Pereti structurali de beton armat

1) Pereti Elemente de constructii de suprafata, plane sau curbe, cu doua

dimensiuni predominante (lungime si inaltime in raport cu grosime)

- sunt supusi preponderent la compresiune

Compresiunea este efectul simultan a doua forte egale si de semn contrar
care actioneaza asupra unui corp solid pe aceeasi directie in sens
convergent, avand tendinta de a-l scurta.

- sprijina (se descarca) pe fundatii, pe alti pereti, pe grinzi, pe stalpi si chiar pe

plansee.

- Pe pereti sprijina (se incarca de la) alti pereti, grinzi, stalpi si plansee.

Din punct de vedere al rolului structural, peretii pot fi:

-pereti neportanti (purtati);

-pereti autoportanti au fundatii proprii si isi sustin propria greutate.
Pot fi amplasati la subsol, la parter, la constructiile fara subsol sau pe mai
multe niveluri la peretii de inchidere ai halelor industriale.

1
 Din punct de vedere al rolului functional, peretii pot fi:

-pereti de inchidere;
-pereti de compartimentare;
-pereti pentru protectie contra incendiilor.

Exigentele la care trebuie sa raspunda peretii sunt:

-rezistenta si stabilitate;
-izolare fonica;
-izolare termica;
-izolare impotriva apei si a aerului;
-rezistenta la foc;

Din punct de vedere al formei in plan, peretii pot fi:

-pereti izolati-necuplati (dreptunghiulari cu sau fara bulbi, la unul sau

ambele capete);
-sisteme deschise de pereti cuplati (pereti dispusi perpendicular-talpi);
-sisteme inchise de pereti (tuburi simple sau multiple).

Din punct de vedere al golurilor, peretii pot fi:

- pereti plini;
- pereti cu goluri izolate sau dispuse aleator;
- pereti cu unu sau mai multe siruri de goluri suprapuse.
gol mic - gol fereastra de baie
gol mijlociu - gol usi interioare
gol mare - gol usi- fereastra, gol interior fara buiandrug.

2) Pereti structurali de beton armat

Peretii structurali sunt solicitati si dimensionati la incarcari in planul lor

Actiunea - orice cauza capabila de a produce intr-o constructie stari de solicitare

mecanica.

2
Actiunile sunt reprezentate in calcule prin incarcari in cadrul carora sunt definite
sisteme de forte, deplasari impuse si deformatii impiedicate.

Actiunile ce solicita peretii din b.a. pot fi:

Forte;
-Verticale
-Repartizate
Repartizate de volum (greutate proprie)
Repartizate liniar (efectul planseelor)
-Concentrate
Actiunile grinzilor, greutatea elementelor de fatada
-Orizontale
Repartizate de volum (forte reale seismice)
Repartizate liniar (presiunea vantului)
Concentrate (forte seismice conventionale)
Deformatii impiedicate;
-curgerea lenta a betonului
-contractia betonului
-variatiile de temperatura

Deplasari impuse;
-cedari de reazeme.

Din punct de vedere al tehnologiei de realizare, peretii din b.a. pot fi:

- pereti monolit; realizati cu cofraje fixe

realizati cu cofraje mobile (glisante, pasitoare)
- pereti prefabricati;

3
 Prevederi constuctive

-Peretii portanti din b.a. se realizeaza din beton de clasa C12/15C25/30.

-Grosimea minima a peretilor portanti din b.a. este g 150 mm si b Hg / 20;
15cm. (monoliti) si 12cm. prefabricati.
-Armaturi utilizate PC60, PC52, OB37 si STNB
-Dimensiunea bulbilor
hp 250 mm si hp 2b
-Dimensiunea talpilor
ht 150 mm si ht He/4

-dispunerea diafragmelor din beton armat

Pentru a se evita realizarea unor structuri cu centrul de greutate mult distantat de

centrul de rigiditate, si astfel evitarea efectelor de torsiune generala, diafragmele de beton
armat se vor pozitiona simetric fata de axele de simetrie si cat mai aproape de contur. Se
va evita realizarea unor centre de rigiditate locale, falsa simetrie si dispunerea
nefavorabila.

4
(*) Clasa minim de beton conform standardului SR EN 206:2002 este C 8/10;
(**) Clase de rezisten la compresiune conform NE 012-1999 care nu se reg sesc n SR EN 206:2002

5
CALCULUL PERETILOR STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

- Zona cea mai solicitata a peretilor portanti din b.a. se afla la baza lor.
- Distributia eforturile la baza unei diafragme este prezentata in figura urmatoare.

Incarcare gravitationala uniforma

N= qi
N = N/Ab
Ab = g x 1

6
Incarcare gravitationala neuniforma

N= qi
N = N/Ab
Ab = g x 1

Incarcare din vant

pv= qvxd

Incarcare din seism

7
 Fc = c r G
cr = k s r r

ks
r

= S Gih i
G i h i

Incarcare generala

G = Gp + q
M = FxH
G = G/Ab
M = M/Wb
= G M

8
 Pereti din zidarie
Dimensiunea caramizilor este:
Caramida plina (CP) 63 x 115 x 240 STAS 457-80
Caramida cu goluri verticale (GVP) STAS 5185/2-80
88 x 140 x 290
183 x 240 x 138
183 x 180 x 365
88 x 115 x 240
188 x 240 x 290

1. Tipuri de zidarii (Cod de proiectare pentru structuri de zidarie, indicativ "CR6-

2006

- ZNA zidarie simpla / nearmata zidarie care nu contine suficienta armatura

pentru a fi considerata zidarie armata.
- ZC Zidarie confinata - zidarie prevazuta cu elemente pentru confinare de beton
armat pe directie verticala (stalpisori) si orizontale (centuri).
- ZC + AR Zidarie confinata si armata in rosturile orizontale zidarie confinata
la care, in rosturile orizontale, sunt prevazute armaturi in cantitate suficienta
- ZIA zidarie cu inima armata perete alcatuit din doua ziduri paralele avand
spatiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar de beton, cu sau fara
legaturi mecanice intre straturi.
- ZUC zidarie de umplutura asociata cadrelor
- Pereti de zidarie de umplutura nestructurali.

Grosimea minima perete structural de zidarie tmin=240mm.

Hetaj\tmin 12 ZNA
Hetaj\tmin 15 restul

9
10
 2. Teserea caramizilor.
Se urmareste evitarea creerii unor rosturi verticale. Diferitele forme de asezarea
caramizilor se exprima prin raportul de tesere.

-l/h 0.8
valoarea minima l/h = 0.4
adica suprapunerea va fi cel putin din
lungimea caramizii.

3. Marca caramizilor si a mortarelor

Inaltimea Nr. Marci minime de caramizi si de mortar in functie de gradul de protectie antiseismica
constr. nivel a constructiei
uri
H (m) n 6 7 8 9
Marca Marca Marca Marca Marca Marca Marca Marca
caramida mortar caramida mortar caramida mortar caramida mortar
H<4 1 50 10 50 10 50 25 75 50
4<H<9 3 75 25 75 25 75 50 100 50
9<H<12 4 75 25 100 25 100 50 - -
12<H<15 5 100 25 100 50 - - - -

11
 4. Inaltimea si numarul de niveluri

Gradul de protectie Inaltimea (H) in metri si numarul de niveluri (n) pe categorii de

antiseismica structuri
Tip fagure Tip celular Tip sala
H n H n N
6 15 5 15 4(5) 12
7 15 3 12 3(4) 10
8 12 4 10 3 8
9 9 3 7 2 -

5. Lungimea tronson pentru un teren de fundare normal

Tip de planseu Grad de protectie antiseismica

6 7 8 9
a)Planseu prefabricat sau prefabricat cu 50 50 50 50
suprabetonare
b)Panouri sau semipanouri monolitizate 60 60 50 40
c)Fisii prefabricate cu bucle monolitizate 60 50 50 -
d)Fisii prefabricate fara bucle sau grinzi cu 60 50 - -
corpuri de umplutura fara suprabetonare

6. Distanta maxima admisa intre peretii structurali si aria maxima apanourilor de

pereti.

Tip Inaltimea Nr maxim Distanta maxima lmax in m.

planseu maxima a de niveluri Aria maxima Amax in m2
constr. Grad seismic
6 7 8 9
a,b 4 1 14/18 12/40 10/36 8/28
6 3 12/42 12/36 10/32 6/18
16 5 12/36 10/32 - -
c 4 1 12/40 10/36 8/28 -
9 3 10/36 10/32 6/21 -
15 5 10/32 8/28 - -
d 4 1 8/30 6/21 - -
9 3 8/24 6/18 - -
45 5 6/18 - - -

12
 8.Dimensiunile minime ale plinurilor de zidarie

Caracteristici si pozitia plinurilor Pozitia Marimea in functie de gradul seismic si inaltimea constructiei

UM
peretelui 6 7 8 9
<9m 9-15m <9m 9-15m <9m 9-12m <9m
Aria plinurilor peretilor in sectiune Exterior % 2.5 3.5 3.5 5 5 6 7
orizontala pe fiecare din cele doua +
directii principale in raport cu aria interior
construita
Suma latimilor plinurilor de zidarie Exterior % 40 45 45 50 50 55 55
raportata la lungimea totala a
peretelui respectiv Interior % 65 70 70 75 75 80 80

Latimea plinurilor de zidarie simpla Exterior m 0.90 1.20 1.20 1.50 1.50 1.50 1.50
-de colt
-intermediar 0.75 1.00 1.00 1.25 1.25 1.50 1.50

Latimea plinurilor de zidarie simpla interior m 0.75 1.00 1.00 1.25 1.25 1.50 1.50
-la margine sau
-intermediar 1/2h gol

13
SISTEM FAGURE

Pereti desi. Celula separa incaperile principale ale cladirii.

Se recomanda la constructiile pe terenuri sensibile.
Hnivel 3.2m.
Distanta intre pereti 5.00m.
Aria celului 25m2.

SISTEM CELULARI

Pereti relativ desi. Celula separa unitatile functionale ale cladirii.

Hnivel 4.00m.
Distanta intre pereti 9.00m.
Aria celului 75m2.

DIMENSIUNILE SPALETILOR

(a1+a2+a3)/l 5%-6% pereti exteriori

(a1+a2+a3)/l 7%-8% pereti interiori

lungimea de plinuri pe o directie / lungimea constructiei pe aceeasi directie.

14
at1+(b+c)t2+(d+e)t3 5-6%AB

Arie de plinuri pe o directie / aria constructiei pe aceeasi directie.

ACESTE VERIFICARI SE FAC PE FIECARE DIRECTIE IN PARTE.

Pozitia centurilor.
-la nivelul fiecarui planseu
-la cote intermediare (intre plensee), la constructii cu pereti rari si la constructii de tip
sala pentru a se respecta suprafata maxima a unui spaletin
Pozitia stalpisorilor.
-la capetele libere ale fiecarui perete
-de o parte si de alta a fiecarui gol cu suprafata mai mare de 2.5m2.
-la toate colturile si intrandurile de pe contur.
-in lungul peretelui a.i. distanta intre stalpisori sa nu depaseasca 4m (celular)
5m(fagure).
-la intersectia zidariilor daca cel mai apropiat stalpisor se afla la mai putin de 1.50m.
- in toti spaleti care nu au lungimea minima prevazite de norme.

MANSARDE

Mansarda nu se considera etaj daca sunt indeplinite concomitent urmatoarele

conditii.
1)Densitatea minima a peretilor 6%
at1+(b+c)t2+(d+e)t3 6%AB
2)Pereti perimetrali nu depasesc 1.25m.
3)Peretii de compartimentare foarte usori.
4)Sarpantele de lemn nu dau impingeri in peretii perimetrali.
5)Zidaria peretilor mansardei sunt confinati.
6)La partea supeioara prezinta centuri din b.a.

15