Sunteți pe pagina 1din 11

Capit01 11

FORPIIAREA IP AGIN RADIOLOGICE


Qga
Br

llnaginea radiograflctt cstc dc fapt rczultanta interactiunii dintrc fascicolul de


fotoni iesiti din tubul radiogen si care poalta numele dc scicol incident si obiectlll de
radiogra at(linta).

Ca ulmare a mecanismelor izice,penctrabilitatca i absorbtia,fascicolul


incident carc traverseaztt tinta l,i rcduce numartll dc fOtoni si cncrgia lor in raport cu
numttrul atomic al clelllcntclor chilllicc alc tintei traversate, dcnsitatea stmcttlrii
traversate si grosimca acestcia.

Fascicolul care a travcrsat tinta si carc s a ``modulat'' duptt propriethiile ei


poarttt numcle de fascicol rezidual sau fascicol modulat.Accsta ttunge pe lmul
radiograflc, interactiOneaztt chilnic cu cl si fornleaztt ceea ce se numeste illlagine
latent .Aceasta nu cstc inca vizibiltt pentru ochiul uman.

Radiografla reprczinta dc fapt o rcproducerc tintittt a unei rcgiuni, alese de


practician,din col pul uman.Corpul uman este de fapt o stmcturtt tridilncnsionaltt avand
lungimc,1 limc si grOsime.Imaginca radiogranctt cste o imaginc bidimensionala,adic
are doar lungimc i lttlime.Asta nsearmtt ctt radiografla este o reprezentare 2D a unci
structtlri 3D. CIrosilllea cottului uman, pe care o vorll nuini de aculll obicct de
radiograflat sau lint ,estc pc imaginca radiograflctt o reprezentare sumativtt a tLlturOr
planllH10r ce detcllllintt grosiinea tintei. StI uctllra histologica
i mai ales chilllich a
colpului uman cstc diferi in inctie de rcgiunc.Se stie c 70%din corpul uman este
ap ,strtlctll cu indicc dc absol blic care cste acclasi.Asocierca dc molecule i atomi cu
Z si A dife t ce ca absoblia de raze X in colpul uman stt flc variabil .Rezultanta este
``o umbr " a segmentului dc radiograflat cu grad dc opaciflerc inegal in raport de
stmcturile travcrsate.Astfel osul continC fOartc mult calciu,ccea ce face cl stt aibtt un
indicc de absorbtie fOarte mare,respcctiv imaginca radiograflca a lui stt fle mai opac
decat a mu chiului.Muschii,organele parenchilnatoasc abdolllinale,chiar,i crciclul au
coeflcient de absorblie apropiat.Accasta facc ca pe ilnaginea radiograflctt aceste
stmcturi tt nu poattt i dcpa ate unele fa de celClalte,G simca are o dcnsitatc mai
redusa decat a organelor parenchilllatoase. E in accasttt cauztt indiccle de opaciflere a
accla i til pchiar dac linta SC alla in cOntact direct cu flinlul radiograflc, dactt se
rcducc distanta Focus lm proicctia radiograictt a!illtei Va avea dimensiuni mai mari.

Legea proiecliei cOnicc trcbuic binc cunOscuth dc catrc cci carc utilizcaz
radiatiile X in diagnostic pentl l ctt in acest fel se pOt obline imagini mttriteo in cra ra
diologiei pretomografle computcrizattt imaginile radiograice lllttrite crau des utilizate
in diagnosticul radiologic, chiar dach calitatca imaginii avea de suirit prin lllttrirea
artiflcialtt a ci.

Pe o radiograne segmentul de radiograflat se pozitionCaztt astiel incat ccntrul


lui sa e cat mai aproapc de centl lll flllllului radiologic ln accst
l se incearca ca
imaginca radiogranctt a scgmenttllui stt c cat mai pulin diStOrsionat .

Legea proiectiei obliCe(flg.6)este un alt principiu geollletric care sttt la baza


fomttrii imaginii radiograicc.Conform accstei lcgi dac obiectLll lin nu arc planul
llledio ontal paralcl cu planul fillnului si planul nlcdiosagital perlDendicular pe planul
frontal al fIInlului rezultatul rcspectiv radiografla,va fl o imagine defol llat .

Figura 6 Lcgea proiectici obliCe

ln acela i tilllp dactt fascicolul arc axul intr o proieclie oblica fraltt de planul
frOntal al illllului, chiar dactt planul mediofrontal al lintei este paralel cu planul
fllinului,illtaginea radiograictt va i tot defonllat .

In practic aceasttt lcge este deosebit de importanttt pcntru operator atunci cand
pOZitiOncaztt bolnavul ln vederea cxccutarii unci radiografli. El trebuic stt rcspccte
obligatoriu si stt veri cc ca planurilc obicctlllui tinta si ale flllnului dc radiograflat s
fle in cOncordan! Cu cele prezentate nlai sus.

In acclasi tiinp trcbuie linut COnt ctt tinta arc o grosilnc proprie,iar imaginea
radiograictt cste de fapt sumatia planurilor fl ontale alc tintCi traversate.In perioada
cand nu exista tomografla col puterizath sc folosea acest principiu pentl tl detalicrea
mai exacttt a stnlctllrilor aflatc in interiorul tintcl.

Accst principiu geometric al imagin defollllatc prin oblicizarea axului


fascicolului dC tin pOar numele de legea paralaxei( g.7).Aceasta stipuleaz
ctt prin oblicizarea axului fascicolului sc oblinc dCta arca planurilor sumatc din

grosirnea tintei, chiar dactt imaginile obtinute sunt dcfoinatc. In situatia in care in
tilllpul executar radiograflci tubul se lllisctt cOncorllitcnt cu fllinul radiograflc,dar in
sensuri opusc,rni carea realizandu_sc cu un punct flx alcs de opcrator din grosilnea

tintei, Se Oblinc O ilnagine radiOgraflctt cu conturtlri mai stersc si cu un voal"


marginal al acelui plan din grosimea tintei Imaginea planului in jumi cttl Llia Se
realizeaztt dcplasarca tubului i a fllmului este de pt o imagine nedefomat .Acesta
este principiul tomograflci plane.

i la baza obtincrii ilnagin in tomografla computerizat


Tot legca paralaxei st

F Fc(

? Q

/
/
// /

/ /
/ /

Figura 7.Legea paralaxci

Un alt principiu geometric al fomttrii imagin cstc legea proiectiei ortOgrade


(tangential )(flg.8).Accasta stipuleaztt ctt in sittlatia in care planul frontal al tintei
estc pcttendicular pc planul fllmului,iar axul fascicolului estc i el pcl pendicular pe
planul fllllnului, illlaginca radiograflc oblinuttt este de fapt reproducerca biplantt a
grosiin tintei.Practic acesta cstc de fapt principiul radiograflei de profll''.
Operatorul trcbuic s resp9ctC accasttt lcge, adictt atunci cand cxccuttt o astfel de

14
radiograflc trcbuie s ic atcnt ca la pozilionarCa b01navului acesta sa flc a ezat astfcl
incat!inta Stt fle cu planui frontal pettcndicular pc planui f11lnului,iar planui sagital
paralel cu planul ilnlului.











C
:


:JlII:::1,

1/
/

/ //1

/
/
/
'

Figura 8. Legea proiectiei ortograde - tangenliale

Legea suma(iei si substrac{iei (fig. 9) este un alt principiu care are la bazd
diferenla de absorblie in raport cu stmcfura lintei traversate.

Figura 9.Legea sulllatici si Substracliei

15
Descrierea filmului radiografic

Alcltuirea hlmului radiografic poate fi descrisd pe strafuri.


Straful extern este numit ,,strat protector", este durabil Ei are rol de a preveni
degradarea emulsiei care se afld sub acesta.

Unndtorul strat este reprezentat de o emulsie de halogenurd de Ag. Acesta este


un strat sensibil la radialiile X gi la lumin6. Emulsia este formatd din cristale
minuscule de halogenurd de Ag, bromurd de Ag, dispersate intr-un gel, care este
aplicat ca o peliculd pe suprafala filmului. Con{inutul acestei pelicule este de 90-99%
AgBrsi l-10%AgI.

Scnsibilitatca lmelor la radiatiile X cste in inctiC dC mttrimea granulelor dc


AgBr.Cu cat acestea sunt mai mari,cu atat flllllul este lnai sensibil.Din accst punct
dc vedcrc existtt lnai lllulte tipuri dc f11lnc radiologice:

Filme cu granulalie mare,foartc scnsibile la radial X,dar imaginile oblinute


sunt de slabtt calitatc.
o Filme cu granulatiC fln ,care dau imagini cu deflnitiC bun ,dar sunt inai putin
scnsibilc,necesitand parametrii electrici rnai inari.

Filmclc cu granulalic interlllediara sunt ccle folositc in lllod curent, au


sensibilitate medie,dar dau imagini dc calitate convenabil

Ultimul strat al fllrllului este stratul de baz ,accsta cste din plastic i are rolul
de a da stabilitate ilinului.Stratul dc emulsie estc agil i arc nevoic de acest suport
pcntl l ca f11lnul stt poati procesat si rllanipulat i sa rttnlantt tare dup procesare.

l= m. battm,ctte tte rd dc a
1
1 id

ln raport de gradul de culoare a luminii emise de foliile(ccranelc)in ritOare

flllllcle radiograice sunt clasiflcatc in f11lne radiograflce sensibil verdc si f11lnc


radiograflce scnsibil albastl l.

II.3. Developare

Developarea are de fapt doui secverlte succesive revelarea gi fixarea chimicd a


filmului radiografic (fig. 10).
Prin revelare anumite substanfe chimice, de fapt agenli reducdtori, determind
oxidarea bromurii de argint reducAnd-o la argint rnetalic. Revelatorul aclioneaz6 asu-
pra cristalelor de bromurd de argint dinspre suprafald spre profunzime intr-un raport
proporlional cu nivelul de impresionare a peliculei fotosensibile.

17
II.4 Calitatea fll nului radiograflc

Existh paralnetrii carc penllit aprccierea calita!i10r unui flllll radiograflc


CeStia sunt:

voalul de bnd
scnsibilitatca
contrastlll

gradatia
Acestia pen it aprecierca unui flllll radiograflc si a substantc10r dc developat

stfel un f11ln prea vechi cu tcrmcn de valabilitatc cxpirat arc un voal dc fond mai
lllare, un timp de dcvclopare lllai prclungit i poate prczcnta voalttri partiale prin

aCtiuni involuntare care duc la cxpuncrea incidcntaltt a fllinului radiograflc la lulllin .

Sensibilitatea flllnului radiograflc sc rcfertt la cantitatca de excitaliC lurninoas


llliniina necesartt impresionar lui.

Gallla dc contrast a unui fllm radiograflc,respectiv diferenta dC dCnsitatc


i tonurilc dc gri ccle mai
fotograictt intre tonurilc dc gri celc mai apropiate de alb
apropiatc dc ncgru stt fle cat nlai larg .

Gradatia exprimtt calitatca f11lnului radiograic de a penllite cvidentierea ullor


detalii cu indicc dc absorbtie foalte nlic.

Accstc calit ti ale f11lnului radiograflc sunt escntiale in principiile optilllizttrii


cxpuncrilor medicalc. Rolul asistcntului mcdical este dc a constata cventllalc
deicicntc,de a lc rapoia pe scara ierarhictt pcntl l reducerea pantt in flnal a cxpuncrii
lncdicale ineflciente sau chiar gratuite a pacientului.

II.5 Factori de calitate n aprecierea imaginii radiograrlce

a (3ontrastul reprezinttt difercnta dc innegrirc intrc doutt regiuni anatonlic


vccillc,cu dcnsi ti difCritc.Contrastul dcpinde de mai multi factori:
1)Structura obicctului radiograflat(dCnsitate,nr.atomic Z,grosime)
lodiflcarea,si inai ales ameliorarca inlaginii radiograflce sc facc prin rcglarea
Corecttt a kV.Accasta dctcl nintt o pcnctrabilitatc mai buntt a fascicolului incidcnt cu
amcliOrarca cali
tii faSCiColului rezidual(mOdulat).
2)Fluctua!ia quantic .

Nulllal.ll dc fotOni X din fascicolul incidcnt nu este absolut constant.Travcr


Sarea lui prin lin ducc la o variabilitate si mai mare a fascicolului modulat.Ame
liOrarea imagin radiograflcc sc poatc face prin reglarca,respectiv crcstCrca lllA.in
accst fcl discuthm dcsprc ccca cc sc nume tc in limbttul practic cantitatca de razc".

19
3)Calitatea aparatului de radiologie si a acccsoriilor acesttlia.
Un echipament radiologic vcchi in carc tubul radiogen are anoda pa4ial
comprolnisa va elllitc un fascicol incidcnt mult mai neomogen decat un cchipamcnt
nou.
ceasta deternlintt indirect eventuala repetarc a cxpuncrilor, cre tCrca para
metrilor electrici,deci iradierc medicaltt crcscut .

4)Calitatca ilmului sensibil vcrde/albastru,


curba dc inncgrirc cat rnai abrupt ,

dcfccte de fabricalie,
voalul de fond stt fle cat rnai redus.
5)Calitatea developttrii,respectiv timpul i temperatura substante10r utilizate in
prelucrarea chiinictt a f1lmului radiograflc,dar si calitatca substantelor folosite.

b.Derlnitia
Tcnncnul se rcfcrtt la netitatea cat mai buntt a conttlrtlrilor obicctului de
radiograflat, dar si a cventualelor conturtlri ale strtlcttlrilor de densitttti difcritc
cuprinse in grosiinea lintei.
Dcflnitia estc inlluentattt de aceeasi factori care inllucntcaztt contrastul,Dar tot

deflnitia depindc dc fluurile radiograflce,respectiv fluul geomctric,cel cinetic,fluul


de diftlziunc si fluul dc ccran si cel total.
Fluul gcometric se refera la variatia dCtCnllinattt dc situaiia in Carc focal tll

tubului nu este chiar punctifoHn.


Fluul cinctic cstc dat de llliscarea obicctului in tiinpul expuncr .Rcduccrca lui
se poatc rcaliza prin reduccrca tillnpului dc expuncre.
Fluul de difbziunc crcstc daca nu sc foloseste grila Bucky.
Fluul de ecran este dat de granulatia fbliilo intttritoarc.

c.Rezolutia unei imagini radiograice se aprcciaztt prin numttrul de perechi de


linii perceptibile scparat pc unitatea de suprafat Dc cxemplu in cazul angiograflei
unde contrastul este lllarc,lilnita inferioartt de dilncnsiune a unui am nunt vizibil estc
dc 350 licroni pentni capilarclc pcrifcricc.

0
II.6.Ecranul intttritor

Ecranul lntaritOr estc un dispozitiv carc sc afltt in cascte si contine fOSfOr,cu


rolul dc a transforllla radiatia X in lullllin , carc va expunc f111 ul. Fosfonll cstc un
clcrnent chimic,care emite lumintt atunci cand asupra sa cad radiat .Rolul ecranului
intttritor este de a reducc doza dc radiatii la care cstc expus pacicnttll,comparativ cu
radiograflile cu expunere direct , perlllite scttderea lllA si a timpului de expunere.
Singunll dczavanttt cstC rcducerea dctaliilor pe radiografle.
Ecranul int[ritor amplific6 sau intensificb energia la care este expus. Fdrd
aceste ecrane, filmul ar fi expus exclusiv laraze X. Cu aceste ecrane. filmul este expus
90% pdnd la 99o/o la luminS, rlmdnind l% pltnd la l0% r azelor X.

Lurllinescenta

Ecrancle intttritoarc actioncaztt asupra illnului prin proccsui nulllit


'' Acesta reprezinttt emisia de lumintt de c tre ecran atllnci cand estc
"luminescen!
stimulat de radialia X.Ecranclc inaritOare pot face luminescenla in dOutt moduri.
Tipul dorit
n radiologic cstc fluorcscenta. Fluorcsccnta Se rcfertt la abilitatea
fosfomlui de a emite lumintt vizibiltt numai attlnci cand estc expus la radialie X.

Alctttuirea ecranelor ent ritoare

Ca si f1lmele radiograflcc,ecranele Tnt ritoare pot fl dcscrisc pc straturi. Cel


mai aproape de ilm estc stratul de protectie,din material plastic.Acesta are rolul de a
prOtla straml de substan! nuorescent ,care este mai fragil i se antt dedesubt.Stratlll
de substanttt lluorcscenth este stratul activ i este cel lnai important dcoarecc absoarbc,
transmite si transfomtt radiatia X fn lumin .Uneori acestui strat i sc aplic o vopsca
cu rol dc a absorbi lulllina,pentnl a scttdca cantitatca dc lunlintt carc cadc pc f111 .

Urmltoml strat are rol de absorbtie sau renectare. Ecranele intttritoare au un


strat cu rol de re ectare sau unul cu r01 de absorblie,niCiOdattt amandou .stratLII Cu
rol de a reflecta lulnina cste alctttuit din oxid dc WIIg sau dioxid de Ti. Acest strat
oricntcaztt chtrc f11ln lunlina cnlistt dc substanta fluorcsccnttt in toatc dircct lc.Attlnci
cand se f 1 seste un strat cu rol de absorbtic a lunlin ,estc rcprczentat de un strat de
vopsca cu rol de absorb!ie si are rolul de a absorbi lulnina produstt dc stratul de
substanttt fluOresccnt .

Strattll ccl mai dc jos,i CCl mai d parte de ilm este baza.Accsta trcbuic stt ic
flcxibil i stabil din punct dc vedcre chilnic i estc hcut din policster sau carton.

Sistemele cu ecrane de intttrire folosite in casete au de obicei un ecran plasat


pc partea casctci care privcstc ctttrc tllbul dc raze, care se numestc cCran antcrior i
unul dc paltea opus ,ccran postcrior.Filmul cu doutt ecrane intttritoare cstc cxpus la
lulllintt dc dOutt ori rnai lnult decat fllinul cu un ecran intttritor,prilnul flind cxpus la
lunlin din dOua pttrti Filmclc cu cmulsic silnpltt au un singur ecran de Tntttrire,care
eSte montat ca,i eCran posterior.

Caracteristicile ecranelor de tntttrire

Tipuri de substanttt fluorcscenth


Existtt in prczcnt numeroase tipuri de substani uorescenta dispOnibile pcntl l

produccrca ecranelor int toare.Ccle mai frecvent utilizatc sunt din grupa elcmcntclor
tcroase,expuse in tabelul de maijos.Numttrlll atomic al accstor elementc variaztt dc la
571a71 si sunt Cunoscute ca clcmcntc tcroasc rarc,dcoarccc sc extrag foarte grcu i cu
mari cheltllieli din pttmant(tabcl l).Acestc clemcnte rarc au inlocuit tungstatlll dc Ca in
radiologia modem .Tungstattll dc Ca s a folosit in fabricarea ecranelor intttritoare pan
in 1970. La accl lllolnent S a descoperit propHctatca elcmcntclor teroase rare de a
absorbi mai multe razc X si de a lc convelti Tn lunlintt vizibiltt mult mai eflcicnt. De
asemenea s a obscrvat o imbuntttatirc a dctaliilor pc imaginea radiologic .

Tabel lo Materialc R)lositc pcntnl ecranele intttritoare i spcCtnl1 lor dc cmisie

Fosfor Spectru de emisie

Tungstat de Calciu (CaWO+) Albastru

Elemente teroase rare

Oxibromura de Lanthan (LaOBr) Albastru

Tantalat de Ytriu (YTaO+) Ultraviolet/Albastru

Oxisulfit de Gadoliniu (Gd:OzS) Verde

Ecrancle intttritoarc sc diferentiaZtt in funclie de Cu10area luminii pe care o


enlit sau prin spcct 11 lor dc clnisic. Deoarece cmulsia de pe f11ln este scnsibiltt la
lulnina de o anuIIlittt culoare,ecranul i fllmul trebuie stt se potriveasctt din acest punct
de vedere. Potrivirca spectrelor sc refera la f010sirea unui f11ln sensibil la lurllina
albastr lmpreuna cu un ecran enli! tOr de lunlintt albastr si a unui flllln scnsibil la
lunlina verde cu un ccran elllittttor de lunlin verde.

Scopul ecranclor intttritoare este de a scttdea doza dc radiatic la care este expus
pacicntul.Dezavanta ul ccranelor este reducerea detaliilor.

Calitatca iinagin radiograflce dcpinde de fclul ln care sunt intretinute


ccranele. Sunt doutt proceduri dc intretincre mai impo antc, Prilnul este cur tarCa
periodic . Suprafata cCranului vinc in contact cu mcdiul i cu mainilc cclor carc
incarctt si descarctt casetcle.Deci se acumuleaztt g simc si prat care trcbuic
indepttitate cu substanic antiStaticc.


Al doilea lucru impoiant cstc ca f11lnul stt flc in contact cu ccranul.Dach cxista
Spatiu liber intre cic sc va obtinc o ZOn inttlnccattt pc fllln.Exista tcstc pentlu a iden
tiflca problcmclc de contact intrc fllln si ccran carc trcbuie rcpctate la 6 pana la 12 1uni.

Casetele
Casctcle reprezinth contin tOmi flllllului si al ecranelor.Ele au dimcnsiuni
sil ilare cu f11lnul radiograflc i ecranclc fnt Htoarc. In radiologia conven!iOnala sc

folosesc casctc cu dilllensiuni de: 13/18 cnl, 18/24 clll,24/30 clll,30/40 clll,35/35 clll,
35/43clll.Accstca nu trcbuie sh ie transparentc,trcbuie stt cantarcasctt putin pentru a
putea fl inanipulate rapid si u,or si trebuie stt fle desttll de gide si rezistcnte incat stt nu

_se dcfonlleze sub greutatea pacienttllui.De asenlenea trebuic stt lase stt treach inaxinlum
posibil de fotoni ctttre f11lnul radiograflc. Fata casetei contine matc ale cu absorbtic
siabtt a radiatici X Ca: bachelita, aluminiu, sttl llri de magneziu sau graflt.Fala
poste oartt este alctttllith dintr o folie subtirc dC plumb sau dc otel CChivalent plulllb,
astfcl conccputtt incat s preasctt orice traversare a ci de ctttre fotoll radiatiei X.
Casctclc trebuic sa asigurc un contact bun al flinlului cu ecranul.

In radiologia conventiOnal la ora actual , se utilizeaztt trci sisteme dc


achizitic a imaginii:
sistem analog estc sistcmul dc achizitiC i fOmlarc a imaginii radiograice
pc f11ln analog prclucrat chilnic prin dcvcloparc.
sistem digitalizat ilnaginca cstc obtinuta cu un aparat conveniional Si
ulterior convertittt digital.

Achizilia poate fl cuttt pe fllin analog i ulterior scanat ,prclucrattt digital si


al llivattt digital sau achizi!ionath direct pc cascte cu placi fOsfOHcc.In accst ultim caz

t ilmaginca latenttt nu sc fonncaztt pc flinl,ci pe placile fOsfOricc.Caseta cste introdustt intr

un cchipamcnt numit generic CR(ComputCd Radiography),ca arc r01ul dc a citi si

dccripta''imaginca latent ,care cste de fapt o sumtt de microcurcnli gCncra!i pc O matrice

(plaCa fOsfo c ) iimp m imaginea inaltt pe un ilm radioraiC tCInic sau o transfen
lllt un sistem digital de arll are,situatic m carc imaginca cste in fol at DICOM.
sistclll digital direct ilnaginea este achizilionath direct cu un aparat digital.

Echipamcntui nu lllai are stativ port caset ,lnasa dc comandtt are un sistem
digital dc programare a expunerii pe rcgiuni anatonlice,iar pc mash existtt un senzor
plat(CCD)``citit''si controlat dircct dc computcl ll echipamentului.

IInaginca flnaltt cste arhivattt direct in sistem DICOl l,iar transferul pe f111
telt lic se facc prin intcmlediul unci ilnprillnante spcciflce.

Inlaginea digital , spre dcoscbire dc cca analogtt are paramctri speciflci de


rezolutie si deflnitie:

23
1)Rczolutia digitala
lmaginca digitall cste dispustt pe o suprafa`imp rtith in mici phtratc numite
PIXELI(picturcs clcment).Unitatea de mttsurtt a rczolutiCi de imagine sc exprimtt in
dpi(dOtS per inch).Cu cat numttrtll de dpi cstc mai mare,cu atat deini:ia de imaginc
este inai bun .

2)Profunzimca dc culoare
Chiar daca in radiologie imaginca cste rcprezcntattt de un numttr de tonuri de
gri intrc alb ,i negru9 pe scala digitaltt dc culoare exist o compozitie de culori
ftlndalllentale,conveltite in unit li digitale(bit).PrOinzimca de culoarc influenteaz
direct proporiional cOntrastLll,reducand tonurilc de gri interlnediare. Ea depinde de
numttl ul de biti carc codiflca flccarc pixcl.Dc cxcmplu:
2 bit =4 tonuri de gri
4 bit=16 tonuri dc gri
8 bit=256 tonuri de gri=sctarea uzual (graySCalc).

Imaginile digitale sc arhiveaztt intr un sistelll computcrizat care poate arhiva con
comitcnt sau separat datclc personalc si/sau clinicc ale pacicntului(sistCm RIS) iimagi
nile prop i alc pacienmlui numite cu elemente speciice de nominalizare(sistem PACS).

Sistemul de arhivarc, prclucrarc si transfer a ilnaginilor poarttt numele dc


Work System.
Ficcarc cchipament radiologic digital estc in legttturtt infollllatictt directtt cu un
computer carc preia datele de la cchipamcnt i le transfem in sistemul PACS(work
system)( g.H).PrCZentttm mttjos o schemtt a un Work System

Figura 11. Schemd Work System

S-ar putea să vă placă și