conditiile de referinta. subterana In vederea asiguran i unei balante echilibrate intre alimentare
(reincarcare) si prelevare in scopu1atingerii pana in anu1 2015 a "starii
Senzitivitatea indecsilor biologici functie de tipul de presiune bune" a apelor subteran e;
Tabelu14 .8
Sta~ele Mer:nbre tre?u ~e sa in:plementeze toate masurile necesare pentru a
lndecsi
Chimica
Tip de presillne
Hidro- I Combiuata 1 schimba on ce tendinta crescatoare si durabila a concentratiei oricarui
polu~n.t. provenit din activitate a umaria in scopul reducerii'progresive a
Organica ~ i Sllbstante morfologica poluam apelor subterane.
nutrienti Toxice -- Obiectivele de mediu pentru zonele protejate
Nr.total ele X X X xx Statelc Membre vor asigura , pan a in anul 2015 incadrarea acestora in
taxe xx (X) (X) xx nonn ele si legislatia specifica. '
X X X
EPT taxa
Index de XXX (X)
diversitate X
X XX XX
ASPT
1 - GOLD
log Sel EDT
\05
104
nu se admit deteriorari a st[\1'ii corpului de apa;
stabilirea ob iectivelor de mediu mai putin severe ~;i justifica1'ile pentru
acestea se propun In Planul de Management.
Deteriorarea temporadi a starii corpurilor de apa este admisa
numai in cazuri de fort a majora si anume : viituri exceptionale, secete
prelungite, accidente care nu au putut fi evitate,
Starea buna Stare a buna
Derogarile de la atingerea obiectivelor de mediu sunt admise ~i
Ape de Ape subterane
suprafata
\
atune. cand se realizeaza modifidiri ale caraeteristicilor fizice ale
i1:
corpurilor de apa cu respectarea unnatoarelor condit
iuarca tuturor masurilor pentru a diminua cfectele negative asupra starii
Stare Stare Sta re buna Stare Potential Starea
ecoloqica chimica dpdv chimica ecologic bun chlmica corpu1'ilor de apa:
buna buna cantitativ buna buna scopul pentru 1'ealizarea nolui obicctiv, care alteraeza satrea corpurilor de
apa, este de interes public, pentru dezvoltarea durabila sau securitatea
oameniJor ~i nu poate f obtinut prin alte mijloace ~
--~
Prevenirea deteriorarii starii apelor
moc\ificarea caracteristicilo1' fizice ale co1'purilor de apa ~i motivele pent1'u a
face acest lucru sunt prezentatc In Planul de Management.
Fig, 4,11 Obiectivelee D"rrecf rver'C adru referitoare la starea apelor
L

4.2,9, Monitoringul integrat al apelor


, Derogarile de la obiectivele de ., ,
obtinute de Statele Mernbr , . mediu, prezentate antenor pot fi
Ie numat daca nu se ' - deteri ' Cerint e1e pentru modernizarea ~i dezvoltarea sistemul ui
corpunlor de apa ~i numai 111 ' - " 1 ~
,
" constata eteriorari in stare a
. .. urmatoare e conditii:
t~ ca~ toate masurile , r, -
Statele Membre COlIS t a.a In concordant a cu articolul 8 al Directivei Cadru pentru Ap2\ 2000/60 a
bune a apelor nu pot fi I" ~ , p opuse, penn u atmzerea starii
0
0 '

Uniunii Europene, State\e Membre trebuie sa modernizeze ~i sa dezvolte


h . ' re izate in perioadele de ti bi L,

te mce, economice si cauze naturale' imp sta ilite din ratiuni sistemul de monitoring integrat al apclo1' p[ma la 22 ,12,2006 In scopul
derogarile, perioada solicitata si motiv e Ie trebuie explicate in Planul de cunoasteru star ii apei ~i c1asifica1'ii acestcia In cinci categorii, pentru fiecare
Management; 0 ' ,

moclernizarii ~i dezvoWirii Sistemului National de Monitoring


bazin/district hidrografic ,
Ce1'int
al Apelor sunt date aUit de p1'evede1'i\e Di1'ectivelor europene efit ~i e1e
perioada
, de tirnp pe C" me se pot face' aceste d ' a~" ele
am, respectiv doua perioad d o ' '. el ogan este de maximum 12 de
prevcc\erile acordurilor ~i conventiilor inte1'nationa\e precum ~i de cerint
, ( e e reactualizare a PI' I' d
e. xceptia cazului ill care 1 11 e n'lttr I _ rtanuuu
conditiil . a ~ e Management cu
d , I a, ~ sunt astfel mcat obiectivele de
, ' . . A L '

medlll nu pot fi ralizate


organismelor internationale c\upa cum urmeaz[t:
A , ,'

m pel loa ele stabllIte,

Statele Membre pot Implementarea corespunzatoare a Directivei Cadru ~i a


puttn severe, deat cele pI o~une atmge~ea unoI' obiective de mediu mai
0

' , " mentlOnate antenor 'It " d ~ , A


celorlalte Directive Europene in domeniul apei
a mgelea oblectlvelor de' I" " ( unCI can masunle pentru Adera1'ea Romfmiei \a Uniunea European[l necesita implementarea a 18
Directive ~i a 2 Decizii In domeniul apei, Acestea prevad 0 noua strategie de
t
lespecta,l~cl,~
0 mec IU sunt nefezabile'
urmatoarelor conditii:
. f
( s a u OaIte costlsltoare. cu
0 ' ,

monitorizare si evaluare a apc\or de sup1'afata ~i subterane ce au la baza


servlclle socio-economic " d ' . ,
sa reprezinte 0 optiune
,
~l d,e
dee me IU m'll bun~ ,
me?lu. furmzate de acea
" folosinta
' de ,(,
'Ipa conceptul de ~onitoring c~
integrat a1 apelor presupune 0 tripHi integrare:
obiectivele de med' " , ( - a ~I cu costun mm mici: a a1'ii\01' de investigare \a nive\ de bazin hidrografic: rauri , lacuri, ape
, . III nu pot fl atmse d' , "
eVltat, datorita naturii activ 'CC ' 111 cauza llnpactulul, care nu pote fi
I a,ll umane sau a poluantului; t1'anzitorii, ape costiere, ape subterane ~i efluenti~
106
107 - -j
a mediilor de investigare: apa, sedimente/ " ~ . ________ - - - -- - - - -- - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
a elementelorlcomponentelor . ' m~terll In su.spensle si biota' Subsistemul ape costiere; I
morfologice si fizico-chimice. momtonzate: biologice, hid;o. Subsistemul ape subterane;
Subsistemul ape uzate.
Implementarea conventiilor intern' .
bilaterale cu tarile vecine la care R:tIOAn~le~l a acordurilor Cresterea numarului sectiunilor de monitorizare
Convent~a Intemationala pentru protectia ;;::~~~ e.s~ p~rte, respectiv: Procesul de monitorizare este in stransa legatura cu procesul de
Convenria pentru protectia Marii N '~ ,Ul unarea (1994); evaluare a calitatii apelor, fiind considerate procese in "secventa" si avand
Conventia privind ' tecri ~gre l:r:potnva poluarii (1992); drept scop cunoasterea si caracterizarea starii apelor de suprafata si subterane.
'. pro ecpa ~1 utilizares '1
transfro~taII~re si a lacurilor intemationale (1992)' cursun or de apa Unitatea fundamental a in cunoasterea si caracterizarea starii apelor, este
Acordunle bI1aterale la care Rom~ , ' reprezentata de corpul de apd, pe care Directiva Cadru il defineste ca fiind in
arua este parte.
cazul apelor de suprafata "un element distinct si semnificativ, cum ar fi: un lac
natural, lac artificial, un curs de apd, diu sau canal, sau 0 parte a unui rdu sau
C~rintele organismelor europene
Agentla Europeana de Medi1U . . canal, 0 apii tranzitorie sau 0 zona a apelor costiere" (art.2.1 0), iar in cazul
realizan. obiectivelor politicii d d . ~are ca atnbutle importanta controlul apelor subterane "un volum distinct de apa subterand dintr-un acvifer sau mai
e me lU In general si de
d e P ar Iamentul si Consiliul Euronei -~ .
S ' 'I apa In special, stabilite multe acvifere" (art. 2.12).
~ pel pentru tatele Membre
. ~n acest scop, Agentia solicits Statelo M b
Corpului de apa, unitate fundamentala in monitorizarea apelor, i se
'" ,
momtonzare, pe baza anumito iteri r em re definirea unei retele de asociaza obiectivele de mediu si programele de masuri in vederea atingerii
- r en eru retea care va f . ' obiectivelor respective.
europeana EUROWATERNET (EIONEY_WATER). ace parte din reteaua
Nurnarul de sectiuni de monitorizare trebuie astfel ales incat sa permita
evaluarea starii ecologice si chimice a tuturor corpurilor de apa. Se recomanda
Ce implica modernizarea ~i dezvoltarea sistemului? ca Statele Membre sa asigure monitorizarea a suficiente corpuri de apa
reprezentative care au la baza aceeasi tipologie.
, , Modemizarea si dezvoltarea sistemul . d "
actlvltate complexa, care are irn Ii . tii . UI e momtonzare a apelor este 0
p icatn multiple reprezentate in primul rand de: Definirea unor noi programe de monitoring
In conformitate cu prevederile Directivei Cadru in domeniul apei,
;rin C~~~~~~:~e~U:orului~Ubsibst~melorde monitorizare sistemul de monitorizare a apelor va cuprinde trei programe de monitoring,
, r Il O] su srsteme ,,' d f' ,
eXlstente in conformitate ' . 'II re e imrea subsistemelor respectiv:
cu prevedenle Dlrecf . C d
ce 1or1alte Directive Europene in do . 1 ' ivei a ru, precum si a Monitoringul de supraveghere;
I . . memu ape!. Monitoringuloperational;
n acest sens, Directiva Cadru revede f _
de suprafata din cadrul di . I ~ . aptul ca toate corpurile de apd Monitoringul de investigare,
'd ifi ' zstnctu uilba 71l1ului I'd I;
iaenu tcate ca fdcdnd parte dintr- d.... ~ u rogrcz,/fc trebuie sa fie
. .. . una 111 urmatoarele t .. ~
ape tranzuont sau ape cost' . .. ca egonz - rauri, lacuri Monitoringul de supraveghere' are rolul de a evalua starea tuturor
ifi . tere - sau ca fund co .d ~ ,
artz iciale sau corpuri de apa p t . . . .. rpuri e apa de suprafata apelor din cadrul fiecarui bazin sau subbazin hidrografic, furnizand informatii
Sistemul de monitoriza~ ernu; 1~1Odijlcate,: "(anexa II, 1.1. (1)); , pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a
D' . E e, prevazur de Dlrectiva Cadru :
irective uropene este reprezentat de 6 bsi , a ru ~1 de celelalte viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen
- Subsistemul rauri : su srsteme, ~1 anume: lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor antropice.
Subsistemul lac uri .
Subsistemul ape tr~nzitorii', 2Cerinte suplimentare de monitorizare ee sunt neeesare pentru ariile protejate identificate in
conformitate eu anexa IV a Direetivei Cadru, ale earor programe de monitorizare sunt functie
de tipul si respeetiv de starea ariilor protejate

109
108
-- . onente ~i a unor noi parametrii
Pentru monitoringul de supraveghere, parametrii caracteristici tuturo- Monitorizarea unor nor eo~p t monitorizarea unor noi
. tari si cennte pen ru . .
elementelor bio logice, hidromorfologice si fizico -chimice trebuie sa fie Principalele onen an 'A 'f 'tate cu prevederile Directlvel
. . parametn 111 con orml ~
rnonitorizati. componente ~l u~or nOlo de aceasHi data, a relanei efect - eauza,
Monitoringul operational' trebuie realizat pentru toate acele corpuri de Cadru au la baza conslderare~, loci t principalcle elemente in evaluarea
_ . nenteIe bio oglce sun .
apa care, fie pe baza eval uarii impactului conform Anexei II din Directiva conform carela compo . . i hidromorfolog ice fiind consIderate ca
Cadru, fie pe baza monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand " - .i" apelor, clementele chlmlce. ~ ,
stan . A . , ' ul celor bIOloglce. . .
riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. elemente care V111 111 spnJ111 ( V 1 1 1) prevede mOOltonzarea
A D' ectiva Cadru anexa .. '
Monitoringul operational' are ca scop stabilirea starii ecosistemelor In acest sens, ir t t de maerofite fitoplancton,
t biologice reprezen ae , ..
acvatice ce prezint a risc ul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si urmatoarelor e1ernen e ' . ' multitudini de parametrll
evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice,
, f piscieoHi precum ~l a unei
fitobenos si auna . ' oceduri de analizalinvestigare si evaluare. _
schimbari da torita ap licarii programului de masuri . pentru care sunt necesare n.Ol pr f ~ d diu l acvatic si de sanatatea umana
Pen tru monitoringul operational trebuie analizati parametrii cantitativi Avand in vedere nsc,nl. ata .e ecial de catre substantele prioritare
i::
numai pentru elementele ce le mai sensibile la presiunile exercitate asupra reprezentat de substant ele pnonta~e ~ll Ppean lista celor 33 de substante si
resurselor de apa. Rezulta ca, in acest caz, numai anumite elemente de calitate periculoase, a fost el.ab?rata la ~lv.e tr:~ri~ vigoare prin Decizia Parlamentului
vor fi utilizate in cunoasterea starii ape lor. grupe de substante pnontare care~~12001/EC In acest mod se impune
Monitoring ul de in vest igare" trebuie efectuat in vederea: identificarii si Consiliului European nr.. . d . f ~are _ apalsedimentelbiota a
ve 1
cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de cali tate si in alte monitorizarea in toate mediile e 111. S e (Art 16 7) ceea ce necesita
. I itare peneuloas , .,
reglementari din domeniul gospodaririi apelor, certificarii cauzelor pentru care substantelor prion~are pnon liti . standarde de calitate, precum ~i
un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul elaborarea unor nOI ~etode ana ltl~ ~,l bit de performanta, cu sensibilitate
de supraveghe re arata ca obiectivele stabi lite pentru un corp de apa nu se pot existent a unei aparatun de laborator eose 1
rea liza, iar monitoringu l operational nu a fost inca stabilit), pre cum si in foarte mare, . ,. d nate pentru subsistemele: rauri, lacuri,
vederea stabilirii impactului pol uarilor accidentale. ~ Elementele ~l paran:etrn e ca lb' onitorizate in conformitate cu
. .. " costlere care tre me m .. t
ape tranzitoru ~l ~p~ A ~ 2000/60 a Uniunn Europene sun
Definirea si extinderea mediilor de investigare prevederile Direct!vel Cadru pentru pa
Pana in prezent mon itoringul calitatii apei s-a bazat in principal pe pre zen tate in figurile 4 .12-4.15 .
evaluarea calitati i apei di n punct de vedere fizico -chimic. Procedurile de
pre levare, metodele analitice si procedurile de control ale calitati i apei din Freevent a de monitorizare bui - fie aleasa rmand seama de
d onitorizare tre uie sa , .
punct de vedere chi mic au fost comparate, evaluate si armonizate (de exemplu Frecvent a e ~ ,A entru conditiile naturale cat si pentru
in tarile dun ar en e), insa in privi nt a monitorizarii ~i evaluarii starii ecologice a variabilitatea parametnlor relevan~l atat PI 1 d timp' Ia care se realizeaz a
, D asemenea mterva u e . t 1
ape lor, experienta existents pe plan national, Ia nivelul bazinului Dunarii, ca si cele . an~roplce. e. _ . ;tabilit astfel incat sa minimalizeze impac u
pe plan european, nu a fos t suficient dezvoltata, necesi tand noi abo rdari si mOOlt~nzarea t~ebUle sa ~;e d himbarile ca rezultat al presiunilor an~ropl~e.
extinderi. variatnlor sezoruerc. reflectan sc " entru componentele bIOloglce ,
, l ' ' e de mOOltonzare P A -
In co nform ita te cu prevederile D irectivei Cadru si a celorlaIte d irec tive e
Frecvent e mnnm . ' ~ t in Directiva Cadru pentru pa ,
din do me niul ape i sunt identificate urmatoarele medii de investigare: hidromorfologice si fizico-chlmlce prevazu e
4 sunt prezentate in tabelu14.9.
A pa anexa V , cap 1.3 .
Sedimente/materii in suspensie
Biota
fiind necesara extinderea cu precadere a abordarii mcdiului biotic si eel al
sedimentelor.
~
I-'

~
o
-'="-"""-"'~V'U)!'V / ~at!!iIJ.~i!Jji<)IIJi!!!!~<:fLf!!!1Ii'!!!J!l'"i Debite in time res

Ntvelulapei sLbterzne
f -~- L"-~Xlli!I.'I<l..!ill'IP~Lil.~ l&i!J1<l..HJbt, .1ft.
DebiUJ dealimertare atacvifeniui
Oiversttate \
- - - - F8!lOa neyerte bra ta l YM.l a iWlli" __ ~
P rezertata~onilor sensjbii /
Co , I' NlXnarullit ilX-d debalilere
Abundenla ~tea rau U!< Scala tit> pestl
HIDROMORFOLOGICE
Dive~rtatea t"?"
--,:;;--;. :=.\
CitllJ de Vlct<i5lr..ll;tJrape 'Ja-ste
\ \ . . . .
JatJmea fi.l!.!!!L
Sectiuneauaroversalaa ra.l!1I
~ea (nivt!LJ)

~
..e'''-'llrll'l'''SY'''ff''~
;;S"''''liLti!lO ll ';'laa
Abmderta StructurftjL~!J.p_!?tratlJlp!'Julu; fffbJ~f _ / t'RMJnsiunea patlaJeloc

~ Algebenti""
_
/1"'---'-
BIOLOGICE
-- - \ L'='':':
' ~,-,'',-
' "'
'' ~'''''''~'-'''''''='=..
''' _
PrE'Zentatalron~;;;;;;U
\ ..
\.2.tfl!.C.!.Y!1!~I_Y(!!J!.'1~_ ______ L Compazbaspeadoc
\-
LungimeAatjme

Cortinutateafac.openreaterenUui

Roni rrnJI ter;::0


........ GradeC eI~~5

oeoxioenae
[""""AO .. ;
<s::Katla.%
Sanrtate _,. Con0JcJjlfi.tille.r}gf:jr;,?_ _ ~

tlst d. SlIhst."t. Substante prioritare


p.~
.R'fori'a/@- . / Staeaa::idifierii
) POLUANTI SPECIACI Alcalinitr1te
Depilld. d. ples;u"Ue Aile substarJte
exislenlein bJ,. / FIZICC-CHIMICE

NlJlrienlJ
Legend.
Bemellle de call3te ob'galDrj - spealcateill ane>3 V
Bementede cafitate recomamJaCC'
Paramenii rccomandau

Fiz. 4.12. Elemente de calitate - rauri

C antitatea sl dlna mlca curoe rii


Q!~ge i'lm e$l ~:: 11 mo a n
ell) ctrcutatte it curenlilor de apa
NlvellJl allL>lSllIll i :lf{1l1f )
\' """v" e",...." '"'........................,"".. . ,,,.. . "'- ...."".... /'
..."ht ""'~ n ,,, ~ilUl.d.~
VI~ I Hlll l t!iil ji'l I~ ;l rneil

Timpul de retenti~ DfJlJiI i111lH.~I' /dl)! IlJ(111


AlulYM1l<i
Fauna ncvertcbrata . /Sl lpr<ll;Jta lilCl.llul
L'1"""c<",:a:" Va riali a adancimii lacului
?r~lP!t(l'itl-:-.niorSi"n;,t-:
HID ROMORFOLOGICE ~Ille;il acllhll
~P<il liCl llP.lOl
.At"_ndo'~J
C l ~ l lil u ll l;I I1(: apa/c1ellsil dl p.it
o-..e<,nck ~ Cantita tea, strucw ra oi C ( ~ l ll l(ll il jlt

C~ll~T~~:~~;':~~:~~a lie lJarsf1SC!COla ubstr atul fu ndulu i de lac V;Jlsl il rilla SiJ l me nl.lrii

Regimu l terrnic r9-n:!.~!!!l!.8.,< , ~

'''l C!',8 oXlgenare


Condltl ' Oxio.>n
...--.' ns: atzctvet.. _<~ Si11uril l i,1 'y';'

Sa linit ate---f.0}2gy c ti Vil'~ ('L .... m ~/crn

,~ ,!:!.. . . . UoUiili
USia de saosteo: Substante prior itar e
~ Stare a acid iflerii
II W\ :::il1it3Ie GI"~'
'<1<" " .C 0 3
_p ,iortEE'--- - / \ POLUANTI SPECIFICI
D9pfnde de p((iofuni/;;> Alte substante
exbtollte In b.h, / , F'-lsfo!JQ_tJ!'-_ ~
FIZICOCHIMICE
I Fostor so!y'!>11
. rvactljg.f.9. _$..~J IIKJI

~\E~(',I~
,r-
Legend 3.:
, Nutrie~ ,-AJo: :OEL_ ~
Elemente de calitats specifi cate In ansxa V
Etemente de cotlmte recomnndete I Az--9.1.ati of Ql21!!L.._ !!!.ll'_
Para rnstn' recom anda t!

A(i.a.J)wneIl_$f.cch~

\ Tran3?-arentaj TllrNdiBl~
- \sUIO"'!:~ Un il ali Hlllel l

~
~
~
Fig.4 .13 Elemente de calitate - lacuri
......
......
N

'1'1'(11 ,1(>.1'-(1 ,1JIC'.'


Debitulde aoa dulce
Reqimul mareei Tin:{tUd'!""""lllf:'SI"t\mlJ

\ t.xpuner
r
p. ~ rayaiurl . "
.. atl!:lJl jI
.P..RQMQREQ..~O GIC~~I~bs1I.aI.u4latu1llL
<,
V'T1~,,)I'lf'!"C'lO~):T'"

P<rl1.'lL\'t':Ir1\:lJ

~ulCJ
' '' OOUJ' ,I r't mde!! grwlre

plrUCllIrazonel deInfillenta a mareei ''t,f\d

>r,J,h...

rr.yl
1,.l&Iill!I11a6 QXlgenare __ v , t.;, I .. ~'1lfdl: ~

L!s{;t(fe subsl<J!itlJ
.1'."0;'''''' ~UbruJ.Il\1l.PdOO\1l. g~lInJl~te .
~ /);~;iJC'Jil lF1trc' ~

.Q.!JJAtilJJ~fEC.lElI
f>t,Oifj,.Jr. de pj ~$i(lrt !i/!p.
~wmlfl.
En~bmht III b.b

~ Nytrlent! ( '1.'or :',,", ~

!&'l.2lli!
flemelltedetahtale oN-rgatNl...sp et~~te fn anexaV
f l1lf!fw te de eMIt ..,,.,: ff1COfflJ.'id,I('
Parametriirecomandati

\ ."; /( 0"" " ......... lh:,1 IH,17t11

FigA.14 Elemente de calitate - ape tranzitorii

or
S;:::II:
=:J
o
\ $tnJctlJra zo ne .! de tnfll
. JAnta ~"C.'lor

"J;
.
a mareei
,01 001

9 Ellopia

I :::i ::;nare
. II r i

JnndJJctiYJ~
.J~"l'Jpe!111UJ.R~

.-lJ-'iiJJ)J1ilJ)}y;lJ~
Listades/}bs~'mte _ __
r':D51DUotat~
-p/.j(il#di'~~ , )....-EO! LJANTI SPEC IfiC! ,
's1otJ:I!aChY..sDlubiJ$JDSI~
Depinde ck pl~s iurJjfe
~Kf5.(~~(t'-;/i...Jr.l+,; 1 El lIrO.C"HIMIU: ----+- t>ltttrien ti { fi.o1JOlaJ_~
~Dlati~ZD1J~
Legenda \.Am.D1JJ1I_ _.- --.tIljI'L
Bcmcntc de calitato obllgatorii - specificate in anoxaV
,,"d{w.cim.ea-S~.ch i ~
J'melJtp <Ie calitat' recomandall:"
Pararnotri racornen dati \ Transparenta t JJJfhjdititte-...J::illL
"-cJJJoaf,_ _ ! loitati Ha;:en

Fig.4.15 Elemente de cal itate - ape costiere

IS
114 115
Frecventele minime de monitorizare pentru componentele - In cazu1 ~riilor protej ate, pentru sursele de apa care asigura mai mult de
biologice, hidromorfologice si fizico-chimice 100 m 3hi frecventa de monitorizare (tabelu1 4.10) este in functie de numarul de
Tabelul49 locuitori arondati la sistemul centralizat de alimentare cu apa:
Elemente Rauri Lacuri Ape Ape costiere
tranzitorii Frecventa de monitorizare pentru surse1e de apa
Biologice , Tabelu14.1 0
Fitoplancton semestrial semestrial semestrial semestrial Nr.locuitori Frecventa
. '
Alta flora 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani < 10.000 4 ori/an
acvatica 10.000-30.000 8ori/an
Macronever 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani > 30.000 120ri/an
tebrate
Ihtiofauna 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani Frecventa de monitorizare pentru sursele de apa trebuie, a,l~~sa astfe1
Hidromorfologice ind it sa furnizeze informatii despre intensitatea si efecte1eprk&llJnHan tropice
Profil 1 datal 6 ani asupra unor zone si acolo unde este necesar sa evalueze spatio -temporal
longitudinal schimbarile in starea acestor ecosisteme acvatice.
Elemente Continuu lunar
hidrologice Ierarhizarea activitatii laboratoarelor de calitate a apelor
Elemente 1 datal 6 ani 1 datal 6 ani 1 datal 6 ani 1 datal 6 ani
morfol ogice Avand in vedere numarul mare de analize ce vor trebui efectuate,
Fizico-chimice frecventa si comp1exitatea acestora este necesara ierarh izarea activi tatii
Temperatur trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial 1aboratoare1or care efectueaza analize de calitate a apelor in 1aboratoare: locale,
a bazinale si regio nale. De regula, laboratoarele regionale trebuie sa faca toate
Regimul trimes trial trimestrial trimestrial trimestrial tipurile de analize.
oxigenu1ui
Salinitate trimestrial trimestria1 trimestrial trimestrial Existenta unui personal de specialitate bine pregatit din punct de
Regimul trimestrial trimestria1 trimestrial trimestrial vedere profesional, imp1icat in aplicarea prevederilor complexe ale
nutrientilor Directivelor Europene si in special a Directivei Cadru in domeniu1
pH, trimestrial trimestrial apei;
alcalinitate,
bicarbonati, Dotarea cu aparatura de observatii, masuratori si prelevari probe
carbonati, precum si aparatura de laborator in vederea realizarii analizelor
duritati mediil or, componentelor si parametrilor suplimentari prevazuti de
Al!i poluanti trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial Directiva Cadru si celelalte Directive Europene.
Substante lunar lunar lunar lunar
prioritare 4.2.10. Analiza economica a utiliziirii apei

Directiva Cadru pentru Apa este una din primele Directive Europene in
domeniul politic ilor de mediu ce considera in mod explicit aspecte1e
117
116
EQRx=Starea actualalStarea de referinta
economice in cadrul proceselor pentru atingerea obiectivelor. In conformitate Conditii naturale
cu cerintele formulate in Art. 5 si anexa III din Directiva este necesara
1
efectuarea unei analize economice pentru recuperarea costurilor serviciilor de Interval echilibru MEDIU OOZVOLTARE
0.95 _capaci tatea de autoredresare a ecosistemelor
apa. nu este depasita
Pentru ca dezvoltarea in domeniul apelor sa fie durabila este necesar ca S
ea sa fie sustinuta economic conform principiului "apa plateste apa". Din acest T 0.8
A
motiv in Art. 9 al Directivei Cadru pentru Apa analiza econornica trebuie sa
R Stare moderata
tina seama de principiul recuperarii costurilor, inclusiv costurile de mediu si E
cu resursele. A
0.6
Statele Membre trebuie sa promoveze pana in anul 2010 0 politica de
A Stare satifacatoare
recuperare a costurilor in domeniul apei care sa stimuleze folosintele in
P
utilizarea in mod eficient a resurselor de apa, Aceasta politica va stabili, pe E Starea actuala
baza analizei economice, 0 contributie adecvata a diferitelor folosinte majore I 0.3
in special industria, agricultura si alimentarea cu apa pentru populatie, l~
recuperarea costurilor serviciilor de apa, Contributia astfel stabilita va tine Anul
seama de efectele de mediu, economice si social~, precum si de conditiile
geografice si climatice specifice. ' 2005
2015

Analiza economica va contine informatii suficiente si detaliate pentru:


a face calcule relevante necesare luarii in considerare a principiului Fig. 4.16 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu
recuperarii cheltuielilor serviciilor de apa, tinand seama de prognoza pe
termen lung privind necesarul de apa din cadrul bazinului/districtului In prezent cursurile de apa din Europa se afla ~ntr-o ~numi!a s~are
hidrografic si daca este necesar: denumita "stare actuala" . Prin masurile care se vor lua, m special masun de
- estimarea nivelului tarifelor si cheltuielilor asociate cu serviciile de apa ; investitii pentru reducerea poluarii la surse, starea. apelor se va imbunatati si va
estimarea investitiilor inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor atinge in anul 2015 stare a buna/potentialul ecologic bun. . ~
asemenea investitii; Intervalul corespunzator starii bune si foarte bune a apelor reprezmta
intervalul de echilibru tntre DEZVOLTARE si MEDIU, interval in care
a decide asupra celei mai bune cornbinatii de masuri din punct de vedere al
eficientei costurilor in domeniul apelor care trebuie incluse in programele capacitatea de autoredresare a ecosistemelor nu este depa~ita.
La realizarea analizei economice se iau in considerare veniturile ~i
de masuri, pe baza estirnarii costurilor potentiale de realizare a acestor
rnasuri. costurile aferente serviciilor de apa si anume:
Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevazute de Directiva Cadru servicii de gospodarire a resurselor de apa: ~
pentru Apa se vor lua in considerare minim doua scenarii (figura 4.16) si _ serviciul privind cunoasterea cantitativa si calitativa a resurselor de apa
anume: si de prognoza a evolutiei regimului hidrologic;
S~en~riul de baza ce p.resupune luarea de masuri pentru implementarea serviciul de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa;
directivelor europene din domeniul calitatii apelor in conformitate cu ser viciul de aparare tmpotriva [nundatiilor; .
serviciul de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din
prevederile fiecarei directive;
apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale; .
Scenariul optim ce presupune masuri suplimentare fata de scenariul de
serviciul pentru asigurarea potentialului hidroenergettc prin baraje1e
baza pentru atingerea in anul 2015 a starii bune/potentialului ecologic bun a
apelor, in conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa. lacurilor de acumulare;
118

serviciuI pentru managementuI nisipului si pietrisului din albiik


cursurilor de apa;
serviciul de protectie a calitatii apelor.
- a - rata de discount, de regula 6%;
VNA trebuie sa fie pozitiv pentru ca investitia sa fie rentabila.
1]9

Servicii publice de alimentare cu apa, canalizare ~i epurare:


captarea, stocarea, tratarea si distributia apei; Categorii de costuri prevazute de Directiva Cadru pentru Apa
colectarea si epurarea apelor uzate. Tabelul4 11
. " Analize~e efec.t~ate lao nivel.ul V.E. recornanda ca tarifele pentru
Costuri de operare ~i intretinere - Toate costurile. pe~tru
serviciile de apa potabila canahzare si epurare sa nu fie mai mari dedit 4-4 50/( entinerea In functiune a unitatii pe durata de viata .la
din venitul mediu pe familie, pentru a fi acceptate din punct de vedere sociaj , 0 mara~etrii proiectati: materii prime si materiale, energie,
ppersonal, intretinere si repar~tl1,
.. ec hiIpan:en te.. .. . V
Categoriile de costuri prezentate de Directiva Cadru pentru Apa sum I-
ro
urmatoarele (tabelul 4.1 I): Costuri de capital - Costunle aferente investitiilor nor precum 'u
si cheltuelile legate de amortizare . _ . c
costuri financiare; ro
c
costuri cu resursele de apa; Costuri administrative - reprezmta costunle aferente t;::
costuri de mediu. sectorului administrativ si costurile de monitorizare, de regula 'C:::3
~

ele sunt incluse In costurile de operare si intretinere <Zl


0
Alte costuri directe - reprezinta . costurile legate de U
Rata de recuperare a costurilor (Rrc) se calculeaza pe baza urmatoar-; V
formule: descresterea productiei datorita unor rnasuri restrictive. I?~ .~
exemplu, pierderi In productia agricola datorita constructiei 6
V-S 0
Rrc = - - (4.4) unor lacuri de acumulare. c
0
C u
Costuri de mediu - costurile produse de apa incarcata cu :::3 v
unde: V reprezinta veniturile totale incasate pentru serviciile de apa; :.a ......
S - subventiils In tariful pentru apa; poluanti - ele sunt asociate cu costuri~e de refac:re _a :ali~atii V
l-
:::3 ~

C - costurile economice pentru serviciile de apa. apei si a ecosistemului si CU costunle pentru msanato~lr.ea 6 ir:
0
V
populatiei afectate de poluarea apelor. Exen~.plu: c~stunle "0 U
'C
suplimentare pentru epurarea apei In cazul unui oras dm aval :::3
Rata de recuperare a investitiilor (Rri) se calculeaza utilizand ecuatia: u:
~

datorita apelor neepurate corespunzator deversate de un oras 0


Rn = Vi
(4.5) din amonte. U
Ci [1+(Rd)i J Costuri cu resursele de apa - costurile aferente monitorizarii >ro
0-
unde: Vi rcprezinta valoarea totala a invesntiuor- resurselor de apa si a exploatarii si intretinerii lucrarilor de :::3 ro
u v
Ci - costurile de investitii:
, , " gospodarire a resurselor de apa: lacuri, diguri, derivatii, etc. 'C "0
:::3 v
Rd - rata de discount; ~
o: ~
I - anul dupa finalizarea investitiei. U
0 o:
I-
:::3
-
cr:
V
I-

Rentabilitatea unei investiti] se calculeaza utilizand valoarea neta


reactualizata VNA(S):
Analiza economica trebuie efectuata atat pentru selectarea masurilor
n
VNA (S)= Ia z s, (4.6) (scenariul optim) In vederea obtinerii starii bune a apelor cat si pentru stabilirea
t=o tarifelor In vederea recuperarii corespunzatoare a costurilor.
unde: Sn este balanta fluxurilor de venituri nete la timpul n ce reprezinta
durata de viata
, a investitiei:
, ,
121
-;actualizarea Planului de management al bazinului/distrietului hidrografic.
Participarea publicului este un ' " , Statele Membre trebuie sa asigure pentru fieeare bazin/distriet hidrografie
durabil al apelor ~i este cerut de Dire fpn~cI~lU Important al managementului publiearea si punerea la dispozitia publicului si a util izatorilor de apa pentru
Europene. Directiva prevede infon: Iva a ru pentru ~p~ 20?0/60 a Uniunii comentarii a:
publicului la nivel local, zonal (sau b~~~aICO~su!tarea ~I. unpucarea activa a ealendarului ~i programului pentru elaborarea Planului de management al
bazinelor transfrontaliere (figura 4.17). ), aponal ~I mtemaponal in cazuj bazinului/districtului hidrografie, inclusiv modul de eonsultare, cu eel putin
trei ani inainte de data aprobarii Planului;
unei sinteze a problemelor de gospodarire a apelor care exista in bazin eu
eel putin doi ani inainte de data aprobarii Planului;
proieetului Planului de management al bazinului/distrietului hidrografie eu
eel putin un an inaintea aprobarii lui .
Statele Membre trebuie sa asigure eel putin sase luni primirea de
comentarii in seris asupra doeumentelor mentionate anterior pentru a realiza
Implicare consultarea ~i impliearea activa a publicului.
aciva 4.2.12. Planul de management al bazinului/districtului hidrografic

In eonformitate eu prevederile Direetivei Cadru pentru Apa, continutul

------------- cadru al planului de management pentru bazinul/distrietul hidrografie se


prezinta in tabelul 4.12, Planul de management se refera in prineipal la
managementul calitatii apelor si are la baza eonceptele noi prevazute de
Direetiva Cadru pentru Apa si eelelalte directive europene in domeniul calitatii
r ape!.
a Realizarea si implementarea pe mari bazine hidrografiee si in speeial pe
bazinele hidrografice internationale a planului de management al calitatii
Fig. 4.17 Participarea publicului
apelor reprezinta 0 mare provocare pentru toate tarile din Uniunea Europeana,
Toate aceste nivele sunt im rt ' ~vand in vedere caracterul de noutate al acestor planuri si lipsa de experienta.
Nivelul international este import ~o ante pentru a asigura succesut activitatii. In contrast eu aeeasta se poate afirma ca in privinta managementului
conlucrari] ~i' a implemenrg ,~n pe.ntru ca eI a~igura cad~I si posibilitatea cantitatii apelor exi sta 0 foarte buna experienta atat in tarile din vestul
hidrografic. rn umtare Ia mveluI bazmului/districtului Europei cat si in tarile din centru si estul Europei. Din acest motiv, probabilla
Exista diferente intre aceste nivele " . ' nivelul Uniunii Europene au fost foarte purine initiative de a legifera aspecte
corespunzatori, ce tipuri de activitati sunt c pnv:nd. cme, su~t .st~keholderii legate de managementul cantitatii apei. Singura preocupare notabila in acest
activitati ~i ce forme de managem' t ' iordoi cand trebUle sa alba loc ace ste
nive!. Este necesara conlucrarea
planificata corespunzator.
I:: ~I. cOlor ?nan~ sunt ~erute pentru fiecare
e mve e ~I legatura dintre acestea trebuie
domeniu se refera la Directiva privind managementul inundatiilor,
Instrumentul de implementare al Directivei Cadru, reglementat prin
Articolul 13 si anexa VII este reprezentat de Planul de Management al
Statele Membre trebuie sa incura'ez ' li . ~ bazinului/districtului hidrografic care, pe baza cunoasterii starii corpurilor de
interesate in ' 1 . , J , e Imp icarea activa a tuturor partilor apa, stabileste obiectivele tinta pe 0 perioada de 6 ani si propune masuri pentru
Imp ementarea Direct]vel, in particular in elab '
orarea ~l atingerea "s tarii bune" a apelor.
123
122 a
par tea A: Planul general ce cuprinde problemele de important bazinala cu
Continutul cadru al Planului
~te transfrontaliere si se refera la: 2
de Management al BazinuluiIDistrictului Hidrografic eursurile principale ale raurilot care au bazine hidrografice > 4000 km

Capitolul Denumirea
Tabelul 4.12
- laeurile eu suprafete > 100 km" 2
')

I Introducere - acvifere transfrontaliere cu suprafata > 4000 km


IT Prezenta~ea generala a bazinului hidrografic -- Dunarea, Delta si apele costiere.
Par tea B: Planurile nationalc de management ale tarilor dunarene.
III Caractenzarea apelor de suprafata
IV Caracterizarea apelor subteran~ - _ Realizarea planurilor de mangement se face in etapa (figura 4.19),

V Ident.ificarea si cartarea zonelor protejate - astfe1:


VI Analiza economica - Etapa 2004: se refera la elaborarea capitolelor I-VI din Plan;
Etapa 2007: se refera la realizarea sistem ului de monitoring integrat al
VII M~nit~ringul integrat al apelor apelor (eapitolul VII), in conformitate cu prevederile Directivei Cadru si
VIII Obiectivele de mediu
IX Programe generale de masuri ale celorlalte Directive europene;
Etapa 2008: Elaborarea Planului, capitolel e VII-XIII pe baza date10r
X Programe speciale de mas uri fumizate de noul sistem: de monitori ng integrat al apelor. publicarea
XI Informarea
Mod I d 'b. ..
consult~ea ~I. participarea activa a nublicului primul draft al planului si supunerii acestuia informarii si consultarii
XII u e 0 tinere a mformatiilor ui
XIII Concluzii si recomandari ' publicului;
Etapa 2009 : publicarea Planului ~i aprobarea acestuia;
A Etapa 2009 -2015: Implementarea Planului in vederea atingerii starii bune a
In bazinul Dunarii Comisia lnt . ~
Dunarea (ICPOR) reprezidta pl tf :matlOnala pentru Protectia fluviului apelor;
Management ICPOR la prop a ormRa e coordonare a elaborarii Planului de Etapa 2013: Analiza realizarii Planului si 1nceperea elaborarii celui de-al
ret, a a au~at ~a bazinul Dunarii si
. , unerea omaniei d~ doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic care se va implementa
apele costiere romanesti rezultf d A

Dunarii (OHD). ' an in acest mod Districtul Hidrografic al


1 - -;c:.:~i:':'-: : --: A .. .. li "' .. " . .. ri

~
..ICPOR a stabilit ca Planul de Mana . . . . : 1~l'\flUI I .. <:t .... I,..

l4-_~_---l ,~:y __ ~
tArt.S- S I
Dunam, sa fie format din doua parti (fi gement al Districtului Hidrografic al l.. _ _ l

,I igura 4.18) : L---..,.,-----.----c--'-' I


I
I
I
I


>
><t:
u :s
:>
::::>
a:
t..?
-~ ::c
I..U ~ 0
t..?
UJ
z:
J:J :$ u 0 :$ ex: ~
.:::
~ ~
I.U u.J
--' Q;!
Z z I--

~
1--
:J
~. ex:
::E:: l- 6~ Vl
ex: {3
lU a:
lU
Z
::::> (3
Z
,.--t:
J:J
.::: a:
UJ
Vl
~ 00
u
~ z
::::>
ei
--'
a:
u
:c :E --'
::::>
:::E:
0
.!.l
.... t..? ~ 00 r S; co a:
!.!.J
~ UJ ::::> ::!l co
.,\".1 at: o, :z a: StHhilirc;o proto:,..-..n l .. r d,..
~
UJ Vi p.,,,t.-.. ,in .. 1
:~
a: 0
U.J Jo:I.. h ...... r c .. . "lan.,I,,' d .. ",A",,,ri h

--
!'-f ...... l/;ernoo-n lul n .. A .... t ... hidroSC ..... I'\c (Art . I I )
\!J ~ co Vl Ili d ,-.. ~ .... ltc 1"1\1811
rl r!,oo" (Art . l~ 2S . App. VII )

Fig. 4.18. Structura


. Planului de M anagement
- a1 Fig. 4.19 Etapele de realizare a planului de management al
Districtului Hidrografic al Dunarii BazinuluifDistrictului Hidrografie

L_ - - - - -
124
125
In continuare cicluI de planif ..---------=-::--- - - ---=:--:------=-------------:-----::-----:-----:---:--:--
Bunurile care pot fi inundate sunt numeroase si includ: locuinte,
infrastructura de transport si a serviciilor publice, unitati industriale, unitati
comerciale si teren agricol. De exemplu, numai in bazinul Rinului locuiesc mai

~~nda~:reetiva privind evaluarea i managementul riseului la


mult de 10.000.000 oameni, in zonele cu rise la inundatii si pagubele potentiale
in caz de inundatii sunt de 165 miliarde Euro.
Pentru viitor se prognozeaza cresterea riscului la inundatii datorita:
cresterii frecventei si amplitudinii viiturilor avand in vedere schirnbarile
4.3.1. Introducere
climatice;
dezvoltarii econornico-sociale a zonelor supuse riscului producerii
Intre anii I998 si 2004 s-au rodus E inundatiilor.
importante (figura 4.20) dintre care menl:o ~ ~~ .~ropa peste 100 viitu-]
A

Este unanim acceptat di inundatiile nu pot fi in totalitate prevenite,


si Elba din anul 2002. Aceste viituri au ~a~:~ ;g~u~ e cat~strofale pe Dunare
cu toate acestea .este necesara reducerea riscului pierderii de vieti omenesti
500000 de oameni si pagube de 25 miliard" E e ~orfl evacuarea a circa
~i producerii de pagube.
anului 2005 In Austria Belgia F G e .uro: Viiturile produse In vara
, , ranta ermama "1 R A A vand in vedere ca cele mai importante rauri din Europa sunt
cresterea pagubelor mentionate
, anteri
. or.' '( omania au contnbuIt la
transfrontaliere, actiuni coordonate la nivelul Uniunii Europene sunt necesare
pentru imbunatatirea nivelului de protectie contra viiturilor.
Dezvoltarea durabila a Europei poate fi compromisa daca nu se vor lua
masuri adecvate pentru reducerea riscului producerii inundatiilor si evitarea
pierderilor de vieti omenesti si pentru limitarea pagubelor.
Uniunea Europeana are 0 buna traditie in domeniul legislatiei privind
calitatea apelor, dar problema privind managementul inundatiilor si impactul
schirnbarilor climatice asupra viiturilor nu au fost inca legiferata.
Reducerea efectelor inundatiilor poate fi realizata prin implementarea
noului concept de management integrat al riscului la inundatii care
presupune urmatoarele etape (figura 4.21):
prevenirea inundatiilor;
protectia contra inundatiilor;
prognoza viiturilor si avertizarea;
actiuni pe durata inundatiilor;
reconstructia zonelor afectate.
Noua Directiva privind managementul riscului la inundatii legifereaza
primele trei etape ale noului concept prezentat anterior si are ca obiectiv
general stabilirea unui cadru pentru evaluarea si managementul riscului la
inundatii in scopul reducerii consecintelor negative asupra sanatatii umane,
mediului, mostenirii culturale si a activitatilor economice.
Directiva va asigura coordonarea actiunilor din cadrul unui
Fig. 4 .20 Aspecte privind inundatiile din Europa bazin/district hidrografic pentru:
evaluarea preliminara a riscului la inundatii;
127
126 harta bazinului/districtului hidrogr afic ce va conti ne urmatoar ele: lim ita
elaborarea hartilor privind hazardul inun ..
e1aborarea Planu1ui d
. , . ,
.datiilor I a riscului la inundatii;
-- bazi nului/d istr ictului; lim ita subbazi nului; lim ita apelor cos tiere du pa c az;
e management al nscu1ui la inundatii
topografia si utilizarea rerenulu i:
~~~~~~~~~ , . e
desc rierea viit urilor ca re s-au produs si ca re au avut con secint neg ativ e
Prevenirea inundatiilor ilor
Evitarea sau diminu~rea semnif ieative as upra vietii oame nilor, mediului si aetivitat eeono m iee
Protectia contra inundatiilor
cresterii riseului la inundatii
Reducerea frecventei de '
inel uzand zo nele inundate si pagube le produse:
prin: impaduriri; reducerea ev aluarea pentru viitur ile viitoare a consec intelo r negative potentiale asupra
produeere a inund~liilor ~i/sau
~azelor eu efect de sera; vietii oame nilor. mediului $i aet ivita tilor eeo nom iee luand in eonsiderare
a efectelor acestora prin
implernentarea unui nou
m~suri structurale si in special topografia, poziti a $i earae teristieile generale hidrologiee si geomOlfolog iee
concept de amenajare a i
pnn masuri nestructurale. ale eurs ur ilor de apa, pozitia zonelor populate, a zonelor eu aet ivit at
bazinelor hidrografice etc.
eeo nomiee $i a dezvoltarii eeo nomieo -soeiale pe te nnen lung. De
asemenea . evalua rea va include $i impactul sehimbarilor climatice asupra
Reconstructia zonelor Prognoza viiturilor ~i
afectate avertizarea produee rii viituri lor.
Pe baza ev alua rii preliminare a riseurilor la inundatii. Statele Me mbre
Asigurarea confortului Elaborarea prognozei
VOl' identific a zo ne le eu rise potential semnifieativ la inuudatii . Pentru aee ste
neeesar pentru cetateni, viituriJor si avertizarea i
refaeerea activitatilor autoritatilor zone Statele Me mb re VOl' elabor a harti priv ind hazardul inundatiilor si hart
econornico-sociale competente, a
privind riseul la inundat ii .
, ,
afectate de inundatii populatiei si a unitatilor
reconstructia economico-sociale
infrastructurii de
4.3.3. Har!ile privind ha zardu! tnundati ilor 5 i a riscului la inundatii
gospodarire a apelor si
reaetualizarea planului Actiuni pe durata inundatiilor Hart privind hazardul tnundatillor trebuie sa fie facute pentru
ile
de management aJ ~ct.iuni pentru diminuarea ;i zonele care pot fi inundate 'in eo nformitate eu urmatoarelc seenarii:
~riscuJui Ja inundatii .J Iimitarea efeetelor inundatiilor viituri ell probab i1itate foart e mica in sensul evenimentelor extre me;
asupra cetatenilor, bunurilor
viituri ell probabilitate med ie (de exemplu ell viituri eu peri oad a de revenire
acestora, a unitatilor economieo-
so~iale ~i asupra mediului si 2: 100 ani);
asigurarea unor eonditii viituri eu probabilitate ma re, und e este cazul.
corespunzatoare pentru populatia Pentu fieeare din see nariile enumerate anterior trebui e pre zentate
evacuata din zonele calamitate '
unnatoar ele ele me nte :
extinderea zonei inundate;
Fig . 4.21 Managementu1 integra~a1 riscu1ui la inundatii la nivel de bazin
adaneimea apei sau nivelul apei dupa caz;
hidrografic
viteza apei unde este neee sar.
Hartile pri vind riscul la inundatli (figura 4.22) se refera la
Avand in vedere diversitatea geo afi ~ . . . ~
umane, Directiva propusa asigura 0 fl 'b~l' caf I hidrologica a asezarilor con secintele majore potentiale datorate inundatiil or pentru fiecare din
A ' eXI I itate oarte ma St 1
m ceea ce pnveste implementarea ei.
. re ate or Membre seenariile mentionate anterior si exp rima urmatoarele:
numarul loeuintelor potential afeetate;
tipul aeti vitatilor eeonomiee si zonele potential atectate:
4.3.2. Evaluarea preliminara a riscului la inundatii unit at din anexa l-a Dire eti va 96/6 1/EC (IPPC) care pot eauza poluari
i1e
aee iclentale in cazul inundarii;
Eva1uarea preliminara a n.scului .
Ul la inundtii va include:
128
129
ariile protejate: limitrofe sursel d - . _
imbaiere si recreere; destinate o;rot:c~~~ ~es~~nate pot~biliza~~i; penm, Continutul cadru aI Planului de management a riscului la inundatii se
apa ~ste un factor important; rei a itatelor ~I speculor unde prezinta in tabelu14.13.
o alte informarii pe care Stat 1Mb
zonele und~ se produc e t~ em re ~~ c~nsidera utile ca de exemplu: Planul de management a riscului la inundatii in bazinul/districtul hidrografic
. recvent vuturi care transporta f -. Tabelu1413
Importante de aluviuni, informatii privind pao- U b I . can Hatl
de inundap t, ' e e e potentlale cauzate Capitol Denumire
I Introducere
II Evaluarea preliminara a riscului producerii inundatiilor
III Harti privind hazardul inundatiilor si a riscului la inundatii
IV Definirea gradului acceptat de protectie impotriva inundatiilor
V Descrierea actiunilor si masurilor necesare pentru atingerea
gradului acceptat de protectie impotriva inundatiilor
VI Descrierea modului de informare si consultare a publicului
VII Descrierea modului de coordonare a realizarii Planului pe
bazine/districte intemationale

Planul de management a riscului la inundatii trebuie sa ia in considerare


aspecte referitoare la: costuri si beneficii; extinderea inundatiilor in zonele
potentiale de retinere a viiturilor; obiectivele de mediu stabilite de Directiva
Cadru pentru apa; managementul solului si a apei; planificarea teritoriului;
conservarea naturii; navigatie si alte infrastructuri.
Planul trebuie sa se adreseze tuturor aspectelor privind managementul
riscului la inundatii si anume prevenirea, protectia, pregatirea incluzand
prognoza viiturilor si sistemul de avertizare tin and seama de caracteristicile
particulare ale bazinului/districtului sau ale subbazinului. Planul trebuie sa mai
Fig ura 4.22 Ha rta privind riscul producerii inllndatiilor includa zonele cu inundare controlata.
Etapele de realizare si raportare a Planului de management al riscului la
4.3.4. Planul de management al riscului la inundatii
inundatii se prezinta in tabeluI4.14.
Planul de management a riscului la inundatii elaborat de un Stat
. Sta~ele Mem bre treb llie sa elaboreze PI . . . Membru nu trebuie sa includa masuri care prin extindere si impact sa produca
la inundarii coordonate la nive l I . . a?ur.1 de management al risc ului
hartilor p~ivind hazardul inundat~ilo~aZ.Illlll~~d~~tnctu.lu.i hid.rografic pe baza
dezatenuarea viiturilor in alte tari din acelasi bazin/district hidrografic decat
numai in cazul in care acest lucru a fost agreat.
pen tru zonele c u rise cu potential 'sem '~f~ a . a1rtl .or pn v.I.nd nscul la inu ndatii
, 111 icativ a tnundaru. Statele Membre trebuie sa asigure implementarea coordonata a
Statele Membre treb uie sa stabil e - b' '. - Directivei Cadru pentru Apa si a Directivei privind managementul riscului la
zonele de rise potent ial semniflcat' I a~ca 0 I~ctIv:le Planului pentru
. . IV a mundatn luand ' id inundatii in scopul atingerii obiectivelor de mediu.
consecintele negative pote ntiale a inundati il ' . _ _ _ " III co nSI erare In concordanta cu legislatia cornunitara, Statele Membre trebuie sa
~i activitatilor economice. ' or asupra sanaran: umane, mediul ui
informeze publicuI despre: evaluarea preliminara a riscului la inundatii, hartile
privind hazardul inundatiilor, hartile privind riscul la inundatii si planul de
management aI riscului la inundatii.
131
130
Etapele de rea1izare si raportare a P1anu1ui de man agement a1 riscu1ui 1a . I . numarul de specii de ichtiofauna pentru unele cursuri de apa din
babltate or ~l ~ ~ ~ . fl t 1
inundatii . (S S h tz 2006) de unde rezulta ca dupa renaturarea unui a uen a
A strIa . c mu,
0 U . arul de specii de pesti a crescut de la lOla 19. Un a t exemp1u
' 1

Nr.crt Etana Terrnen


Tabe1u14 14
-- "U1Ul Drava numa ' ~ d 1 .
ra, ura 4.24) n reprezinta reducerea captu~lo~ d~ ~.rap din Dunare e a clrc~
(fl~0_7000 tlan din perioada anterioara indiguiru la 1000-2000 tlan dupa
1 Identificare a autorit atilor competen te ~ i X +61uni
not ific area catre Comisia Europe ans ~~alizarea indiguirii Dunarii (Staras, 1998).
2 Armonizarea le gis latie i Statelor Membre X' +2 ani -
cu prevederile Directivei si comunicarea
catre Comisia Europeana
25 -rr================----------
3 Evaluarea preliminara a riscului la X +3 an i - Inainte de rena turare

inundatii
20
4 Harti privind hazardul inundatiilor si a 22.1 2.20 13
risc ului la inundatii .~
(l)

5 Elaborarea ~l pu blicarea Planului de 22 .12.20 15 Q.


(l)
15
management al riscului la inu ndatii ...
"0

6 Re actualizarea analizei preliminare a 22.12.2018 ~l apo i din ~


'Q
(l)
risc ului la inundatii 6in 6 an i Q.
til
7 Raportarea de catre Comi sia Europeans a 22 .12.201 8 10
modului de implementare a Directivei
catre Parlamentul si Consiliul Europ ei
--
2ftl
E
:l
Z

8 Reactualizarea harti lor privind hazardul 22.12.2021 ~ l apoi din 5 l Dupa rena turare
inundatiilor si a ris cu lu i la inundatii si a 6in 6 ani
Planului de management al riscului la
0 -1------.-- - - - , - -- 1
inundatii 100 120 140 160
- .. A 40 60 80
7*
X data mtrarn m vigoare a Directivei privind ev aluarca ~l o 20
managementul riscului la inundatii. Adancime maxima a apei(cm)

Fig. 4 .23 Corelatia dintre carac.~eristicil~ habitatului si


4.4. Noul concept de amenajare a riiurilor numarul de specll de pesti

4.4.1. Principii Aceasta reducere a biodiversitatii acvatice este cauzata de: ~ .


intreruperea concctivitatii longitudinale p~~ rea~izarea unor lucran
. In ult i.mii 50 de ani raurile din Rom ani a ca de altfel majoritatea raurilor de barare tara pasaje de trecere pentru speciile mlgratoare; .
din Europa si de pe m amamond, au suferit profunde tran sform ari in vederea
intreruperea conectivitatii laterale dintre ~au ~iAlunca inundabila pnn
utilizarii functiilor acestora pentru de zvoltarea activitatilor economico-so ciale.
realizarea unor mdiguiri pe sectoare lungi de rau .
A . Ex ista sU~i.ciente caz~~i in care trans formarile hidrornorfologice ale
raunlor pen tru utilizarea functiilor econo mice, au afect at functii le eco log ice ale
ace stora (Nijland H. si M enke U; 2005) . .
Astfel in figur a 4. 23 se prezinta legatura din tre caracteristic ile

l
132
T 8000
c::::::::J S u proi nd ig u ita
- C ip r inide 7000

6000

I 5000
a::l
..c Ql
4000 c
.s
3000
----~--------
- -- ----- -------- --~-~

2000
~
~ 1000
14000 "

13000 ~
12000 "
i
1\1 ~
~
I

Fig. 4.24 Dinamica indiguirilor ~i capturilor de ciprinide in perioada


-;;;
U 11000 i I A!\

~
5
~
~
I
1961-1993 in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii }5
o
(j)
10000 -t

9000
~ V h
Noul concept de amenajare a raurilor are la baza principii le dezvoltarii
durabile care plead de la ideea ca "Apa este 0 mostenire care trebuie aparata, 8000 \J

pastrata ~i tratata ca atare". 7000 -,


Directiva Cadru pentru Apa si Directiva privind Evaluarea ~i I
6000 ~
Managementul Riscului la Inundatii promoveaza un nou concept privind
5000
!
~ -,--_ - ----r- - - -- - ----- - - r -
----- __
.. .-- _ ._- - - - ,--- - --,---
_ _J
amenajarea raurilor, avand printre obiectivele principale reducerea riscului la 1940 1960 1980 2000
1840 1860 1880 1900 1920
inundatii si conservarea biodiversitatii mediului acvatic. Tlmp (ani)

Noua strategie de amenajare a raurilor pomeste de la ideea ca raurile ~i Fig. 4.25. Variatia clebitelor maxime,anuale pe D~lI1are la Bazias
coridoarele acestora formeaza ecosisteme complexe care includ terenurile ~ si tendinta acestora in perioada 1840-_006
adiacente, flora si fauna si cursurile de apa. Aceste ecosisteme depind de
regimul cursurilor de apa in care debitele, transportul sedimentelor, . d' ' 10 1' reprezinta un
Prin urm are, solutia suprainaltarii in c? n~lIl u are a .1g~ll l. be materiale (J
temperatura apei si alte variabile au un rol bine definit. In cazul producerii unor clrum la capatul caruia se afla piercleri cle viet: omenest: ~I pagu
modificari ale acestor variabile fata de valorile existente in mod natural
echilibrul este dereglat. Este motivul pentru care amenajarea raurilor prin foane mari clatorita i Il\mclarii lor. ._.: respunzatoare a cursurilor cle
Consecintele negative ale amenajaru neco . .. "J ' u conclus Ja
lucrari ingineresti trebuie sa aiba ca obiectiv mentinerea in timp si spatiu a
apa pre~um si ~ch imbarea modului cleo procluc:r~ ':. V~I:U I I O,l ~eneric "Mai
echilibrului dinamic global al cursurilor de apa, elaborarea unui nou concept de amenajare a acestora enurnit c:
Indiguirile cursurilor de apa pe sectoare lungi de rau au condus nu
omit spatiu pentru rauri . A ."

numai la reducerea biodiversitatii mediului acvatic dar ~i la dezatenuarea


135
134 \in perspectiv a
4.4.2. Mai tnult spa/ill pen tru r/iuri

"Mai mult spatiu pentru rauri' sunt cuvinte cheie, care ilustreaza icleea
po litica ce domi na In prezent vestul E uro pe i, prin care se sustine necesitatea Obiectiv
redarii raurilor a ceeace "Ie -am luat" - luncile inundabile >- pentru ca Obiectiv economic
economic
aces tea sa cl reneze cor esp unzaror viituri le, In 10Cld incorsetarii raurilor intre
diguri.
Pentru realizarea aces tui dez iderat. In unele tari clin vestulul Europei.
sratul ac hizitioneaza tere nuri le din lunca inundabila, prin cumpa rare sau prin
compen sate cu alte terenuri.
Acest nou co ncept, "Mai mult spat iu pentru rauri", pres upune Zona de rete n~ e cu
inundare controlata
arrn o nizarea ce rinte lor soci ale si eco norni ce precum alimentarea c u apa,
apararea impotriva inund atiilor $i alte le cu cerintele eco logice.
Pe ntr u aceasta trebu ie asig urata co ntinuitatea rfiu lui si a legaturii sale cu "- - - - -P-4 '16 Noul concept de amenajare a raurilor .
ig. .k Starea de refennta
lunca inundabil a prin realizarea unor habitate (zo ne umede) pen tru:
co nservarea f lore i $i faunei ac vatic e, atenu area viiturilor si retinerea Ecosisteme Naturale
".-----------
nutrienti lor.
In aces t mod raul poate s a- ~ i manifeste mobi litatea $i sa se adapteze la I" \
I \
-- . . . . --.---...-...
---
presiunile ex terne perturbatoare si sa-si ment i na con ditiile cle autofuncti onare.
I \\
In nou l co ncep t cl e amenujare. masurile structurale (Figura 4 .26) se VOl'
lim ita la cele abso lut necesare ~ i anum e: *N
'0..
11
1 Starea buna
realizarea cle lacuri cle acumul are strateg ice In zon eJe de form ate a
viiturilor, In veclerea asigurarii cu apa a Iolosintelor $i red uce rii risc ului ce l
I
procl uceri i unor inund atii ; Pentru lacurile cle acumul are situate pe cursu rile 1
cle apa cu specii migratoare se vor realiza pasaje de trecere pentru biota; I
realizarea cle po ldere cu inundate dir ijata, pe sectoarele mijl oci i $i 1
inferi oare ale cursurilor cle apa, In vederca atenuarii debitelor ma xime ale
viitur ilor:
" real izarea de indig uiri pe sectoare scurte cle rau pent ru apararea im potri va Starea actuala
inund atii lor a loca litat ilor $i a unor obiect ive eco no rnico-sociale foarte Functii ecosisteme
importante; , 1 are a renatudirii raurilor
renatur area raurilor si creare a unor habit ate adec vate pentru conservare a $i Fig 4 27 Evolutia ecosisteme or ca unn 1
' . ' ~". t An general de unnatoare e
dezvoltarea flore i si faunei acvat ice . l\1asurile de r enatur ar e a raurr or sun I
Prin renatur area raurilor se ofera noi spatii pentru aten uarea tipuri/categorii: , I'
viiturilor $i noi spatii pentru natura reprezentate cle lunci le inund abil e, uncle habl'tate1or/elementelor landscape-ulm natura ,
restaurarea
se vor dezvolt a ecosisteme noi (Figura 4.27) care ofera co nditii optime pent ru restaurarea procese1or naturale; . d' rsitatii
flora si fauna acvat ica precum si pentru recrecre ~ i turism. ~ ' if e diverselor specii pentru cre~terea bIO rve .'
masun speer IC
137
136
Masurile de renaturare a elementelor landscape-ului natural in cazn ]
refacerii conectivitatii longitudinale sunt urrnatoarele:
1
indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu Bylerward
sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a
disparut;
realizarea unor pasaje de trecere a ichtiofaunei pentru lucrarile de barare Lohrwardt '
transversale a cursului de apa cu inaltimea mai mare de 50 ern.
Pasajele de trecere a ichtiofaunei se propun a fi realizate numai pe
sectoarele cursurilor de apa in care traiesc specii migratoare.
Masurile de renaturare a elementelor landscapului natural pentru
imbunatatirea conectivitatii laterale sunt urmatoarele:
orsoy-Land
restaurarea zonelor umede;
realizarea de zone cu inundare controlata;
restaurarea meandrelor/bratelor secundare; lIvericher Bruch MOndelheim
renaturarea malurilor - indepartarea sau realocarea digurilor pe sectoare
scurte de diu;
Itter-Himmelgeist
oprirea activitatilor din lunca inundabila si restaurarea reliefului .
Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar pe langa
renaturarea elementelor landscape-ului natural si restaurarea proceselor
naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzator folosintelor ~i
speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si lunca inundabila prin
Monheim t
modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor. Worringer Bruch
De asemenea, trebuie luate rnasuri specifice functie de tipul de specie.
De exemplu:
masuri de realizare a unui pescuit rational ; Koln-Langel
masuri de repopulare in cazul unor specii in declin etc.
Prin realizarea masurilor de renaturare a raurilor, prezentate anterior,
ecosistemele acvatice antropizate evolueaza de la starea actuala la 0 alta stare Niederkassel
reprezentata de potentialul ecologic bun sau la starea buna functie de tipul
corpului de apa (figura 4.27). - realizata
Pana in prezent, au fost renaturate anumite sectoare de rauri - prin - in constructie
realizarea unor zone umede - in tarile din vestul Europei si in special in
- propusa
Germania, Austria, Olanda si Elvetia.In Romania, au fost renaturate cu
_ _ _ -dig
rezultate foarte bune incintele Babina si Cernovka din Delta Dunarii, Ciobarciu
din bazinul Jijiei si se afla in proces de renaturare anumite sectoare de rau din 1JIiI__p1111l11 _ zona de retentie propusa
lunca Prutului, Muresului si Dunarii. - A 1 Rhine in landul
In figurile 4.28-4.32 se prezinta exemple de renaturare a raurilor din _ Zone de retentie eu inundare controlata pe n u
Fig. .28 a
Germania, Austria, Elvetia si Romania. Nord Rhine-Westphalia
138
--r===========---__.. 139

- Zona de retentie Bishicher lnsel


Inainte de renaturare

Raul Isar inainte de renaturare In Miinchen Raul Isar dupa renat urare In Miinchen

Oberschwe mmungsgebiete an
der Mittleren tsar
Aue
_ Oberschwem mungsge biet (Bestan d)
_ Ooerscbw emm ungsgebet (Planung)

li3' Siedlcngsgeble te
Deichli nien (Bestand)
- oe k hnne n (Planung)

1opo8".ptlK< IIeG""'ddd._,Geoba~.t""'''''' BlV''


http :/ /wwwg=date nbllY''' n M

. Raul Drava inainte ~i dupa renaturare


FIg. 4.29 Activarea unor brate secundare, raul Drava, Austria Raul lsar intre Miinchen si Landshut - zonele inundabile In trecut, prezent si viitor

Fig. 4.30 Realocare diguri pe raul lsar din Gerrnania


-- 141

Fig. 4.31 Realocarea digurilor pe raul Thur din Elvetia

-
143
142

4.5. Reteaua europeanii de informatii ~i observatii in domeniui


mediului
EIONET

4.5.1. Structura retelei

Agentia Europeana de Mediu (AEM) are ca obiect principal de


activitate producerea de informatii obiective, veridice si comparabile necesare
Comisiei Europene, Statelor Membre si publicului pentru a promova politica
de mediu si pentru a analiza eficienta acesteia. Pentru a realiza acest obiectiv,
AEM se bazeaza pe Reteaua europeana de observatii si informatii in domeniu l
mediului - EIONET (~uropean Environment Information and Observation
Network).
- .

EIONET are ca scop fumizarea unor date si informatii a carer cali tate
este garantata si estimari necesare evaluarii starii mediului inconjurator din
Europa si a presiunilor la care acesta este supus.
Reteaua EIONET a fost infiintata in 1994 (figura 4.33) si a devenit 0
sursa recunoscuta de date si informatii referitoare la calitatea mediului in
Europa si la presiunile si influentele exercitate asupra acestuia. Fig. 4.33 Reteaua EIONET
Pentru evitarea unor costuri suplimentare, EIONET se bazeaza in
primul rand pe retelele nationale de monitorizare existente in Statele Membre. Centrul Tematic European (CTE) este 0 grupare ?e ~rganiZjii~d~n
Prin intermediul retelei EIONET, Agentia Europeana de Mediu tarile membre ale Agentiei Europene de Mediu, cu :xpenenta .speci ica III
colecteaza date referitoare la mediu din Statele Membre garantand actualitatea, domeniul mediului, contactate de Agentia Europ~a~a de Mediu pentru a
veridicitatea si calitatea ridicata a acestora. Datele constituie baza elaborarii ... .. lementarea programului de lucru al Agentiei.
spnJlTI1 Imp .. . hi bari c1imatice
unor sinteze privind calitatea mediului din Europa precum si a unor informari In rezent CTE-urile acopera cinci domenl1: aer ~l sc I,m . . '
transmise prin intermediul site-ului Agentiei Europene de Mediu. Aceste apa, medi~l terestru, managementul resurse10r si al deseurilor, diversitatea
documente si informatii sustin procesele de management al mediului si de biologica (figura 4.34).
elaborare a politicilor de mediu. -tul Focal National (PFN) este reprezentat de un expert sau g~u~
Pu DC , . di desemnatl ~l
Reteaua EIONET are 0 relatie de parteneriat cu Agentia Europeans de de experti din cadrul organizatiilor nationalc de me iu ~l ape, I AEM
' , f . . I I net de contact a .
Mediu, Statele Membre si tarile participante. Aceasta retea cuprinde Agentia finantati de tara respectiva si aprobat a I pnnc~pa u .pu tionale de
Europeana de Mediu in sine, un numar de Centre Tematice Europene (CTE- PFN 'c~ordo~eaza reteaua nationala a1catuita din mal multe centre napona e
uri), experti din 37 de tari, 300 agentii nationale de mediu , precum si alte referinta (CNR-uri). d n
organizatii care se ocupa de colectarea informatiilor de mediu . Acestea sunt ,Centrele Nationale de Referinta (CNR-u~~) sunt ~eprezentate ~ u ,
Puncte Focale Nationale si Centre Nationale de Referinta. p de exp erti din cadrul organizatiilor nationale de mediu si
expert. sau un gru~ u Agentia Europeana de Mediu si cu Centrele Europene
ape, si coopereaza c ,
Tematice.
144
---.:::===------------ 75.2. Componenta EIONET-WATERIEUROWATERNET
14)

Una din componentele importante ale retelei EIONET este EIONET -


WATER (EUROWATERNET), care asigura informatii privind:
starea cantitativa si calitativa a apelor de suprafata si a apelor subterane;
tipurile si marimea presiunilor asupra resurselor de apa de suprafata ~1
apelor subterane datorate activitatilor umane.
Pentru evitarea unor costuri suplimentare, EIONET se bazeaza in
primul rand pe retelele nationale de monitorizare existente in Statele Membre.
EUROWATERNET este compatibila cu cerintele Directivei Cadru
pentru Apa precum si cu cerintele altor Directive Europene din domeniul
apelor.

4.5.3. Subsistemele EUROWATERNET-ului

Reteaua EUROWATERNET cuprinde urmatoarele tipuri de statii:


statiile de referinta care reprezinta statiile unde efectul activitatii umane
asupra calitatii apelor raurilor este neglijabil; mai mult de 90% din
Fig. 4.34 Domeniile de activitate ale Centrelor Tematice Europene suprafata bazinului are landscape natural;
statiile reprezentative necesare pentru evaluarea efectului activitatii
experti Cs~:-:~us;:n~ desemna~e de Statele. Membre si sunt alcatuite din umane (din industrie, agricultura, gospodarire cornunala, etc) asupra
cOlecteaza . ~ ~ e experp care apartin unor organizatii nationale calitatii apelor raurilor:
u '1 d si 0 ~ra III ~od regulat date despre mediu la nivel n~tional' CNR~
n e au omenu specifice de activit t d ." statiile de flux care sunt utilizate de regula pentru evaluarea incarcarilor de
aerului schimbari climatice a c, e exemplu: calitatea apei, calitatea substante poluante pe rami transfrontaliere. Ele se aleg astfel : in aval de
, , managementul deseuril bi di .
etc. (figura 4.35). 'f or, 10 rversitatea, energia zone unde se realizeaza amestecul dintre apa provenita de la sursa de
Calitatea apei
poluare si apa receptorului, unde concentratia apei raului sa fie cea mai
mare; dintre sectiunile de monitoring operational stabilite in confonnitate
cu prevederile Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene.
Statiile care fac parte din EUROWATERNET trebuie sa fie in
functiune in prezent si sa aiba un sir de date de minimum 30 de ani.
Diversitatea
Calitatea aerului Datele fumizate de EUROWATERNET sunt incluse in rapoartele
biologica .
emise de Sistemul informational al apelor din Europa (Water [nformation
fu'stem for ,Europe-WISE).

Schimbiiri c1imatice Reteaua EUROWATERNET este fermata din urmatoarele subsisteme:


Fig. 4.35 Domeniile de a tivit I
Subsistemul cantitatii apei;
C IVI ate a e Centrelor Nationale de Referinta Subsistemul rauri;
Subsistemullacuri;
147

Subsistemul cantitatii colecteaza date referitoare la:


Caracteristicile statiilor hidrometrice: numele statiei, tipul statiei - de
referinta, de flux, de precipitatii, numele raului, numele bazinului,
localizarea statiei - longitudine si latitudine, altitudinea si suprafata
bazinului, etc; ,
Debite si precipitatii: precipitatii medii anuale, precipitatia maxima zilnica,
debite medii anuale, debitul mediu cu probabilitatea 95 % si debitul maxim
anual.

Subsistemul rauri - Selectarea sectiunilor pentru acest subsistem se


face pe baza urmatoarelor criterii:
Cel putin 0 sectiune la 1000 krn', uniform rep artizata pe teritoriu;
Sectiuni reprezentative pentru bazine: mici 50 km"), medii (50 -250 krrr'),
mari ( > 250-1000 krrr') si foarte mari (1000-2500 km") .
Reteaua actuala EUROWATERNET de moni torizare a calitatii apelor
se prezinta in figura 4.36.
In cadrul subsistemului rauri se colecteaza urmatoarele tipuri de date si
informatii:
caracteristicile sectiunilor de monitorizare;
concentratiile substantelor prioritare si prioritare periculoase din rauri; Pi . 4.36 EUROWATERNET - susbsistemul de monitorizare
concentratiile nutrientilor si substantelor organice din rauri; g a calitatii apei raurilor
caracteristicile presiunilor din bazinu1 amonte.
S bsistemul ape subterane - Datele ~i informatiile care sunt ~ncluse i~
Subsistemullacuri - Selectarea lacurilor pentru care se VOl' fumiza date reteaua ;UROWATERNET pentru apa subterana se refer~ la corpunl~ de apa
subterana cu suprafata mai mare de 300 km sau care sunt importantc din p~nc~
2
in reteaua EUROWATERNET se face pe baza urmatoarelor criterii:
lacuri cu suprafetele de bazin mai mari de 1750 krn", uniform repartizate pe de vedere socio-eco~omic sau al mediului, sau care sunt expuse la presmm
teritoriu ;
1acuri reprezentati ve pentru urmatoarele categorii de lacuri: mici (0,1 -1 majore'Infonnatiile si datele colectate in cadrul subsistemu1ui ape subterane
km"): medii (> 1- 10 km") ; mari (> 10-100 km") ; sunt urmatoarele: . x , hid eologie
Datele si informatiile colectate in cadrul subsistemul ui lacuri sunt localizarea si caracteristici1e corpunlor de apa subterana. 1 rog ,
urmatoarele: presiuni, etc;
informatii privind caracteristicile lacurilor; localizarea ~i caracteristicile forajelor de prel~vare; . ' b t nte
concentratiile substantelor prioritare si prioritare periculoase din lacuri; date de cali tate a apei: nitrati, nitriti, amomu, OXIgen dizolvat. su sa,
concentratiile nutrientilor si substantelor organice din lacuri; prioritare si prioritare periculoase;
caracteristicile presiunilor din bazinul amonte.
148
localizarea si intruziunile de apa sarata. 149

S~bsistemuI ape tranzitorii, costiere ~i marine - InformatiiIe .


, A A

colectate In cadrul acestui subsistem se refera Ia: ' ~l datele 5. EVOLUTIA POLITICII ROMANESTI IN
caracteri~ti~i!e apelor tranzitorii, costiere si marine; DOMENIUL APELOR
car~ctenstIcI1e sectiunilor de monitoring si de flux
deblt~le .~i !nciirdirile corespunzatoars resurselor de apa afluenteA 1 5.1. inceputurile cunoasterii apelor
tranzitoni ~l costiere; In ape e

presiunile din bazinul amonte Anul de incepere a cunoasterii apelor romane pe baze hidrometrice este
calitatea apelor tranzitorii si costiere - nutrienti din apa _.. b 1838, an in care a Iuat fiinta statia hidrornetrica Orsova de pe Dunare. Primele
. .t ... , mam, su stante informatii despre apele tarii dateaza din secolul V i.e .n. si apartin lui Herodot.
pnon are si pnontare periculoase in biota, in sedimente si in apa rnarii. '
Primele incercari cartografice dateaza din anul 1532 pentru
Transilvania (Honterus) ~i din anul 1584 pentru Tara Rornaneasca si Moldova (
Costolda).
In secolele XVII si XVIII cand au inceput sa apara lucrari originale
scrise de romani , intalnim in aceste lucrari si informatii cu privire la apele tarii.
In cronica sa Letopisetul Tdrii Moldovei, Grigore Ureche se refera la doua
fenomene hidrometeorologice deosebite, la apele mari din 1504 si la seceta
neobisnuita din 1585. Miron Costin consemneaza in Letopisetul Tarii Moldovei
seceta deosebita din anii 1660-1661 .
Savantul si domnitorul Dimitrie Cantemir a redactat in 1716
"Descriptio Moldavie" care contine 0 harta cu peste 800 denumiri de rauri si
sate si capitolul "Apele Moldovei".
Din secolul XVIII au inceput sa apara si lucrari mai insernnate de
aparare impotriva inundatiilor. Prima derivatie importanta a fost facuta pe
vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti - 1775, cand apele mari ale
Dambovitei au fost dirijate catre Arges printr-un canal figurat pe harta lui
Rigas Velestinliul Tesaliofal, tiparita la Viena in 1797. Canalizarea raului Bega
a inceput in 1728, iar a raului Crasna in 1774.
Carre sfarsitul secolului al XVIII-lea interesul crescut al marilor puteri
europene pentru tinuturile romanesti au determinat aparitia unor lucrari in care
se mentioneaza elemente de hidrografie. Dintre aceste lucrari pot fi citate: "
Histoire de fa Moldovie et de fa Valachie" (1777) a francezului Jean Louis
Cane, "Memoires Historiques et Geografiques sur fa Yalachie" (1778) a
generalului von Bauer, "Memoires sur un etat ancien et actuel de fa Moldovie"
(1787) de d' Hauterive.
La inceputul secolului al XIX -lea apar noi harti referitoare la tarile
romane~ti dintre care se rernarca prin reprezentarea retelei hidrografice, harta
realizata intre I828 si 1834 prin grija Academiei Militare Ruse, tiparita in anul
1835.
150
151
.De:voltarea cunoasterii hidrometrice a apelor Rornaniei a f - "Zalita!ii apei (tabelul 5.1). Principalele prevederi ale acestor Directive se
determmata pe de 0 parte pent D - d . _. " ost
.' . ru unare atonta mteresului putenlor europene prezinta in anexele 4 .2-4.8. _ . .. _
p~ntru na:I~a!Ia. pe acest fluviu , pentru Banat, Transilvania si Bucovina de Directiva Cadru pentru apa 2000/60 a Uniunii Europene a fost transpusa
ca_tr~ admmistratia ~ustro-ungara ce avea preocupari serioase pentru folosirea si integral prin Legea 3 1012004 si Legea 11212006 pentru modificarea Legii
stapam~ea apelor ~~ p~ ~e ~lta parte in Tara Romaneasca si Moldova de lu ;~ apelor 107/1996. .
pentru mdependen!a ~I faunrea statului national unitar roman. p Prin HG 185412005 - Strategia nationals de management a inundatiilor
a tran spus in legislatia rornaneasca cele mai importante prevederi ale Directivei
5.2. Evolutia activitiuii legislative $i organizatorice europene privind evaluarea si managementu1 riscului la inundatii care se afla in
faza finala de elaborare.
. _ Primele incercari legislative in domeniul apelor datcaza din a doua In prezent in domeniul apelor legislatia romaneasca este armonizata cu
Jm~atat~ ~ a secolului al XVII!-lea. Astfel in "Pravilniceasca condica" a lui legislatia europeana. De asemenea, a inceput procesul de implementare a
Ipsilanti m anul 1770 se men!lOneaza drepturile romanilr de a pescui si f. principii10r si a conceptelor europene prezentate in capitolu1 4 care are ca
moo. y ~
termen de finalizare anu1 2018 cand se termina peroiada de tranzitie pentru
_ ~ La 1817; prin codi~e~e lui Caragea din Muntenia, razesii sunt opriti sa Directiva 911271IEEC privind epurarea apelor uzate orasenesti,
~aca III .matca ?arle~or 1uc.ra~I care le-ar potopi sau care le-ar miqora vo1umul, in domeniul organizarii, primu1 "Serviciu regu1at de masurare a
rar codIce.le l.m Cah.m~ch: dill ~oldova prescrie ca "raurile mari ~i mici si ale inaltimilor apelor Dunarii" s-a organizat din anul 1879 de catre inspectorul
lor ~a1u~, Iirnanuri ~I tarrnuri sunt lucrari publice sau avere publica lasata general C. Aninoriceanu care a ordonat asezarea de mire si citire zilnica a
parriculanlo- numai spre folosinta" . cotelor apelor din porturi.
In ce~a ~ce priveste cadr~l 1egis1ativ (anexa 5.1 .) prima lege a apelor a Administrarea statiilor hidrometrice de pe Dunare si raurile interioare a
fost el.aborata III anul 1924 si cuprinde elemente de masurare, evidenta si fost facuta la inceput de Serviciul Hidraulic din Directia generala a porturilor si
amenajare a apelor. ' cailor de cornunicatie pe apa . Mai tarziu administrarea acestor statii a fost
Dupa anul 1950,. cadrull~g~slativ .a. fost imbunatatit prin promu1garea in preluata de Directia general a a imbunatatirilor funciare din Ministerul
anul 19?3 a D~cretulm 143 privind utilizarea rationals si protectia calitatii Agriculturii pana la 1 iunie 1925 , cand a trecut la Serviciul hidrografic din
apelor ~I a LegI~ ~pelor in anul 1974 care este 0 lege specified ce deriva din Directia generala a apelor din Ministerul Lucrarilor Publice (anexa 5.2.) .
Legea 9!1973 privind protectia mediului . Directia generals a apelor din Ministerul Lucrarilor Publice avea Sectii
. In 1976 ~ fost promulgara Legea 1 privind Programu1 National de de ape organizate pe bazine hidrografice si grupuri de judete. In aceasta
a~e~laJare a bazinelor hidrografice din Romania iar in anul 1989'L 0- 5 perioada au aparut Sindicatele hidraulice din Transilvania, Banat ~i Bucovina -
privind g d- . . - '" . ebea
ospo anrea rationala, protectia ~I asigurarea calitatii apelor constituite din proprietarii terenurilor si beneficiarii lucrarilor realizate de
1 . 1 .Nou~ Leg~ ~a apelor 107/1996, aduce doua element~ import~nte fata de sindicat.
egis atia existenta in domeniu, ~i anume: ' In 1951 se infiinteaza Directia generala hidrometeorologica care a pus
dComit~telle del
bazin care asigura participarea tuturor factorilor implicati in bazele dezvoltarii meteorologiei si hidrologiei modeme in Romania si in cadrul
omeniu ape or la luarea deciziilor: ' careia intra si Institutul Meteorologic si Sectorul hidrologic .
Mecanismul.~c?nomic format din ~returi, tarife, penalitati si bonificatii in In anul 1956, se forrneaza Comitetul de Stat al Apelor (CSA) avand pe
scopul protejarii resurselor de apa si a gestI'un" f '. ' teritoriu Sectoarele de Ape ~i mai apoi , 8 Directii de Gospodarire a Apelor
- . a apelor. y 11 e ICIente a sistemelor de
gospo d anre organizate la nivel de bazine hidrografice. In anul 1970, acesta devine
Prin Acordul de adera I U' - . departament in cadrul Ministerului Agriculturii .
~ ' . re a munea Europeana mtrat in vigoare la
01.01.1995, Romama ~I-a asumat obligatia . _ .. d . . . Romania a introdus principiul gospodarirli apelor pe bazine
. 1 ' . , armonrzaru ca rului legislativ
natrona ~u le~ISlarIa Uniunii Europene. In perioada 2000-2005 au' fost hidrografice din anul 1959, iar in intervalul 1959-1962 au fost relizate
transpuse III legislatia romaneasca cele 18 Directive europene privind protectia primele planuri de amenajare a bazinelor hidrografice. Din acest punct de
152
153
vedere Romania detine 0 prioritate fata de It tat - -- -- - - - - -- - -- - -- - - -- - -- - - - - - --
Ie 'f " , 1 b a e SUI e europene care au protectia resurselor de apa de suprafata ~i subterane si a ecosisternelor
gi erat ?nnClplll
,c
azinal In anul 2000 prin Directiva Cadru 2000/60/EC
pentr u apa. . acvatice pentru atingerea starii bune a apelor ;
II: anul ~9!4, s-a infiintat Consiliul National al Apelor, avand 9 Directi' elaborarea scheme lor cadru de amenajare si de gospodarire integrate a
de Ape Jl 4 1 OflC11 de Gospodarire a Apelor. I >
apelor si a planurilor de gospodarire a apelor pe bazine sau grupe de bazine
A 1~ am!l 1990 se constituie Ministerul Apelor , Padurilor si Medi 1 ' hidrografice;
Inconjurator. In acelasi an isi schirn ba structura ~i devine Ministerul Mediu:U,lll realizarea de anuare, sinteze , studii si cercetari de hidrologie,
,, In ~nu~ 199J , se formeaza Regia Autonoma "Apele Romane" c U;'J hidrogeo lcgie, gospodarire a apelor si mediu, instructiuni ~i monografii ,
FI11~ le Tentonale, care in anul 1998 se tranforma prin HG 918 in C ' 1I , studii de impact, bilanturi de mediu;
NatlOn':,la "Ape le Romane" Cll 11 Direcni de Apa, ompanla exploatarea, intretinerea si dezvoltarea infrastructurii "Sistemulu i National
In anul 1992, Ministerul Mediului devine Ministerul Apelor Pad "J de Gospodarire a Apelor", aflat in adrninistrarea sa;
si Protect' ' M di I ' . ' , a un or
" ',le,l l e ,Ill U,l, acesta se transforma In anul 2001 in Ministerl1l A elor rnonitorizarea hidrologica, hidrogeologica si de calitate a resurseJor de apa,
~I PI oteq:,eI Medllllul, ,care avea un Departament de gospodarire a apelor. p precurn si elaborarea diagno zelor si prognozel or;
, " ~lln, HG 4,08 ~m , anul 2004 se aproba 0 noua structura organizatorica a elaborarea studiilor de hidrologie, hidrogeologie si gospodarire a apelor;
Ministerului
, , Mediului
" ~1 Gospodaririi Apelor cu doua dom enll" 111lportante
, de constituirea ~i gestionarea Fondului National de date hidrologice ,
actrvrtate mediu ~l gospodariren apelor. hidrogeologice ~i de gospodarire a apelor;
, , A~an~ In vedere ca In Romania problematica apelor este foarte avertizarea ~i realizarea rnasurilor de prevenire, combatere ~i inlaturarea
rrnportan ra, ,dm. p,l1n~t de, v,edere al nivelului de organizare, in perioada 1956- efectelor inundatiilor prin lucrarile proprii de gospodarire a apelor;
~OO? apele au fost fie muns ter separat (Comitetul de Stat al Apelor. Consiliul avertizarea ~ i participarea la aplicarea ma surilor pentru prevenirea,
20atlO~1al al Apelor) -JO de ani fie departamenr separat in cadrul altui minister -
anI. ' combaterea si inlaturarea efectelor inundatiilor si a poluarilor accidentale;
avizarea, autorizarea si contro1u1 folosintelor consumatoare si
PI~i n Or~onanta ,de Urgenta 73 din iunie 2005 pentru modificare a si neconsumatoare de apa, a lucrarilor construite pe ape sau In legatura eu
~012~letalea ~I donantel ~e Urgenta [07 el in septembrie 2002, aprobata prin apele, indiferent de detinator;
egea 400 din decembne 2005 Com. pania Nationala "Apele R
transforn - Ad "
, rna II:,
A "
ml,nlstratw NatlOnala "Apele Rornane ",
omane se
>
A " ,

asigurarea implernentarii Directivei Cadru 2000/60 si a celorlalte Directive


ale Uniunii Europene din dorneniul gospodaririi cantitative si ealitative a
, , Administraria Nationalg "Apele Romane" are ca principa l obiect ele apelor;
acn VI tate:
a?lica~'ea ,strategiei ~i politicii nationale in domeniul gospodarini cantitative
asigurarea aplicarii prevederilor conventiilor ~1 a altor acorduri
~l cal itative a res urselor d - . ' ~ internationale din domeniul apelor;
' 1 . "l e apa precurn ~l a programului national de urmarirea realizarii de lucrari noi in dorneniul gospodaririi apelor, din surse
~n~ be~nl entare a Directivelo- Uniunii Europene , in domeniul gospodaririi
ura 1e a resurselor de apa; e- bugetare si realizarea de investitii din surse proprii si atrase;
administrarea si exploatarea infrastucturii Sistemulu; asigura activitatea de inspectie si aplica sanctiuni conform prevederilor
Gospodarire a Apelor; National de legale in domeniu;
gestionarea ~i valorificarea resllrselor ele - d 'f - ' gestioneaza Fondul Apelor potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
t t ', 1 1 l ' . , ', apa e SUpla ata ~ 1 subterane cu
po en,ld e e 01 natmale ~1 a fonelu lUl nati011'l.l ele date d' d '
In veel dr '..' ' ( ( 111 omen lU , 5.3. Evolu(ia cOllceptului de gospodiirire a apelor
er~a 111 ep mI rn oblectului de activitate. Administratia Natiol1'1la
A

"A 1 R A

pe e omane are urmatoarele atributii: > > (

cu noa~terea, conservarea u tili z~rea . . t' I' In Roman ia dezvoltarea gospodaririi apelor a parcurs trei etape
'f' " I a lOna lzarea restaurarea ~1
va1on lcarea resurselor de apa de ,S'llpl'afat- ,a ~1 su terane; .
, > b Importante:
154
155
Etapa I-a: pana In 1970 - Gospodarire cantitativa a apelor--=- - Ministeru1 Mediu lui si Gospodaririi Apelor are responsabilitatea cea
eontrolul cantitativ al apelor.
mai mare in e1aborarea legislatiei nationale in dome~iul p~?teq~ei med~u.lui~
In aceasta perioada a aparu~ prima .1ege a ape10r, in 1924, care din puno
chiar daca si alte mi nistere, precum Mi~isterul ~_g~cult~ru, . A I~men.tapeI ~I
d~ veder.e or?allI~ator:c a pernus reahzarea Sec{iilor de apd pe bazin e
Paduri10r, Ministerul Lucrarilor Publiee ~ I Arnenajarii Tenton~l.u:, MI~Isterul
hIdrografIce, ~I mat apoi a Sindicatelor hidraulice.
Sanatatii sau Ministerul Eeonomiei si Cornertului au regl~m~ntan 111 mal m ~ l ~e
ectoare legate de protectia mediului. Aeestea se refera la apa potabila,
Etapa a II-a: 1970-2000 - Gospodarirea cantitativa ~i calitativii s . .. ..
apelor : eontrolul cantitativ si calitativ al apelor. a amenajarea teritori ului, tehnologii de productie, mgatu etc
In aceasta perioada au aparut: In conformitate eu prevederile Capitolului III al Acordul de aderare al
Legea Apelor 8/1974; Romaniei la Uniunea Europeana, a fost necesar ca Romania sa transpuna in
legisla!ia nationala 18 Directive privind calitatea apei (tabelul 5.1) .
Decretul 414/1979 privind limitele adrnisibile ale substantelo- ce pot f
evacuate in cursurile de apa;
Di rectivele europene in domeniul apelor
Instructiuni privind prelevarea si analiza probelor fiz ico-chimice, bioloaice Tabel 5. I
si baeteriologice (1972 _ 1977) b
Nr. Den umire Directiva Transp une re In Perioada de Data lirn ita a
Legea 5/1989 privind gospodarirea rationala, protectia si asigurarea ealitiitii crt. legislatia tranzitie In ani implernentarii
apei; , romaneasca
1 Direc tiva 75/4401EEC HG 56712006 si 0 01.01.2007
Hotararea de guvern 100 1/1990 privind stabilirea unui sistem unitar de pliiti
privind ca litatea ape lor de HG 66212005
pentru produsele si serviciile de gospodarire a ape lor; , sup rafata destinate pt. mo dificarea
Legea Apelor 107/1996. pre levarii de apa po tabila, HG 10012002
Dec izia 77/95IEEC
privind pro cedura com una
Etapa a III-a: 2000 - Cospodartrea durabila a apelor _ controlul
cantitativ si ea litativ al apelor si ecosisteme sanatoase. pentru sc him bul de
inforrnatii as upra calitati i
Legea 112/2006 si Legea 3 10/2004 pentru completarea si modificarea ape lor d ulci de suprafata
Legii apelor 107II 996 si HG 1854/2006 pri vind strategia nationala de (*)
management aI riscu1ui la inundap] asigura din punct de vedere 1egislativ 2 Directiva 7611 601EEC HG 45912002 0 01. 01.2007
trecerea 1a 0 noua etapa de dezvo1tare in domeniul gospodaririi apelor- etapa pr ivi nd ca litatea ape i de
gospodaririi durabile. i mbaiere
3- 10
-- t---
Directiva 76/4641EEC HG 78312006 3 31.12.2009
pr ivind substantelor pt. modificarea
5.4.
Cerinte de aderarea Romdniei la Uniunea Europeanii in pericu loase (**) ~i cele 7 HG35 112005
domeniul apelor di rec tive fice:
- D. 82/176 ~i
D.84/1 56 -rne rcur
5.4.1. lntrod ucere - D .83/5 13-cadmiu si
D. 84/491 - HCH
- D. 86/280 -
In februarie 1993, Romania a semnat Acordul de aderare la Uniunea tetraclor ura de
Europeana, care a intrat in vigoare in februarie 1995. Tinand cont de ca rbo n, DDT, PCP
prevederile. Capito1u1ui
.. III al Acordului de aderare , Roma~ia trIe bui
ule sa--"i
'i - D. 88/347 - d rinuri,
asume ob ligativitatea armonizarii cadrului 1egislativ national eu I . latia HC B , HCB D,
.. E uropene.
U muon ' egIs , cloroforrn
- D .90/4 15 - EDC,
TRI. PER, TCB
157
156 ia
Negocierile eu Uniunea Europeana pentru capitolul 22 Protect
Nr. Denumire D irectiva
---- rnediului au tnceput la 01.01.200 1 ~i s-au finalizat la 26.11.2004. In urma
Transpunere In Perioada de Data lirnita a
crt. legis latia tranzitie In ani implernenta-j] acestor negocieri s-au obtinut perioade de tranzitie pentru urmatoarele
roma neasca directive: Directiva 76 /464IEEC privind descarcarea In mediu acvatic a
11 Directiva 80/68IEEC
asupra protectiei apei
HG 783 /2006
pt. modificarea
0 01.01.2007 --- substantelor periculoase - 3 ani, Directiva 98/83IEEC si 80/923IEEC privind
calitatea apei destinate consumului uman - 9 ani si Directiva 911271IEEC
subterane impotriva HG 351/2005
po luarii eauzate de privind epurarea apelor uzate urbane -12 ani.
anumite substante Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana s-a semnat pe
oericuloase (*)
1? Directiva 78/659IEEC
asupra calitatii apelor
HG 563 /2006 0 01.01.2007 - 25.04.2005 si data aderarii fiind 01.01.2007.
Pentru cele mai importante Directive se vor prezenta in continuare
pt. modifiearea
dulci ce necesita proteetie HG 202/2002
cerint ele prevazute In Tratatul de Aderare.
sau imbunatatire pentru' a
sus ti ne viata pesti lor (*) 5.4.2. Cerinte legislative si organizatorice
13 Direetiva 79/923/EEC HG 20112002 0 0 1.0 1.2007
asupra calitatii apelor Din punct de vedere legislativ toate cele 18 Directive Europene au fost
ne ntru moluste '(*)
14 Directiva 79/869IEEC HG 567/2006 si 0 0 1.01.20~- transpuse In legislatia romaneasca.
Din punct de vedere organizatoric pentru implementarea Directivei
privind me todele de HG 662/2005
prelevare ~i analiza a pt. modificarea Cadru s-a creat la nivelul Ministerului .Apelor si Protectiei Mediului, Comisia
apelor de suprafata HG 100/2002 Interm inisteriala a Apelor formata din reprezentanti ai ministerelor si
destinate produeerii ape i autoritatilor centrale competente si Administratiei Nationale "Apele Romane''
notabile
15 Direc tiva 911676IEEC HG 964/2000 0 01.01.2007 (figura 5.1.).
Comisia Interministeriala a Ape lor are . un presedinte care este si
privind pro tectia apelor
i mpotriva po luarii eu reprezentantul Romaniei In Comisia Intematiomila pentru Protect ia Fluviului
nitrati proveniti din surse Dunarea si un secretariat. '
az ricole In conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor ~i
16 Direetiva 91/2711EEC HG 35212005 12 31.12.20 18 Protectiei Mediulu i 913/15 .10.2001 si a Legii apelor Ministerul Mediului si
privind epurarea apelor pt. modificarea
uzate urbane ~i Deeizia
Gospodaririi Apelor si Administratia Nationala "Apele Rornane" au fost
HG 188/2002
93/48IEEC desemnate autoritatati competente pentru implementarea Directivei Cadru
17 Direetiva 98/83IEEC si Legea 31112004 9 31. 12.20 15 2000 /601EC.
80/923IEEC privind pt. modificarea Planurile de management ale bazinelor hidrografice elaborate de
ealitatea apei destinata Legii 458/2002 Directiile de Apa ale Administratici Nationale "Apele Romane" pe fiecare
co nsum ului uman
bazin hidrografic vor fi supuse spre avizare Comitetelor de bazin care reunesc
18 Direetiva Cadru privi nd Legea 11212006 0 3 1.12.20 15
apa 2000/601EC pt. modif.eompl.
principalii factori din domeniul apelor: statu], cornunitatile locale, unitati de

* . .
Legii 3 10/2004
~i a Legii
107/1996
( .) Prevederi le' acestor directive sunt incl use ~111 D'I
I gospodarire a apelor, reprezentantii industriei si agriculturii, ONG-uri.
Pe baza Planurilor bazinale Adrnin istratia Nationala "Apele Romane"
va elabora Planul de management a bazinelor hidrografice din Romania care se
(**) Prevederile aeestei directive sunt incl ~ D~eetl:a Ca dr u 2000/601EC va integra In Planul de management al districtului hidrografic al Dunarii.
artieolului 6. use In irectrva Cadru 2000/601EC e u exceptia

L
159
158
Pentru a realiza aceste ntributii la nivelul Administrat iei si Directiilor de
Apa s-au creat Departamentul de Planuri de management si respectiv Co1ective
de impJementare a Directivei Cadru in domeniuJ apei.

5.4.3. Cerintele Direciivei 98/83 EEC privirul calitatea apei


destinat e COl1 swl1 u!ui unian

Prevederile acestei Directive au au fost transpuse in Legea 3 J 112004

I ~ -c
pentru modificarea Legii 458/2002, privind calitatea apei potabile
Cerintele importante prevazute in Directiva 98/83/EEC privind calitatea
1('" apei destinate consumului urnan sunt urmatoarele:
r I Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si

~(:l
valorile pentru parametrii relevanti;
e
"'0 Stabilirea punctelor de conformare , unde calitatea apei trebuie sa fie
~
U corespunzatoare valorilor parametrilor stabilite conform A11. 5;
,...L-..--I I1~/
1 <~
f
t~~ ~ Asigurarea monitorizarii periodice, la nivelul intregii taxi, a calitatii apei
destinate consumului uman ~i informarea adecvata si actualizata a
c

'-----=~
.2 ~: r- consul11atorilor, inclusiv publicarea periodica a rapoartelor ~i prezentare lor
~: ~
~ E ic:~ go~
__
catre Comisie;
~
.~ ~
~
E
~ oC---+

:I
n
. ~ ft :r~
H ,~
~~ :\
Asigurarea tuturor masurilor necesare de remediere pentru a se restabili
calitatea apei care nu corespunde valorilor parametrilor de calitate.
~~ ~ \ :J interzieerea folosir ii apei a carei calitate constituie un perieol potential
pentru sanatatea umana, acordarea de posibile derogari si infonnarea
consumatorilot;
C ~
Asigurarea ca suhstantele sau materialele folosite la tratarea sau distributia
apei destinate consumului uman nu VOl' afecta protectia sanatatii publice;
L-.
,.--..- Asigurarea calitatii apei potabile In confonnitate cu prevederile 1egi i
0

~
0
-c -c

e 3 11/2004, se desfasoara in cadrul unui proees etapizat, eonvenit cu Cornisia


g
."
It--+ j~
:;
~i ~
UE In cadrul negocierii perioadelor de tranzitie. astfel:
00.
0 8
Pana la 31 c\eeembrie 20 I a
.~
ii ~ _peutru oxidabilitate . amoniu, nitrati. turbiditate, aluminiu. fier, metale
~ '~
-c
0 (5 ~~
~::;
I+---- -'!::ril ~
grele, pesticide, mangan pentru localitatile cu populatie peste 100000
0"- 8
E~
B
0

locuitori;
~ ~ Pana In 3 I decembrie 2015
l~
."
-c
.~ I
-al _ pentru amoniu. nitrati, aluminiu, tier. metale grele, pesticide si mangan
0
~~ '--' "E: ..Q
8 pentru localitatile cu populatie cuprinsa intre I0.000 si 100.000 loeuitori ;
_ pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier. metale grele si pesticide
pentru localitatile cu populatie sub 10.000 locuitori.
160
. .Costurile estimate pentru impIementarea acestei
5,6 rniliarde Euro Directive se I'idicaJ;
-- De asemenea Direetiva 911271/EEC, art.7 prevede asigurarea ea apele
uzate de la aglomerarile umane eu mai putin de 2000 I.e. sa fie epurate
161

5.4.4. Cerintele Directivei 91/271/EEC ' . corespunzator inainte ea ele sa fie descarcate in mediul acvatic. Termenul de
urbane pentru epurarea ape /or uzare conformare pentru localitatile eu mai putin de 2000 I.e. este de 31.12.2018
Ritmurile de realizare a retelelor de eanalizare si a statiilor de epurare
Directiva 91071 EEC " pentru localitatile eu mai mult de de 2000 I.e. se prezinta in figura 5.2. Se
" r; ~ '. - ~ privind epurarea ape/or uz t b
tJanspusd III lezislana I'om'lnc'lsea .: HG" a e ur ane a fost remarea faptul ca in Romania la nivelul anului 2005 gradul de raeordare la
188/2002. ~. cu n, c pu n .)52/2005 pentru moclifiearea HG retelele de canalizare a loeuitorilor eehivalenti a fost de 48,7% iar gradul de
Ceri ntele prevaz ure de Directiva 91177 I/EE~C " - ra~ordare la statiile de epurare a fost de 34,9%
S . bT '~ . - sum urmatoare!e' La nivelul judetelor cele mai mici grade de raeordare erau urmatoarele:
~ ta I Ilea aglomeranlor urna ne eu peste 2000 l.c. R. ' .. , ~ , ' ,
j udetenc de a rnenaja re a teritoriu lu], .. Reac tuallzalca planunlor pentru retele de eanalizare (figura 5.3) - judetele Giurgiu, Ilfov, Olt,
DeCinire'\ zonee l01' se sibile
'" nsl ~ . Teleorman, Arad, Calarasi, Dambovta, etc .;
_ .. t: . ". I e - lIltre,g terl'tCll'l'llI R ~"
,zona- sensi b ila; - oman rei a lost dec] ,' '11',' \ 1 ca pentru statiile de epurare (figura 5.4) - municipiul Bucuresti, judetele: Dolj ,
Autori zarea folosintelor de c'l/1a _ PI'dnllJ .:I ( j e eon tormare'
.
Mehedinti, Tulcea, Braila, Neamt, Ilfov, Olt, Giurgiu, Teleorman,

_._- --- -- -J
" ' "
MOD ltonzarea etJuenti lor statiiJor de ~ "~ , . Dambovita, etc.
monitoring integrat al apelor; . epui ate - Acloptarea sistemului de
Rea lizarea 1 modernizarea sistcrnclor de caw r ' ',' " " . " 100 100
-
penrru toate agIolllerari Ie um ano cu )est ' ) a izrn e ~I a starn lor cle epurare
--
peste J0 000 I " " . i, ..J ' e - 00 0 l.e. Penrru ag lollleraril e cu 90
- -

" .e se VOl realiza statu cle epurare . tre: '_


reducerea azotu lui si fosforlllui:' are cu rcupta ter!lara pentr u
Epurarea eoresp unza toare a apeior UZ 'lI e I' I' , , ': '
puti n de 2.000 le. , ~, ( e a elglomeranJe umane cu mai -,-

Aglomerari le umane eu peste 2000 Ie " ~ , " , ~ .


prezentatc In tabe lul 5.2. . . ~ I tCllllenele de eo nlo rlllare sun t
._ ..-

Termene! de eonformare ale aglomerarilor umane


F=

Tipu J de TabeJ 5,2


aglomerare
NumaruJ
Jocalit~ltiJor
I.e. % Termel~ de I 20 05 2010 2 013 2 015 2018

conformare Ii
2000-10000 2346 j
10 192231 38.0 3 1.12 .20 18
Ie
8 Fig. 5.2 Ritmurile de realizare a retelelor de eanalizare si a statiilor de epurare
10000- 241 7011655 26.2 31. 12.2015 pentru aglomerarile cu mai mult de 2000 loeuitori echivalenti
150000 le
> 150000 Ie
o
22 956)512 Din acest punet de vedere Romania se afla intr-o pozitie mai
35. 7 31.12.20J5
2 defavorabila fa!a de Statele care au aderat la Uniunea Europeana in primul val
Invenrar total 2609 si care au avut la momentul aderarii grade mai mari de racordare a popula!iei la
26767398 JOO 31.12.2018
retelete de canalizare si la statiile de epurare.
163
162
Perioada 2005 de la semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la
90
Uniunea Europeana si pana In anul 2018 cand se finalizeaza implementarea
80 completa a prevederilor Directivei 911271/EEC pentru epurarea apelor uzate
urbane va reprezenta perioada en eel mai mare grad de dezvoltare a
~ 70
infrastrnetnrii de alimentare en apa, eanalizare ~i epnrarea apelor uzate
.
l!!
1!
8 60 ~7 .70
din istoria Romaniei.
f!
...
~ J St5ei- _.- - -- ~~ __ _ _~ W .QI e2.7 Aceasta reprezinta nu numai 0 mare provoeare pentru speciali~tii din
-e 50 43-.17-1

"
f! domeniu pentru a realiza aceste obiective dar si un efort finaciar
40 considerabil care trebuie facut intr-o perioada de 14 ani, in timp ce celelalte
state din vestul Europei au facut aceste eforturi intr-o perioada mai mare. Un
30
exemplu semnificativ (Arno Quadfling , 2006), 11 reprezinta investitiile facute
tntr-o perioada de 30 de ani In modernizarea si dezvoltarea sistemelor de
canalizare si epurare a localitatilor din landul Hessen din Germania care are 0
populatie de aproximativ 6 milioane de locuitori (figura 5.5).
Capitallnvestit (Mil. OM)
1,000 -i-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ----,

Fig. 5.3 Gradul de racordare la retelele de canalizare 900


,- a_lo_c_u~i_=__torilo~echivale~Ii pe fi~car~ judet In anu12005
800
700
'~ 6 0 "O~'~

00.10
600
500
400
300
~ ,I

200
~- ~

100

1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000
~ (III J ~.i ~" I ~ '# I ~,lt ~ ~ ~- ~~~~"'-'---rT
:/. 1' 4J~ lQll j- c l ~I .J c (l",J~ c! ~./! l
.. 4 ,iI to-
,j of err !' r e ; of.i i' ~I/ j,;
-I
s
-.--.-.
Sistemul de colectare _ Statii de epurare Total

~g:5.4~~::;o ra:o;Lo'l::m:i:le?d:e:~~' "1/ -


't 't T qJ Iq fQ(I !t 'b

Fig. 5.5 Investitiile de capital facute pentru modernizarea ~i dezvoltarea


sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate din landul Hessen
a locuitorilor echivalenti pe fiecare judet in anul 2005
165
164
- - Pentru DDT aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, tetraclorura de
Motivul principal pentru care Romania a solicitat 0 perioada de tranzif-
carbon, c1oroform, 'percloretilena si pentaclorfenol - Romania va respecta
de 1 2 am' pentru implernentarea
. prevederilor Directivei 91/271/EEC Ie i-a
reprezentat efortul financiar. valo rile limita la data adedirii . .' . - .
Costuri estimate pentru implementarea Directivet 76/464/EEC si a celor
Intr-o prima etapa~ fondu~~le vor fi directionate spre aglomerarjj,
peste I~O.OOO I.e., care au si eel mal Important efect asupra mediului. 7 Directive fice sunt de circa 2 miliarde E~ro.. . ~
Cerintele pentru implementarea Dlfectivel Cadr~ pentru Apa 2000/60 a
In contextul declararii intregului teritoriu al Romaniei drept z ~
ona Uniunii Europene prevad in principal elaborarea PI~nunlor de Management pe
sensi I a,. costuri.e1
ibila .
e~!lmate pentru implementarea Directivei 9112711CEE
sunt de circa 13,4 miliarde Euro, din care: bazine/spatii hidrografice, care se prezinta in subcapltolul 5.6.2. . .
Costurile implementarilor pentru Romania a tuturor DlreCtlvelor
10 ~iliarde Euro. pentru .i?vestitii, din care: 3,5 miliarde Euro pentru
Europene in domeniul calitatii apei au fost estimate la 19 miliarde Euro.
statiile de epurare ~l 6,5 miliarde Euro pentru sistemele de canalizare:
3,4 miliarde Euro cheltuieli de exploatare. '
5.5. Obiectivele politicii de gospodarire a apelor
5.4.5. Ce.ri~tele D~rectivei 76/464/EEC si a celor 7 Directive flee
Obiectivul general al politicii de gospodarire a apelor este asigurarea
privind descarcarea in mediul acvatic a substantelor periculoase
unui standard ridicat de viata din punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii
. Direct~va 76/464/EEC si cele 7 Directive fice privind descarcarea In Romfmiei.
Obiectivele specifiee ale politicii de gospodarire a apelor sunt
med:ul ac~atl~ a substantelor periculoase au fost transpuse in legislatia
romaneasca pnn HG 783/2006 pentru modificarea HG 351/2005 unnatoarele:
Asigurarea alimenHirii continue eu apa a folosintelor ~i a populat
iei

Cerintele importante ale acestor Directive sunt urmatoarele:


~rin~alorificarea superioara a capacitatilor disponibile in amenajarilc de
surse existente pentru acoperirea deficitelor de apa potabila, exemplu:
Oprirea poluarii cu substante prioritar periculoase din "Lista neagra" Lista I
Aductiune din acumularea Zetea pentru alimentarea cu apa potabila a
(anexa 4.7);
localitatilor deficitare de pe Valea Tamavei Mari.
Reducerea poluarii pentru incadrarea in limitele stabilite de Directiva Finaliz~rea [ucrarilor in executie de asigurare a resurselor de apa,
pentru substantele din "Lista gri" Lista II (anexa 4 .7).
exemplu: Acumularea Runeu; . _. v
Re~lizarea automonitoringului de catre unitatile care descarca substante Amenajari de surse noi pentru satisfacerea cerintelor de apa potabila,
pen~ulo.ase i~ mediul acvatic si in apele subterane si realizar~a exemplu: Acumularca Taia, Acumularea Azuga;. _
momto~ngulUl de control de catre Directiile de Apa;
Realizarea unor fronturi de captare sub terane pentru alimentarea cu apa
. Penoada de tranzitie prevazuta in Tratatul de aderare a Romaniei la
a satelor, exemplu: Platforma Cotmeana;
Umunea Europeana este de 3 ani respectiv 29.12.2009 pentru urmatoarele Reabilitarea retelelor de distributie a apei existente, pentru reducerea
substante:
pierderilor de la 30-50% la 15%; .
Hexaclorbenzen,
. Hexaclorbutadiena ' 1 , 2 -diclor -etan T nc . 1ore til
lena,v
Realizarea de noi sisteme centralizate de alimentare cu apa in speclalla
Triclorbenzen
hi . . d us tri
- pentru 21 de unitati industriale (anexa 5 3) diIII III na
v ( ,

c lmlc.a a?organica, organica cauciuc, petrochimie, celuloza si hartie); sate.


C~dmlU ~I Mercur - pentru 27 de unitati industriale (anexa 5.4);
L~nd~n - pentru 3 unitati indusAtrial~: S.C.Sinteza S.A. Oradea - judetul
o Protectia si conservarea starii bune si foarte bune a apelo r pree~m
atingerea pana In anul 2015 a starii bune a apelor pentru corpunl e
e t
Bihor; SC OLTCHIM SA Rammcu Valcea - judetul Valcea; SC
apa modificatc calitativ prin:
CHIMCOMPLEX SA Borzesti - judetul Bacau;

l
In?
166
Ap1icarea principiului anticipare si prevenire in locul celui de actiune si Elaborarea hartilor privind hazardul inundatiilor si a1 riscului la
remediere; inundatii; .
Cresterea participarii publicului 1a luarea deciziilor din domeniul Elabor~rea Planurilor de Management al riscului la inundatii;
gospodaririi apelor; Cresterea capacitatii de actiune pentru interventii operative in vederea
Cresterea responsabilitatii civice privind ecologizarea cursurilor de apa; diminuarii efectelor negative ale apelor prin:
Introducerea la folosintele de apa a tehnologiilor curate; reaetualizarea si adaptarea planurilor de aparare impotriva efectelor
Reabilitarea si dezvoltarea statiilor de epurare existente precum si distructive ale apelor;
realizarea de statii noi pentru aglomerarile umane cu mai mult de 2000 organizarea un or Centre de interventii operative dotate
locuitori echivalenti; corespunzator;
Reabilitarea retelelor de canalizare existente si realizarea de altele noi; realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare eficiente in special in
Diminuarea poluarii din surse punctiforme si difuze; cazul viiturilor rapidc.
Reducerea/oprirea poluarii produse de anumite substante Completarea lucrarilor existente de regularizare si indiguire a cursurilor
prioritare/prioritare periculoase descarcate in mediul acvativ. de apa eu realizarea de lacuri de acumulare, nepermanente pentru
Atingerea potentialului ecologic bun pentru corpurile de apa artificiale atenuarea viiturilor, prevazute in schemele cadru dar nerealizate;
~i puternic modificate: _ Continuarea lucrarilor incepute si in special a celor care apara zone cu
Prezervarea ecosistemelor sanatoase si valoroase biologic la care starea un rise ridicat de inundare si in care inundatiile ar produce victime
actuala admisa ca stare initiala este convenabila si la care interventiile ornenesti si ar afecta importante bunuri materiale sau culturale;
antropice trebuie eliminate sau strict limitate; _ Corelarea lucrarilor de amenajare a cursurilor de apa cu cele de
Conservarea in cazul ecosistemelor partial antropizate cu caracteristici amenajare a teritoriului si combaterea eroziunii solului in partrimoniul
acccptabile si mai ales ameliorabilc, in vederea pastrarii structurii si agricol si silvie;
caracteristicilor actuale; _ Reluarea si accelerarea actiunilor si lucrarilor de corectie a torentilor
Transformarea in cazul ecosistemelor putemic antropizate ale carer care provoaca inundatii.
caracteristici primare au fost alterate putemic sau ireversibil modificate Cresterea cooperarii internationale
pana la distrugere si pentru care trebuie create conditii pentru Un obiectv important al acivitatii internatinale in domeniul gospodaririi
dezvoltarea dirijata a unui nou ecosistem echilibrat. apelor este cresterea cooperarii in Bazinul Dunarii, in bazinul Marii Negre
Realizarea unor habitate pentru dezvoltarea biodiversitatii de exemplu: si la nivelul Europei (capitolele 6.3.1 si 6.3.2).
Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, zona Prutului Inferior, etc.; Dezvoltarea cercetarii stiintifice in scopul fundamentarii masurilor si
~sigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa; actiunilor pentru asigurarea gospodaririi durabile a apelor prin:
Imbunatatirea esteticii corpurilor de apa si a zonelor limitrofe accstora. _ Elaborarea unor modele cuplate meteorologice si hidrologice in scopul
Re~ucerea riscului in situatii exceptionale - inundatii, secete, poluari cresterii preciziei ~i anticiparii prognozelor hidrologice;
accidentale, degradarea terenurilor, etc. prin: Evaluarea impactului antropic si a schirnbarilor climatice asupra
Imbunatatirea conceptului de management a riscului la inundatii si resurselor de apa;
corelarea acestuia cu conceptul de crestere a biodiversitatii Studiul fenomenelor hidrologice periculoase si a riscurilor asociate in
ecosistemelor acvatice; vederea diminuarii efectelor negative ale acestora;
Modemizarea sistemului informational din dorneniul gospodaririi Studiul proceselor de poluare a apelor si evaluarea vulnerabilitat ii la
apelor prin: poluare a sistemelor acvatice; _
automatizarea monitoringului cantitatii si calitatii apelor; Adaptarea exploatarii lacurilor de acumulare la noile cerinte ~e apa al~
realizarea unui Centru national si a unor Centre bazinale de folosintelor, inclusiv prin luarea in considerare a cerintet de apa
prognoze hidrologice. ecologica;
169
168
Studii privind fundamentarea metodelor si mijloacelor de restaurare-a
raurilor prin asigurarea compatibilitatii dintre cerintele biologice si cele SCHEMA DIRECTOARE DE AMENA.JARE ~I MANAGEMENT A
ingineresti; BAZINULUI HIDROGRAFIC
Elaborarea unor modele complexe pentru studiul proceselor dinamice (SDAMBH)
chimice si biologice in vederea prognozei evol utiei starii apelor; ,
Elaborarea unei metodologii de clasificare a calitatii apelor tinand
seama de directivele europene din domeniul apelor. I amenaj~e "T
,c:=::: - - - -- . ~ Planul d e
p nllul ne rniJoagenlellt <11 bazinlJlui hidro~afic I
5.6. Schema directoare de amenajare ~l management a al hazllUJlui hir1nl"a1tl: 1_ _ (PADH) ~
(f'M BH)
bazinului hidrografic I

I Planul tla1io na l d e
5.6.1. lntroducere i) ea 6:" '<l1Iul J~<l.~ioflal amenajare
d e Ul dflf!91::rnt.:ot 81b a z ineltlr hi~o{J"lJfire :,1
ill bazi ne 01 hidrl)!J"afire
In conformitate cu prevederile Legii I [212006 si a Legii 31012004 - -- -- - - - -""1
pentru modificarea si completarea Legii Apelor 107/1996 in vederea stabiliri i ._-------_._-----,.
Sirm :Z<l pl.tnun 01-
orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unita ra, echilibrata si b a zim'fle Sintt:2 a
complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice, precum si pentru planurilor b azillale
Partea A: Problema
protejarea zonelor umede se elaboreaza Scheme directoare pe bazine sau grupe transfrontaliere
de bazine hidrografice, pana eel tarziu la data de 22 decembrie 2009. -
Schemele directoare fixeaza intr-o maniera general a si armonioasa
, - - -__. .--1
obiectivele de calitate ~i can titate a ape lor, urmand sa asigure:
0 stare bun a a apelor de suprafata sau , pentru corpurile de apa artificiale sau Phmuri bazillale
PI"m.d
putemic modificate, un bun potential ecologic si 0 stare chimica bun a a 37.irlO$le
,tn<;oJ<e
Anexe

apelor de suprafata;
0 stare chimica buna si un echilibru intre cantitatea prelevata si ----~-----
, / ," See trans mite I a ""'\
reiancarcarea apelor pentru toate resursele de apa subterana; ( r
l e p OR ) I
1---+',
alimentarea optima cu apa a folosintelor; \, __ ,"'/
----- .~4
reducerea efectelor negative ale apelor datorate inundatiilor, secetelor ~i '--
...--
...--.s>:
poluarilor accidentale. .- .1- -,

Schema directoare de amenajare si management a bazi nului hid rografic Part ea A :Pl anul g e ne ral ----------
de maragemant al
este instrumentul de planificare in domeniul ape lor pe bazin hidrografic, Oistrictului HidrQgr:;,fi.~ :;,1
Ounarii
alcatuita din do ua parti: Planul de amenajare al bazi nului hidrografic (PABH)
si Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) (figura 5.6) . lan UI d? martageln~nt al
Oistrictului H~d:_ogratic at
[: Ounan l
170 171
5.6.2. Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH) Bazine 1 Spatii hidrografice si ape costiere pe care se elaboreaza

~MBH are un continut cadru ce se prezinta in anexa 5.5 si care este "
Planurile de management
Tabelul53
1
confomutate cu prevederile Directivei Cadru 2000/601EC pentru apa. In Nr.crt. Bazin / Spatiu hidrografic Suprafata % din suprafata
. Legea 11. ~12006 si Legea Apelor 310/2004 pentru completarea i (Km2) Romaniei
modlfic~ea Le~l1. 107/1996 prevede ca Planul national de management :1 1. Somes - Tisa 22.380 9,42
apeI~r din Romania este format din 11 Planuri de management bazinal (tabe] I 2. Crisuri 14.860 6,26
5.3 ~I figura 5.7). u 3. Mures 28 .310 11,93
4. Banat 18.393 7,74
5. Jiu 16.713 7,05
6.
7.
Olt
Arges - Vedea
24.050
21.4 79
10, 14
9,04
8, Buzau - Ialomita 23 .874 10,05
9. Siret 28.116 11,85
10. Pru t - Barlad 20 .267 8,53
11. Dunare, Delta,
Spatiul 18.949 + 1130 7,98
hidrografic Dobrogea +
'\. Ape costiere
\..

,<:
nMI~

r~--~ "
SHBANAl.:
TOTAL Romania 237.39 1+1 130 100

"" -J In bazin ul hidrografic al Dunarii este inclusa suprafata de 232193 Km:!,


ceea ce reprezinta 97,4% din suprafata Rornaniei. De asemeni, in bazinul
hidrografic al Dunari i au fost incluse apele costiere ale Romaniei precum si
bazinele afluentilor care se varsa in Marea Neagra (cu suprafata de circa 5198
Km\ formand astfel Districtul Hidrografic al Dunari i, in conform itate cu
prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC.
. '" . Apele costiere rornanesti au fost incluse in Districtul Hidrografic al
Dunarii deoarece starea apelor si morfologia tarmului sunt influentate
substantial de Dunare. Apele costiere romanesti sunt delim itate la 0 distanta de
Fig. 5.7 BazineIe/Spatiile hidrografice ~i apele costiere pe care se elaboreaza o mila nautica fata de linia tarmului care este definita de 9 puncte, conform
Planunle de Amenajare si Planurile de Management Legii Apelor 107/1996 modificata prin Legea 31 0/2004 si Legea 112/2006.
Realizarea planurilor de mangement se face in etape, astfel:
R ".Planurile de management ale bazinelorlspatiilor hidrografice din Etapa 2004: se refera la elaborarea capito lelor 1-5 si 6.1.1 si 6.1 .2 din Plan
Dom_a~.Ia~ sunt yart~ a Planului de management al di~trictului hidrografic al ce a fost transmis la CE;
unaru, III comormnan, prevederile Directivei Cadru pentru Apa. Etapa 2007: se refera la realizarea sistemului de mon itori ng integrat al
apelor (capitolul 7) si transmiterea unui Raport la CE;
Etapa 2008 : Elaborarea Planul ui, capito lele 1-13 pe baza date lor fumizate
de noul sistem de monitoring integral. al apelor. Publicarea primului draft al
Planului si sup unerii acestuia informarii si cons ultarii publ icu lui:
172 173
Etapa 2009: Publiearea Planului si aprobarea aeestuia de Guvem~ -;- 56 (2,4%) la rise; 77 (3,3%) posibilla rise; 2214 (94,3%) lara rise din punet
Rornaniei; de vedere al substantelor prioritare/prioritar periculoase;
Etapa 2010 Transmiterea Planului la CE; 490 (20,9%) la rise; 365 (15,5%) posibilla rise; 1492 (63,6%) fara rise din
Etapa 2009-2015 : Implementarea Planului in vederea atingerii starii bune punct de vedere a1 alterarilor hidrornorfologiee.
apelor din Romania. a Nutrienti
Substante organ Ice
Et~pa 2013 Analiza realizarii Planului si inceperea elaborarii celui de-al 9.5% ~,--~
12.4%

doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic eare se va implement


pana in anul 2021 a
Mentionam faptul ca pentru fiecare etapa se elaboreaza un Raport ce se
transmite la ICPDR si care rep rezinta contributia Rornaniei la Planul de
Management al Di strie tului Hidrografic a1 Dunarii .
. In continuare, ciclul de planifieare - respectiv de elaborare si 84.9%
80.4%

implementare a strategiei in domeniul gospodaririi apelor, continua din sase in


A1terarihldromorfologice
sase ani , fieeare eiclu avand obieetive speeifice. Substante prioritarelprioritar periculoase
3.3%
Pana in prezent au fost elaborate pe fieeare bazin/spatiu hidrografic ~ __-: 2.4%
Rapoartele 2004 ale Planurilor de Management si Raportul National 2004 din
care se vor prezenta in continuare aspeetele importante.

Corpuri de apa de suprafata la rise

Evaluarea riseului neatingerii obiectivelor de mediu pentru eorpuri1e de 63.6%


94 .3%
apa tine eont de eriteriile pentru identifiearea presiunilor, precum si de eriteriile
pentru evaluarea impactului aeestora asupra resurselor de apa.. Au fost luate in nu este la rise posibilla rise la rise
eonsiderare urmatoarele:
Fig. 5.8 Corpurile de apa de suprafata la rise
poluarea eu substante organiee;
poluarea eu nutrienti;
In figura 5.9 se prezinta eategoriile de eorpuri de apa: la rise, posibil la
poluarea eu substante prioritare / prioritare perieuloase;
rise si naturala din Romania si din unele State Mernbre ale UE (D'Eugenio J.,
alterari hidromorfologiee.
2006). Comparativ eu alte tari Romania se afla pe loeul 4 eu 43,7% eorpuri la
Un eorp de apa este .Ja rise" daca unul dintre eriteriile referitoare la
rise sau posibilla rise, Franta pe loeul 7 eu 64% Austria pe loeul 11 eu 76%,
pr~si~~e ~i/sa~ impaet este indeplinit. ~aca nu este indeplinit niei unul dintre
cnteru, atu.ncl e~rpul e~te "fara rise". In cazul in eare lipsesc datele pentru Gennania pe loeul 14 eu 84%, etc.
Pentru 0 earaeterizare ulterioara mai detaliata si completa este necesara
evaluarea r:seu~U1, atunci eo~ul..de apa este eonsiderat ea fiind "posibil la rise".
imbunatatirea monitoringului ehimie si biologie ~i utilizarea unor modele
A vand In vedere criteriile mentionate anterior, starea eelor 2347 de
eorpuri de apa permanente de pe teritoriul Rornaniei este urmatoarea (figura matematice.
5.8):
224 (9,5%) la rise; 131 (5,6%) posibil la rise ; 1992 (84 ,9%) fara rise din
punet de vedere al substantelor organiee;
291 (12,4%) la rise; 168 (7,2%) posibilla rise; 1888 (80,4%) fara rise din
punet de vedere a1 nutrientilor
175
174 Marea Neagra, dorninata in prezent de caras, specie cu valoare economica
mai redusa si reducerea speciilor de pesti semirnigratori (figura 5.13);

I -I II I
,..-.
"'"'
Eroziunea costiera care afecteaza aproximativ 127 km (57% din lungimea
""' litoralului rom anesc) este cauzata in principal de diminuarea cantitatii de
""' aluviuni transportate de Dunare ~i reduceri i nisipului biogen datori ta
scaderii popul atiilor de moluste ca urmare a cresterii poluarii apelor (figura
"'"
5. 14).
""'
""
""'
"'"
''"'
''"'
"" est
........


C'
- l
~

""
Corpuride apa la rise
- '" - er
- , - SK
--L - .
rr tv

Corpuri de apa posibil la rise


-'- -
,
""
II
D
- " - ... -
Corpuri de apa tara rise
CZ

L Fig. 5.9 Categorii de eorpuri de apa din Romania eomparativ eu uncle


State Europene

Efectele majore ale impactului activitatilor umane asupra resurselor de


apa Fig. 5.10 Inflorire algala in anul 2003 in lacul Rosu - Delta Dunarii
Dintre efeetele majore ale impaetului activitatilor umane asupra
resurselor de apa care au implicatii economice si sociale importante,
mentionam urmatoarele:
Degradarea calitatli apelor. In prezent, 43,7% din corpurile de apa ri sca
sa nu atinga obiectivele de mediu, in conformitate cu prevederile Directivei
Cadru 2000/60 (figura 5.9);
Eut~ofizarea u.n?r lacuri situate pe cusurile de apa interioara ~i in
spec!al a cor~,!rIlor de .a~a din Delta Dunarll ~i a cor purilor de apa
~ostIere datonta aportului Important de nutrienti pe care 11 aduce Dunarea.
In e~ul apelor costiere, la eutrofizare participa ~i unele surse de pe litoralul
romanesc, care sunt de mai mica import anta ~i au 0 influent a strict locala.
Fenom.enul. de eutrofizare s-a manifestat foarte frecvent in perioada 1970-
1990 ~l mar rar dupa anul 1990 (figurile 5.10-5.12);
Reduce~ea biod~~e~s~~atii florei ~i faunei acvatice ca urmare a poluarii
apelor ~I a modific arii habitatelor datorita presiunilor hidromorfoloaice. Fig. 5.11 Dezvoltarea excesiva a algelor filamentoase in anul 2003 _i~.lacul
schimbarea structurii pe specii, in special a ihtiofaunei din Delta Dunarii ~i Baclanesti din complexul acvatic Sontea-Fortuna - Delta Dunam
176 177

. , ~

Fig . 5.14 Evolutia eroziunii plajei de la Mamaia: 1970 si 2003

Intensitatea proeesului de erozi une la interfata mare-useat, detenninat


pe baza analizei masuratorilor din 1980-2003, se prezinta astfel :
in zona nordica (Sulina-Vadu) s-a eonstatat eea mai mare retragere a
tannului eu ritmul de 4-7 m/an pentru seetoare de plaja eu lungimi de eea
,,\ 10-15 km (Sud Sulina - Nord Sf. Gheorghe, Ins. Sahalin, Zaton, Nord
Fig . 5.12 Mortalitatea piscicola cauzata de inflorirea algala Plaja Mamaia, 1992 Portita - Far Portita, Nord Grind Chitue);
in zona sudica a tarmului eu plaj a (Navodari-Vama Veehe), eroziunea este
mult mai redusa in intensitate, eea 2-3 mlan ~i se manifesta in portiuni
2500J Sp.m~raloare (scrumbie, slunon~ reduse ale plajei (partea centrala a plajei statiunii Mamaia, eea sudica a
Sp.dulc~cle (caras, babusca, ~al~a crap, lin, stiuca, S~au, elc) coordonului Teehirghiol si a plajei de la Mangalia);
-4- Sp. m
anne (spral, namsie,bacaliar,me) in zona tarmului eu faleze Eforie Nord-Varna Veehe, din eauza constitutiei
-4- Tolal litologiee a versa ntului, intensitatea eroziunii este eea mai redu sa,
seetoarele eu eroziune mai mare fiind eele invecinate de Cap Tuzla,
Costinesti ~i Nord Olimp, eu ritmuri medii de retragere de 0.5-1.0 m/an .

- 5.6.3. Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH)


:; filOO
Planul de amenajare al bazinului hidrografie (Anexa 5.6) este
componenta structurala a Sehemei Direetoare de Amenajare si Management a
~~ ~~~ ~~-~~~~~~~~~~~~ ~
Bazinului Hidrografie. El are ea seop fundamentarea rnasurilor, actiunilor,
~ ~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
~ .~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
solutiilor si lucrarilor pentru (OM-MMGA, 2006) :
realizarea si mentinerea eehilibrului intre cerintele de apa ale folosintelor
Fig. 5.13 Capturile de peste in perioada 1960 - 2000 in Rezervatia Biosferei si disponibilul de apa la surse;
Delta Dunarii diminuarea efeetelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,
bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exees de umiditate, seceHi,
eroziunea solului);
]78
utiIizarea potentialului apelor ( . d .
hid
1 . - ' PIO ucerea de energIe hidromecanica -;
1 roe ectnca, navigatie extrage d
1 . ' , rea e matenale de constructii
0

aquacu tura, tunsm, agrement, estetica, etc .); , ,


. . Planul_"de amenajare se realizeaza la nivel 6. COOPERAREA INTERNATIONALA. A
cupn Ide urrn t 1 b' de bazin hidrografic <;:1'
.' . . a oare eo iective si activita!i prin cipale: " ROMANIEI IN DOMENIUL GOSPODA.RIRII
mvent~nerea resurselor de apa de suprafara si subt x, APELOR
determ '. . , '( erana,
.d .fi marea sItua!Iel actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de x ,
I enti ~carea amenajarilor structurale eXiste~te
0 .apa,
dlspombilului de apa la surse si a pri . 1"1 .pentru aSIgurarea 6.1. Obiectivele cooperiirii intemationale
d t . ncipa I or parametn de perform C
e ermmarea cerintelor viitoare socio _ econo 0 d . an,a;
resursele de apa; mice ~I e mediu privind Romania este situata, In proportie de 97,8 %, in partea inferioara a
i~entif~c~rea op!iunilor fezabile pentru realizarea bazinului hidrografic al Dunarii, fluviul fiind colectorul si emisarul catre Marea
dIspombI1ul la surse si cerintele de apa ale folosintelor' echilibrului dintre Neagra a tuturor evacuarilor din tarile riverane din amonte, afectand calitatea
evaluarea preliminara a riscului . '. ' .. apelor Deltei Dunarii , dar si a apelor costiere din zona de NV a Marii Negre.
hidrografic ; 1 potential la mUnda!lI pe bazinuj Pe teritoriul tarii noastre se afla cursurile superioare si mijlocii ale unui
numar important de rauri care traverseaza frontiera de stat, iar raurile Tisa, Prut
identi!icarea actiunilor, masurilo-, solutiilor ~i lucrarilor nec
si Dunare formeaza 0 parte a frontierei Romaniei. De asemenea, Romaia este
- a~mgerea gradului acceptar de Prot~ctie la inundatii a a:sa~e'lPentru :
~I a bun un lor', " sezan or umane limitrofa Marii Negre pe tritoriul sau se formeaza 20 % din resursele de apa ale
fluviului Dunarea.
- di~i~uarea. efectelor secetelor, tendintelor de
umIdItate ~I a eroziunii solurilor- ' aridizare, excesului de Ca urmare, gospodarirea apelor trebuie asociata cu aspecte
internationale, cu atat mai mult cu cat implementarea directivelor Uniunii
- uti~izarea poten!ialului apelor; ,
Europene In Romania implica 0 foarte buna colaborare internationala.
- satIsfacerea cerintelor de mediu
hid asupra resurselor de - ( . Obiectivele majore ale cooperarii internationale sunt urmatoarele:
~ .rologIce, hidraulice si ecologice);
0 '

. apa cennje
realizarea schimbului de date si de informatii de hidrologie si gospodarirea
IdentlfIcarea constrangerilor a conflictel d .
or e mterese ~I a solutiilor de
0

rezolvare; , apelor intre Romania si tarile vecine;


concordarea planurilor de prevenire si aparare impotriva dezastrelor
analiza de impact si evaluarea riscurilor i d . .
solutiile si lucrarile propuse In planul de n, .use de a~rIUm.le,. masurile, provocate de ape: inundatii, seceta, poluari accidentale;
Toate actiunile, masurils, solutiil ~mena!~re al ba:mulu~ hIdrografic.
amenajare trebuie astfel concepute
concept de amenajare a rauriIor
e r
lucr~nl~ pr~vazute m planul de
i
~ rea :zate ~ncat sa se Inscrie In noul
realizarea Planului de management al Districtului Hidrografic al Dunarii;
realizarea Planului de management pe subazine/unitati hidrografice: Tisa,
Prut si Delta Dunarii;
prezentat m capItolul 4.4.
realizarea in comun cu partenerii straini a unor proiecte ~I programe
internationale;
schimb de experienta In domeniul gospodaririi apelor cu tarile de pe
mapamond.
Totodata, un obiectiv important al cooperarii intemationale il constituie
cunoasterea experientelor reusite In domeniul gospodaririi apelor, aplicarea
celor mai noi tehnici si metodologii in cadrul unor proiecte comune si
realizarea transferului de tehnologie. In acest scop este important sa organizam
si sa participam la conferinte, simpozioane internationale ale apei si la
seminarii tematice pentru schimburi de experienta, precum si la realizarea de
180
18]
prograrne ~i proiecte internationah, pe ntru atragerea fondu rilor agentiiJo
r Regulamentlll de [unctionare si intretinere a nodului Hidrotehnic Sttinca -
lnternatlOnale ~l a bancilor finantatoare .
Coste.}ti de pe raul Prut .
. Romania acorda 0 importanp; deosebim cooperarii internationale :
In vederea unei bune cooperari in domeniul apelor de frontiera, in
bilaterale si in special cu tarile vecin e; .
scopul atingerii obiectivelor stabilite privind gospodarirea apelor raului Prut, se
regionale, in specia l coo perarea in Bazin ul D unarii ~i a Marii Negre si la
nivelul Ellropei ; vor dezvolta relatiile bilaterale pe baza cadrului juridic existent, in special
pentru elaborarea Planu.lui ~e ~an~gement al ba~in~.lui hidrografic Prut in
mo ndiala in domeniuJ gospodariri i ape/or.
concordanta cu prevedenle Directivei 2000/60 a Uniunii Euroepene.
De asemenea, pe termen scurt, Ministerul Mediului si Gospodaririi
6.2. Cooperare bilateralii Apelor va continua finantarea unor proiecte in beneficiul Republic ii Moldova,
din fondul aflat la dispozitia Guvernului Rornaniei in special pentru: marirea
in dorneniu l gospodaririi apelor Ro ma nia a sern 11 at 0 serie de gradului de siguranta a acumularii Stanca-Costesti, monitorizarea raului Prut,
doc.lllllente de colaborare bilatera le cu Bulgari a, Franta. Gerrnania, Israel programe de schimb de date si informatii, pregatire profesionala si transfer
ItaIJa, M?ldova, ?landa, Serbia, Spania, Tllrcia, Ucraina si Ungaria,. Pe baz,; tehnologic.
lor au fo st realizate Illanifestari teh llico -stiintifice, prograrne ~i proiectc
corn une.
Romania - Ucraina
o
importanta deosebita in cadru l cooperarii internationale bilaterale 0
reprezinra cooperarea cu tari le vecin e. In domeniul gospodaririi ap elor, colaborarea dintre Romania si Ucraina
se desfasoara in baza prevederilor Acordului intre Guvernul Ronuiniei si
Romania - M oldova Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospoddririi apelor de
froniierd , semnat la 30 septembrie 1997 la Galati.
Cadru l juridic a l cooperarii bilateraJe iJ reprezin ra: Activitatea se desfasoara in cadrul grupelor de lucru pentru realizarea
Conve~l(ie de colabornre In do IIIen ill/ protecriei mcdiului '~'i [olosirii sarcinilor inscrise in protocoalele Sesiunilor Imputcmicitilor partilor pentru
dll.r(~htle a resurselor na tura le sem nat In anul 1997 la Bucuresti, inrre aplicarea Acordului .
Ministerul Apelor, Pad urilor ~i Pro tectiei Mediului din Romania ~i Dezvoltarea relatiilor bilaterale va avea ca scop imbunatatirea
Departamentul Proteqiei Mediului din Mo ldova: schimbului de date ~i informatii in vederea implementarii Directivei Cadru
l~lre~ege~'e de :'o/aborare In domcni ul gospodc'iririi ape/or rdu lui P ru t si 2000/60 a Uniunii Europene in domeniul apelor pentru subbazinele
./lllv!u /u/ _DUl1are, sern nat In anul 1992 la Chisinau, intre Compani a hidrografice ale raurile care formeaza sau traverseaza frontiera cat si
Nationals "Apele Romane" si Concernul de Gospodarire a Apelor din imbunatatirea intregii activitati din cadrul grupelor de experti, astfel incat sa se
Moldova. aplice in totalitate prevederile Acordului hidrotehnic.
ACOr(:I.tI ~~ltr: GlIverl1l~/ ROlllclniei si GlIl'ernll/ Republicii Moldova privind Dezvoltarea cooperarii va avea in vedere inclusiv initierea si realizarea
de studii si proiecte in comun, referitoare la apele de frontiera.
c(~~/~c~aJc~A tn. :/ollle~llu/ /~rotecriei resllrse/or piscicol si reg leme ntarea
pescuitului in I alii Plitt st In lacul de acuniulare St A C . , . A
Cooperarea cu Ucraina trebuie sa devina 0 prioritate pentru Romania in
7003 Ia Stanca
(lll ll.I ~
A . Costesti,
. . anca- ostesti scnuiat III
> scopul cunoasterii si gospodaririi raurilor transfrontiere in vederea

aV~der~a ~~ll,bunatatirii cac~'ului


imbunatatirii calitatii apelor si managementul dezastrelor provocate de ape.
.in .i ., legislativ adecvat cooperarii In
dorneniul bOSPOddlI111 ape lor se afla In curs de e '. . ' I I . I
A , c' . ' n -go clele plolectu c e Acoro Romania - Ungaria
tntre Guvernul Rotnanici st GlIvernll/ Re!JII/J/ IU
' .::Z ILl / lc .: . /
A _ .. V, 0 ( o va pi ZVII/( coop erarea
111 domcniul gospodaririi apelor Prutului ('I' D - ." ,.
. . '1 unaJ II Cdl e va a yea ca an cxa Cooperarea Romaniei eu Republica Ungara se desfasoara pe baza
Acordu/ui fntre Guvernul Romcmiei o$i Guvernul Republicii Ungare privind
183
182
c;olab?ra:ea pentru protectia si utilizarea durabild a ape lor de frontierii Ministerul Mediului si Apelor din Bulgaria privind cooperarea in domeniul
incheiat m anu12003. ' gospodiiririi apelor, semnat la Bucuresti la data de 12 noiembrie 2004.
~ In ba:a acestui .Acord. functioneaza Comisia mixta hidrotehnica Pentru implementarea prevederilor Acordului in luna mai a anului 2005
romano-~ngara c~re, pnn sesiuni ordinare anuale, urmareste aplicare s-a stabilit componenta Comisiei mixte privind gospodarirea apelor care are
prevedenlor acestui document juridic. a urrnatoarele prioritati:
. Repr~zentantii ~~nisterelor insarcinate cu gospodarirea apelor au agreat Implementarea prevederilor Directivei Cadru a Apei (2000/60 EC);
~l au transmis la Cornisia Europeana acordul lor de a include bazinul ra 1 . Monitorizarea apelor transfrontaliere - fluviul Dunarea si instituirea unui
. omes ~in reteaua
S t azine Ior pilot de testare a metodologiilor DE priviU ui
bazi d schimb de date de interes reciproc pentru cele doua parti;
implernentarea Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene in dome~:1 Monitorizarea proceselor de eroziune costiera si masuri pentru reducerea
apelor.
acesteia;
Prioritatile in cooperarea cu Republica Ungara vizeaza: Cunoasterea ~i controlul fenomenului de eutrofizare al Marii Negre.
elab~~are: Planului de Management al subbazinului hidrografic Tisa; Se impune mcheierea unui Memorandum de iruelegere intre
stabilirea in comun a corpurilor de apa transfrontiera; Ministerele de resort ale celor doua tari in domeniul prevenirii si interventiei in
testarea m;todologiilor UE, privind implementarea DC 2000/60 a Uniunii cazul poluarilor accidentale.
Europene in bazinul Somes;
schi~? permanent de informatii si experienta in domeniul activitatilor 6.3. Cooperarea regionalii
specifice procesului de implementare a directivelor europene. '
6.3.1. Cooperarea In barinul Dundrii
Romania - Serbia
2
Bazinul hidrografic al Dunarii, cu 0 suprafata de peste 800.000 km este
R~latiile Ro~anie! ~
cu Serbia in domeniul gospodaririi apelor al doilea ca marime in Europa si este eel mai international bazin acoperind
t~ansfrontIere se desfasoara in baza prevederilor Acordului intre R.P. Ronuina
teritoriul a 18 state (Albania, Austria, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia,
$1. R.P.F.. Iu~oslavia. privind problemele hidrotehnice de pe sistemele Republica Ceha, Germania, Ungaria, Italia, Macedonia, Moldova, Polonia,
hidrotehnice $1 cursurzle de apa de pe frontiera sau intretaiate de frontiera de Romania, Serbia si Muntenegru, Slovenia, Republica Slovaca, El vetia,
~ta~? semnat la data de 7 aprilie 1955, la Bucuresti, in baza caruia a fost Ucraina). Opt dintre acestea sunt State Membre ale UE (figura 6.1 si tabelul
mfll~tata Co~isia mixta hidrotehnica care, prin sesiuni ordinare anuale,
6.1). In prezent alte trei tari Dunarene sunt in proces de aderare iar sapte state
urmare~~te aplicarea prevederilor acestui document juridic.
nu au inceput inca procesul formal de aderare la DE (lCPDR, Basin - Wide
~n~r~. prioritatile de cooperare bilaterala , Ministerul Mediului si
Overview, 2004).
Gos'po~.~nrn . Apelo: va urma:i. imbunatatirea relatiilor bilaterale in scopul Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabild a
realizarii schimbului ~e ~~te ~1 informatii in vederea implementarii Directivei fluviuiui Dundrea semnata la Sofia, in 1994 si ratificata de Romania prin Legea
C.adru 2~00/60 ~ ~munll Europene in domeniul apelor pentru subbazinele 14/1995, reprezinta instrumentul legal pentru cooperare si management
hidrografice ale raunlor care formeaza sau traverseaza frontiera.
transfrontalier in Bazinul Hidrografic al Dunarii. In baza Conventie Partile
. Totodata,:v a intre~rinde masurile necesare finalizarii negocierii textului Contractante vor depune eforturi pentru realizarea urmatoarelor obiective:
unui nou Acord hidrotehnic.
gospodarirea durabila si echitabila a apelor incluzand conservarea si
utilizarea rationala a apelor de suprafata si a celor subterane din bazinul
Romania - Bulgaria
hidrografic al fluviului Dunarea;

A C~operare~ ~ntre Romania si Bulgaria se desfasoara pe baza Acordului


incheiat tntre Ministerul Mediului si Gospoddririi Apelor din Romania $i
184 185
imbunatatirea calitatii apei fluviului Dunarea si a apelor din bazinul sau
hidrografie pentru asigurarea unei utilizari durabile a resurselor de apa
preeum si pentru eonservarea si reconstructia eeosistemelor;
eontrolul perieolelor provoeate de aeeidente eu substante perieuloase, de
inundatii si de inghet pe fluviul Dunarea;
redueerea incarcarilor poluante ale Marii Negre din surse situate in bazinu l
Dunarii.

Aria de acoperire pe tari a Bazinului hidrografie al Dunarii si populatia


estimata
Tabel6 1
Statul Cod Statutul in Supra- Supra- Procent Procent Popu- Popu-
ISO cadrul VE l rata rata in cadruI al lalia in latia in
oficiala District- District- District DRB DRB
in ului ului -ului in (mil.) (%)
District- Dunaril Dunarii ta rile
ul det. (%) res pecti
Dunarii digital -ve ( % )
(km') (km 2 )2
Albania AL - 126 <0,1 O.QI <0,01 <0,01
Austria AT Stat Mem bru 80423 10,0 96 ,1 7,7 9,51
Bosnia - BA - 36636 4,6 74,9 2,9 3,58
Hertegovina
Bulgaria BG In curs 474 13 5,9 43, 0 3,5 4,32
Croatia HR In curs 34965 4,4 62,5 3,1 3,83
Cehia CZ Stat Membru 21688 2,9 27,5 2,8 3,46
Germa nia DE Stat Membru 56184 7,0 16,8 9,4 11,60
Ungaria
Italia 3
Macedonia
HU
IT
Stal Membru
Stat Memb ru
-
93030
565
11,6
<0,1
100,0
0,2
10, 1
0,02
12,47
0,02
t z...-.(
I;it
MK 109 <0,1 0,2 <0,0 1 <0,01 ~ ~
2 ~
" II
Moldova
Polonia
MD
PL
-
Stal Mem bru 430
12834 1,6
<0,1
35,6
0,1
1,1
0,04
1,36
0,05 . g~
~
4 ,;]
~
.s
r.
i
I~
I"
i~
~

Romania RO In curs 23219 3 29,0 97,4 2 1,7 26,79 ~,


Serbia-
Muntenegru"
CS - 88635 11,1 90 ,0 9,0 11,11 1 g
~ ..;
~I

~
I
I" "
~
Slovacia SK Sta t Memb ru 47084 5,9 96 ,0 5,2 6,42 is c ! ~

Sloven ia SI Stat Membru .~ o..;


a , '" ~
C
., is J ;~

II
16422 2,0 8 1,0 1,7 2, 10 O!
Elvetia CH - 1809 0,2 4,3 0,02 0,02
Ucraina UA - 30520 t) I'd o
3,8 5,4 2,7 3,33 I~
Total
-. (801463) 100 8 1,00 100 I~ 8'"
. - ..i)
(su rsa.autoritatile competente din Districtul hidrografic al Dunari I~ "
1 Tabe lul reflecta situatia la data la care s-a efect uat raportarea (martie 2005). in scopul comparan: ~
I~
d
!
suprafe telor state lor s-au facu t calc ule folosi nd sistemul GIS pen tru ela borarea hartii generale a is 1: I! j
~ ~ ~
c
~ I~
~, i '.
Districtu lui Duniirii. Aces te valori difera putin fatii de dateJe ofic iale ale cator va tari, datorita metodelor 'i
I~ ~
A

,
di ferite de calcul utilizate.
)~J. ~
~ i; s
'"
i
~
3 Sursa: Provi ncia Autonoma Bozen-Sud ul Tiro lului ~

4 Recensamftntul din 2002 al populatiei din Serbia-Muntenegru, fiirii prov incii le Kosovo si Metohia. a
~
e
~ ~
j '!!" ~
~
s
~
'I I

~
evidentiat un numar de 7668000 persoane. Pe teritoriu l prov inciilo r Kosovo si Meto hia ultimul
,, , , "~ ~ S ~ t ~
, l>

'" ~ ~ ! 5 ~
~
~
vi....
recensiimant a fost in anul 1981. in baza acelui recensamant si al sursei OE BS, populatia estimate a ~
.
'e
~
acestor prov incii in cadru l BH al Dunarii este de aproximativ 1300000.
<~.""''''' .
t"
0 I I 11 11. t I
!
~ I
'"
186
187
A fost creata Comisia Intemationala pentru Protectia Fluviului Dunarea
(ICPDR), fermata din reprezentantii tarilor riverane , comisie ce va asigura
cooperarea In probleme fundamentale de gospodarire a apelor si va lua toate
masurile legale, administrative si tehnice adecvate pentru a mentine si a
J:
imbunatati starea actuala a calitatii apei fluviului Dunarea, m
Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii (ICPDR) reprezeinta :E
; a.
platforma de coordonare a implementarii Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii
..
as
E t::
~
as
Europene, pentru realizarea Planului de Management al Districtuli Hidrografic
al Dunarii. Modul de realizare a acestui Plan este prezentat In subcapitolul
4.2.12.
- ..
0
.5 Q.
0
.~
as c
.c
..
E
;::,

".5
Grupele de Experti (figura 6.2) se ocupa de partea tehnica In eadrul
ell~ .....
~

=: .....
Q)

"
.Q
.5
- -
~
as
0
Q)

t:: ~
'E
ICPDR. Aeeste grupe de Experti sunt esentiale pentru functionarea ICPDR-ului
si se bazeaza pe con tributiile expertilor nationali ai Partilor Contraetante si ai
=: c:
..... ..... .....l.-
fIjo.
e
~~
~~ e "
.c cas Q.
;::,
en o0
0

Observatorilor. Patru Grupe de Experti se ocupa eu aspeetele tehnice In timp ce =


0_
..... == =
= ~"=
=
en :!
~
e':
=.....; .
C'I.l
. .... >e': OJ)
= ~
trei Grupe de Experti ad-hoc se ocupa de probleme speeifiee si sustin Grupele
de experti si/sau alte departamente ale ICPDR-ului, la eerere.
Grupul de Experti pentru Managementul Bazinului Hidrografic
Grupul de Experti pentru Managementul Bazinului Hidrografie (RBM
~
O~
fIjo. ~
t~ e':
=:~~=:
~
1 a0..
U
.....
<:':l
)~
U
EG) defineste obieetivele si agreeaza metodologiile privind implementarea 'C
0
.....
Directivei Cadru a Apei a Uniunii Europene In Baz inul Fluviului Dunarea, In <:':l
N
special pentru elaborarea Planului de Management al Distrietului Hidrografic '2
~
al Dunarii pana In 2009 (Weller Ph., 2006). ...
01)

0
Grupul de Experti privind Presiunile si Masurile
Grupul de Experti privind Presiunile si Masurile (PM EG) determina
...:::3
<:':l

.....
u
eauzele presiunilor si promoveaza masuri pentru redueerea aeesora. 0 alta
.....2
prioritate este armonizarea activitatilor ICPDR-ului eu Direetivele europene C/.J
('l
(de exemplu Direetiva ape uzate orasenesti, Direetiva eu nitrati, Direetiva \0
IPPC). De asemenea, aeest grup se ocupa eu prevenirea poluarii, incluzand en
.....
inventarul sectiunilor eu rise de produeere a poluarilor aeeidentale si al u,
sectiunilor eu "poluare istorica" din zonele inundabile.
Grupul de Experti privind Monitorigul ~i Evaluarea
Grupul de Experti privind Monitorigul ~i Evaluarea (MA EG) este
responsabil pentru aspeetele privind clasifiearea si evaluarea calitatii apei,
incluzand funqionarea retelei transnationale de monitoring si eontrolul analitic
al calitatii. Functionarea Sistemului de avertizare In eaz de urgente si aeeidente
si eomuniearea mesajelor de alarmare/avertizare In eaz de aeeidente sunt
gestionate tot de MA EG .
189
188

Grupul de Experti privind Combaterea Inundatiilor evaluarea tendintelor de evolutie pe termen lun~ a parm.netrilor de stare ai
Grupul de Experti privind Combaterea Inundatiilor (FLOOD EG) este apei datorita schimbarilor naturale si a impaetulU1 a~. tropl~ ;
' I evacuarea
responsabil pentru realizarea Planului de actiune pentru managementul risculu; , AlI1ca~rca~I'ii eu substante a apelor trans t ron t a I iere ~
estlmarea c ' ,

la inundatii in Bazinul Fluviului Dunarea si urmareste implementarea lui la aeestora in Marea Neagra; . ~
nive1ul tarilor dunarene, ~valuarea riseului neatirigerii obiectivelor de mediu pentru corpunle d~ apa
Grupul de Experti privind Managementul Informatiilor ~i GIS~ul detaliate in Raportul general (WFD Roof Report) al Planului de
Sub indrurnarea Grupului ad-hoc de Management al Informatiilor si al management al districtului hidrografic al Dunarii ; . . A
Grupului de Experti privind Sistemul Informatic Geografic (ad-hoc 1M + GIS evaluarea eficientei masurilor de reducere a poluarii ap~lor, III special a
EG) au fost elaborate 0 serie deharti ale Districtului Hidrografic al Dunarii si eelor transfrontaliere, din surse punctiforme si din surse (hfL~Ze; ~
Planul Strategic pentru GIS-ul Districtului Hidrografic al Dunarii. Grupul de suport pentru asigurarea protectiei utilizat~rilor de apa din Dunare ~1 in
Experti sustine toate activitatile legate de functionarea sistemului informatic. special a alimentarilor eu apa pentru po~u~atle;. .
Grupul de Experti privind Participarea Publicului suport pentru asigurarea protectiei florei ~I f(~unel (~cvatlce. ~. .
Sarcina Grupului ad-hoc de Experti privind Participarea Publicului (ad- Sectiunile de monitoring ale TNMN-ulul vor fl"a~plasate: pe D:1ll~1 e .~I
hoc PP EG) este de a sustine activitatile ICPDR-ului si a fumiza informatii principalii afluenti cu suprafete mai mari de 4000 km" ~1 pe apele cosnere din
privind aspectele de comunicare si participarea publicului. partea de nord-vest a Marii Negre. .
Grupul Strategic de Experti c Reteaua de monitoring TNMN se bazeazfi pe retelele n.atl~nale de
Grupul ad-hoc Strategic de Experti (ad-hoc S EG) se ocupa de aspectele monitorin~ ale statelor dunarene. Selectarea seetiunil.or de m~I:~tonng care
legale si administrative referitoare la implementarea Conventei pentru Protectia reprezinta~reteaua transnationala de monitorig din bazinul Dunaru se Face pe
Fluviului Dunarea. baza urmatoarclor cri teri i:
Grupurile de Experti au posibilitatea sa formeze subgrupe, daca apar sectiuni localizatc amonte ~i aval de granitele statelor dunarene; .
sarcini specifice care implica 0 anumita experienta. Subgrupele implica experti sectiuni loealizate la confluenta Dunarii cu prineipalii afluenti ~1 la
din grupe si/sau alti experti iar activitatea lor se desfasoara de obicei pe a eon'fl uenta afluenti lor i mportanti cu Dunarea; ,
perioada limitata de timp. seetiuni localizate in aval de surse importante de poluare; . ~ . _
Grupul de Lucru Tehnic Comun Dunare - Marea Neagra see~iuni localizate in arnonte de prizele importante pentru ahmel:tar~ cu apa .
coordoneaza activitatile ICPDR-ului si ale Comisiei Internationale pentru 'In prezent TNMN-ul este format din 71 statii de morutonzare 37
Protectia Marii Negre, avand ca scop reducerea poluantlor in special a loealizate pe Dunare si 34 pe afluenti (Figura 6.3). Dintre aeestea II sunt
nutrientilor care ajung in Marea Neagra. situate pe teritoriul Roruaniei. . _ . .. ' "
ICPDR coordoneaza elaborarea Planurilor de management pe Parametrii care se monit~ri~eaza sunt eel pre~.azut,1 de Dl1.ec~I~~'l :'ldl ~
subbazine/subunitati hidrografice: Sava, Tisa;.Prut si Delta Dunarii. pentru apii iar frecventa de morntonzare este de 12 011 pe an penn u apa ~I de -
De asemenea Comisia Internatioriala pentru Protectia Fluviului Dunarea ori pe an pentru biota. . ' _.
coordoneaza reteaua transnationala de monitoring din bazinul Dunarii In fiecare an se elaboreaza "Anuaru! de calitate a ape/or din baiinul
(TNMN). Reteaua a fost stabilita in anul 'J995 pe baza prevederilor Declaratiei Dunarii" aareat de toate statele dunarene.
b
de la Bucuresti. " ,
Scopurile TNMN-ului sunt urmatoarele: 6.3.2. Cooperarea In barinul Mdrii Negre
obtinerea de date unitare si de buna calitate validate de reprezentantii tarilar . bazin j t' ntal s'l1mastru
Dunarene referitoare la parametrii de calitate ai apelor de suprafata ~i , unde M "'II"C'1 N ea bura este eel mal mare azm IIltCI con me k " 2 "S Ipnht'l,
avand 0 suprafata de 413488 km ~i un volum de 539155 ' m . . L r:l/lt:l
2
este necesar, a apelor subterane, pentru evaluarea starii apelor de
bazinului Marii 'N egrc este 2405000 km reprezentand ~O% dm S~IP.' ','
2
suprafatalsubterane;
Europei. avfllld aflllenti prineipali flllviile Dunarea, Niprll. Nlstrll. BlIgll ~I
Kubanlll (figura 6.4).
190
191
..,...--

,, '.
c
E
0

'"o
'0

,
&
c,

~
~

i "=
.5"
-a.
~
~
.-
'C
,ee
0 ""
<::
::l
S
0 c
0
0 ::;
<::
"
'0
'N

'fr '"
..0
<::
'"" ::a
C1.)
<::
.;::
8
'a
0
.,"0E
Figura 6.4 Bazinul hidrografic al Marii Negre
'"
0;
<::
.S 80% din aflue ntii Marii Negre se varsa in partea de N-V a Marii Negre.
~ Dunarea dreneaza 1/3 din suprafata baz inul ui hidrografic de-a lungul celor
<::
'"
<:: 2780 kin, avand un aport de cca 198 km' Ian apa dulce.
~'"
.... Pop ulatia total a din bazinul Marii Negre este de J60 milioane locuitori .
cz
::l La Marea Neagra, care are 0 lungime a [armului de 4340 krn, au iesire sase tari :
.,
ee
Bulgaria - 300 km, Geo rgia - 310 krn, Romania - 225 km, Federatia Rusa -
tr
P:: 475 kin, Turcia - 1400 km si Ucraina - 1628 kin.
f'\
0 Cooperarea in bazinul Marii Negre are la baza Conventia privind
oil protectia Miirii Negr e impotriva pol u/irii (Bucuresti, 1992), al carei obiectiv
LC
" , este intarirea cooperarii pentru conservarca mediului Marii Negre si protectia
resurselor marine impotriva poluarii ,
Activitatea se desfasoara in cadrul Comisiei si se refera in principal la
irnplernentarea Planulu i Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia
I . Marii Negrc, a carui obiective sunt:
; ,'
implementarea masurilor pentru prevenirea poluarii mediului marin;
coop erarea internationala pentru combaterea poluarii in situatii de lIrgen la;
192
- - - - - - - - - - ------ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 193
prevenirea, reducerea si contro1u1 poluarilor rezultate din surse terestre ~i Comisia Marii Negre
din transportul substantelor periculoase;
oecrerarrann permanent
cooperarea in domeniul cercetarii ~tiintifice, elaborarea programelor
comune de monitoring. I

Structura organizatoriea a Comisiei Marii Negre este prezentars in


r-
r Grupe consultative
1
figura 6.5 si are un secretariat permanent, grupe de lucru, grupe consultative, AG ESAS AGPMA AGLBS AGICZM AGCBD AG AGIDE

centre de activitati si puncte focale nationale. Tarile limitrofe Marii Negre i~i
FOMLR
Aspectele Mo nitoriza r Controlul Dezvoltarea Conservare Grupul
nominalizeaza experti care fae parte din strueturile Comisiei Marii Negre. de Medi u si ea Poluarii Poluarii Metodolo- a Aspectele Consultativ

Cornisia Marii Negre coordoneaza Sisternul lritegrat de Monitoring ~i ~i


Sig uranta provenite gii lor Diversitati i legate de privind
ale Evaluarea din Surse Comune Biologice Mediu ale Inforrnatiile
Evaluare a Marii Negre care are 53 de sectiuni de prelevare a probelor Navigatiei de pe Usca t pentru
Manage-
Pescuitu lui
si ale
si Schimbul
de Date
(tabelul 6.2). rnentul Manageme
Integrat al nt-ului altor
Pe baza datelor obtinute de acest sistern se elaboreaza in fiecare Zo neide resurse care
an "Starea Mediului Mdrii Negre ". Coasta vietuiesc in

In eadrul aeestei Conve ntii, Romania va actiona pentru implementarea


Direetivei Cadru 2000/60 a UE pentru apele eostiere ca parte a Planului de
Grupe de lucru
M anagement al Apelor pentru Distrietul Hidrografic al Dunarii.
Grupul tehnic comun de lucru Marea Neagra - Dunare

Structura spatiala a Sisternul Integrat de Monitoring al Marii Negre

Tara
Tabelul 6.2 I Centre de activitati
I
J
Lun gimea Sectiuni de Km 1 pe sectiuni de AGESAS AGPMA AGLBS AGICZM AGCBD AG AGIDE
tarmului (km) p relevare p relevare FOMLR
Bu garia 300 Aspe ctele Mo nitori - Controlul Dezvolt a- Conserva- Grupul
5 60 de Medi u zarea Po luarii rea rea Aspectele Consul ta-
Geo~gi a 310 5 62 si Poluarii si provenite Me todo lo- Diversita- legate de tiv pri vi nd
Rom ania 225 Siguran ta Evaluar ea din Surse giilo r tii Medi u ale Info rma tii-
21 17 ale de pe Co mune Bio log ice Pesc uitului le si
Federatia 475 pentru
5 95 Navigatiei Odesa, Uscat si ale Sc himb ul
Ru sia Ucraina Ma nage- Batumi, Manage- de Dale
Varna Istanbul , mentul Georgia mentului
Tu reia 1400 Turcia Integrat al altor Secreta-
3 466 Bu lgaria
Ucraina 1628 Zo neide res urse riat ul
14 116 Coasts care Permanent
vietu iesc
Krass noda in Mare Turcia
r,
Fede ra tia Co nstanta,
Ru sa Romania

Puncte Focale Nationale

Federatia Romania
Rusii

Fig. 6.5 Structura organizatorica a Comisiei Marii Negre


195
194
Din punct de vedere organizatoric, de implementarea Directivei C: adru
6.3.3. Cooperarea La niveLuL Uniunii Europene
~i a celorlalte directive europene din do~en~~l apei rasp~nde Comitetul
Directorilor de Apa din tarile membre ale Uniunii Europene, din care fac parte
.Imple~entarea Directivei Cadru si a celorlalte directive europene din
ca invitati si directorii din tarile aflate in proces de aderare, prin Grupul
domemul apel est~ respon~abilitatea fiecarui ,stat membru al Uniunii Europene.
strategic 'care coordoneaza cinci grupe de lucru in vederea rea~izarii .in ~o~
~u. toat~ ace~tea ~l avand in vedere complexitatea procesului de implementare,
unitar a metodologiilor si ghidurilor de implementare a prevedenlor Directivei
t~le din Uniunea Europeana au stabilit 0 Strategie Comuna de hnplementare
Cadru. Din aceste grupe de lucru, fac parte experti: din t arile membre ale
(FIgura 6.6~ a ca~i obiectiv este asigurarea compatibilitatii, eficientei si
Uniunii Europene ~i din tarile aflate in proces de aderare, din institutiile
transparentei acestui proces.
europene precum si reprezentanti ai utilizatorilor de apa si NGO-urilor.
In paralel cu activitatile coordonate de Comisia Europeana privind
Directorii de Ape
Conducerea procesulul de implementare Strategia Comuns de Implementare a Directivei Cadru exista Foruri pentru
Presedentle, Comlsle
urrnatoarele probleme:
G sa apei si secetele
Grupul Strateg ic de Coordonare
coordonaree programuh.d de actlvitati
Com isia
....... ~ Comitet
DCA si Agricultura;
DCA si Hidromorfologia;
I Monitoring chimic;
I I I I r---l----~
Grup ul de Lucru F I
Obiective/derogari;
Grupul de Lucru A Grup ul de Lucru C Grll pu l de Lucru 0 Grupu] de Luc ru E Obiectivele cele mai importante ale acestor Foruri sunt urmatoarele:
" Sl area Ecologica" "Ape subterane" ",nUndatii'J
"R aport ari" " Subsl anl e
R:COM
prioritale "
R: COM, FA
asigurar.ea expertizei si formularea de recomandari;
R: JRC, DE, UK R:COM, FR R:COM
asista Comisia in elaborarea propunerilor de implementare a
Directivei Cadru si a celorlalte directive europene din domeniul apei;
faciliteaza schimbul de informatii.
" DCA si Agr icultur a" ( Monitoringul Chim ic Metodologiile si ghidurile elaborate in comun vor fi implementate
R:FR,UK R:IT
pe bazine pilot cu ajutorul unor proiecte finantate de Uniunea Europeana.
" DCA s i hidromorfologia" - Obiecti ve/Derogari
[
Principiile generale pe care se bazeaza strategia cornuna de
R: DE, UK R: DK,COM
implementare a Directivei Cadru si a celorlalte directive europene din
R: conducerea grupul ui
domeniul apei sunt urmatoarele: difuzarea informatiilor, elaborarea
Fig. 6.6 Structura organizatorica pentru implementarea metodologiilor, managementul informatiilor si aplicarea, testarea si
"Strategiei Comune de Implementare a Directivelor Europene" validarea pe bazine hidrografice a metodologiilor elaborate.

. . A~easHi strategie se bazeaza pe 0 intelegere cornuna a prevederilor 6.3.4. Cooperarea europeanii pentru reconstructia riiurilor
DI:eCtIvel Ca~ si a celorlalte directive europene din domeniul apei si pe
umrea efortunlor in vederea realizarii unor activitati in comun In luna martie 1999 a fost creat la Silkeborg, Danemarca, Centrul
, Cele. maio m~ provocari si dificultati vor r~zulta in m~d inevitabil prin European de Reconstructie a Raurilor (ECRR). Romania a fost tara fonda~oare
aplicarea Directivei Cadru pentru cursurile de apa transfrontaliere. Din acest a acestui Centru, iar reprezentantul "Apelor Romane" a fost ales in Conl1tetul
pun~t ~e vedere. intelegerea comuna si colaborarea intre partile implicate este executiv al Centrului European de Reconstructie a Raurilor, ca reprezentant al
cru~lala .P~~tru implementarea in bune conditii si pentru reduc erea riscurilo! Firilor din Europa centrala si de sud-est. de
uner aphcan necorespunzatoare precum si pentru limitarea disputelor care de Obiectivele cele mai imoprtante ale Centrului European
regula apar in aceste situatii, Reconstruqie a Raurilor sunt urmatoarele:
197
196
dezvoltarea metodelor de Reconstructie a raurilor, considerata ea parte protectia ~i imbuniitiitirea calitatii apei, a conditiilor de mediu ale
integranta a go spodaririi apelor; ecosistemului fluviului Dunarea.
Prioritar pentru Romania este atragerea unor surse finantatoare pentru
promovarea de proieete de restaurare eu scopuri multiple atat pentru
crsterea biodiversitatii florei ~i faunei aevatiee cat si pentru dezvoltarea realizarea unor proiecte de reconstructie ecologica care sa contribuie la
activitatilor economico-sociale; dezvoltarea biodiversitatii si la revizuirea activitatilor econornico-sociale
realizarea de schimburi de experienta in domen iul restaurarii raurilor ; specifice acestor zone.
facilitare a infiintarii de Centre nationale de restaurare a raurilor.
Romania este interesata sa participe la acti vitatile Centrului European 6.3.6. Cooperarea in zonaformatii din ariile naturale protejate ale
de Reconstructie a Raurilor, atat pentru a beneficia de experienta tarilor Deltei Duniirii si Prutului de jos
avansate in acest domeniu cat si pentru a solicita sprijin pentru realizarea
"Coridorului Verde al Dunarii Inferioare". Odata cu semnarea Declaratiei prezentate anterior, la aceeasi data, la
Bueure~ti, s-a semnat de catre ministerele de resort din Romania, R .Moldova si
6.3.5. Cooperarea regionala pentru realizarea Coridorului Verde al Ueraina Acordul privind cooperarea In zona fermata din ariile naturale
Dunarii Inferioare protejate ale Deltei Dundrii si Prutului de jos cuprinzand :
Rezervatia Stiintifica a Prutului de los din R. Moldova;
In anul 2000, la 5 iunie, a fost sernnata la Bucuresti, de catre ministrii Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din Romania;
mediului din Romania, Bulgaia, Ucraina si R. Moldova, Declaratia privind Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii din Ue raina.
eooperarea In legaturd eu erearea Coridorului Verde al Dundrii Inferioare. Obiectivele Aeordului sunt:
Coridorul Verde al Dunarii Inferioare va euprinde urmatoarele tipuri de mentinerea si ameliorarea peisajului natural si a caracterului sau specific;
zone: o conservarea patrimoniului natural (fauna, flora, habitate);
zone eu regim de protectie integrala; protejarea valorilor ecologice si naturale;
zone tampon cu regim diferentiat de protectie, in care sa se poata desfasura protejarea si sporirea patrimoniului cultural (arhitectural, arheologic, rural
activitati umane , precum ~i zone de reconstruct ie ecologica; si istoric) ;
zone in care sa se poata desfasura activitati economice durabile. promovarea informarii, educarii si constientizarii publicului fata de
Obiectivele cooperarii sunt urmatoarele : problemele din domeniul mediului ;
Protectia si refaeerea campiilor inundabile si a zonelor umede de-a lungul controlarea si orientarea activitatilor economiee si socio-eulturale, potrivit
fluviului Dunarea; unei abordari integrate, in concordanta eu prineipiile dezvoltarii durabile.
Elaborarea unui plan de actiune prin care se vor desemna si zonele din In scopul indeplinirii obiectivelor, partile sunt de acord:
campia inundabila care vor fi protejate si reeonstruite; sa-si armonizeze metodele de gospodarire a apelor si sa coordoneze
Stabilirea unor programe de masuri pentru a se asigura proteetia zonelor proiectele de dezvoltare in comun;
umede si a habitatelor campiei inundabile din Coridorul Verde 'al Dunarii sa- si eoordoneze activitatile de eercetare si monitorizare;
Inferioare prin: sa promoveze schimbul de informatii si experienta stiintifica si tehnica.
protejarea si reconstructia zonelor umede si a habitatelor campiilor
inundabile din bazinul fluviului Dunarea, luand in considerare
neeesitatea protejarii impotriva inundatiilor a unor obiective social-
economice de importanta deosebita; ,
crearea unui sistem comun de standarde pentru indicatorii de cal itate a
apei , care sa permita evaluarea reala a starii mediului si a anumitcr
activitati umane in zonele tampon si in zonele economiee;
199
198
cEE NBO a fost asigurat de A.N. "A pele Rom ane", care s-a oferit sa
6.4. Cooperarea mondialii azduiasca si Head Office-ul Asociatiei, in acord cu statutul CEE NBO. _
g Tarile membre CEE NBO sunt: Bulgari a, Polonia, Repubhca Ccha,
6.4.1. Coope rarea internationald ill domeniul pro tectiei si utilizarii Sloveni~, Romania, Serbia - ca memb ri . cu . drepturi depli ne si Belarus,
cursurilor de apa transfrontiere si lacurilor internationale Moldova, Rusia, Slovacia, Ucraina, Ungana ~l Uzbekistan fiind membn cu
statut de observator. . . .. , .
In anul 1992 a fost semnata la Helsinki, Conventia privind protectin si Pozitia ocupata de Romania in cadrul acestci Organizatii Central ~l .~st-
utilizarea cursurilor de apa transfrontierd si a lacurilor internationais Europene repre zinta 0 recunoasterc, in randul tarilor membre - a politicii pe
Aceasta Conventie este ratificata de Roman ia prin Legea 30/1 995. care tara noastra 0 aplica in domeniul gospodaririi apelor.
Cooperarea in cadrul Conventiei se refera la intarirea miisurilor , Priorit atile pentru dezvolt area coope rarii in cadrul aces tor retele se
nation ale pentru protectia si buna ges tiune a mediului a apelor transfrontiere de referii la cresterea rolul ui CEE NBO si RIOB in procesul de implem entare a
suprafata sau subterane. De asemenea, Conventia obliga partile sa previn a, Directivelor euro pene privind apa si in rezolvarea problemelor privind
controleze si reduca poluarea apelor din surse stationare sau mobile. managementul tran sfrontier al apelor.
In acelasi timp , Conventia includ e prcvederi pentru monit orizare,
cercetare si dezvolt are, sisteme de avertizare, asistenta mutu ala, aranjamente 6.4.3. Coope rarea Internation ald ill dom eniul marilor baraje
institution ale, schimb de informatii, precum si accesul publicului la informatii.
In cadrul Conventiei, a fost adoptat la 17 iunie 1999, Protoc olul "Apa Rom ania este membru fondator al Comitctului International al Marilor
si sandtatea ", Baraje (ICOLD) din 1928 impreuna cu alte 5 Firi: Eivctia, !talia: Franta, Statele
Romania va participa act iv la manifcstarile care sunt organi zate in Unite, Marea Britanie. ICO LD prornoveaza progresul in studiul, construcua,
cadrul acestei Con ventii si a protocolului 'Apa si sanatate' intretinerea ~ i exploatarea maril or baraje.
, In prezent sunt reprezentate in ICOLD, 85 de lari prin Com itetele
6.4.2. Coope rarea intenuuionalii ill domeniul gospodiiririi apelor pe Nationale cum este si Co mitetul Roman al Marilor Baraje (CROMB). Pnn
bazine hidrografice int~rmediul CROMB profesioni sti Romani in do meniu au posibilitateta sa se
lntalneasca cu cei mai buni speci alisti din alte tari in cadrul unor congrese,
In anul 1994, in localitatea Aix-les-Bain s, Franta, a fost creata Reteaua conferinte , simpozioane, sa se cun oasca realizarile din dom eniul barajelor, si sa
Organi smelor de Bazin (RIOB). Romania este lara fondato are si membra a faca cunoscute realizarile tarii noa stre, participa la claborarea unor documente
Biroului executiv a RIOB ale ICOLD .
Reteaua Inrern ationala a Organismelor de Bazin (RIOB) are ca obiectiv Co mitetul Roman al Maril or Baraje isi propune sa reprezinte opiniile ~i
principal promo varea gospodaririi integrat e a resurselor de apa pe bazine interesele tehni cc ale membrilor sai in raport cu organisme si organizatii din
hidro grafice, ca instrument esenti al al unei dez voltari durabile. In prezent lara si strainatate in domeniul baraj elor.
RIOB cuprinde 134 de organisme de bazin si unitati ale administratiei centra le In septembrie 2003 a avut loc pentru prima oara in Rom ania un
care se ocupa de gospodarirea apelor in 52 de lari. RIOB are ca politica Seminar de Analiza Numerica organizat de Co mitetul Tehni c pentru Calcul al
priori tara realizarea unor retele regionale a organismelor de bazin . ICOLD ceca ce reprezinta 0 recunoastere a rolului si contributiei Romani ei la
La initiativa Ro maniei, in februari e 2002, la Sinaia, a fost creata aceasta importantii Asociatie intcmationala.
Organi zatia Regionala a Organismelor de Bazin pentru Euro pa Centrala ~ i de
Est (Central and Eastern Europ ean Network of Basin Organization s - CEE
NBO).
Primul mandat al presedentie i CEE NBO a fost asigurat de A.N. "Apele
Romane", apoi Presedcntia a fost transferata Poloniei iar in luna octom bri-
2006 a fost preluata de Republica Ce ha. In toata aceasta perioada Secre tariatul
ANEXE
203
-----------------:-- ---=- - - - - - - - - - - - - - -
Apa pe Terra
Anexa 2 1
Tipuri de apa Suprafata Volum Adancime Procent din stocu l de apa
x l O'' krn" xlO J km'' M total (%) dulce (%)
~Oceanu l planetar 361300 1338000 3400 96,5 -
Ape subterane 134800 23400 174 1,7 -
Ape dulci 134800 10530 78 0,76 30,06
Umiditatea 82000 16,5 0,5 0,001 0,05
solului
Ghe!ari 16227 24064 1643 1,74 68,7
Ghea!a din zona 21000 300 14,0 0,022 0,86
de permafros t
Stocul de apa din 2059 176,4 85,7 0,013 -
lacuri incluzand:
Apa dulce 1236 9 1,0 73,6 0,00 7 0,26
Apa sarata 822 85,4 104 0,006 -
Apa din mlastini 2683 11,5 4,28 0,0008 0,03
Apa din rauri 148800 2, 12 0,014 0,0002 0,006
Apa bio logics 510000 1,12 0,002 0,0001 0,003
Apa din 510000 12,9 0,025 0,001 0,04
atmosfera
Tota l apa 5 10000 1385984 2718 100 -
Total apa dulce 148800 35029 235 2,53 100

Perioadele de regenerare a resurselor de apa


Anexa 2.2
Tipuri de apfi Perioada de regenerare
Oceanu l planetar 2500 ani
Apa subterana 1400 ani
Umiditatea solului I an
Banchizele pola re ~ i zapada perrnanenta 9700 ani
Ghetarii din munti 1600 ani
Gheata din zonele de permafrost 10000 ani
Lacuri 17 ani
Mlastini 5 ani
Rauri 16 zile
Apa biolozica cateva ore
Apa din atmosfera 8 zile
205
204 3/an)
Dinamica cerintelor de apa (km pentru diverse folosinte de pe
Resursele de apa regenerabile pe principalele rauri din lume
mapamond - prima linie cerinta de apa si a doua apa consumata
Anexa 23 Anexa 2 5
Rau Suprafata Populatia Resurse de Resursa specifics de apa Pro gnozat
(106 km') ( 106 apa (krrr'zan)
3
(1000m /an) Evaluat
1950 1960 1970 1980 1990 1995 2000 2010 2025
loc uitori) pe krn" oe locuitor 1900 1940
14,3 2963 3527 4313 5176 5520 5964 6842 8284
Amazon 6,92 6920 1000 484 2493
populatia -
Mississi 3,2 1 72,5 573 160 7, 1 10 lac.
142 173 200 243 254 264 288 329
ppi 47,3 75,9 101
supr.irig , -
Volga 1,38 43,3 255 185 5,9 6
10 ha 2191 2412 2503 2595 2792 3162
Du nare 0,82 85,1 225 275 525 891 11 24 1541 i850
2,3 Agric ultura
1183 1405 1698 1907 1952 1996 2133 2377
Nil 2,87 89 ,0 161 80 1,8 407 678 856
334 548 683 681 715 748 863 1106
Dnieper 0,50 36,6 53,3 106 1,5 37,9 127 182
Industrie
24,6 38,3 61.8 72,7 79,7 86,7 II I 146
Do n 0,42 17,5 26,9 64 1,5 2,96 9,49 14,4
82,7 130 208 321 354 386 464 645
' 16 36,8 52,6
Po pulatie
20,1 29,4 41,9 53,2 57,4 61,6 68,1 80,9
3,87 9,04 13,8
22,7 65,9 119 164 188 2 11 239 275
0,3 3,7 6,47
Dinamica cer intelor de apa pe continente (knr'zan) prima linie cerinta de Ac umulari
2574 3200 3580 3760 3940 4360 5187
1985
apa ~i a doua apa consumata Total 579 1066 1365
' 1539 Inl 2196 2275 2354 2550 2879
415 70S 894 1250
Anexa
, 24
Evaluat Prognozat 3
1900 1940 1950 1960 1970 1980 1990 1995 2000 2010 2025 Dinamica cerintelor de apa pentru divese folosinte in Europa (km /an)
Continent
37,5 71 93.8 185 294 445 491 512 534 578 619 _prima linie cerinta de apa si a doua apa consumata
Europa Anexa 2.6
17,6 29,8 38 ,~_ 53,9 81,8 158 183 187 191 202 21 7
Prognozat
America de 69,4 222 286 411 556 663 642 679 718 780 836 Evaluat
1980 1990 1995 2000 2010 2025
Nord 29,3 83,8 107 145 183 224 225 247 "69 204 329 '1900 1940 1950 1960 1970
Afr ica 41 49 56 86 116 168 199 215 230 270 331 657 681 686 690 694 685
519 570 622
Populatia
34 39 45 66 88 129 151 160 169 190 216
414 689 859 1222 1499 1784 2067 2156 2245 2483 3104 (106Ioc.) 26,6 28,7 30,6
Asia 6,5 9,9 14,2 21,1 24,9 25,8
Supr. irig. 2,9 5.1
322 528 654 932 11 16 1324 1529 1566 1603 1721 1971
15,2 27,7 59,4 63,6 85,2 ill 152 166 180 213 257 (10 6 ha) 199 203 209 212
A merica de 19,6 34,5 40,9 53,9 82,2 169 195
Sud 11,3 70,6 44,7 44,4 70,9 91,4 96,9 112 123
Agricultura 139 142
57,8 103 38,4 55,6 117 133 134 136
14,6 25 31,5
A ustra lia si 1,6 6,8 10,3 17,4 23,3 29,4 28,5 30,5 32,6 35,6 39,6 214 228 242 273 305
9,3 23,4 36,3 104 168 206
Oceania 0,6 3,4 5,1 9,0 11 ,9 14,6 16,4 17,7 18,9 21 23,1 Ind ustrie 37,5 47,4
3,2 7 11 ,6 26,9 28,5 30
579 1066 1365 1985 2574 3200 3580 3760 3940 4360 5187 1,1 2,2
Total 58,5 67,1 70,0 72,6 78,7 84,5
8,5 12,7 15,6 21 33,7
415 705 894 1250 1539 1921 2196 2275 2354 2550 2879 Populatie 9,2 9,5
3 4,2 7,2 8,4 8,6 8,8
1,8 2,3 2,7
11,4 14,9 15,4 15,9 16,8 17,6
0,1 0,3 5,5 10,5
Acumulari 578 619
93,8 185 294 445 491 513 534
To tal 37.5 71
187 191 202 217
17,6 29,8 38,4 53,9 81.8 158 183
207
206
. t I de apa pentru diverse industrii (Leeden 1975)
Cerintele de apa in procente din total in unele tari europene in anul 1988 C ermte e Anexa 2.9
(The World Resurces Institute, Basic Books, New York) Cerinta de apa (mJ/unitate)
Anexa 2.7 Produs (tara; unitatea) 2,1 - 4,2
Tara Populatie Industrie Agricultura Paine (USA; tona) . 24
Austria 20 77 3 Conserve fructe, legume (USA; tona)
58
Bulgaria 14 15 71 Conserve peste (Canada, tona)
6
Belgia 11 88 2 Zahar (USA, nr') 236
Cehoslovacia (fosta) 24 72 5 Celuloza si hartie (USA, tona)
10
Elvetia 37 57 6 Rafi narii de petrol (Suedia, tona)
265
Finlanda 12 86 1 Combustibil sintetic din carbune (USA ,
3
Franta 17 71 12 m) 2,7-20,3
Irlanda 11 83 6 Acid sulfuric (USA tona)
270 - 320
Iugoslavia (fosta) 17 75 8 procesarea inului (tona)
2000
Marea Britanie 21 79 1 Fibre sintetice (tona) 60
Romania 13 45,6 41,4 Fier si otel (USA, tona)
Polonia 17 62 21
Tarile de los 5 64 32

Cerintele de apa pentru productia de alimente (FAO 1997)


Anexa 2.8
Produs Unitate Cerinta de apa (m' )
Bovine capete 4000
Oi si capre capete 500
Carne de vita kg 15
Carne de oaie kg 10
Carne de pasare kg 6
Cereale kab 1,5
Citrice kg 1
Ulei de palmier kg 2
Legume kg 1
209
208 -------------------------
. Viit~ra
produsa pe Dunare in perioada aprilie-mai 2006
~l propuneri de reamenajare a fluviului Dunarea pe sectorul romanesc 2. Analiza viiturii
Pentruanaliza viiturii au fost 1uate in considerare in primul rand
debite1e defluente din lacul PoI1i1e de Fier II (figura 1) care au fost determinate
Anexa 2.10
utilizand curbele de tarare ale turbinelor. De asemenea, s-a determinat cheia
linmimetridi in sectiunea Gruia (figura 2) utilizand debite1e defluente din 1acu1
1. Cauzele producerii viiturii
Port de Fier II ~i nive1urile masurate insectiunea Gruia care se aflji 1a 14 km
.. _ Viitura _di~ april~e 2006 de pe Dunare reprezinta cea mai importanta i1e
vl1t~ra produ~a "'. penoada de o~servatii 1840-2006, debitul maxim In
ava1 de baraju1 PoI1i1ede Fier II.
. Cheia 1imnimetridi are doua ramuri - " cheie lirnnimetrica cu bucla" -
s:ct~~nea Bazla: a fost de 15800 m' /s fata de eel mai mare debit inregistrai
3 una pentru perioada de crestere a viiturii si alta pentru perioada de scadere a
pana In prezent In anul 1895 de 15082 m Is.
viiturii avand in vedere faptul ca , aval de Portile de Fier II, curgerea apei pe
Cauze le producerii acestei viituri exceptionale au fost:
Dunare este nepermanenta. Acest caracter de nepermanenta a miscarii apei este
strat~ l ~e zapada Aexistent In aproape tot bazinul Dun arii a rnasurat grosimi rnai accentuat in sectiunile din aval de Portile de Fier II, din imediata
de pana la ~ -3 m in zone1e montane din Alpi si Carpati. apropiere. Caracteru1 de nepermanenta al miscarii apei pe Dunare se manifesta
3
temPAer~tunle foaorte ~ari .la sfarsitul lunii martie si inceputul lun ii aprilie, mai pregnant pentru debitc mai mari de 11000 m Is cand se inunda zona dig
de pana la 12-14 C mregistrate In cea mai mare parte a bazinul ui Dunarii mal, introducandu-se 0 turbulenta suplimentara in miscarea apei prin cresterea
care au con dus la top irea accelerata a stratul ui de zapada . ' rugozitatii si variatia acesteia de 1a 0 zona la alta. De regula fiecare manevra la
preci~ita!iile cazute ~are s ~au suprapus peste topirea startului de zapa da. turbine sau 1a descarcatorii de ape mari ai baraju1ui Portile de Fier IT produc 0
Mentionam c~le dou~ evernmente pluviometrice, din 11 -12.04.2006 si 13- unda calatoare care are propria cheie Iimnimetrica.
14.04.2006 din Serbia-Muntenegru, Bu lgaria si sud -vestul Romaniei care>
s-au produs In pcrioada cu de bite maxime pe D unare, sectorul Bazias-
Bechet.
producere~ aproape sir~1Ul~a~a a max ime lor viiturilor de pe Dunare, Ti sa,
Sava,_V ~hka Morava si TIml~. Debitele maxime produse pe aceste cursuri
de apa ~I momentele producerii aces tora se prezinta in tabelul 1

Debitele maxime produse pe cursurile de apa in amonte de Portile de


Fier I '
T abe1 1
Nr. crt. Cursu1 de apa Sectiunea Debit maxim Data 12000
3
(m /s) nroducerii
11500
1. Du narea Novisad 8700 12.04.2006
2. Tisa Senta 3800 16.04 .2006
3. Sava Mitrovica 3850 15.04 .2006
Fig. 1 Debitele defluente din acumularea PoI1i1e de Fier II, inregistrate in
4. Velika Morava Bagradan 1200 15.04 .2006
perioada 8.04-6.05.2006
5. Timi~ Sag 679 15.04.2006

. Debi.tul maxim al viiturii di!1 aprilie 2006 de pe Du nare in sectiunea


Portile de Fier II a fost de 15800 m.l/s pe data de 15.04.2006 ore le 1-4 (figura
1).
210
211
900 Ti
880 1--T--:--T--r-I--!-i--i~~;'::;;;C;.l
I
, "
860 ]Ramura de scadere a viituri i

:;: ~ . . :~
~ I
~ 800 J
~ 780 ~
;::)1
700
m ilI
680 '~----,-----y --.-----.--,---..---.----.---1
11000 11500 12000 12500 13000 13500 14000 14500 15000 15500 16000
Debit (rncls)

Fig. 2 Cheie limnimetrica Ia statia hidrometrica Gruia pe Dunare

In cazul viiturii din aprilie 2006 caracteruI de nepermanenta aI curgerii


apei pe Dunare a fost amplificat si de bresels, controlate ~i necontrolate,
realizate In digurile de Ia Dunare,
Din aceste motive, In acesta lucrare , diagnoza viiturii a fost realizata
prin utiIizarea nivelurilor apei, mannu care se masoara direct.
Pentru reconstituirea viiturilor au fost utilizate corelatiih, de niveluri
corespondente pentru viiturile importante produse dupa fudiguirea Dunani,
masurare la principaleIe stati! hidrometrice de pe Dunare si volumeIe de apa
acumuIate In incinteIe care au fost inundate .
Hidrografele de niveluri masurate si reconstituite in ipoteza ca nu s-ar fi
produs bresele la digurile de la Dunare, pentru viitura din aprilie __ rnai 2006 Ia
principalele statii hidrometrice de pe Dunare, se prezi nta In figura 3.
Efectele bre~elor In diferite sectiuni asupra nivelului maxim al viiturii
din apriIie - mai 2006 au fost de pana la 28 em, functi e de pozitia breselor [ata
de sectiune si de momentul realizarii lor (tabelul 2).
Bresela care au avut cele mai importante efecte asupra nivelurilor
maxime de pe Dunare au fost cele de la Rast, ModeIul, Facaieni si Ostrov
precum si deversarea digului de la Rasova (figura 4).
Celelalte brese produse au influentat, In general, ramura de scadere a
hidrografelor nivelurilor si debitelor produse pe Dunare.
Ni velurile maxime ale viiturii din aprilie - mai 2006 produse pe Dunare
au fost cu pana la 60 cm rnai mari dacat cele mai mari niveluri ale viiturilor
produse pe Dunare dupa fndiguirea acesteia.
212
213
Pentru contro1ul viiturilor pe Dunare, in vederea diminuarii efectelor S-a
propus realizarea a trei brese controlate la Rast, Calarasi _ Raul ~i Eicaieni _
Vladeni pentru a reteza varful viiturii.
Bresele au fost rea1izate conform planificarii, mai putin bresa de la Rast
- pe care a facut-o Dunarea cu 100 de metri in aval de locul propus de
specialisti. Aceste brese au redus in special riscul inundarii oraselo} CaHira~i,
Braila ~i Galati.

3. Efectele viiturii
Viitura catastrofala produsa pe Dunare in perioada aprilie - mai 2006 a
avut ca efect direct ruperealdeversarea unor diguri la Dunare (figura 4) si
inundarea unor localitati si terenuri (figura 5).
Prima bresa in dig aparuta din cauze naturale s-a inregistrat la digul din
localitatrea Isaccea in data de 10.04.2006 la circa 0 luna de zile dupa intrarea
sub sarcina a digului. Bresa a fost ruchisa in 24 de ore, nefiind afectate
locuinte.
In data de 14.04.2006 la ora 11:30, s-a produs in digul de la Dunare,
bresa din zona Rast-Bistret, Au fost inundate Iocalitatile Rast si Negoi. Pe digul
de compartimentare al incintei din zona Bistret s-a organizat 0 a doua linie de
aparare pentru protejarea localitatilor Plosca, Bistret, Carna, Sapata si Macesu
de los. Acest dig a rezistat pana in data de 24.04.2006, ora 7:50.
Digul de la Rasova a fost deversat pe data de 16.04.2006, ora 3:00 si au
fost inundate: incinta agricola Baciu, localitatea Baciu, localitatea Vederoasa si
balta Vederoasa.
In data de 20.04.2006, ora 12:00 a cedat digul de la Dunare al
amenajarii piscicole Obretin. A fost inundata partial localitatea Obretin.
In data de 22.04.2006, ora 17:00 a cedat digul de la Dunare al
amenajan] piscicole Oltina. A fost inundata partiallocalitatea Oltina.
214
._ - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- 215

"I~II"'II