Sunteți pe pagina 1din 4

Analiza comparatista a evolutiei statutului juridic al sclavilor fata de statutul de facto

Economia de tip sclavagist se baza pe aportul neconditionat al unei forte de munca relativ
ieftine si a carei costuri de intretinere erau, in faza incipienta, lasate de catre lege la latitudinea
propietarilor. Sclavii apar la aproape toate popoarele din Antichitate, izvorul comun al
statutului lor fiind capturarea in razboi. Legea romana insa prevedea si alte conditii de intrare in
sclavie, in general ca o sanctiune in cazul neindeplinirii obligatiilor de plata- atat in raporturile
private cat si cele publice- precum si a eschivarii de la unele indatoriri publice considerate
esentiale.

Statul roman regalist era o era format dintr-o comunitate majoritar agrara, iar ca atare, valorile
sociale existente in acea perioada se centreaza pe detinerea unei proprietati funciare si
participarea la procesul de productie. Munca reprezenta activitate comuna tuturor mebrilor
familiei, nici pater familias nu era scutit de prestarea ei. Prin urmare, statutul incipient al
sclavului nu era neaparat inferior. Desi legal proprietarii de sclavi avea drepturi absolute asupra
acestora, in fapt, sclavul era considerat ca fiind o parte importanta a familiei. Un alt factor ce
explica aceasta atitudine moderata fata de sclav era originea etnica. De vreme ce expansiunea
timpurie a Romei a avut loc exclusiv pe teritoriul peninsului italice, aproape toti cei capturati si
transformati in sclavi proveneau din aceeiasi familie etno-lingvistica ca si stapanii lor, ceea ce a
dus la un sentiment de solidaritate latina.

Prin urmare, decaderea conditiei sclavului apare ca o consecinta logica a cuceririi de teritorii
noi. Pe masura ce statul roman se extindea, incorporand Sardinia, Sicilia, Galia Cisalpina,
Hispania, Nubia si Cartagina, un numar mare de prizonieri aglomereaza piata de sclavi,
scazandu-le pretul pana la o suma derizorie, si prin urmare si modul in care erau perceputi. In
momentul in care aproape oricine isi pute apermite un sclav, iar proprietarii putea sa delege
sclavilor toate sarcinile dificile, traditiile vechi dispar. Cuceririle transforma societatea romana,
dintr-una agrara intr-una militarista.

Tratamentul sclavilor devine mai aspru, dar numarul lor creste. Tensiunile sociale se amplifica
pe masura ce sclavii devin din ce in ce mai multi si mai nemultumiti. Rascoala lui Spartacus-
74/71 I.Hr- precum si alte conflicte de intensitate crescanda forteaza legiuitorii romani sa
reglementeze statulul sclavului astfel incat acesta sa capete unele drepturi la actiune, ceea ce l-
ar proteja relatic impotriva abuzurilor.
Spre finele secolului II A.D. se estima ca un cetatean roman instarit detinea, numai in locuinta
sa in jur de 200 de sclavi, iar unii foarte bogati ajungea sa aiba in total cateva mii. Romanii
devenisera atat de dependenti de sclavie incat si activitatile simple, cum ar fi imbracatul, erau
delegate sclavului. Pe langa consecinta sociala evidenta- decaderea morala- exista si un efect
economic. Deoarece marii propriatari foloseau sclavii pentru orice activitate, acestia
acaparasera complet piata muncii. Cetatenii obisnuiti nu puteau concura cu o forta de munca
ieftina si omniprezenta, prin urmare, statul devine direct responsabil de intretinerea lor, pentru
a preveni tulburarile sociale. Costurile asigurarii de hrana si distractie plebei panem et
circerem- erau deduse din bugetul alocat infrastructurii si armatei, ceea ce duce la deteriorarea
drumurilor publice si reticenta prestarii serviciului militar. Sclavia reprezinta deci o cauza
importanta a decaderii Romei.

In ceea ce priveste comparatia cu alte legislatii, statul roman este cel care acorda cea mai mare
importanta legiferarii statutului sclavilor, deoarece Imperiul Roman detinea cel mai mare
numar de sclavi dintre toate statele meditaraneene. Pe pozitiile umatoare se aflau polisurile
grecesti, unde unii istorici considera ca era posibil ca la la un moment dat sa fi existat mai multi
sclavi decat oameni liber. Izvoarele sclaviei grecesti sunt similare cu cele romane, fiind si sursa
de inspiratie. Roma expansionista este posibil sa fi preluat modelul legislativ de la coloniile
grecesti din sudul peninsulei italice si din Sicilia.

Un sistem de relatii socia-lecon,in cadrul carora unii oameni(sclavii)sunt proprietatea altor


oameni(stapnii)care dispun de viata si rezultatele muncii sclavilor.apare in perioada destramarii societatii gentilice
si va sta la baza societatii sclavagiste.Conditii necesare aparitiei sclaviei:
-superioaritatea in forta numerica,militara a unor comunitati asupra altora:triburile dorienilor
-nivelul jos de dezv.a fortelor de productie si a productivitatii muncii;scavii-forta de munca ieftina
-diferente moral-psihologice(psihologie de sclv)
-lipsa altor forme de exploatare mai eficienta.
Tipurile:patriarhala-mai mult in orient,functii auxiliare,nu este forta de productie,epoca homerica a civilizatiei
grecesti si clasica-forta de productie.
Grecia antica:sclavia-apare in perioada arhaica sec 8-6 BC,epoca caracterizata prin aparitia polisurilor i
marea colonizare.au loc mai multe procese-separarea mestesug.de agricultura,orientarea agriculturii spre
piata,raspandirea unletelr de fier,consolidarea proprietatii,aparitia cetre mestesug,dezvol comertului.Accentuarea
conflictelor sociale dintre eupatrizi si demos-creste nr taranilor cu putin sau fara pamant,a datornicilor,care
constituie una din sursele sclavie.Colonizarea-creste numarul sclavilor adusi,iar dupa reforma lui solon,594,care
interzice vinderea in robie pt datorii,nr ultimiloreste covarsitoare.Perioada clasica,sec 5,principalele izvoare ale
robiei:comertul,razboaiele,pirateria.Spre deosebire de roma,unde principala sursa,prizonierii de razboi,aici este
comertul.Daca in roma,este mare ponderea sclavilor ocupati in agricultura,in grecia,majoritatea robilor sunt ocupati
in mestesugarit,mine si cariere.Se estimeaza k in atica,in aceasta perioada o treime din popuatie sunt sclavi,in
Ergasterii(ateliere mari mestesug)-50-100 de sclavi.In minele din laurion de argint,unii proprietari aveau pana la
1000 de sclavi.Se pratica si arendarea scalvilor, de regula bucuatri,slujitori,dansatoare.Sclavii puteau fi lasati kiar sa
se angajeze la munca si venit revenea stapanului,dar o parte era lsat slavuluiexistau si sclavii statului,in atena ei-
politisti,secretari,functionari si chiar executori judiciari.sec 4-polisul grecesc intra in criza,proces de vanzare
cumparare a pamantului,pamantul incepe sa fie arendat de necetateni(meteci si liberti)creste rolul omert
maritim,camatariei,dupa razboiul peloponesiac(431-404)atena si sparta,creste nr sclavilor greci,valoarea
principala:banii,relatiile marfa bani,de aceea multi sclavi sunt motivati de catre stapani(asemanator cu peculiile) si
crste numarul libertilor.
Sparta este un tip deosebit de sclavie:dupa legile lui Licurg,hilotii sunt populatia locala supusa de dorieni care
trebuie sa dea o parte din roada spartanilor,dar nu puteau fi vanduti,erau legati de pamant,si nici nu puteau fi
eliberati.Se presupune k in sparta erau 8000 de spartani si 56 000 de hiloti. Rodos,Delos,Khyos.
Asemenea forme de sclavie mai erau in creta,beoia.
Sistemult de drept din Grecia dupa reforma lui solon se baseaza pe 2 principii:Isonomia(egalitatea in fata legii) si
Heliaia(judecata populara).Dreptul la greci se baza mai mult pe notiunea de dreptate to dikaion,la romane,suprema
era legealex,ins,sclavii erau lipsiti de orice drepturi,insa erau si exceptii,se permitea casatoria intre sclavi,uneori
aveau dreptul la proprietate si puteau participa la sarbatorile populare.In atena se interzicea prin lege maltratarea
sclavilor,pt delicte,ei urma sa fie judecati in instanta,nu de stapani,ceea ce explica absenta rascoalelor in
atena.Sclavii nu puteau fi subiect de drept,dar marturiile lor erau recunoscute cand erau depuse prin tortura.Sclavii
puteau fi pusi in libertate in anumite conditii:prin rascumparare,prin eliberare,pt buna purtare,serviciu cu credinta,ei
puteau fi eliberati de stapan sau de stat,prin testament,intimpul vietii.eliberarea sclavilor in timpul vietii stapanilor se
facea public si puteau justificate prin acte juridice,insa de cele mai multe ori,sclavul ramane in dependenta fata de
fostul stapan,lucru legiferat prin multe contracte.intre ei apar relatii de patron client.Mai usor primeau cetatienie
robii statului.
Roma:anul 326 legea lu peteau se interzice vinderea in sclavie a cetatenilor romani,ei puteau raspunde numai cu
averea.robii:urbani si rurali.
Statutul juridic:Henry wallon:Istoria sclaviei in lumea in lumea antica(1812-1904
Kuziscin I.(Istoria lumii antice)
Aristotel:conditia necesara ca cetattenii atenei sa aiba mai mult timp pentru dezvolare si servire statului este ca o
parte din populatie scalvii sa le asigure aceasta libertate.
Sofcle,Eschi,euripide:chiar dak trupul este inrobit,ratiunea lui e libera.-oameni de arta,dar accepta robia.
Platon:nu e nimic rau in impartirea oamenilor in liberi si sclavi.