UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

MEDICINA MUNCII
DERMATITA DE CONTACT IRITATIV
(REFERAT)

COORDONATOR:

.L.UNIV.DR. BOGDAN CMPINEANU

CURSANT:

BUZOIANU CTLINA CRISTIANA

CONSTANA, 2017
 UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

INTRODUCERE

Dermatita afecteaza un procent semnificativ al persoanelor si este tot mai frecventa. O crestere
de aproximativ 5% a fost vazuta in ultimii 30 de ani. Se pare ca expunerea la alergeni, in crestere
(substante proteice la care oamenii pot deveni alergici), cum ar fi acarienii, praf de casa si a altor
factori de mediu au fost principalele cauze ale acestei cresteri. Chiar si in mediul de acasa agentii
de curatare din ce in ce mai puternici, solventii, detergentii, uleiurile si alte materiale potential
daunatoare pentru piele sunt usor accesibile.
Dermatita (eczema) de contact, recunoscut ca entitate din cele mai ndeprtate vremuri ale
istoriei omenirii, reflect un proces inflamator al tegumentului la contactul direct cu anumii ageni
nocivi din mediu. Supus aciunii unei diversiti de multipli factori patogeni, pielea i exercit
diferit rolul de barier n contextul amplifIcrii condiiilor predispozante.
Termenul de dermatit este folosit de anglosaxoni, cel de eczem de europeni. De obicei,
dermatita se refer la procesul acut, eczema la cel cronic. Dermatita este provocat de factori
externi, eczema de factori endogeni. Nici una din aceste definiii nu este unanim acceptat.

CONSTANA, 2017
 UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

DERMATITA DE CONTACT?
Pielea este un important organ al sistemului imun al organismului, fiind considerat un organ
limfatic periferic. Are rol nu numai n captarea i prezentarea antigenelor (prin celule Langerhans)
ci i n desfurarea unor procese imunitare ca reacie a organismului la alergenii din mediu. O
parte din aceste reacii au rol de aprare n cadrul imunitii, altele fac parte din reaciile alergice
de hipersensibilitate.
Dermatita este un sindrom cutanat caracterizat clinic prin succesiunea unor modificri: eritem,
veziculizaie, exudaie, crustificare, descuamaie nsoite de prurit avnd o evoluie n pusee
recidivante.
Nu toata lumea dezvolta reactii alergice, dar isi poate leza tegumentul prin abuz. Contactul cu
iritanti puternici, cum ar fi acizii bazele, pot determina pete rosii, eroziuni si ulcere in minute sau
ore. Pentru substantele mai slabe, sapun sau detergenti, este necesara expunerea pe perioade lungi-
saptamini.
Orice substanta poate fi iritanta, chiar si apa, daca este indeajuns de concentrata si daca pielea
este expusa mult timp. Frecvent aceasta eczema este de natura profesionala (alergenul cauzal este
una din substantele de la locul de munca si eczema apare in relatie directa cu exercitarea unei
anumite profesiuni) dar poate fi si incidentala, prin sensibilizare la alergeni casnici sau ambientali.
Lista alergenelor de contact evidentiate numara circa 4000 de diverse substante si este in continua
crestere. Intervin, de exemplu: cauciucul sintetic (cu circa 300 sensibilizanti), masele plastice,
colorantii din materialele de imbracaminte, rasinile epoxidice, toti detergentii casnici, aproape
orice produs din componenta cosmeticalelor, numeroase medicamente de uz general sau local.
Haptenele joaca de asemenea un rol important si cele mai frecvent implicate sunt ionii de
crom, nichel si cobalt (prezenti in cimentul din constructii dar si in numeroase obiecte de uz estetic
- bratari, inele, cercei,etc).
Dermatita de contact, fie profesionala, fie incidentala, se caracterizeaza prin faptul ca: apare
numai la unele persoane care vin in contact cu alergenul cauzal, necesita o perioada de "latenta
imunologica" de minimum 3 saptamani (dar care se poate extinde pe mai multi ani), depaseste
zona de contact direct si tinde sa se autointretina chiar si dupa indepartarea agentului cauzal.
Sensibilizarea in cauza nu mai dispare niciodata astfel incat dermatita va recidiva la orice
reexpunere ulterioara, oricat de tardiva.
 UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

Dermatita de contact este o inflamatie acuta sau cronica, adesea asimetrica sau cu forma
neobisnuita, provocata de substante care intra in contact cu pielea si determina reactii alergice sau
toxice. Dermatita de contact poate fi produsa de un iritant chimic primar sau de un alergen. Iritantii
primari pot leza pielea normala sau pot irita o dermatita preexistenta. Modificari clinice evidente
pot sa apara in cateva minute de la expunerea la iritanti puternici (de exemplu acizi, baze, fenoli),
sau pot necesita cateva zile de expunere la iritantii slabi sau marginali (sapun, detergenti, acetona
sau chiar apa). Pacientii cu dermatita de contact alergica pot deveni alergici la substante pe care
le-au folosit in unele cazuri timp de ani sau la medicamente folosite pentru a trata boli de piele.
Ingredientele din medicamente cu actiune topica constituie o cauza majora de dermatita alergica
de contact. Alte substante frecvent implicate includ plante, agenti sensibilizanti folositi in
fabricarea pantofilor si imbracamintei, compusi metalici, vopseluri si cosmetice. Multi agenti
industriali pot produce dermatoze ocupationale (de exemplu sensibilitatea la manusile din latex).

Dermatitele de contact fotoalergice si fototoxice necesita expunerea la lumina dupa aplicarea

locala a anumitor substante chimice. Substantele chimice (fototoxine) produc un raspuns exagerat
la radiatiile solare prin actionare ca fotosensibilizanti. Lotiunile de barbierit, cremele antisolare si
sulfamidele topice sunt frecvent responsabile de dermatita de contact fotoalergica. Dermatita de
contact fototoxica este frecvent produsa de anumite parfumuri, gudronul de carbune, psoralen si
uleiuri folosite in manufacturare.
Din punct de vedere etiopatogenic, dermatita de contact este o eczema exogena. Clinic poate
avea aspect de eczema acuta sau cronica. Episodul acut debuteaza brusc prin placarde
eritematoase, prost delimitate, pe suprafata carora apar vezicule sau bule. Leziunile cronice au o
evolutie lunga, pruritul persistent determina scarpinarea continua, care conduce la ingrosarea,
colorarea in brun si accentuarea cadrilajului normal al pielii. Aspectul clinic este cel al unei eczeme
vulgare care parcurge toate etapele sale de evolutie: faza acuta cu placard eritematos cu vezicule
si madidare, faza subacuta cu placard eritematos si formarea de scuamo-cruste, faza cronica de
placard eritematos difuz acoperit cu un depozit abundent de scuame uscate, albe, multistratificate
si aderente, care se pierd treptat in tegumentul normal din jur si faza hipercronica de lichenificare,
in care cadrilajul fiziologic al pielii devine evident cu ochiul liber.
 UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

Caracterul profesional al unei eczeme se certifica prin teste epicutane pozitive, realizate cu asa-
numitele "baterii de alergeni profesionali" standardizate in functie de tipul profesiunii.

Exista doua tipuri:

a) ortoergic (iritativ) se produce n urma aciunii unei substane care distruge funcia de
barier a pielii. Leziunile apar pe zona de contact cu substana iritant.
-forma acut apare dup o singur expunere la aciunea unui iritant (substane acide, bazice);
-forma cronic este urmarea aciunii cronice, cumulative a unor substane cu efect iritativ
redus (detergeni, alcali - minile spltoreselor, gospodinelor).
b) alergic: la primul contact cu alergenul leziunile lipsesc; ele apar la 24-48 ore dup
reexpunere la antigen i nu se limiteaz strict la zona de piele care a venit n contact cu alergenul,
ci se extind n vecintate i la distan.
 UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

DERMATITA DE CONTACT DE TIP IRITATIV

(ORTOERGIC)
Dermatita de contact iritativa este o reactie inflamatorie locala neimunologica urmand unei
singure expuneri sau unor expuneri repetate ale pielii la chimicale toxice,iritante.
Dermatita de contact iritativa acuta este produsa de iritanti puternici dupa o singura
aplicare sau putine contacte. Aspectul clinic merge de la o reactie usoara cu eritem la o reactie
intensa cu eritem, edem, bule,uneori necroza. Reactia apare la minute sau ore de la expunerea la
agentul chimic, este localizata pe aria de contact maxim si are margini net delimitate. In unele
cazuri vindecarea este rapida.
Dermatita de contact iritativa cronica (dermatita de insulta cumulativa): este datorata
unor insulte repetate produse de iritati de grad scazut. Aspectul clinic se inscrie de la uscaciune si
fusurarea pielii la eritem, veziculo-bule, scuame, fisuri si ingrosarea graduala. Leziunile au o
delimitare slaba fata de pielea inconjuratoare.
Aceasta dermatita necesita saptamani, luni si chiar ani pentru a se dezvolta. Cel mai frecvent
afecteaza mainile si spatiie interdigitale la gospodine sau fata in caz de intoleranta la cometice.
Ea tinde sa fie mai statica si mai putin pleomorfica.

Patofiziologia dermatitei de contact iritative.

Substantele iritante sunt capabile sa produca o injurie toxica directa si o reactie inflamatorie
in pielea oricarei persoane, dupa contact.
Procesele imunologice nu sunt implicate.
Factorii care influenteaza raspunsul cutanat sunt : proprietatile fizice si chimice ale substantei,
concentratia , vehicolul, durata expunerii, varsta pacientului, sexul,zona de actiune, dermatita
asociata, influentele genetice, atopia, factorii de mediu (umiditatea, temperatura) etc.
In acest caz nu este vorba de o alergizare, ci de o dermatita produsa de iritanti primari
(obligatorii) cum sunt acizii si bazele tari, sarurile caustice sau prafurile abrazive. Ca aspect clinic
imita perfect fazele acuta, subacuta sau cronica ale eczemei de contact, dar eruptia apare la toate
 UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

persoanele care intra in contact cu agentul cauzal (de exemplu, acidul sulfuric) apare rapid in
decurs de ore, dispare in decurs de zile si este limitata la locul de contact direct cu agentul cauzal
si nu disemineaza la distanta.
Apare prin actiunea directa a unei substante (iritante) si se manifesta:

de la primul contact cu iritantul;

la nivelul zonelor de contact cu iritantul;
la scurt timp de la contact (4 - 10 ore);
cu intensitate direct proportionala cu concentratia si timpul de expunere la iritant.

Principalele cauze ale dermatitei de contact in functie de localizare:

pielea capului - tincturi capilare, solutii de permanent, sampoane, parfumuri;

fata - cosmetice, topice medicamentoase, masti cosmetice, alergene aeropurtate,
fotoalergene;
buze - ruj de buze, topice medicamentoase, masti cosmetice, bauturi, tutun, pasta de dinti,
instrumente muzicale;
regiunea perioculara - colire, solutii de intretinere a lentilelor de contact, cosmetice, topice
medicamentoase, lacuri de unghii;
urechi - produsele enumerate la dermatita de contact a pielii capului, cercei, parfumuri,
proteze auditive, picaturi pentru urechi;
gat - produsele enumerate la dermatita de contact a pielii capului, cosmetice, parfumuri,
textile, accesorii vestimentare, instrumente muzicale, alergene aeropurtate;
trunchi - alergene vestimentare, topice medicamentoase, accesorii vestimentare metalice;
axila - deodorante, parfumuri, produse pentru epilat, alergene vestimentare;
organe genitale - topice medicamentoase, servetele de toaleta umede;
maini - alergene profesionale, lacuri de unghii, unghii artificiale, creme protectoare;
picioare - sosete, topice medicamentoase.
 UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

Prevalenta dermatitei de contact in tarile vestice industrializate poate atinge cote de 5-20%.
Cea mai uzuala prezentare a dermatitei de contact este eczema mainilor si este frecvent legata de
expuneri ocupationale. Este in general strict demarcata si adeseori localizata in regiuni cu piele
subtire (pleoape, regiuni intertriginoase) sau in regiuni in care iritantul a avut contact abuziv.
Tegumentul este afectat in special la nivelul mainilor, talpilor si al regiunii inghinale.
Dermatita de contact poate afecta ambele sexe, toate varstele. Leziunile clinice de dermatita de
contact pot fi acute (umede si eritematoase) sau cronice (uscate, ingrosate si scuamoase) in functie
de persistenta agresiunii. Leziunile pot varia de la eritem cutanat minim pana la zone cu edem
marcat, bule si ulcere. Dermatita de contact variaza de la eritem tranzitoriu la edem sever cu bule;
pruritul si veziculatia sunt frecvente. Orice zona de piele expusa la o substanta iritanta sau
sensibilizanta (inclusiv transmisa prin aer) poate fi implicata. Tipic, dermatita este limitata la locul
de contact, dar mai tarziu se poate extinde.
Dermatita de contact este caracterizata de prurit si eritem. Pruritul este sever, dar eritemul
variaza de la forme usoare pina la eritem masiv si edem. De obicei eritemul contine pustule mici,
si se dezvolta numai in zonele de contact. Scarpinatul in zonele pruriginoase determina leziuni de
grataj, creste severitatea pruritului, si poate duce la instalarea unei neurodermatita (lichen simplex
cronic). Neurodermatita este caracterizata de ingrosarea si intarirea pielii afectate, care se inroseste
sau hiperpigmenteaza. Scarpinatul poate duce si la infectii bacteriene si cicatrici permanente.
Complicatiile pot fi durerea si mutilarea mainilor in cazul leziunilor constante. Evolutia este
variabila. Daca agentul cauzator este indepartat, eritemul dispare in cateva zile pana la cateva
saptamani, iar veziculele se usuca. Veziculele si bulele se pot rupe, sparge si crustifica. Pe masura
ce inflamatia cedeaza, apar scuame si o oarecare ingrosare temporara a pielii. Expunerea continua
la agentul cauzator sau complicatia pot perpetua dermatita.
Simptomele pot fi controlate prin tratament si evitarea substantei iritante. Recurenta este
frecventa, astfel ca tratamentul poate fi necesar mai multi ani.
 UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANA

BIBLIOGRAFIE

1.