Sunteți pe pagina 1din 4

MVP LP 9: Genul Mycobacterium

Specii de importanta medicala : agenti ai tuberculozei umane : M tuberculosis si M bovis


Diagnostic de laborator al tuberculozei:
Diagnostic babcteriologic: consta in izolarea si identificarea germenilor prezenti in prodsul recoltat de la
pacient.Se respecta atat normele generale cat si cele specific de recoltare.Produsele recoltate depend de
localizarea infectiei
1)TBC pleuropulmonar:peste 90% din cazuri sunt luate prin calea aerului
Se recolteaza sputa,lichid pleural, fragmente de tesut pulmonar recoltate chirurgical.
2)TBC osteoarticular : produsele sunt fragment osos sau maduva osoasa
3)TBC urogenital: se poate recolta urina, fragmente de endometru,sange menstrual
4)Meningita tuberculoasa: se recolt LCR
5)TBC ganglionar: material ganglionar recoltat prin punctie aspiratie sau punctie biopsie

II)Transportul probelor la laborator:


Se face rapid, in maxim 1-2 h. Se recomanda adaugarea in spute de mici cantitati de carbonat de sodiu pentru
o mai buna conservare a morfologiei bacteriene. Se respecta cu strictete conditiile de Securitate
microbiologica. Se asigura identitatea probei.
OBS: Sputele provenind de la suspecti de TBC se prelucreaza numai in laboratoarele specializate din fiecare
zona geografica.

III) Examenul macroscopic :


Se face initial triajul macroscopic al sputelor. Nu se ia in lucru sputele mucoide,translucide, ci doar cele
purulente sau mucopurulente.

IV) Examenul microscopic direct:


Consta in examinarea microscopica a unor frotiuri colorate din produsele pacientului.
Bacilii tuberculosi au peretele cellular cu o structura aparte, fiind bogat in acizi micolici si ceara D,prin
urmare sunt foarte greu colorabili . Pot fi colorati in coloratia gram dar este necesara prelungirea etapelor de
colorare. In plus, coloratia gram nu adduce informatii suggestive pentru tuberculoza,genul Mycobacterium
incluzand bacilli gram pozitivi la fel ca multe alte bacterii ,agenti ai unor infectii nespecifice.
In coloratia gram se pot observa urmatoarele carcatere morfo-tinctoriale ale bacililor tuberculosi:
Lungime : 1-10micrometri, pe o grosime de 0,2-0,3 micrometri
Forma: sunt bacilli rotunjiti la capete,drepti sau usor incurbati
Mod de grupare: sunt izolati sau formeaza litere unghiulare
Nu preiznta capsula
Nu formeaza spori
Localizare extracelulara
Tinctorialitatea : gram pozitivi

Coloratia de electie pentru TBC este coloratia Ziehl Nielsen. In aceastsa coloratie,bacilii TBC apar rosii iar
celelalte elemente de pe frotiu sunt albastre. Acesti bacilli se mai numesc BAA. (BACILI ACIDO-ALCOLO-
REZISTENTI).
Alti bacilli BAA: genurile NOCARDIA si ACTINOMYCES.
Se pot folosi si coloratii fluorescente,de ex: coloratia cu auramina- rodamina. Pe frotiuri se pot face si evaluari
cantitative : daca se gasesc 1-3 bacili /300 campuri microscopice,se repeata recoltarea sputei pt confirmare.
Daca sunt intre 3-10 bacili/300 campuri , se da rezultat cu un += slab pozitiv.
10-100 bacili /100 campuri: ++ = moderat pozitiv
Peste 100 de bacilli/100 campuri +++= intens pozitiv

LP 9 GENUL MYCOBACTERIUM
Pe baza acestor valori se poate evalua gradul de incarcatura bacilifera a produsului,cee ace poate sugera
cilinicianului tipul de leziune pulmonara.
Din sputa se pot face 2 tipuri de frotiuri:
1)Din sputa ca atare( pe acest frotiu se poate observa prezenta bacteriilor dar si raportul dintre diversele
tipuri de cellule.
2)Din sputa omogenizata prin agitare pe perle de sticla. (dispar elementele celulare si bacilii devin vizibili)

V) Cultivarea in vitro:
Sunt germeni pretentiosi nutritivi care cresc doar pe medii speciale. Inainte de insamantarea sputei ,se
practica decontaminarea acesteia ( se incearca eliminarea bacterilor din flora normal) prin tratarea sputei cu
NAOH 10% si apoi adaugarea de HCL 1% pentru refacerea Ph-ului.
Mediile de cultura folosite pentru bacilli tuberculosi:
1)Lowenstein- Jensen
2) Ogawa
3) O variant a mediului Ogawa: Tebeglut

Se insamanteaza fiecare proba de sputa pe 3-4 tuburi cu mediu turnat inclinat. Se acopera eprubetele cu
dopuri de vata sterile. Se incubeaza la 37C,48h , dupa care se face un triaj macroscopic al tuburilor,fiind
aruncate cele in care s-a dezvoltat flora bacteriana .
Germenii care au crescut dupa 48h sunt doar contaminanti ai sputei si nu pot fi bacilli tuberculosi deoarece in
genul Mycobacterium sunt incluse bacterii cu crestere lenta.
Tuburile in care nu s-au dezvoltat culturi dupa 48h de incubare sunt inchise etans prin turnare de parafina
topita peste dopul de vata si sunt reintroduse in thermostat.In primele zile tuburile sunt examinate la interval
de 5 zile iar dupa 15 zile se examineaza zilnic. Mycobacterium tuberculosis formeaza colonii galbene
conopidiforme dupa aproximativ 20-40 de zile in sistemele clasice de incubare.
Mycobacterium bovis formeaza colonii albe,conice, dupa 40-60 de zile in sistem clasic . Un rezultat negativ se
poate da numai dupa 90 de zile in sistemele clasice de incubare.
Si pe culturi se pot face evaluari cantitative care sugereaza tipul de leziuni:
o Daca avem sub 10 colonii /tub +
o 10-100/tub ++
o Peste 100/tub +++

VI)Identificarea:
Se bazeaza pe urmatoarele criterii fundamentale:
Viteza lenta de crestere
Acido-alcolo-rezistenta
Prezinta un aspect particular pe frotiurile din culturi,numit cresterea in corzi care consta in
dispunerea bacililor in lanturi sinuase,rasucite.
Reactia la niacina pozitiva

Criterii suplimentare care permit diferenetierea speciilor de Mycobacterium :


Detectia unor enzime : ureaza ,preoxidaza, lipaza, DNA-za

VII) Antibiograma:
Tratamentul TBC are la baza scheme complexe care include combinatii antibacteriene. Schema poate fi intre
6-12 luni. Primele luni ,tratamentul se face in stationarul de specialitate iar restul acasa. Se utilizeaza
tuberculostatice. In general pentru prima cura de tratament nu se face antibiograma.
Antibiograma se pracitca in cazurile rebele la tratament datorita instalarii rezistentei la tuberculostatice.

LP 9 GENUL MYCOBACTERIUM
II)Diagnosticul serologic:
Consta in detectia anticorpilor specifici in serul pacientului. Nu se aplica in aceasta afectiune.

EXAMEN PRACTIC : 3 iunie 12:00-nu venim lunea din sapt aia(refacere 19 mai 14:00-15:30 )
EXAMEN PRACTIC FIZIO : 18 mai
Examen practic: 23anato + 27genetica

Genul Vibrion

Specia tip: Vibrio-Cholerae


Este agentul holerei care este o toxiinfectie alimentara foarte severa.

I)Diagnosticul bacteriologic:
Definitia ca la orice alta bacterie, izolarea si identificarea bacteriilor din produsul pacientului.

1)Recoltare:
Se respecta normele generale si specific de recoltare.
Produsele recoltate sunt: materii fecale, lichid de voma, sau fragmente de lenjerie patate cu aceste lichide.

2)Transportul probelor la laborator :


Se face rapid in maxim 1-2h respectand cu strictete protocoalele OMS. Se respecta cu strictete securitatea
microbiologica si se asigura identitatea probei.

3)Examenul macroscopic:
Consta in examninarea cu ochiul liber al produsului. Este foarte important in cazul materiilor fecale. Scaunul
are aspect patognomonic de zeama de orez = scaun riziform.

4) Examenul microscopic direct:


Pe frotiuri colorate gram examninate microscopic se pot vedea urmatoarele caractere morfotinctoriale:
Lungime: 1,2 micrometri
Forma: vibrion =bacil scurt si incurbat. Prezinta un polimorfism accentuat.
Grupare: izolati
Capsula nu au
Spori nu formeaza
Localizare exstracelulara
Tinctorialitate :gram negativi

5)Cultivare:
Sunt pretentiosi nutritivi. Prefera medii alcaline. Produsele se insamanteaza initial in apa peptonata alcalina
care este mediu de imbogatire si selectiv pentru vibrionul holeric. Aceasta se incubeaza minim 8 ore la 37C.
Vibirionii cresc sub forma unui val la suprafata lichidului ( sunt strict aerobi). Din val se fac treceri pe medii
solide bogate in saruri biliare- Mediul BSA- Bile Salt Agar
Acest mediu de incubeaza 24h la 37C in aerobioza. Coloniile care vor rezulta au aspect de picaturi de roua
sau picaturi de condens.

6)Identificarea:
Reactia oxidazei este pozitiva. Se pot utiliza testele biochimice clasice pentru bacilli gram negativi ( TSI,la
enterobacteriacee)
Se mai face testul cu arginaza si cu zaharoza. Se pot folosi si metode moderne-galerie api specific si sistemul
automat.

LP 9 GENUL MYCOBACTERIUM
7) Antibiograma:
Este utila pentru ca exista tulpini rezistente la antibiotice.

II) Diagnosticul serologic:


Comsta in evidentierea anticorpilor specifici in serul pacientului. Nu se foloseste deobicei,evolutia fiind
fulminanta.

LP 9 GENUL MYCOBACTERIUM