Cnd amintirile...

Cnd amintirile-n trecut

ncearc s m cheme,
Pe drumul lung i cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme.

Deasupra casei tale ies

i azi aceleai stele,
Ce-au luminat att de des
nduiorii mele.

i peste arbori rsfirai

Rsare blnda lun,
Ce ne gsea mbriai
optindu-ne-mpreun.

A noastre inimi i jurau

Credin pe toi vecii,
Cnd pe crri se scuturau
De floare liliecii.

Putut-au oare-atta dor

n noapte s se stng,
Cnd valurile de izvor
N-au ncetat s plng,

Cnd luna trece prin stejari

Urmnd mereu n cale-i,
Cnd ochii ti, tot nc mari,
Se uit dulci i galei?

Ce e amorul?

Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Cci mii de lacrimi nu-i ajung
i tot mai multe cere.

De-un semn n treact de la ea

El sufletul i-l leag,
nct s n-o mai poi uita
Viaa ta ntreag.

Dar nc de te-ateapt-n prag

n umbr de unghere,
De se-ntlnete drag cu drag
Cum inima ta cere:

Dispar i ceruri i pmnt

i pieptul tu se bate,
i totu-atrn de-un cuvnt
optit pe jumtate.

Te urmrete sptmni
Un pas fcut alene,
O dulce strngere de mini,
Un tremurat de gene.

Te urmresc lumintori
Ca soarele i luna,
i peste zi de-attea ori
i noaptea totdeauna.

Cci scris a fost ca viaa ta

De doru-i s nu-ncap,
Cci te-a cuprins asemenea
Lianelor din ap.