Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legea proiecliei cOnicc trcbuic binc cunOscuth dc catrc cci carc utilizcaz
radiatiile X in diagnostic pentl l ctt in acest fel se pOt obline imagini mttriteo in cra ra
diologiei pretomografle computcrizattt imaginile radiograice lllttrite crau des utilizate
in diagnosticul radiologic, chiar dach calitatca imaginii avea de suirit prin lllttrirea
artiflcialtt a ci.
ln acela i tilllp dactt fascicolul arc axul intr o proieclie oblica fraltt de planul
frOntal al illllului, chiar dactt planul mediofrontal al lintei este paralel cu planul
fllinului,illtaginea radiograictt va i tot defonllat .
In practic aceasttt lcge este deosebit de importanttt pcntru operator atunci cand
pOZitiOncaztt bolnavul ln vederea cxccutarii unci radiografli. El trebuic stt rcspccte
obligatoriu si stt veri cc ca planurilc obicctlllui tinta si ale flllnului dc radiograflat s
fle in cOncordan! Cu cele prezentate nlai sus.
In acclasi tiinp trcbuie linut COnt ctt tinta arc o grosilnc proprie,iar imaginea
radiograictt cste de fapt sumatia planurilor fl ontale alc tintCi traversate.In perioada
cand nu exista tomografla col puterizath sc folosea acest principiu pentl tl detalicrea
mai exacttt a stnlctllrilor aflatc in interiorul tintcl.
F Fc(
? Q
/
/
// /
/ /
/ /
14
radiograflc trcbuie s ic atcnt ca la pozilionarCa b01navului acesta sa flc a ezat astfcl
incat!inta Stt fle cu planui frontal pettcndicular pc planui f11lnului,iar planui sagital
paralel cu planul ilnlului.
C
:
:JlII:::1,
1/
/
/ //1
/
/
/
'
Legea suma(iei si substrac{iei (fig. 9) este un alt principiu care are la bazd
diferenla de absorblie in raport cu stmcfura lintei traversate.
15
Descrierea filmului radiografic
Ultimul strat al fllrllului este stratul de baz ,accsta cste din plastic i are rolul
de a da stabilitate ilinului.Stratul dc emulsie estc agil i arc nevoic de acest suport
pcntl l ca f11lnul stt poati procesat si rllanipulat i sa rttnlantt tare dup procesare.
l= m. battm,ctte tte rd dc a
1
1 id
II.3. Developare
17
II.4 Calitatea fll nului radiograflc
voalul de bnd
scnsibilitatca
contrastlll
gradatia
Acestia pen it aprecierca unui flllll radiograflc si a substantc10r dc developat
stfel un f11ln prea vechi cu tcrmcn de valabilitatc cxpirat arc un voal dc fond mai
lllare, un timp de dcvclopare lllai prclungit i poate prczcnta voalttri partiale prin
aCtiuni involuntare care duc la cxpuncrea incidcntaltt a fllinului radiograflc la lulllin .
19
3)Calitatea aparatului de radiologie si a acccsoriilor acesttlia.
Un echipament radiologic vcchi in carc tubul radiogen are anoda pa4ial
comprolnisa va elllitc un fascicol incidcnt mult mai neomogen decat un cchipamcnt
nou.
ceasta deternlintt indirect eventuala repetarc a cxpuncrilor, cre tCrca para
metrilor electrici,deci iradierc medicaltt crcscut .
dcfccte de fabricalie,
voalul de fond stt fle cat rnai redus.
5)Calitatea developttrii,respectiv timpul i temperatura substante10r utilizate in
prelucrarea chiinictt a f1lmului radiograflc,dar si calitatca substantelor folosite.
b.Derlnitia
Tcnncnul se rcfcrtt la netitatea cat mai buntt a conttlrtlrilor obicctului de
radiograflat, dar si a cventualelor conturtlri ale strtlcttlrilor de densitttti difcritc
cuprinse in grosiinea lintei.
Dcflnitia estc inlluentattt de aceeasi factori care inllucntcaztt contrastul,Dar tot
0
II.6.Ecranul intttritor
Lurllinescenta
Strattll ccl mai dc jos,i CCl mai d parte de ilm este baza.Accsta trcbuic stt ic
flcxibil i stabil din punct dc vedcre chilnic i estc hcut din policster sau carton.
produccrca ecranelor int toare.Ccle mai frecvent utilizatc sunt din grupa elcmcntclor
tcroase,expuse in tabelul de maijos.Numttrlll atomic al accstor elementc variaztt dc la
571a71 si sunt Cunoscute ca clcmcntc tcroasc rarc,dcoarccc sc extrag foarte grcu i cu
mari cheltllieli din pttmant(tabcl l).Acestc clemcnte rarc au inlocuit tungstatlll dc Ca in
radiologia modem .Tungstattll dc Ca s a folosit in fabricarea ecranelor intttritoare pan
in 1970. La accl lllolnent S a descoperit propHctatca elcmcntclor teroase rare de a
absorbi mai multe razc X si de a lc convelti Tn lunlintt vizibiltt mult mai eflcicnt. De
asemenea s a obscrvat o imbuntttatirc a dctaliilor pc imaginea radiologic .
Scopul ecranclor intttritoare este de a scttdea doza dc radiatic la care este expus
pacicntul.Dezavanta ul ccranelor este reducerea detaliilor.
Casetele
Casctcle reprezinth contin tOmi flllllului si al ecranelor.Ele au dimcnsiuni
sil ilare cu f11lnul radiograflc i ecranclc fnt Htoarc. In radiologia conven!iOnala sc
folosesc casctc cu dilllensiuni de: 13/18 cnl, 18/24 clll,24/30 clll,30/40 clll,35/35 clll,
35/43clll.Accstca nu trcbuie sh ie transparentc,trcbuie stt cantarcasctt putin pentru a
putea fl inanipulate rapid si u,or si trebuie stt fle desttll de gide si rezistcnte incat stt nu
_se dcfonlleze sub greutatea pacienttllui.De asenlenea trebuic stt lase stt treach inaxinlum
posibil de fotoni ctttre f11lnul radiograflc. Fata casetei contine matc ale cu absorbtic
siabtt a radiatici X Ca: bachelita, aluminiu, sttl llri de magneziu sau graflt.Fala
poste oartt este alctttllith dintr o folie subtirc dC plumb sau dc otel CChivalent plulllb,
astfcl conccputtt incat s preasctt orice traversare a ci de ctttre fotoll radiatiei X.
Casctclc trebuic sa asigurc un contact bun al flinlului cu ecranul.
(plaCa fOsfo c ) iimp m imaginea inaltt pe un ilm radioraiC tCInic sau o transfen
lllt un sistem digital de arll are,situatic m carc imaginca cste in fol at DICOM.
sistclll digital direct ilnaginea este achizilionath direct cu un aparat digital.
Echipamcntui nu lllai are stativ port caset ,lnasa dc comandtt are un sistem
digital dc programare a expunerii pe rcgiuni anatonlice,iar pc mash existtt un senzor
plat(CCD)``citit''si controlat dircct dc computcl ll echipamentului.
IInaginca flnaltt cste arhivattt direct in sistem DICOl l,iar transferul pe f111
telt lic se facc prin intcmlediul unci ilnprillnante spcciflce.
23
1)Rczolutia digitala
lmaginca digitall cste dispustt pe o suprafa`imp rtith in mici phtratc numite
PIXELI(picturcs clcment).Unitatea de mttsurtt a rczolutiCi de imagine sc exprimtt in
dpi(dOtS per inch).Cu cat numttrtll de dpi cstc mai mare,cu atat deini:ia de imaginc
este inai bun .
2)Profunzimca dc culoare
Chiar daca in radiologie imaginca cste rcprezcntattt de un numttr de tonuri de
gri intrc alb ,i negru9 pe scala digitaltt dc culoare exist o compozitie de culori
ftlndalllentale,conveltite in unit li digitale(bit).PrOinzimca de culoarc influenteaz
direct proporiional cOntrastLll,reducand tonurilc de gri interlnediare. Ea depinde de
numttl ul de biti carc codiflca flccarc pixcl.Dc cxcmplu:
2 bit =4 tonuri de gri
4 bit=16 tonuri dc gri
8 bit=256 tonuri de gri=sctarea uzual (graySCalc).
Imaginile digitale sc arhiveaztt intr un sistelll computcrizat care poate arhiva con
comitcnt sau separat datclc personalc si/sau clinicc ale pacicntului(sistCm RIS) iimagi
nile prop i alc pacienmlui numite cu elemente speciice de nominalizare(sistem PACS).