Diabetul Si Meniul Zilnic

Diabetul si meniul zilnic
Ce este diabetul?
Diabetul este o boala care rezulta dintr-o prea mare cantitate de zahar (glucoza) in sange. Corpul nu are
destula insulina pentru a transforma mancarea in energie. Astfel, nivelul ridicat de zahar incepe sa
dauneze, incet, incet, ochilor, inimii, rinichilor, picioarelor. Cum sa mananci si sa traiesti sanatos pentru
a tine diabetul sub control
Mananca sanatos. Include mai multe cereale, fructe, legume in dieta ta si mai putine dulciuri, carnuri si
grasimi, in fiecare zi.
Fa miscare in fiecare zi, pentru a impedica acumularea in greutate si pentru a imbunatati controlul
asupra zaharului din sange.
Verifica-ti des nivelul de zahar din sange si ia-ti medicamentele cu mare atentie.
Cum sa mananci sanatos:
- Trebuie sa ai o dieta variata, asa cum e recomandata in Piramida mancarurilor pentru diabetici, pentru
a furniza corpului tau toti nutrientii de care are nevoie - carbohidrati, proteine, grasimi, vitamine si
minerale.
- Redu cantiatea de grasimi pe care le consumi, alegand mai putine produse grase si gatind cu putine
grasimi.
- Consuma mai multe fibre, mancand cel putin 5 portii de fructe si legume pe zi.
- Consuma mai putine produse care contin mult zahar, precum sucurile de fructe, sucurile acidulate, ceai
sau cafea indulcite.
- Foloseste mai putina sare cand gatesti. Consuma mai putine produse bogate in sare, precum supele la
plic sau la conserva, muraturile si carnea procesata.
- Mananca portii mai mici si nu sari peste mese.
- Citeste cu atentie etichetele produselor.
- Nu consuma mult alcool.
Ce este piramida mancarurilor pentru diabetici?
Piramida mancarurilor pentru diabetici este un ghid care iti explica cat de mult trebuie sa mananci in
fiecare zi. Seamana cu Piramida Mancarurilor pe care probabil o stii deja.
Piramida e impartita in sase grupuri. Trebuie sa mananci mai multe produse dintre cele care se gasesc in
cel mai mare grup, la baza piramidei, si mai putine din grupul din varful piramidei. Numarul de portii
zilnice nu este acelasi pentru toata lumea, totusi. Iata o lista a alimentelor pe care trebuie sa le consumi
zilnic:
Cereale, fasole si legume bogate in carbohidrati (spre exemplu, porumb sau cartofi) - 6 sau mai multe
portii/zi
Fructe (contin vitaminele C, A, potasiu si fibre) - 3-4 portii/zi
1
Legume (contin vitaminele A, C, fibre) - 3-5 portii/zi
Lapte (sursa de calciu, proteine, vitaminele A si D) - 2-3 portii/zi
Carne si altele (sursa buna de fier, zinc, vitamina B si proteine) - 2-3 portii/zi
Grasimi, dulciuri, alcool: aceste produse, gasite la baza piramidei, trebuie consumate doar in cantitati
mici. Grasimile si uleiurile ar trebui sa fie limitate, intrucat au foarte multe calorii. Dulciurile contin
foarte mult zahar si trebuie consumate foarte rar.
Care e numarul potrivit de portii potrivit pentru mine?
Piramida este un ghid general al portiilor pentru fiecare grup de alimente, dar trebuie sa stii ca un
dietetician iti poate crea un meniu mai precis, pentru tine. Tine minte ca numarul de portii din piramida
este stabilit pentru o singura zi. Intrucat mancarea creste nivelul de zahar din sange, este bine sa nu
consumi toate portiile odata. Spre exemplu, cele 4 portii de fructe pot fi impartite in cele trei mese + o
gustare.
Nu uita!
Avand un stil de viata sanatos, mancand ceea ce trebuie si facand multa miscare, iti poti tine diabetul
sub control. De asemenea, e bine sa-ti consulti frecvent doctorul si, eventual, un dietetician, care iti pot
da sfaturi referitoare la stilul tau de viata.
Ce inseamna o portie?
Iata o lista a unor alimente ce reprezinta o singura portie, in ghidul piramidei:
Cereale, fasole si legume bogate in carbohidrati:

1. o felie de paine
2. o briosa
3. o chifla
4. jumatate de ceasca de cereale/paste/orez
5. o jumatate de ceasca de fasole uscata/porumb/fasole pastai.
Legume:
1. o ceasca de legume crude
2. o jumatate de ceasca de suc de legume
Fructe:
1. un fruct de marime medie
2. o jumatate de ceasca de fructe la conserva/din compot
3. o jumatate de ceasca de suc de fructe.
Lapte:
1. o ceasca de lapte sau iaurt
2
Carne:
1. 100 gr. de carne gatita/pui fara pielita/peste
2. un ou
3. doua lingurite de unt de arahide
4. 100 gr. branza
Grasimi, dulciuri si alcool:

1. o lingurita de unt/margarina/maioneza
2. o lingurita de branza sau dressing de salata
3. o jumatate de ceasca de inghetata
Meniul tau
Daca ai diabet, e bine sa consulti un dietetician, care sa-ti recomande un meniu personalizat pentru tine.
Astfel, meniul tau va fi bazat pe mai multi factori, precum ar fi greutatea ta ideala, inaltimea, varsta si
activitatea fizica.
Regimul alimentar in diabetul zaharat
HRANA ESTE CEL MAI BUN MEDICAMENT (Prof. dr. ed. Hans Hauner)
Intentia mea este sa ofer informatii utile, care pot fi folosite ca material de referinta si nu ca un sfat
profesional medical.
Atentie! Ingrijirea pacientului si investigarea problemelor sale de sanatate se fac numai de catre
personal medical calificat!
Generalitati
Diabetul este o boala de metabolism. Sunt 2 forme de diabet: diabetul de tip 1 si diabetul de tip 2.
In cazul diabetului de tip 1 lipsa insulinei este permanenta si apare in general sub varsta de 40 de ani,
chiar din copilarie sau adolescenta.
Diabetul de tip 2, diabetul zaharat, este mult mai raspandit. Apare dupa varsta de 40 de ani, fiind
favorizat de alimentatie in exces, supraponderabilitatea, lipsa de miscare fizica.
Organismul mai este capabil sa produca suficienta insulina dar nu mai are capacitatea de a o elibera
suficient de repede in sange.
In continuare, ma voi referi in principal la caest tip de diabet.
Sunt 2 dereglari majore:
- al pancreasului (organul in care se formeaza si care elibereaza insulina),
- organele asupra carora actioneaza insulina
Ingrijirea pacientului si investigarea problemelor sale de sanatate se fac numai de catre personal medical
calificat.
3
Cele mai bune rezultate in tratarea diabetului zaharat, le obtin persoanele bine informate in legatura cu
boala.
Regimul alimentar in diabetul zaharat este extrem de important, indiferent daca tratamentul include
insulina, pastile sau doar dieta.
La persoanele supraponderale, nivelul glicemiei poate ajunge la valori normale daca isi schimba felul de
a se alimenta si scad astfel in greutate, dar imediat ce vor renunta la acest mod de a se hrani, nivelul
glicemiei va creste din nou.
Diabetul zaharat poate fi foarte bine stapanit .
Hrana unui diabetic trebuie sa contina mai putine calorii si mai ales mai putine grasimi. Este
recomandat sa se consume mai multi hidrati de carbon complecsi ( paine integrala, orez, cartofi sau
fructe), mai multe materii de balast care sunt continute in legume, salate etc, repartizate in 4 pana la 6
mese pe zi.
Conform Dr. Sorin Ioacara, varianta pe scurt este urmatoarea:
- fara bauturi racoritoare, doar apa simpla sau apa minerala.
- nimic prajit, doar gratar sau fiert.
- fara banane, struguri sau prune, sunt permise trei fructe de marime medie pe zi (de ex. mere,
portocale, kiwi).
- cand simtiti gustul dulce in gura, fugiti de el, inseamna ca alimentul nu e bun.
- nu se adauga zahar la nimic. Se foloseste zaharina, insa doar in lichidul la temperatura la care se poate
consuma (daca se pune in lichidul foarte fierbinte poate genera compusi cancerigeni. Se pot folosi in
siguranta 5-6 pastile de zaharina pe zi.
Pentru a avea o dieta sanatoasa si potrivita pentru nevoile strict personale pasii pe care trebuie sa ii
urmam, pe scurt sunt:
- Calcularea greutatii ideale
- Stabilirea necesarului caloric
- Impartirea pe principii nutritive
- Alimente permise si alimente interzise
- Stabilirea cantitatii alimentelor
- Impartirea pe mese
- Crearea variantelor de dieta
- Indicatii aditionale dietei
4
Indexul (indicele) glicemic al alimentelor (IG) este un sistem de masurare al carbohidratilor, pe o
scara de la 0 la 100, in functie de efectul alimentului ingerat asupra nivelului de zahar din sange. Este un
indicator care masoara viteza cu care un anumit tip de carbohidrat ajunge in sange si influenteaza
nivelul de zahar.
Alimentele care au un indice glicemic ridicat sunt usor de digerat si de absorbit in sange, motiv
pentru care cauzeaza fluctuatii semnificative asupra nivelului de zahar din sange. Alimentele cu un indice
glicemic scazut conduc la cresterea treptata a nivelului de zahar din sange si a nivelului de insulina
deoarece sunt greu de digerat si de absorbit in sange.
S-a dovedit stiintific ca alimentele cu IG scazut imbunatatesc atat nivelul de glucoza, cat si pe cel
lipide in cazul persoanelor care sufera de diabet zaharat (tip 1 si tip 2), totodata, acestea sunt eficiente
in mentinerea greutatii corporale deoarece controleaza apetitul alimentar si ofera senzatia de satietate.
Adoptarea unui regim alimentar bazat pe consumul alimentelor cu IG scazut este secretul mentinerii
sanatatii organismului, deoarece reduce riscul de aparitie al bolilor cardiovasculare si cresterea in
greutate.
" Indicele glicemic" al unui aliment, desemneaza actiunea de crestere a glicemiei datorita hidratilor de
carbon.
Un raspuns glicemic redus inseamna un necesar de insulina mai scazut.
Un aspect foarte important legat de indexul glicemic este reprezentat de faptul ca alimentele cu
index crescut sunt capabile sa creasca mult glicemia.
Produse recunoscute ca avand un indice glicemic redus sunt:

- Fructele proaspete;
- Legumele proaspete;
- Cerealele integrale;
Specialistii sustin ca o dieta cu alimente cu indice scazut are o serie de avantaje, printre care:
- Controlul adecvat al greutatii;
- Cresterea sensibilitatii organismului la insulina;
- Reducerea riscurilor de aparitie a afectiunilor cardiace;
- Reducerea senzatiei de foame si prelungirea satietatii;
- Cresterea rezistentei fizice;
- Reducerea riscului de aparitie a diabetului zaharat tip 2.
De retinut!
Daca dorim sa avem o dieta fara alimente cu indice glicemic ridicat, insa nu avem la indemana o lista cu
astfel de produse, cel mai usor este daca retinem urmatoarea regula:
toate alimentele neprocesate industrial au indice glicemic mai mic.
In cazul diabetului zaharat, folosirea indicelui glicemic si ghidarea dupa informatiile calorice furnizate de
acesta poate influenta benefic evolutia bolii de fond.
Dieta in diabetul zaharat
In diabet, elementul terapeutic indispensabil este dieta, alaturi de care pot sau nu sa apara insulina sau
tratamentele medicamentoase.
In alcatuirea oricarei diete trebuie sa se tina seama de cateva elemente de baza: cantitatea de calorii ce
urmeaza a fi consumata zilnic, procentul si tipul de glucide, proteine, lipide permise, aportul de fibre
5
alimentare si nu in ultimul rand, indicele glicemic al alimentelor.
Pentru orientarea generala, alimentele se impart an 3 categorii:
Alimentele permise fara restrictii datorita continutului scazut de glucide, sub 10%, sunt: morcovii,
telina, sfecla, ceapa uscata, usturoiul, legumele verzi, rosiile, salata, varza, ardeiul, prazul, vinetele,
laptele si produsele lactate, carnea si derivatele din carne.
Alimente interzise datorita continutului mare de glucide: zahar, miere, malt, biscuiti, prajituri de
cofetarie, smochine, stafide, curmale uscate, dulceata, prune uscate, marmelada, lapte condensat
indulcit. Aceste alimente au un continut glucidic variind intre 55% si 100%.
Alimente permise, dar limitat
Paine alba, paine graham, cartofi, orez, paste fainoase, fasole boabe, mazare boabe, fructele proaspete,
sucurile din fructe fara zahar continutul lor glucidic variaza intre 50% si 100%. Orezul, pastele fainoase,
fasolea si mazarea se vor cantari fierte, deoarece uscate continutul lor glucidic creste la 75-90%.
Dupa continutul de glucide alimentele se prezinta astfel:
- alimente cu 5% glucide: varza, conopida, stevia, andivele, ardeii grasi, vinetele, dovleceii, rosiile,
castravetii, bamele, fasolea verde, ridichiile, ciupercile, pepenele verde, portocalele, mandarinele,
grapefruit-urile, afinele, laptele, branza de vaci;
- alimente cu 10% glucide: morcovii, ceapa, sfecla, telina, mazarea verde, capsunile, ciresele, merele,
perele, piersicile, strugurii, nucile, alunele, mamaliga;
- alimente cu 15% glucide: merele ionatane, caisele;
- alimente cu 20% glucide: cartofii, fasolea uscata, bananele, prunele, pastele fainoase.
- Painea contine 50% glucide.
Este important ca dieta stabilita in diabetul zaharat sa fie respectata pe termen lung, iar placerile
speciale trebuie sa fie exceptii acceptate n numar redus. O astfel de ntelegere a respectarii dietei aduce
o cooperare mai buna dect pretentiile rigide chiar si la adulti.
La pacientii aflati n tratament cu insulina repartitia caloriilor trebuie realizata astfel nct sa se evite
hipoglicemia.
Un astfel de regim prevede repartizarea meselor astfel:
20% la micul dejun (orele 07 08)
30% la pranz (orele 13 14)
20% la cina (orele 19 - 20)
si cate 10% - 3 gustari (10:10 11; 16:30 17; 22 22:30)
Important:
Este foarte simplu s-i estimezi necesarul de calorii, pentru a te menine n form sau a slbi 0.5
kilograme pe sptmn (daca este necesar). Completeaz cu datele tale formularul din partea dreapta
i apas pe butonul Calculeaz.
6
Calculatorul IMC, calculeaz Indicele de Mas Corporal n dependent de nlime i greutate si te
ajut s identifici dac eti o persoan subponderal, normal, supraponderal sau obez.
Pe langa greutatea corporala, este foarte important in ce zone ale corpului sunt repartizate kilogramele
in plus.
Acest lucru poate fi stabilit cu ajutorul raportului dintre talie si sold:
circumferinta taliei in cm
circumferinta soldului in cm
Eztrem de expusi la imbolnaviri in special a sistemului cardiovascular sunt barbatii a caror valoare a
raportului este peste 1 si femeile cu peste 0,8
Pentru a afla caloriile si indicele glicemic al unui numar apreciabil de alimente, foloseste calculatoarele
alaturate. (introduci denumirea alimentului, pentru cautare)
Numarul de calorii, trebuie calculat pentru fiecare masa si total zilnic.

Este strict necesar sa ai la dispozitie tot timpul un CANTAR DE BUCATARIE
Meniuri zilnice
IMPORTANT !!! In privinta alimentatiei unui diabetic, important este, ca pornind de la totalul caloric
necesar si ratia de glucide stabilita de medic, fiecare bolnav sa isi faca singur propriile liste de meniuri
zilnica, combinand alimentele care ii plac cel mai mult, dintre cele permise.
Recomandat este sa aveti 5-6 mese pe zi, sa respectati anumite ore fixe de masa, iar cina sa fie cu cel
putin 2 ore inainte de culcare.
Variante de meniuri zilnice
07.00 Suc de legume 200 ml
07.30 Mic dejun - lapte degresat/ceai/iaurt dietetic 200-250 gr. - cereale ncolite 30-35 gr. - brnz
dietetic 50-60 gr. - cafea 100-120 ml - pine de cas 30-35 gr.
10.00 Gustare de diminea - preparat din carne (la alegere)- 50-60 gr. - legume diverse- 100-120 gr. -
pine de cas- 30-35 gr.
12.00 Fructe diverse- 150-175 gr
7
13.00 Prnz - supe de legume 250-300 gr. - pilaf cu ciuperci i iaurt 250-300 gr. - pete (rasol) 60-70
gr. - pine de cas 30-35 gr.
15.00 Fructe diverse 150-175 gr.
17.00 Gustarea de dup amiaz - salat de conopid cu carne de pui 250-300 gr. - pine de cas 30-
35 gr.
19.30 Cina - sup de legume 125-150 gr. - frigrui de pete sau chiftelue cu mrar 250-300 gr. -
pine de cas 30-35 gr.
21.30 Cartofi copi 150-175 gr.
07.00 lapte cu cafea(250 gr.), paine (60 gr.) cu branza de vaci(100 gr.) si ardei gras
10.00 paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100gr.)
13.00 supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.), perisoarecu verdeturi si pireu de cartofi(150
gr.), salata verde, paine(60 gr.),compot cu zaharina(100 gr. fructe).
17.00 branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100gr.)
19.30 salata asortata, paine(40 gr.), budinca de orez cu carne, cremade ou (o cescuta)
21.30 lapte(250 ml.) si paine(20 gr.)
8
07.00 ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.)
11.30: iaurt(250 gr.)
15: supa de rosii cu legume, musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150gr.), salata de varza, paine(40gr.)
18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca
21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi(200 gr.) si rosii, spumade gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.) si
mar ras(200 gr.), paine(40 gr.)
Dimineata: lapte cu cafea(250 gr.), paine (60 gr.) cu branza de vaci(100 gr.) si ardei gras
Gustare: paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100gr.)
Dejun: supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.), perisoarecu (150 gr.), salata verde, paine(60
gr.),compot cu zaharina(100 gr. fructe)
Gustare: branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100gr.)
Cina: salata asortata, paine(40 gr.), budinca de orez cu carne, crema de ou (o cescuta)
La culcare: lapte(250 ml.) si paine(20 gr.)
Ora 7.00: ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.)

Ora 11.30: iaurt(250 gr.)
Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150gr.), salata de varza,
paine(40gr.)
Ora 18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca
9
Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi (200 gr.) si rosii, spumade gris(15 gr. gris) cu lapte(250
gr.) si mar ras(200 gr.), paine(40 gr.)
Total calorii:1600/zi
Mic dejun:
1 gogoasa mica facuta din tarate, o jumatate de cana de afine, 1 cana de lapte degresat
Gustare: dupa 2-3 ore:
o banana mica
Pranz:
o salata de spanac , cu un dressing slab in grasimi, 1 pita de tarate, 60-70 de grame de piept de curcan,
Frunze de laptuca, 1 rosie taiata felii, 2 lingurite de mustar, 1 portocala, 1 cana de lapte degresat
Gustare:
20 de migdale, 180-200 de grame de iaurt slab, 1 cana de ceai din plante sau cafea
Cina:
100 de grame de creveti decorticati, prajiti la gratar sau intr-o cantitate mica de ulei de masline, 3
sferturi de cana de paste, 1 jumatate de cana de fasole neagra, 1 cana de broccoli fiert
Exemplu de dieta pentru o saptamana
LUNI
Dimineata :
200g lapte , 15 g unt , 30 g paine intermediara
Ora 10 :
200g iaurt , 20 g paine intermediara
Pranz :
supa de rosii (50g suc de rosii,250 g supa de oase,1/2 ou, frunze de patrunjel), mancare de castraveti cu
carne (75g carne,200g castraveti murati, 250g ulei,150g supa deoase,25g smantana), 200g mere, 60g
paine intermediara
Seara :
10
piure de cartofi cu carne inabusita (200g cartofi,10g smantana, 75g carne,25g ulei), salta
de varza alba (250g varza rasa,5g ulei), sufleu de branza de vaci cu zaharina ( 150g branza,
ou, 5g unt, zaharina), 30g paine intermediara
MARTI
Dimineata :
250g ceai de macese cu zaharina,150g branza, 15g unt, 30g paine intermediara
Ora 10 :
200ml lapte cu zaharina, 20 g paine intermediara
Pranz :
supa de dovlecei cu omlete (100g dovlecei,10g ulei, 10g smantana,1/2 ou,frunze depatrunjel), budinca
de cartofi cu carne ( 200 g carne , 5g unt,10g smantana, 75 g carne,1/2ou,10g ulei ), 100g salata verde
, compot de visine ( 200g visine cu zaharina), 30g paine intermediara
Seara :
mancare de fasole verde cu carne ( 300g fasole verde,75 g carne, 30g ulei,15g smantana), 20g paine
intermediara, mamaliga cu lapte (200g lapte, 100g mamaliga in loc de 40g paine)
MIERCURI
Dimineata : cafea cu lapte cu zaharina ( 200g lapte,50g cafea surogat), 15g unt, 30g paine intermediara
Ora 10 :
50g cascaval,100g rosii, 20g paine intermediara
Pranz :
ciorba de perisoare( 250g supa de oase,50g bors,50g carne,1/2 ou, 5 g unt, frunze de patrunjel),
mancare de vinete cu carne ( 100g vinete,150g carne, 25g ulei, 100g suc de rosii, 20g smantana, frunze
de patrunjel), 200g mere coapte, 60 g paine intermediara
Seara :
cartofi umpluti cu branza de vaci si sos tomat ( 200g cartofi, 100g branza, 20g ulei, 1/2ou, 15 g
smantana,100g suc de rosii, frunze de patrunjel), cafea cu lapte ( 200g lapte, 50 g surogat de
cafea), 20g paine integrala
11
JOI
Dimineata :
200g lapte, 20g unt, 30g paine intermediara
Ora 10 :
200g iaurt, 20g paine intermediara
Pranz :
supa de conopida ( 300g supa de zarzavat, 200g conopida, 10g ulei, 10g smantana, frunze de
patrunjel), musaca de cartofi cu carne ( 200g cartofi, 75g carne, 20g ulei,
15g smantana, frunze de patrunjel), crema de branza de vaci ( 150g branza de vaci, un galbenusde ou, o
lingura de lapte), 30g paine intermediara
Seara :
chiftele prajite cu sote de dovlecei (75g carne, 25g ulei, 1 albus de ou, 15g smantana, 300g dovlecei),
200g mere rase, ceai de menta cu zaharina, 60g paine intermediara
VINERI
Dimineata :
cafea cu lapte cu zaharina (200ml lapte, 50g surogat de cafea), 20g unt, 30g paine
Ora 10 :
150g salam sau 150g branza, 30g paine intermediara
Pranz :
supa de fasole verde cu fulgi de ou (100g fasole verde,1/2 ou, 5g ulei, 25g bulion, 200g supa de oase),
varza a la cluj (100g varza, 75 g carne, 25g ceapa, 0g smantana, 50g suc de rosii, 20g ulei), mere
prajite in aluat (200g mere, 10g gris,1 0g ulei, 1 ou), 60g paine intermediara
Seara :
mancare de spanac cu friptura inabusita (75g carne, 200g spanac, 20g ulei, 15g
smantana), cartofi copti cu chimion (200g cartofi, 10g chimion), 20g paine intermediara
12
S AMBATA
Dimineata :
200g lapte, 15g unt, 30g paine
Ora 10 :
150g iaurt, 20g paine
Pranz :
supa de rosii cu ochiuri ( 200g supa de carne,1 ou, 100g suc de rosii, frunze de patrunjel), sarmale in foi
de vita cu iaurt (75g carne, 4 foi de vita, 50g iaurt, 20g ulei, 20g ceapa, 100mlbors), piure de mere cu
frisca (200g mere, frisca din 30g smantana), 60g paine interme diara
Seara :
cartofi sote cu chiftelute ( 200g cartofi, 5g unt, 75g carne, 5g smantana, 30g ulei, 20gceapa, frunze de
patrunjel , salata de varza ( 200g varza , 5g ulei ), gelatina de branza de vaci (150g branza, 1.5 foi de
gelatina, o tableta zaharina), 30g paine intermediara
DUMINICA
Dimineata :
ceai de macese cu zaharina, 15g unt, 100g branza de vaci, 30g paine intermediara
Ora 10 :
200g lapte , 30g paine intermediara
Pranz :
supa de galuste cu branza ( 300g supa de oase, 50g branza, 1/2 ou, 5g unt, frunze de patrunjel ), piure
de cartofi cu snitele umplute cu castraveti ( 200g cartofi, 75g carne, 30g ulei,100g castraveti,
15g smantana), salata de praz ( 100g praz, 5g ulei, o lingurita de otet, frunze depatrunjel ), lapte de
pasare (200g lapte , ou, o tableta zaharina), 30g paine intermediara
Seara :
musaca de dovlecei cu carne ( 400g dovlecei, 75g carne, 20g ulei, 20g smantana ), compot de mere cu
zaharina ( 200g mere, 1tableta zaharina ), 60g paine intermediara
4 idei pentru micul dejun
fulgi de ovz cu lapte degresat, fructe roii proaspete sau congelate i migdale;
biscuii integrali "crackers" cu brnz proaspt de vac i somon afumat;
13
fulgi de porumb cu iaurt degresat i semine crude de floarea soarelui;
pine integral cu omlet din albuuri i o roie.
4 idei pentru masa de prnz
piept de pui la grtar cu cartof copt i morcovi copi;
salat de crudito cu tofu i linte cu legume;
somon la grtar cu broccoli, morcovi la abur i orez integral/slbatic;
friptur de piept de curcan cu legume la aburi cu ierburi aromate i cartofi natur.
4 idei pentru cin
pine integral cu ciorb de legume sau sup-crem de legume;
pine integral cu salat de ton;
paste integrale cu roii i busuioc, iar dup o or un fruct proaspt;
pete slab la aburi cu salat de spanac crud sau sote de spanac i orez brun cu alune.
4 idei pentru gustri sntoase
iaurt degresat cu migdale i fructe uscate
fructe proaspete
un baton din fructe, cereale integrale i nuci;
crackers cu brnz de vaci.
Dieta pentru o saptamana
NU UITATI : Calculati caloriile pentru fiecare aliment (cantarit) folosit in meniu, totalul caloriilor meniului
zilnic, apoi verificati incadrarea in necesarul dumneavoastra caloric
Micul dejun
Un mic dejun bogat in proteine si grasimi este mai eficient in coborarea nivelului de glucoza si a
tensiunii arteriale pentru cei care sufera de diabet decat o dieta in care aceasta masa este saracacioasa.
Micul dejun este important pentru ca determina punerea in miscare intr-un mod echilibrat si corect a
zaharului din sange.
Exemple de meniuri:
14
Paine de grau neagra.. 2 felii ...70 g... 169.4 calorii
Unt... 10 g... 72.1 calorii
Branza topita... 15 g... 54.9 calorii
Total: 296.4 calorii
Paine de grau neagra 2 felii 70 g 169.4 calorii

Unt 10 g 72.1 calorii
Rulada de pui 20 g 28.4 calorii
Branza de vaca 15 g 23.25 calorii
Paine de grau neagra 2 felii 70 unitati 169.4 calorii

Ou fiert tare 55 unitati 94.05 calorii
crenvusti din piept de pui 20 unitati 28.4 calorii
Sugestii de meniuri
Mentiune: la fiecare aliment, in paranteza este numarul de calorii corespunzator pentru 1oo grame sau
la 100ml pentru lichide (ex. lapte)
1 ou fiert moale ( 95 ),
1 felie subire de pine graham/ secar (258).
Unt (717) n cantitate de 20g/zi de 2-3 ori pe sptmn;
Pentru micul dejun puteti opta in cazul in care sunteti hipertensivi pentru urda (136) frecata cu marar
tocat marunt si cu putin usturoi intreg (daca nu mergeti la birou). Apoi taiati 1 ardei gras rosu (31) in 4
buc, ca niste barcute si le umpleti cu compozitia de mai sus. De asemenea, puteti folosi in loc de urda si
branza proaspata slaba de vaca Milli. Aceasta are un continut redus de grasime si are 100kcal la 100g.
Un pahar de lapte semi-degresat, fara zahar (35),

1/2 ceasca fulgi de cereale (335)
2 felii de paine(258) sau

1 cana de lapte degresat (35) sau 1 iaurt degresat(56)
1 lingura de crema de branza fara grasimi ( 105)
Cafea, ceai sau lapte degresat (35)

Paine sau pesmeti45 g (258) cu 15g unt (717)
O felie de branza telemea (273) sau un ou fiert (155)
2 felii de paine prajita (258)

2 linguri de unt de arahide (588) (il poti inlocui cu unt sau margarina din soia(719)
o cana de ceai sau cafea (1)
15
1 ou fiert moale ( 95 ),
1 felie subire de pine graham/ secar (258).
Unt (717) n cantitate de 20g/zi de 2-3 ori pe sptmn;
Pentru micul dejun puteti opta in cazul in care sunteti hipertensivi pentru urda (136) frecata cu marar
tocat marunt si cu putin usturoi intreg (daca nu mergeti la birou). Apoi taiati 1 ardei gras rosu (31) in 4
buc, ca niste barcute si le umpleti cu compozitia de mai sus. De asemenea, puteti folosi in loc de urda si
branza proaspata slaba de vaca Milli. Aceasta are un continut redus de grasime si are 100kcal la 100g.
Un pahar de lapte semi-degresat, fara zahar (35),

2 felii de paine(258) sau 1/2 ceasca fulgi de cereale (335)

1 cana de lapte degresat (35) sau 1 iaurt degresat(56)
1 lingura de crema de branza fara grasimi ( 105)
Cafea, ceai sau lapte degresat (35)

Paine sau pesmeti 45 g (258) cu 15g unt (717)
O felie de branza telemea (273) sau un ou fiert (155)
2 felii de paine prajita (258)

2 linguri de unt de arahide (588) (il poti inlocui cu unt sau margarina din soia(719)
o cana de ceai sau cafea (1)
Retete pentru micul dejun al diabeticului:
Boabele de hric amestecate cu lapte/iaurt constituie o reet naturist foarte bun pentru tratarea
diabetului zaharat tip II.
Ingrediente:
Hric se gsete la magazinele naturiste i n supermarket-uri
Lapte sau iaurt
o can i 0 lingur
Preparare:
Se pune n can 1 lingur de boabe de hric
Se adaug 3-4 linguri de lapte sau iaurt, peste boabele de hric
Opional, dac dorii s fie mai dulce, se poate aduga o pastil de ndulcitor artificial (zaharin. tevia,
etc), oricum hrica are un gust uor dulceag.
Acest amestec se prepar seara nainte de culcare i se las la loc clduros, la temperatura camerei
pn dimineaa. Amestecul se mnnc dimineaa pe stomacul gol, cu jumtate de or nainte de micul
dejun.
Durata tratamentului este de 30-40 de zile, dup care se face o pauz de 10-15 zile, apoi se poate
relua.
16
Vafele cu ovaz, caise si grau
Poate ca suna prea sanatos ca sa fie si gustos, dar sunt extrem de delicioase, iar ingredientele in plus le
fac sa fie extrem de satioase.
8 portii
Ingrediente
Spray de gatit care nu se lipeste,
1/2 cana de tarate de ovaz
1/2 cana de germene de grau
1/2 cana de faina
2 lingurite de pudra de copt
2 lingurite de zahar brun
1 cana de lapte fara grasimi
1 ou
1 lingura de ulei vegetal
1/2 cana de caise uscate, neindulcite si taiate subtire
Instructiuni
Dati cu spray de gatit pe un aparat de vafele si incalziti-l la temperatura medie.
Combinati toate ingredientele uscate, mai putin caisele, intr-un castron. Puneti Ingredientele umede
deasupra si amestecati bine. Puneti si caisele uscate.
Puneti cana de aluat pentru fiecare vafela de 10 cm.
Gatiti vafelele pana cand au o culoare auriu-inchisa si mancati-le cat sunt calde.
Valoare nutritiva (pe portie) Calorii: 131; carbohidrat: 20g; Proteine: 6g Grasimi:4g ; Grasimi saturate:
1g; Sodiu:146mg; Fibre: 2g
Clatite din cartofi copti

Un mic dejun satios ceva intre fritata si un burger. Au un gust minunat cand se combina cu sosul de
mar (doar de mar verde) sau cu smantana slaba.
Se fac cam 16 clatite sau 8 portii.
Ingrediente
Spray de gatit din ulei de canola
6 cartofi medii, curatati
2 morcovi mari, feliati
1/4 cana faina
1/4 cana patrunjel taiat
1/4 cana ceapa verde, taiata subtire
2 oua mari, batute
1 lingura de ulei de canola
1/2 lingurite de sare
1/2 lingurite de piper negru
Instructiuni:
Incalziti cuptorul la 220 grade.
Luati o folie de gatit si dati-o cu spray.
Taiati cartofii si morcovii si puneti-i intr-o sita mare. Fixati sita deasupra unui castron, astfel incat sa nu
se piarda nimic.
17
Stoarceti legumele pentru a scoate cat mai mult lichid din ele. Daca legumele inca par umede, stergeti-
le cu servetele, dupa care puneti-le intr-un castron.
Puneti faina, patrunjel, ceapa, oua, ulei, sare si piper, asigurandu-va ca ingredientele sunt bine
combinate.
Puneti cu lingurita cantitati mici ale amestecului pe folia de gatit pentru a forma clatite cu diametrul de
2 cm, cu distanta de 2,5 cm intre ele.
Lasati la copt pana se inchid la culoare, intre 6 si 8 minute, intorcandu-le o data cu o spatula. Clatitele
pot fi facute si intr-o tigaie unsa cu un pic de spray de canola pe fund.
Incalziti tigaia la o temperatura mare, dupa care reduceti caldura.
Puneti clatitele gatite in farfurii si serviti pe loc.
Daca doriti, le puteti servi cu smantana.
Valoare nutritiva (pe portie): Calorii: 251; Proteine: 6 g; Sodiu: 185 mg ; Grasimi: 3 g; Carbohidrati:50
Cartofi maro tocati

Poate ca nu se compara cu unele restaurante, dar sunt gustosi si nutritivi. Se fac 4 portii.
Ingrediente:
4 cartofi medii
2 lingurite de ulei de masline virgin
1 ardei gras mediu, feliat
1/4 lingurita sare
piper negru, pentru gust
2 linguri de arpagic feliat
Instructiuni
Curatati bine cartofii si taiati-i in cuburi de 10 mm.
Intr-o tigaie mare, data cu spray de gatit, turnati ulei.
Puneti cartofii, ardeiul, sarea si piperul. Acoperiti si lasati la foc mediu, agitand tigaia ocazional, pana
cand cartofii sunt crocanti, adica 20-25 de minute.
Puneti si arpagicul intre timp.
Valoare nutritiva (pe portie) Calorii: 68; Proteine: 1 g ; Sodiu: 115 mg
Pranzul
Alegerea carbohidratilor cu Indicele glicemic sau IG mic, cei care produc doar fluctuatii mici ale glucozei
in sange si nivelului de insulina, este secretul sanatatii pe termen lung, prin reducerea riscului de boli
cardiace si diabet, si este cheia sigura in cazul slabitului.
La pranz este indicat a se consuma :
Supe - supa de cartofi dulci , de ciuperci, de conopida, de spanac, de rosii, mazare , fasole verde , linte,
telina
18
Ciorbe ciorbele se pot prepara din toate legumele mai sus amintite in care se poate adauga putina
carne de pasare de casa ,manzat si chiar carne de porc slaba. Se recomanda ciorba de varza , fasole
verde ,si fasole boabe - uscata ( inainte de preparare fasolea boabe se tine in apa rece timp de 6 -7 ore
).
Pentru felul al doilea (daca este posibil, sa se evite) se recomanda diverse preparate din legume :
legume fierte cu sos dietetic, cu smantana degresata, salata de ardei copti, legume fierte cu orez
basmatic, chiftele si galuste din legume fierte in aburi, mancare din napi, dovlecei, ciuperci, conopida,
fasole verde , mazare, vinete, varza dulce sau acra ,rosii, telina, praz si diferite forme de ghiveci din
legume cu sau fara carne .
Aceste prearate se pot consum ca atare sau ca si garnituri la diferite preparate de carne.
Exemple de calcul al caloriilor pentru preparate
Pentru un calcul cat mai corect al numarului de calorii / portie, toate indrediebtele trebuiesc cantarite.
Coirba de perisoare 8 portii
Carne de vaca slaba600 g624 calorii
Orez 110 g389.4 calorii
Gris 20 g 71.6 calorii
Oua de gaina 128 g218.88 calorii
Ceapa uscata 150 g60 calorii
Morcovi 420g 189 calorii
Telina radacini 200 g66 calorii
Patrunjel radacini 80 g 16 calorii
Pastarnac 150 g108 calorii
Total: 1743calorii
1743 / 8 = 218 cal
19
Ciorba de legume1 5 portii
soia 25 63 15
naut 15 24.5 35
linte 7 7.5 30
Ceapa uscata 40 unitati 16 calorii 15
Telina radacini 50 unitati 16.5 calorii 85
Patrunjel radacini 35 unitati 7 calorii 15
Pastarnac 35 unitati 25.2 calorii 15
Morcovi 80 unitati 36 calorii 85
Carne de rata 121 cal/ 100g250 unitati625 calorii 0
Total 821
821 : 5 = 164 cal / portie
Ciorba de legume2 5 portii
linte 50 x 106/100 53
naut 125 x 164/100 205
soia 70 x 141/100 99
Urzici 50 unitati 34 calorii
Patrunjel radacini100 unitati 20 calorii
Pastarnac 150 unitati 108 calorii
Ceapa uscata 150 unitati 60 calorii
Morcovi 170 unitati 76.5 calorii
Carne de pui 500 unitati 710 calorii
Total: 1365 cal
1365 : 5 = 273 cal / portie
20
Tocanita cartofi cu soia 4 portii
Cartofi 640 unitati 469 calorii 65
Ceapa uscata200 unitati 80 calorii 15
Unt 15 unitati 108.15 calori 30
soia 100g 250 calorii 141
Total = 908 cal : 4 = 227 cal /portie
Tocanita de linte cu soia 8 portii
Ceapa verde 25 unitati 5 calorii
Morcovi 130 unitati58.5 calorii
Telina radacini100 unitati33 calorii
Pastarnac 100 unitati72 calorii
Ulei masline 100 unitati 884 calorii
Linte 250 265
Soia 25 35.25
TOTAL = 1350 : 8 portii = 169 cal
Piure de urzici
Urzici 250 g 170 calorii
Ceapa uscata 100 g 40 calorii
Usturoi 10 g 13.7 calorii
Lapte de vaca 150 ml126 calorii
faina de grau 25 g 87.25 calorii
Ulei masline 10 ml 88.2 calorii
Soia pentru snitel 22 g 62 calorii
21
Total = 492 cal 2 portii 246 cal / portie
Retete pentr masa de pranz
Bor de urzici
Consideraii generale
Primvara, natura mam ne ajut s detoxifiem organismul, s regenerm esuturile, s fortificm

esuturile, s purificm i fluidizm sngele i limfa, s drenm rinichii i vezica biliar. Una din plantele
benfice pentru organism care crete din abunden primvara este urzica.
Sunt recomandate celor care au diabet i supraponderalilor.Persoanele care au diabet sau cele care sunt
supraponderale vor consuma acest fel de mncare dar fr smntn sau ou.
Ingrediente:
500g urzici ( cca 10 grmjoare)
2 cartofi mijlocii soiul roz sau 3 linguri orez
1 morcov
1 ptrunjel rdcin
1 felie elin
2-3 fire ceap verde
2 cei de usturoi sau 2 fire de usturoi verde
500 ml bor sau 2-3 linguri zeam de lmie
1 leg[tur lobod roie
ptrunjel verde
leutean verde
1 linguri past de tomate sau 1 roie decojit de pieli
2 linguri ulei
sare
piper
opional:200ml smntn , 1 glbenu de ou
Mod de preparare:
Se pun la fiert cartofii splai i tiai bucele (sau orezul ales i splat) n cca 1, 5 litri ap i se las s
fiarb 20 minute.
22
Se pregtesc legumele : se cur, se spal i se rad pe rztoarea mare morcovul, ptrunjelul i elina.
Se spal i se taie mrunt ceapa i usturoiul.
Se aleg urzicile de impuriti avnd pe mini mnui de menaj dac suntem sensibili la micile nepturi
ale urzicilor. Un mic secret pentru a cura uor urzicile este acela de a lua n fiecare mn cte un fir de
urzic i s le scuturm atingndu-le uor unul de altul, ca i cum am peria un fir de urzic cu cellalt. n
acest fel pe mas vor cdea firele de iarb uscat ce se afl printre frunzele de urzici.
Pentru a spla urzicile avem nevoie de 2 castroane . Se spal uzicile n 3-4 ape reci, agitndu-le uor cu
mna pentru a cdea mpuritile de pe ele. Se iau cu mna apoi i se pun n alt castron care se umple cu
ap sub jet la robinet. Apa din cellalt castron se scurge i se spal castronul. Se pun n el urzicile splate
i se pune iar ap peste ele . Operaiunea se repet de 3-4 ori pn apa desplare este curat.
Se toac urzicile splate nu prea mrunt.
Se spal i se toac mrunt ptrunjelul i leuteanul verde.
Cnd cartofii sunt fieri, se pun peste ei legumele rase, urzicile, ceapa i usturoiul. Se pune sarea i
piper. Se las s mai fiarb cca 2-3 minute.
Se fierbe borul separat i se adaug apoi peste legume(pentru a nu mri timpul de fierbere a
legumelor).
Se pune borul dup gust (sau zeama de lmie) i uleiul. Se gust de acru i sare.
Se las s dea un clocot cca 1-2 minute, se adaug verdeaa tocat.
Se ia de pe foc i se las acoperit cca 10 minute.
Cine dorete face un sos de smntn i glbenu de ou i " drege borul" punnd sosul n borul
fierbinte i se amestec cu o lingur pentru omogenizare.
Se servete cald dar foarte bun este rece cu mmlig cald i ceap verde.
Sup crem de urzici
Supa crem de urzici este un preparat delicios cu multe vitamine i minerale.
Se prepar rapid. Este bine s nu fierbem urzicile ndelung ci numai s le oprim pentru ca s pstreze
intacte vitaminele i mineralele. pentru preparatul de post nu se va folosi lapte, smntn.
Ingrediente
500g urzici
2 cartofi
1 morcov
1 pstrnac sau ptrunjel
23
2 cepe
40g faina ( 2 linguri de fin)
100ml lapte sau ap rece
1 lingur ulei presat la rece
2-3 cei de usturoi zdrobii
2 fire de ceap verde
mrar verde tocat
condimente aromate: pulbere de coriandru, busuioc
20g sare
opional : hrean ras
opional 1 lingur smntn
Mod de preparare
Se cur i se spal cartofii, morcovul, pstrnacul, ceapa se taie buci i se pun n 2 litri de ap rece la
fiert mpreun, cu sarea. Se las s fiarb timp de 20 minute.
Se aleg urzicile de mpuriti, se spal bine n 3-4 ape pn apa iese curat. Cnd cartofii sunt fieri se
adaug n oala cu sup i urzicile. Se las s dea un clocot 1 minut.
Supa se las s se rcoreasc 10-15 minute, se strecoar iar apa de fierbere, se pstreaz.
Se dau legumele la blender mpreun cu urzicile crude i tocate (sau dac nu avem blender se dau prin
sit).
Se pune n oala pentru sup zeama de fierbere, piureul de legume i urzici.
Se face un sos din fin cu lapte sau cu puin ap rece i se adaug supei crem cnd ncepe s fiarb.
Se d n clocot 2 minute.
Se nchide focul , se pune apoi usturoiul pisat,ceapa verde tocat, condimentele aromate , mrarul
tocat, uleiul i se potriveste de sare.
Se serveste cu hrean ras deasupra sau smntn i cu crutoane de pine.
Piure de urzici
24
Piureul de urzici se realizeaz din urzici fierte, dar de fapt mai mult oprite timp de 2-3 minute pentru a
pstra toate vitaminele i mineralele preioase din urzici. n funcie de preferine putei aduga unul din
dressing-urile prezentate.
Ingrediente
1 kg urzici
1 lingur ulei
1 ceap
sare
piper
Dressing varianta 1
1 lingura fain
3 linguri zeam in care au fiert urzicile
2 fire ceap verde
2 cei usturoi zdrobii
opional condimente aromate : coriandru, chimen, cimbru, curry
opional 2 linguri smntn
opional hrean ras
sau
Dressing varianta 2
1 lingura fain
2 linguri smntn
2 ou btute
1 lingur ulei
2 fire ceap verde
2 cei usturoi zdrobii
opional condimente aromate : coriandru, chimen, cimbru, curry
Mod de preparare:
1. Sunt bune urzicile foarte tinere, de pdure, mici de dimensiuni, iesite la inceputul primaverii.
25
2. Se aleg urzicile de impuriti si se spal in mai multe ape.Nu scurgei apa din vasul in care splai
urzicile , ci scoatei urzicile cu mna cu mnu pe ea sau cu spumiera, astfel incat nisipul si pamantul de
pe ele sa ramana pe fundul vasului.Repetai aceasta operatie de mai multe ori, pana cand apa de la
urzici este foarte curat.
3. Se pun apoi urzicile splate in cca 1 litru apa clocotit cu sare, intr-un vas fara capac.Se las 2-3
minute s se opreasc .
4. Cand sunt gata, se scurg, (se pstreaz cca 1 can din apa n care au fiert).
5. Cnd s-au rcorit si se toac mrunt pe un suport de lemn sau se dau la blender s se mixeze cu
puin zeam din cea, n care au fiert.
6. Se prepar dressingul varianta 1 sau 2 din ingredientele specificate. Se face acest sos avand ca
elemente principale : 1 lingur fin si 2-3 linguri din zeama in care au fiert urzicile, ceapa verde i
usturoiul zdrobit, condimente aromate. Varianta 2 de dressing se adaug smntn i ou btute, fina,
zeama de urzici, ceapa tocat, usturoiul zdrobit i condimente aromate.
7. Se cur ceapa, se taie mrunt, se pune la clit n 1 lingur ulei i 1 lingur ap. Se las 2-3 minute
s-i dezvolte aroma apoi se adaug urzicile tocate i zeam n care au fiert urzicile ca s fie ca un piure
foarte subire.
8. Se adaug dressingul pregtit. Se pune sare dac mai este necesar i piper se mai adaug zeama de
urzici ca piureul s fie pufos i se amestec pe foc cca 5 minute.
Se servete cu mmlig cald. Cine dorete poate pune peste piureul de urzici, hrean ras
pe rztoarea mic, smntn.
Supa din urzici
Ingrediente:
- 2kg de urzici
- 2 linguri ulei
- bulion
- o ceapa de marime medie
- 2-3 cartofi
- 500 ml supa de pui sau de legume
- sare, piper
Cum se prepara supa din urzici?
Intr-o oala mare pune putin ulei, apoi adauga ceapa tocata si o lingurita de sare. Lasa oala pe foc,
amestecand din cand in cand pana in momentul in care ceapa se topeste. Adauga cartofii si o lingura-
doua de bulion si las-o sa dea in clocot de cateva ori. Dupa ce a fiert pentru inca 15 minute, adauga supa
de pui sau legume, amestecand foarte bine. Adauga si urzicile si lasa-le sa fiarba pentru inca 10 minute
cu totul. La sfarsit, condimenteaza de sare si piper si supa de urzici este gata sa fie servita.
Ciorba de urzici 2
o pung cu urzici,
26
o legtur de ceap verde,
mlai i fin ( sau o mn de orez ),
oet,
dou ou i
leutean proasp
Luai urzicile, le splai i le alegei de beele rmase de pe cmp. Le oprii n ap clocotit i apoi
aruncai acea ap.
Trecei urzicile printr-un jet de ap rece i le punei la fiert. ntre timp tocai mrunt ceapa verde. Cnd
urzicele au fiert ( dureaz cam 10 minute ), strecurai apa de la fiertur ntr-un vas i o pstrai. ntre
timp punei ceapa la clit, cu puin sare.
Ct timp se clete ceapa, luai urzicile i le frecai bine cu dou linguri de fin i puin mlai. Sunt
reete n care mlaiul i fina sunt nlocuite cu o mn zdravn de orez. ns sunt reete n care se
folosesc toate cele trei ingrediente. Totul ine de gust
Vrsai apoi urzicile frecate peste ceapa clit, le perpelii 30 de secunde la foc mic i apoi turnai apa n
care au fost clocotite urzicile. Dac e nevoie, completai cu ap proaspt. Dup ce ai fcut aceast
operaiune, le dai la foc mic cam 20 de minute. n acest interval de timp turnai i oetul. Se pune dup
gust.
Ciulama dietetica de pui
Ingrediente
250 g carne de pui
un sfert de morcov
1/4 legatura patrunjel
2 lingurite de faina
1 lingurita de unt
1 lingura de smantana
sare
Carnea curatata si spalata, morcovii si patrunjelul se pun la fiert cu apa rece. In zeama rezultata, cand
clocoteste, se adauga faina dizolvata si se fierbe 15 minute, amestecand mereu.
Se trage sosul pe marginea masinii de gatit, se adauga untul, smantana si bucatile de carne fiarta. Vasul
cu ciulama se aseaza intr-un alt vas cu apa fiarta, pana la servire.
Nota: se pot adauga la sos si cateva picaturi de zeama de lamaie.
Ciulama de pui cu mamaliguta
Ingrediente
carne de pui g 1300
ulei ml 100
margarin sau unt g 100
fin g 300
morcovi g 100
elin rdcin g 100
27
ceap g 100
sare g 20
mmligu pripit g 2000
Morcovii, ceapa i elina rdcin se cur, se spal i se cresteaz.

Mod de preparare reteta
Carnea de pui se fierbe n ap cu sare, se spumeaz, se adaug morcovii, ceapa, elina i se fierbe totul
n continuare, circa 30 de minute. Carnea se scoate separat, se porioneaz i se menine la cald, n
puin sup strecurat. Fina se dizolv n 300 ml de sup rcit, se adaug ulei nclzit i se amestec
bine, pentru omogenizare. Se fierbe totul circa 30 de minute, amestecnd continuu, pentru a nu se
forma aglomerri. Se adaug apoi treptat sup nclzit, pn se obine consistena specific pentru
ciulama. Se adaug buci mici de margarin sau unt deasupra, pentru a nu se forma crust. Carnea
porionat se scoate din sup i se acoper cu ciulama.
Servirea
Preparatul se servete cald, cu mmligu.
Pilaf cu spanac i stevie
Pilaful se prepar din orez cu bob rotund, mare i recomandm ca spanacul, stevia i legumele s fie
puse n pilaf abia dup ce orezul este fiert, astfel nct acestea s nu fiarb ci mai mult s se opreasc
mpreun cu orezul pentru a-i pstra intacte vitaminele i mineralele att de benefice organismului
nostru.
Persoanele care au diabet sau cele care sunt supraponderale vor consuma pilaful cu orez n limita dietei
zilnice recomandate.
Ingrediente- pentru 2 porii
200g orez
300g spanac sau stevie sau din toate acestea mpreun
1 morcov
1 felie de elin
2 linguri ulei
2 fire de ceap verde sau o ceap foarte mic
1 legtur leurd sau 2 fire de usturoi verde sau 1-2 cei de usturoi zdrobii
1 linguri past tomate sau 1 roie decojit i tocat
ptrunjel verde tocat
hasmauchi tocat
Condimente: dafin, coriandru, curry, oregano, piper negru
sare
Mod de preparare
Se verific orezul dac nu are impuriti, se alege, se spal n 2-3 ape, se pune la fiert la foc potrivit cu
ap rece ( de 4 ori volumul orezului) i puin sare.Dup cca 20 minute orezul este fiert.
Se cur morcovul, elina, se spal i rad pe rztoarea mic .
Se aleg frunzele de spanac i stevie, se rup codiele, se spal n 3-4 ape i se scurg.
Se taie frunzele nu prea mrunt. dar nici s rmn codie.
Se spal i se taie ceapa i usturoiul.
28
Atunci cnd orezul este fiert se adaug legumele rase - spanacul i stevia tocate, morcovul i elina
rase, ceapa, usturoiul i se amestec uor. Se mai pune puin ap dac este necesar pentru c
adugarea ca volum a legumelor poate s fac necesar ap suplimentar. Se las 2-3 minute s
fiarb, ca s se opreasc spanacul i legumele. Se inchide focul.
Se pun condimentele, ptrunjelul verde tiat mrunt, uleiul i se amestec uor.
Se gust de sare.
Se ia de pe foc , se acoper cu un capac.
Pilaful de orez cu spanac se consum cald sau rece.
Salata de primvar
Ingrediente
1 cpn mare de salata verde
1 legtur spanac
1 legtur gruor sau untior
1 legtur lobod roie
1 legtur ridichi de lun
2 -3 fire de ceap verde tocat
2 legruri hasmauchi tocat
frunze de leurd
frunze de leutean
frunze de mcri
1 legtur ptrunjel verde
1 legtur mrar
Dressing aromat
2 linguri ulei de msline presat la rece
1 lingur zeam de lmie
2 linguri ap
condimente : coriandru, chimen, cimbru, rozmarin, salvie, busuioc, tarhon
ghimbir
sare
Mod de preparare
29
Salata verde se desface de foi ,se spal n 3-4 ape si se scurge bine, apoi se taie sau se rup frunzele
buci. Unele persoane obinuiesc s taie salata foarte mrunt dar astfel ea se va oxida foarte repede i
i pierde i proprietile i aspectul.
Se aleg frunzele de spanac i de gruor,, se spal n 3-4 ape.
Se spal i se toac, ceapa, leurda, loboda, ptrunjelul, mrarul i hasmauchiul.
Se spal i se taie felii ridichile.
Se pun toate intr-un castron.
Se adauga dresing-ul, se amestec uor.
Se servete n salatier i se presar cu mrar i patrunjel verde tiat marunt, Se decoreaza cu ridichi i
felii de ridichi de culoare roie, felii de roie, morcov ras.
Piure de cartofi i spanac
Putem s ridicm valoarea alimentar a unui simplu piure de cartofi adugnd spanac i verdeuri
proaspete. Un plus de vitamine i minerale vor fi binevenite dar vor da i un gust exccelent tradionalului
piure de cartofi. Persoanele care postesc vor fluidiza piureul cu apa n care au fiert cartofii i nu vor
aduga unt i smntn.
Ingrediente pentru 1 porie
2 cartofi mari
150g spanac proaspt( 2 legturi)
1-2 fire ceap verde
1 linguri de unt ( pentru persoanele care nu postesc)
opional 1 linguri smntn
1 lingur morcov ras pe rztoarea mic
mrar verde tocat
Hasmauchi tocat
Condimente aromate: pulbere de coriandru, chimen, curry, busuioc
Sare
Piper
Mod de preparare
1. Se cur, se spal, se taie buci i se fierb cartofii n ap cu sare timp de 20 minute..
30
2. Se aleg frunzele de spanac, se spal n 3-4 ape. Se pune ap la fiert i cnd clocotete se pune
spanacul s se opreasc 2-3 minute. Se scurge apoi de apa n care a fiert. Se toac mrunt.
3. Se cur i se spal o bucat de morcov i se rade pe rztoarea mic.
Sup de legume savuroas preparat n 10 minute
Nevoia de multe ori te nva, aa c v prezint acum o reet de sup excepional de bun i extrem de
rapid de preparat. Fiind mereu presai de timp, dorim s pregtim mncarea bun dar n timp scurt.
Secretul acestei reete este c toate legumele inclusiv cartofii sunt rase pe rztoarea mare i sunt fierte
rapid. Gustul este excelent, vitaminele i srurile minerale sunt pstrate. Cei care postesc sau realizeaz
Terapia Ornish nu vor aduga smntn n sup.
Ingrediente pentru 4 porii
2 litri ap
o foaie de dafin i 2 boabe enibahar
3 cartofi mijlocii ( cca 300g)
1 morcov mijlociu
1 felie elin
1 ptrunjel rdcin
1 felie de ardei gras sau de gogoar
1 felie mic de varz
1 ceap mic
1 roie mic
1 cel usturoi
condimente aromate: pulbere de chimen, coriandru, busuioc, cimbru, tarhon, rozmarin
2 linguri smntn proaspt
opional 1 lingur zeam lmie
1 lingur ulei sau 1 linguri de unt
sare
31
ghimbir sau piper
Mod de preparare
Se pune apa la fiert cu puin sare, o foaie de dafin i 2 boabe enibahar
Se cur i se spal cartofii i se rad pe rztoarea mare.
Se toac varza.
Cnd apa clocotete se pun cartofii rai i varza tocat i se las s fiarb 5 minute la foc mic.
Se cur morcovul, telina i ptrunjelul, se rad pe rztoare.
Se taie cubulee felia de ardeiul gras i ceapa .
Se cur de pieli roia i se taie mrunt.
Dup ce cartofii au fiert 5 minute se adaug toate legumele pregtite. Se las s mai fiarb 3 minute.
Supa este gata. Se pune uleiul, usturoiul tocat, condimentele aromate i se mai las s stea acoperit cu
capac minim 2-3 minute. Cine dorete poate aduga i zeam de lmie.
Se servete cu ptrunjel verde tocat i smntn.
Sup cu glute
Aceast reet se adreseaz celor care iubesc prepartaele simple i cu gust delicat. Supa cu glute este
realizat avnd ca baz o sup de legume n care se vor pune glutele atunci cnd legumele sunt
aproape fierte. Cei care realizeaz Dieta Ornish sau au hipercolesteremie i vor s se delecteze cu supa
cu glute pot adapta uor reeta utilizand pentru realizarea glutelor numai albuul de la ou. Pentru ca
s fie glutele pufoase este necesar s batem albuul spum cu mixer-ul sau cu un tel sau chiar cu
furculia, se pune ulei sau unt n compoziie i apoi griul. Nu se las s stea s atepte glutele pentru
c devin tari ci se pun imediat. Se pun glutele foarte repede una dup alta n sup pentru ca s fie la
fel de pufoase. Unele persoane prefer supa cu glute clar fr legume n acest caz se vor fierbe
legumele 20 minute, se strecoar zeama printr-o sit i n zeama respectiv se vor fierbe glutele,apoi
se vor pune condimentele. Dac agreem supa cu tot cu legume chiar toate legumele pot rmne n sup
i atunci dup 10 minute de cnd au fost puse la fiert legumele se pot pune glutele preparate .n acest
caz se va continua fierberea legumeleor mpreun cu glutele. Unele persoane scot ceapa, ardeiul i
varza din aceast sup. alegei s procedai conform gustului personal. Legumele scose din sup pot fi
servite pe un platou separat.
Se poate aduga la final puin zeam de lmie n sup dei varianta clasic a acestei supe este cu gust
dulce.
Supa cu glute este nutritiv, este vitaminizant i mineralizant, este tolerat de copiii i vrstnici, este
indicat celor n convalescen i este foarte bun.
Ingrediente
32
1 morcov mijlociu
1 ptrunjel rdcin
1 felie mic de elin
1 ceap mic
1 felie de ardei gras
1 roie mic
1 felie mic de varz sau 1-2 frunze de varza
opional 2 cartofi de mrime medie
1 frunz de dafin
2 boabe ienibahar
condimente aromate: pulbere de coriandru, chimen, nucoar,
sare, piper
Pentru glute:
1 ou
1 lingur ulei sau 1 linguri unt
60 g gri
Mod de preparare:
1. Se cur cartofii, morcovul, ptrunjelul i elina de coaj i se taie rondele, Ceapa se cur i se
las ntreag,, felia de ardei i de varz se pun netiate. roia se pune la fiert curat de coaj dar
ntreag.
2. Se pun la fiert legumele n 2,5 litri ap cu puin sare, foaia de dafin i boabele de ienibahar. Dup
15 minute legumele sunt aproape fierte.
3. Se fac glutele btnd spum albuul de ou, apoi se adaug glbenuul i uleiul , se bate n
continuare s se amestece bine, apoi se pune griul i se amestec uor, s rmn compoziia moale.
Dac este prea moale se mai poate pune puin gri sau se las s stea un minut i apoi se pune cu o
linguri udat cu ap mici glute n sup i se mai las la fiert la foc mic pn sunt glutele fierte adic
cca 10- 15 minute.
4. Supa este gata cnd glutele sunt fierte( dac tiem n dou gluca ea este fiart uniform i nu
are la mijloc gris nefiert) . Se scoate apoi din sup ardeiul, varza, roia i ceapa , se mai adaug ap dac
este prea deas i se mai d un clocot..
33
5. La sfrit lum supa de pe foc i n supa fierbinte se adaug condimentele aromate i se potrivete
de sare. Se acoper cu un capac i se las 15 minute s se ptrund de arome.
6. Se servete supa punnd n fiecare farfurie 2-3 glute i frunze de ptrunjel verde i elin tocate
fin deasupra.
Cina
Cina se va servi cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare. Se vor consuma alimente pe baza de legume
simple sau combinate cu carne de peste, fructe de mare, carne slaba fiarta asezonate cu sosuri dietetice,
fructe proaspete, paste fainoase (obligatoriu din faina de grau dur) in diferite forme si combinati cu alte
alimente sanatoase, preparate din soia, preparate din orez nedecorticat (orez bazmatic), produse lactate
dietetice
- pine integral cu ciorb de legume sau sup-crem de legume;
- paste integrale cu roii i busuioc, iar dup o or un fruct proaspt;
- pete slab la aburi cu salat de spanac crud sau sote de spanac i orez brun cu alune.
- 100 de grame de piept de pui prajit cu 1 lingura de ulei de masline, alaturi de pieptul de pui se
prajesc si legume la alegere
- 2 treimi de cana de orez brun, fiert cu condimente
- 1 cana de lapte degresat.
- o portie de carne de pui fript (190 de grame);

- o lingurita de ulei de rapita;
- un mar;
- o chifla medie din cereale integrale sau soia.
- 100 gr piept de pui sau 120 gr peste alb,
- 40 gr orez brun sau 40 gr paste de grau,
- salata sau legume,
- 1 fruct
34
Sup de roii si linte
Salata de varza cu rosii si castraveti
Ceai Herb
Ciorba de legume
Pulpe de pui fara piele la tava
Salata verde
O feliuta de branza degresata
Un fruct
Clatite cu spanac
Ingrediente
Pentru aluatul de clatite: 300 g faina, 4 oua, 500 ml lapte, putina sare, 5 linguri ulei de floarea soarelui
Pentru umplutura: 400 g spanac, 1 catel usturoi, 2 linguri ulei de masline, sare, piper, 100 g snculita, 250
g mozzarella, putin unt
Mod de preparare
Preparare:
Din faina, oua, lapte si un varf de cutit de sare omogenizam aluatul de clatite si lasam sa se "odihneasca"
circa 30 de minute.
Intre timp spalam, scurgem si maruntim spanacul pe care il tragem scurt in uleiul de masline bine incins.
Condimentam cu sare, piper si usturoiul pisat. Lasam sa se raceasca.
Taiem sunculita si mozzarella in cubulete
Din aluatul pregatit coacem opt clatite in uleiul de floarea soarelui.
Le umplem cu spanac, sunca si mozzarella, le rulam si le asezam intr-o forma termorezistenta tapetata
cu putin unt. Decoram cu felii de branza si introducem in cuptorul preincins, pentru circa 10 minute.
Salata picanta
Ingrediente:
250 g conopida taiata in felii mici
1 lingura iaurt
1 lingura apa
1 lingura ulei de palmier sau rapita
sare de mare
piper macinat mare
1 ardei iute rosu (mic) tocat marunt sau boia iute
1 lingura marar uscat sau 2 legaturi de marar proaspat
1 catel de usturoi pisat.
Mod de preparare:
Toate aceste ingrediente se amesteca foarte bine, se lasa sa se patrunda timp de mai multe ore sau
chiar de seara pana dimineata si apoi se poate servi salata.
Salata de varza alba cu sos

Ingrediente:
35
200 g varza alba taiata fideluta,
1 lingurita chimen,
putina sare de mare.
Ingrediente pentru sos:
2-3 linguri ulei de masline, palmier sau rapita si iaurt,
1 lingura suc proaspat de lamaie,
2 linguri plante aromatice proaspete (patrunjel, maghiran),
1 lingurita mustar praf.
Mod de preparare:
1. Se freaca varza cu sarea de mare si se lasa sa se patrunda cateva minute.
2. In acest timp, se prepara sosul din ingredientele mentionate mai sus.
3. Se toarna peste varza si se poate orna cu rosii.
Salata Tangy din morcovi si ridichi

Ingrediente:
4 morcovi de marime medie, rasi
1 cana ridichi rase
4 cepe verzi tocate
1/2 ceasca otet alb de orez sau de mere
1/2 lingura ulei de masline, palmier sau rapita
1 lingura busuioc proaspat tocat sau 1/2 lingura busuioc uscat.
Mod de preparare:
1. Intr-un vas, se amesteca morcovii, ridichile si cepele verzi.
2. In alt vas, separat, se amesteca ulei de masline, palmier sau rapita si otetul pana cand compozitia
devine omogena, dupa care se toarna peste legume, amestecand bine.
3. Se pune compozitia pe platou si, inainte de a fi servita, se presara deasupra busuiocul.
Salata de varza alba cu susan

Ingrediente si cantitati:
400 grame de varza alba tocata
100 grame de branza de vaca fermentata
1 mar acru
75 grame de fructe confiate
50 grame de susan prajit
1/2 lamaie
1 lingura cu mustar
1 linguri cu otet
4 linguri cu ulei de palmier sau rapita
sare
piper
Mod de preparare:
1. Amesteca intr-un castron un praf de sare, piper macinat, mustar si otet. Toarna ulei de masline,
palmier sau rapita si omogenizeaza totul cu furculita.
36
2. Pune varza si fructele confiate intr-o salatiera, stropeste cu otet si amesteca usor, dupa care pune
totul deoparte.
3. Intre timp, amesteca branza . Spala si sterge marul. Fara sa-i cureti coaja, taie-l in felii foarte subtiri,
pe care le stropesti cu sucul lamaii stoarse, pentru a preveni innegrirea lor.
4. Exact inainte de servire, adauga in salatiera branza si feliile de mar, amesteca bine, presara deasupra
susan si serveste imediat.
Salata calda de paste penne cu legume

400 de grame de paste penne
2 dovlecei
2 vinete mici
2 ardei rosii copti, decojiti
400 de grame de rosii cherry
4 cepe
2 catei de usturoi
100 gr. branza de vaca nefermentata
100 ml de ulei de masline, palmier sau rapita
1 lingura cu cimbrisor maruntit
4 frunze de busuioc
sare, piper
Mod de preparare:
1. Spala dovleceii si vinetele si taie-le in doua, apoi in felii groase de jumatate de centimetru.
Curata cepele si usturoiul si toaca-le marunt. Taie ardeii in fasii fine.
2. Incalzeste doua linguri cu ulei de masline, palmier sau rapita in tigaie, pune usturoiul si ceapa sa se
caleasca usor timp de minute, dupa care scoate-le din tigaie. Adauga putin ulei de masline, palmier sau
rapita, prajeste dovleceii tot cam 5 minute, scoate-i din tigaie, schimba ulei de masline, palmier sau
rapita si rumeneste vinetele. Dupa ce le scoti si pe
acestea, pune rosiile la calit in restul de ulei de masline, palmier sau rapita, fara sa le faramitezi, scurge-
le si aseaza-le deoparte.
3. Pune din nou in tigaie toate celelalte legume. Potriveste de sare si piper, presara cu
cimbrisor, acopera si lasa sa se caleasca timp de 20 de minute, fara a pune capacul. Adauga
rosiile in tigaie si continua inabusirea timp de alte 5 minute.
4. Intre timp, pune la fiert pennele in apa multa, cu sare, aproximativ 10 minute, dupa care
scurge-le. Muta-le intr-o salatiera, stropeste-le cu putin ulei de masline, palmier sau rapita si amesteca.
Adauga legumele fierte peste paste, amesteca, orneaza cu bulgari de branza si frunze de busuioc, dupa
care serveste cat este calda.
Salata de vara
1 cutie cu mazare
1 cutie cu porumb
1 cutie cu fasole boabe
3-4 rosii, taiate cubulete
37
3 castraveti dati prin razatoarea mare
1 catel de usturoi, dat prin razatoarea fina
zeama de la o lamaie
1 borcan cu iaurt
1 legatura de patrunjel
Mod de preparare:
1. Amesteca intr-un bol mazarea fina, scursa bine, porumbul, fasolea boabe fiarta, rosiile taiate
cubulete, castravetii dati prin razatoarea mare, usturoiul, dat si el prin razatoarea fina, zeama de la o
lamaie, borcanul cu iaurt slaba si o legatura de patrunjel.
Salata cu fasole rosie si avocado

1 cutie cu fasole rosie
2 rosii mari, carnoase
1 ceapa rosie
1 avocado
1 lingurita ulei de palmier sau rapita de masline
sare si piper, dupa gust
Mod de preparare:
1. Taie ceapa rondele, iar avocado si rosiile, cubulete.
2. Adauga boabele de fasole, ulei de masline, palmier sau rapitaul de masline, sarea si piperul.
Salata cu orez si menta

1 catel de usturoi
1 lingurita mustar
3 lingurite otet
1/4 ceasca ulei de masline, palmier sau rapita
sare si piper, dupa gust
6 cesti orez fiert
2 cesti felii decojite de castravete
2 cesti rosii cherry coapte, in prealabil
1/3 ceasca fructe confiate
10 felii subtiri de ceapa, coapte
3 lingurite frunze de menta, maruntite (mai mult sau mai putin, dupa cum doresti)
Mod de preparare:
1. Piseaza usturoiul intr-un vas. Adauga mustarul si otetul si amesteca pana la omogenizare.
Adauga putin cate putin si ulei de masline, palmier sau rapitaul de masline si amesteca pana obtii o
pasta. Adauga sare si piper, dupa gust.
2. In vas, adauga orezul gatit, castravetii, rosiile, ceapa si fructele, amestecand, apoi pune
frunzele de menta in salata.
Salata de ciuperci cu rosii

38
250 g ciuperci taiate in feliute subtiri
4 rosii taiate in cubulete
1 ceapa dulce, tocata marunt
Sosul:
1 lingura ulei de masline, palmier sau rapita
1 lg. suc proaspat de lamaie
1 pahar iaurt
piper
sare de mare
Mod de preparare:
Se pregateste sosul in care se adauga ciupercile, imediat cum au fost curatate si taiate. Se adauga rosiile
si ceapa si se serveste decorata cu patrunjel tocat si usturoi.
Salata asortata de ardei

1 ardei rosu taiat felii;
1 ardei verde taiat felii;
1 ardei galben taiat felii;
1/2 ridiche taiata cubulete;
1 ceapa taiata rondele;
1 legatura de patrunjel tocat;
hrean pentru decorare.
Sosul:
2 linguri ulei de masline, palmier sau rapita;
1-2 linguri de iaurt;
1 lingura boia;
1/2 lingurita drojdie uscata;
1 catel de usturoi;
plante aromatice (busuioc de padure, maghiran, rozmarin, salvie);
piper;
putina apa;
sare de mare.
Mod de preparare:
Se amesteca cruditatile taiate si peste acestea se toarna sosul preparat din ingredientele indicate mai
sus. Se decoreaza cu hrean.
Salata de conopida
250 g conopida rasa fin;
2 mere mici rase pe razatoarea mare;
70 g alune date prin masina sau nuca de cocos rasa.
Sosul:
2 linguri branza de vaci;
5 linguri iaurt;
39
sare de mare.
Mod de preparare:
1. Intr-un castron, se amesteca cele 250 g de conopida rasa fin, merele si alunele sau nuca de cocos.
2. Separat, se prepara sosul, prin amestecarea ingredientelor specificate mai sus. Cele doua
compozitii se amesteca si se decoreaza, dupa preferinta.
Salata de andive si sparanghel

Ingrediente:
6 bucati andive;
500 g sparanghel, oparit si lasat sa se raceasca;
4 lingurite arpagic tocat;
sare si piper, dupa gust.
Mod de preparare:
Ingredientele se amesteca intr-un vas pe care se serveste salata.
Gustari
Luand gustri ntre mesele principale, poti s-i controlezi apetitul fr s creti nivelul glucozei din
snge, ceea ce este foarte important.
O gustare in jur de 200 de calorii este ideal.
aliment cantitate total calorii
iaurt 200 ml 126
fulgi de cereale 25g 84
Total 210
Lapte de vaca 150 ml 97.5 calorii
1 ou 56 g 95.76 calorii
40
Paine graham35 g 89.6 calorii
Iaurt 200 ml 100 calorii
Paine graham 36 unitati92.16 calorii
Branza de vaca30 unitati46.5 calorii
Rosii 60 unitati12 calorii
Gustari sugerate
Floricele de porumb (preparate acasa) NU folositi popcorn !
O singura cana de floricele de porumb preparate acasa, la un aparat cu aer cald contine 31 de calorii, in
timp ce o cana de floricele de porumb obtinuta in urma prepararii cu un aparat cu ulei, contine 55 de
calorii.
Orez, brnz i roii
Alege 2-3 felii de orez expandat, pe care ntinzi brnz degresat sau brnz de vaci fr grsime i
cteva felii de roii. Este o gustare care i ofer proteine, pentru a stabiliza zahrul din snge. n plus,
este bogat n grsimi saturate.
Iaurt degresat cu fructe
Un iaurt mic, degresat n care pui fructe proaspete sau nuc pisat este perfect ca gustare pentru
diabetici. i procuri n acest fel necesarul de proteine, calciu, vitamine, ntr-un cuvnt energie
Salat de verdeuri
Fibre, vitamine i minerale pe toate le obii din gustrile care conin verdeuri:
- O jumtate de can de verdeuri proaspete, o jumtate de can de fasole fiart i o roie mic,
proaspt
- O jumtate de can de morcovi mici, fieri
- O jumtate de can de broccoli i o jumtate de can de sos de tomate
41
Salate
Natura mam ne copleete cu bogia de verdeuri, cu bogia de gusturi i arome, cu explozia de

prospeime pe care o creaz, cu aportul nemaipomenit de vitamine i minerale. Putem i trebuie s
utilizm ct mai multe plante n salate, pentru a beneficia de calitile cu
totul remarcabile antioxidante, depurative, vitaminizante i mineralizante i terapeutice ale fiecreia.
Salata de primavara
Detoxifica organismul, scade colesterolul i glicemia, vitaminizeaza si remineralizeaza organismul ,

elimin anemia, creste imunitatea, detoxifica i fluidifica sangele, stimuleaza metabolismul, stimuleata
secretia gastrica, biliara, pancreatica, stimuleaza peristaltismul intestinal i digestia, favorizeaza
eliminarea acidului uric pe cale renal, combate reumatismul i guta.
Persoanele care au litiaz renal sau tendin de a face pietre la rinichi vor evita spanacul verde care
conine acid oxalic i oxalai.
Ingrediente:
1 cpn mare de salata verde
1 legtur spanac
1 legtur gruor sau untior
1 legtur lobod roie
1 legtur ridichi de lun
2 -3 fire de ceap verde tocat
2 legruri hasmauchi tocat
frunze de leurd frunze de leutean frunze de mcri
1 legtur ptrunjel verde
1 legtur mrar
Dressing aromat
2 linguri ulei de msline presat la rece
1 lingur zeam de lmie
2 linguri ap
condimente : coriandru, chimen, cimbru, rozmarin, salvie, busuioc, tarhon ghimbir sare
Mod de preparare:
Salata verde se desface de foi, se spal n 3-4 ape si se scurge bine, apoi se taie sau se rup frunzele
buci. Unele persoane obinuiesc s taie salata foarte mrunt dar astfel ea se va oxida foarte repede i
i pierde i proprietile i aspectul. Se aleg frunzele de spanac i de gruor, se spal n 3-4 ape. Se
spal i se toac, ceapa, leurda, loboda, ptrunjelul, mrarul i hasmauchiul. Se spal i se taie felii
ridichile.
42
Se pun toate intr-un castron.
Se adauga dresing-ul, se amestec uor. Se servete n salatier i se presar cu mrar i patrunjel
verde tiat marunt, Se decoreaza cu felii de ridichi de culoare roie, felii de roie, morcov ras.
Salata de iarna
Ingrediente:
Topinamburul - 100g - (mar-de-pamant, picioica, morcov porcesc, nap porcesc, pere iernatice,
ciucarib etc.) Este cel mai mare depozit de inulin din natur si este leguma ideal n diabet.
Topinamburul are actiune hipoglicemica, reduce i stabilizeaz tensiunea arterial, topeste
grasimile si totodata scade valorile colesterolului rau ( acel LDL care apare scris in buletinele de
analize) si a a trigliceridelor.
Sfecla rosie 100g - este unul dintre alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei
pacienilor cu diabet de tip I i II. Sfecla rosie scade tensiunea arteriala si te protejeaza de bolile
cardiovasculare, ajuta si la vindecarea bolilor de vezica biliara si la scaderea nivelului de
colesterol.
Pastarnacul - 50g - curata sangele, este un excelent drenor al ficatului si rinichilor, tonic pentru
inima si plamani.
Morcov 50g - , n combinaie cu elina este una dintre cele mai eficiente reete pentru apetitul
i vigoarea brbailor.
43
Este un bun regenerator al pielii, tonic cutanat, ajut n lupta cu cancerul, este un bun antioxidant,
reduce colesterolul, stimuleaza functia hepatic, hipoglicemiant n diabet.
Ulei de dovleac 1lingura - reface elasticitatea prostatei, find eficient in cresterea potentei la
barbati. Poate fi utilizat indiferent de varsta, consumat ca atare sau in asociere cu medicatia
prescrisa de medicul curant. Ajuta la o mai buna functionare a rinichilor, atat la femei cat si la
barbati, are efect pozitiv asupra vezicii urinare iritate si amelioreaza incontinenta urinara.
Mod de preparare:
Se dau legumele pe razatoarea mare, se pun intr-un castron, se adauga uleiul de dovleac si se amesteca
bine.
Voi prezenta o sintez a calitilor principalelor plante utilizate n salate.
Salata verde
Conine iod, magneziu, fosfor, cupru, potasiu, calciu, fier, arsenic i zinc, dar i vitaminele A, B, C, D i
E. Acestea mresc rezistena organismului mpotriva infeciilor i a viruilor.
Datorit coninutului ridicat de clorofil, are rol antianemic, dar i de reglare a digestiei i a
tranzitului intestinal. n plus, potasiul contribuie la meninerea tensiunii arteriale n limite normale.
Salata verde are o valoare energetic de numai 12 calorii/100 de grame i scade nivelul colesterolului
din snge. Ea are un continut important de de fibre si de principii amare, avnd efect n activarea
funciei hepatice, are rol de eliminare a reziduurilor toxice din corp, este benefic pentru sistemul
nervos.
Datorita fibrelor alimentare nedigerabile pe care le contine, salata verde este o adevarata mtur
pentru tubul digestiv, recomandat in cazurile de constipatie, colita de putrefactie, intoxicare cronica a
organismului. Salata contine principii active amare, care stimuleaza secretia de sucuri gastrice, precum si
peristaltismul tubului digestiv, fiind recomandata in dispepsie, gastrita hipoacida, digestie dificila, atonie
gastrica sau intestinala
Leurda
Este cunoscut n lumea medical ca avnd efecte deoasebite n bolile cardiovasculare, fiind un
puternic reglator al tensiunii, indicata in mod special in cazul hipertensiunii arteriale.
Leurda are efect de fluidizare a sngelui i antitrombotic, motiv pentru care este folosita cu mult
succes contra tromboflebitei si a trombozelor in general.
Adenozina, o substan din compoziia frunzelor de leurda, impiedic sclerozarea vaselor de snge,
aceast planta fiind eficient contra arteriosclerozei, hemoroizilor, varicelor.
Are, de asemenea, efect de scdere a colesterolului din snge, fiind excelent ca mijloc de preventie i
tratament in ischemia cardiac ce apare pe fondul valorilor crescute ale colesterolului, dar i in cea
asociat trombozelor.
Spanacul
Loboda
44
Are proprietati regeneratoare si un continut bogat de fier, magneziu si vitamine.
Este o plant bogat n vitaminele E i K i n fibre alimentare. Are foarte puine calorii
(doar 19 pentru 100 de grame), ns este contraindicat persoanelor care au pietre la rinichi. Loboda are
proprieti depurative, diuretice i remineralizante i este benefic n afeciuni ginecologice i hepatice.
Totodat, planta asigur i detoxifierea organismului. Este indicata in cazul anemiei si al afectiunilor
hepatice, renale i dermatologice, este folosita intern ca adjuvant in tratarea chisturilor ovariene si
mamare, in bronsite asmatiforme
Loboda de gradina este o planta diuretic-depurativa, remineralizanta si vitaminizanta. De aceea, reco-
mandarile terapeutice sunt asemanatoare cu ale spanacului.
In medicina populara, loboda continua sa fie inclusa in terapia afectiunilor hepatice, renale,
dermatologice si in anemii.
Ridichile de lun
Culoarea lor rosie se datoreaza unui pigment (antocianina) care are si un rol foarte important de a
nlatura radicalii liberi din organism.
Ridichile sunt bogate n vitamina C, fibre (1,6 g/100 g) si potasiu (230/100 g), sruri minerale: fier,
calciu, magneziu, fosfor, vitamine
din complexul B (acid folic, B1, B2, B6) . Stimuleaza secretia biliara i faciliteaz digestia. Ridichile
sunt utilizate n afectiunile respiratorii, pentru dizolvarea pietrelor de la nivelul rinichilor.
n salate, pe langa radacina de ridiche pot fi utilizate chiar si frunzele, care au o mare valoare nutritiva,
si aproape de 10 ori mai multa vitamina C decat radacina.
Sunt un excelent diuretic si stimulent al activitii rinichilor, fiind indicate in cazurile de retentie de apa
in tesuturi, edeme, oligurie.
Ridichile contin substante antiinfectioase destul de puternice, fiind recomandate ca un pretios
adjuvant in cazurile de cistita cronica, nefrita si pielo-nefrita cronica, ele ajuta la eliminarea nisipului si a
pietrelor la rinichi, stimuland eliminarea si chiar maruntirea acestora.
Cea mai mare eficien o au in cazurile de litiaza reno-urinara cu urati si fosfati .
Macrisul
Conine mult fier, vitamine si acid oxalic, ceea ce ii da un gust astringent. Datorita continutului de acid
oxalic nu se recomanda celor care sufera de boli ale rinichilor sau persoanelor cu reumatism.
Rdcina de mcri este cunoscut n medicina popular ca un bun detoxifiant al ficatului, fiind
recomanat cu succes i n tratamentul tumorilor benigne i maligne. De aceea poate fi consumat chiar
cu tot cu rdcina bine splat i tocat pentru a realiza astfel efecte curative.
Frunzele mcriului sunt preuite pentru coninutul n betacaroten, vitaminele B1, B2, C, PP,K, sruri
minerale de magneziu, fier, fosfor, siliciu, proteine, zaharuri, tanin, acizi organici valoroi : acid malic,
folic, oxalic. Cercetrile tiinifice din ultimii ani au artat c mcriul are proprieti antiseptice, este
colagog.
Mcriul - ca frunze tinere utilizate n salate diminueaz meteorismul abdominal, reduce fragilitatea
vaselor de snge i chiar reface structura lor, stimuleaz funcia vezicii biliare i a ficatului, este
45
antialergic i antianemic.
Persoanele care au afeciuni renale i hepatice grave vor evita consumul mcriului datorit
coninutului mare de acid oxalic.
Mcriul de balt-(Nasturtium nasturtium-aquaticum, creson)
Consumat zilnic poate reduce n mod semnificativ leziunile asupra ADN-ului celulelor sanguine, leziuni
considerate a fi favorizante n dezvoltarea afeciunilor neoplazice, dezvluie recent cercettorii
universitii Ulster. Lucrarea publicat n numrul din luna februarie a American Journal of Clinical
Nutrition subliniaz c cresonul crete de asemenea capacitatea celulelor de a rezista la aciunea
nociv a radicalilor liberi. reducerea nivelului sanguin al trigliceridelor cu o medie de 10%, creterea
semnificativ a nivelelor sanguine de lutein i beta caroten cu activitate antioxidativ cu 100%,
respectiv 33%(creterea ingestiei de lutein a fost de asemenea asociat cu scderea incidenei
afeciunilor oculare ca de exemplu cataracta i degenerescena macular la vrstnici). Ingestia medie de
fibre, vitamina C, vitamina E, folat i beta caroten a fost semnificativ mai mare n acea faz a studiului n
care voluntarii au consumat creson. Antibiotic natural puternic, macrisul de balta este foarte bogat in
iod, esential pentru glanda tiroida si protector unic impotriva cancerului pulmonar. Medicina populara
pomeneste radacina de macris ca un medicament al ficatului. Radacina rasa si utilizata sub forma de
decoct face minuni in tratamentul unor boli de piele sau al tumorilor benigne si chiar maligne. In cure de
detoxifiere, care dureaza cateva luni, radacina de mcri reface ficatul.
Leuteanul
Principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra aparatului respirator, a
aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar.
Are puternice efecte de stimulare a secretiilor care ajuta in procesul de digestie, stimuleaza
peristaltismul tubului digestiv.
Are, de asemenea, o puternica actiune antiinflamatoare si antiseptica, fiind recomandat in colecistita,
enterita, precum si in colita de putrefactie.
Leusteanul contine cinci substante volatile care combat spasmele gastro intestinale, fiind printre cele
mai eficiente antispastice din flora mondiala. Are efecte remarcabile pentru combaterea anorexiei.
Uleiurile volatile si substantele amare pe care le contine sunt un excelent stimulent digestiv si maresc in
mod armonios pofta de mancare.
Are - se pare - si efecte tonice nervoase, fiind eficient si in cazul anorexiei psihice. Un element
interesant este ca atunci cand sunt consumate in cantitati mai mari (cinci-zece frunze o data), efectul
frunzelor de leustean este cel opus, diminuand pofta de mancare, aa c poate fi utilizat i de cei
supraponderali pentru reducerea masei corporale.
Ptrunjelul verde
Actioneaza favorabil asupra tuturor sistemelor si organelor din corp.
Patrunjelul verde ajuta digestia, dezinfecteaza tubul digestiv si caile urinare, dreneaza ficatul,
46
intareste imunitatea, are efect antiseptic asupra cailor respiratorii. Dar cele mai spectaculoase efecte ale
frunzelor de patrunjel se inregistreaza asupra glandelor endocrine.
Asupra gonadelor, adica asupra testiculelor la barbati si asupra ovarelor la femei, are efect stimulator.
Ca atare, este un excelent remediu impotriva impotentei si a sterilitatii, dar si un redutabil tratament
anti-imbatranire. La nivelul glandelor cortico-suprarenale are efect reglator, patrunjelul verde fiind
recomandat ca atare pentru persoanele cu hiper sau hiposecretie a acestei glande.
Studii recente arata ca aceste frunze aromate au efecte de stimulare a secretiei endo- si exocrine a
pancreasului, fiind recomandat ca adjuvant in cazurile de diabet si de pancreatita (are si efect
antiinflamator). De asemenea, sunt cercetari care arata efectele benefice ale acestui zarzavat in tratarea
hipotiroidiei si a tulburarilor conexe.
Mrarul verde
Este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid folic, calciu, fier,
magneziu si potasiu. Mararul contine de asemenea mangan, fosfor, cupru zinc, vitaminele B3, A si E . In
plus, mararul contine si fibre alimentare.
Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul incetineste procesul de imbatranire,
face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si
estompeaza simptomele menopauzei. O suta de grame de marar asigura cantitatea necesara de caroten
si jumatatea din necesarul zilnic de vitamina E.
Datorita continutului in vitamina C mararul intareste sistemul imunitar, datorita potasiului -
normalizeaza presiunea sangelui si datorita fibrelor - reduce nivelul colesterolului.
Mararul este indicat in cazul arteriosclerozei. Pe langa aceste proprietati are si un continut considerabil
de acid folic si fier cu proprietati antianemice. Frunzele si semintele sale sunt un excelent remediu in
cazul flatulentei si al spasmelor intestinale. Frunzele stimuleaza digestia, dar au si efect calmant asupra
ei. Un decoct de frunze de marar proaspete, dat bebelusilor cu lingurita, le calmeaza acestora durerile
provocate de colici. De asemenea, mararul are un efect sedativ.
Retete cu hrisca
Hrica (Fagopyrum esculentum)
Este o specie de plante din genul Fagopyrum, familia Polygonaceae.

Plant ierboas cu o nlime de 20 60 cm . Cu toate c nu face parte din categoria cereale seminele
ei sunt asemntare cu cele de gru folosindu-se si sub form mcinat ca fin.
Planta provine din Asia fiind rspndit n Europa de mongoli i turci.
Hrisca este un aliment-minune, bogat in vitamine (E, B1, B2), in proteine, carbohidrati, fibre, fosfor,
magneziu, cupru organic, zinc, mangan, seleniu, fier.
Contine un aminoacid important, lizina. Are rol antioxidant.
Nu contine gluten si poate incloui cu succes graul.
Contine substante diuretice si fibre, ajuta in curele de slabire, reducand excesul de apa.
Hrisca scade colesterolul rau din sange, contribuie la mentinerea nivelului normal de glucoza din sange,
oferind astfel protectie cardiovasculara, combatand fragilitatea vaselor sanguine. Ajutand la
metabolizarea grasimilor si a altor substante, are efect protectiv hepatic. De asemenea, hrisca impiedica
formarea litiazei biliare, imbunatateste circulatia, scade tensiunea arteriala si are o valoare energetica
47
importanta.
Hrisca mentine sub control glicemia si scade riscul de diabet
Efectele benefice pe care le are hrisca sunt datorate intr-o mare parte izoflavonoizilor, in mod deosebit
rutinei.
Flavonoizii sunt fitonutrienti care protejeaza organismul impotriva bolilor datorita extinderii actiunii
vitaminei C si actiunii sale de antioxidant.
Actiunea de scaderea a lipidelor se datoreaza in mod deosebit componentei sale, rutina, si altor
flovonoizi din componenta. Acesti compusi ajuta la mentinerea sanatatii circulatiei, stopeaza coagularea
exclusiva a trombocitelor. In principiu, toate aceste actiuni conduc la mentinerea unei inimi sanatoase,
ferite de diverse afectiuni.
Hrisca scade glicemia si raspunsul insulinic.
Hrica ine greutate sub control. Fiind bogat n fibre alimentare insolubile, n lizin (un aminoacid
esenial), magneziu, n cupru organic i vitamine din complexul B, hrica conine substane cu efect
diuretic, care reduc excesul de ap din corp. Fibrele insolubile nu numai ca accelereaza tranzitul
intestinal (cat de rapid parcurge mancarea caile intestinale), dar reduce chiar si secretia acidul biliar
(excesul acestor substante controbuie la formarea pietrelor la bila), creste senzitivitatea la insulina si
scade trigliceridele (grasimile din sange). Mai mult dect att, hrica este un aliment recomandat de
consumat n toate dietele.
Tratamente interne
Adjuvant in diabetul de tip I si de tip II - intr-un studiu de medicina experimentala s-a constatat ca
atunci cand organismul este hranit cu faina de hrisca, glicemia scade cu 12-19%, vreme de 2-4 ore dupa
administrare. "De vina" pentru aceste efecte este o substanta (chiro-inozitol) care face celulele
organismului sa fie mult mai receptive la insulina. Ca atare, consumul zilnic de hrisca, mai ales cruda sau
fiarta putin timp, este de natura sa ajute la stabilizarea glicemiei si la o reducere semnificativa a dozelor
de insulina sau a medicatiei anti-diabetice.
Nivel ridicat al colesterolului si al trigliceridelor - "o dieta bogata in hrisca este de natura sa tina sub
control nivelul colesterolului negativ (LDL) si scade procentajul de trigliceride din sange"
Hipertensiune - mai ales primavara si vara, este recomandat consumul de hrisca fiarta sau cruda,
pentru a tine sub control tensiunea arteriala. Un principiu activ continut de hrisca, numit colina, ajuta la
reducerea si la stabilizarea valorilor tensiunii arteriale.
Accident vascular - rutina si polifenolii continuti din abundenta de hrisca sunt un puternic ajutor pentru
mentinerea rezistentei si a elasticitatii vaselor de sange. Aceste substante, ingerate prin consumul zilnic
de hrisca (cate 50 grame pe zi minimum), protejeaza impotriva accidentului vascular.
Ischemie cardiaca - flavonoidele continute de hrisca previn aparitia si impiedica evolutia ischemiei
cardiace. Aceste substante stopeaza ingrosarea arterelor coronare, previn formarea trombilor, fiind
recomandate si ca adjuvant in tromboflebita. Se recomanda consumul hriscai, cruda sau fiarta, precum
si al painii facuta cu faina de hrisca, de macar 4 ori pe saptamana.
Ingrasare, obezitate - hrisca este printre alimentele de baza cele mai sarace in calorii si cu o bogatie in
substante utile in reglarea greutatii, care o fac sa semene mai degraba cu un medicament pentru silueta,
decat cu un simplu produs al campului. Hrisca este bogata in fibre alimentare insolubile, in lizina (un
aminoacid esential), in magneziu, in cupru organic, in vitamine din complexul B. De asemenea, contine
substante cu efect diuretic, care reduc excesul de apa din corp. Boabele de hrisca fierte si amestecate cu
48
legume (morcov, telina, rosii, ardei) sunt printre putinele alimente care pot fi consumate si seara,
putand fi mancate in cantitati mari si dand o senzatie de satietate care taie elanul gurmand al
"mancaciosilor nocturni" (care sunt cei mai expusi la obezitate).
Hepatita la alcoolici - colina, o substanta continuta din abundenta in boabele de hrisca, este un
excelent tonic hepatic, care ajuta ficatul sa se regenereze si sa se "curete", dupa excesele de alcool
si/sau de alimente cu toxicitate ridicata.
Epistaxis (sangerari nazale), fragilitate vasculara - mai multe observatii experimentale atesta faptul ca
principiile active din acest aliment intaresc si redau elasticitatea vaselor de sange. Mai mult, substante
cum ar fi rutina (o flavonoida), lizina (un aminoacid), vitaminele din complexul B pe care boabele acestei
plante le contin ajuta la intarirea peretilor vaselor de sange. Se recomanda cure cu o durata de 3 luni,
timp in care se consuma cate 50 g pe zi de hrisca, care este printre putinele alimente sau chiar plante
medicinale care au acest efect benefic asupra vaselor de sange.
Alergie la gluten - se recomanda hrisca in toate formele, deoarece acest aliment, desi are calitati
nutritive foarte apropiate de cele ale graului, nu contine gluten si ca atare nu provoaca reactii alergice la
cei sensibili fata de aceasta substanta. Mai mult, se pare ca hrisca reduce sensibilitatea alergica
generala.
Imbatranire - un studiu japonez facut in 1996, sub conducerea dr. Mitsuru Watanabe, a pus in evidenta
faptul ca hrisca are o combinatie unica de substante cu efect antioxidant, care protejeaza celulele de
degradare si imbatranire. Cea mai bogata in substante cu efect antioxidant este coaja boabelor de
hrisca, care protejeaza mai ales sistemul nervos si cel cardiovascular de imbatranirea prematura.
Magneziu - o portie de 120 g de hrisca are suficient magneziu cat sa acopere necesarul unei zile intregi.
In cazul deficitului acestui mineral, se recomanda o cura de 30 de zile, timp in care sa se consume hrisca
la fiecare mic dejun si cina, minimum 150 g zilnic.
Vitamina P - este foarte importanta in mentinerea rezistentei vaselor capilare, in prevenirea gastritei si
a ulcerului gastro-duodenal.
Hrisca, alaturi de tomate si de drojdia de bere, este printre alimentele cele mai bogate in aceasta
vitamina.
PRECAUTII SI CONTRAINDICATII
Hrisca face parte dintre produsele alimentare pentru care nu exista contraindicatii.
In literatura de specialitate nu exista nici macar un caz de alergie la hrisca, care se numara, totodata, si
printre alimentele cele mai digerabile.
Ca precautii, se recomanda ca la inceput - pana va obisnuiti cu gustul si cu consistenta sa - sa consumati
cantitati mici de hrisca, gatite cat mai divers.
Unele persoane nu pot tolera hrisca preparata dulce, ca mic dejun, producandu-le o usoara greata. Este
bine ca in acest caz sa nu mai consumati vreme de cateva saptamani acest aliment si apoi sa il gatiti doar
sarat.
Cum gatim hrisca?
Cu legume in aceeasi maniera in care gatim de obicei pilaful de orez. Seminele de hric pot fi
consumate crude, fierte sau prjite, simple sau n amestec cu alte alimente, n salat sau pot fi mcinate
i folosite n numeroase combinaii, precum fina de gru. Inainte ca orezul sa fie raspandit prin
exportarea sa din zonele mai calde in intreaga Europa, hrisca era principalul ingredient pentru pilafuri,
pentru sarmale, pentru budinci etc.
49
Asadar, pentru a intelege cum poate fi gatita hrisca, putem sa ne raportam la bucataria de acum un
secol si sa o privim ca pe un stramos si, totodata, ca pe un substitut, mult mai sanatos, al orezului. Ce-i
drept, multi se impaca greu cu gustul mai aromat al boabelor de hrisca, dar cu timpul, este posibil ca
acest aliment sa va placa mai mult decat v-ati putea astepta.
Hrisca inmuiata
Boabele de hrisca se pun la inmuiat in apa calduta de seara pana dimineata (10-12 ore), dupa care se
scurg. Amestecate cu suc de fructe, iaurt sau lapte, pot fi consumate, la fel ca fulgii de cereale intregrale,
la micul dejun. De regula, boabele de hrisca se consuma impreuna cu fructe uscate (stafide, smochine,
curmale), cu seminte (de floarea-soarelui, de susan, de dovleac), eventual indulcite cu miere dupa gust.
Fiertura
Inainte de a fi preparata, hrisca se spala si se pune la inmuiat vreme de 1-2 ore. Se fierbe apoi la foc de
intensitate medie o parte de hrisca la doua parti de apa, pana cand boabele devin foarte moi. Durata de
fierbere este de circa 20 de minute. Dupa racire, hrisca se asezoneaza cu zarzavat taiat marunt, cu ulei,
sare si condimente dupa gust.
Fiarta, hrisca poate fi introdusa in salatele de cruditati, alaturi de morcov, de salata verde, de varza, de
sfecla rosie etc.
Hrisca fiarta in lapte, la care se adauga miere si scortisoara, se numeste "kasa", si este un mic dejun
traditional ucrainean.
Faina din hrisca
Se obtine prin macinarea boabelor de hrisca si este mai inchisa la culoare decat cea de grau. Se gaseste
in magazinele naturiste, fiind un ingredient pentru paine (se face din 80% grau si 20% hrisca) si pentru
diferite produse de patiserie.
Retete culinare
1. Boabele de hric amestecate cu lapte/iaurt constituie o reet naturist foarte bun pentru tratarea
diabetului zaharat tip II.
Ingrediente:
Hric se gsete la magazinele naturiste i n supermarket-uri
Lapte sau iaurt
o can i 0 lingur
Preparare:
Se pune n can 1 lingur de boabe de hric
Se adaug 3-4 linguri de lapte sau iaurt, peste boabele de hric
Opional, dac dorii s fie mai dulce, se poate aduga o pastil de ndulcitor artificial (zaharin.
tevia, etc), oricum hrica are un gust uor dulceag.
Acest amestec se prepar seara nainte de culcare i se las la loc clduros, la temperatura camerei
pn dimineaa.
Amestecul se mnnc dimineaa pe stomacul gol, cu jumtate de or nainte de micul dejun.
Durata tratamentului este de 30-40 de zile, dup care se face o pauz de 10-15 zile, apoi se poate
relua.
Cum se Fierbe Hrisca

Ingredientr pentru 4-5 portii:
- 1 pahar hrisca;
50
- 2 pahare apa;
- 1 lingurita sare;
- Pahar de 300 ml.
Preparare:
Respectati intotdeauna raportul cereala uscata / apa de 1: 2 atunci cand fierbeti hrisca.
Spalati bine hrisca in 2-3 ape, indepartati impuritatile ce se ridica la suprafata apei si lasati la scurs.
Puneti la fiert apa cu sare. Adaugati hrisca cand apa clocoteste, amestecati si asteptati pana ce incepe sa
fiarba din nou. Reduceti focul la minim, acoperiti vasul si lasati sa fiarba incet 15- 20 min, timp in care nu
amestecati deloc.
Verificati daca hrisca a absorbit toata apa in care a fiert: adanciti o lingura in hrisca si vedeti daca mai
este apa in mijlocul vasului; -daca nu mai este apa, hrisca este facuta;
retrageti vasul de pe foc, acoperiti-l cu un capac si lasati in asteptare 10 min pentru ca hrisca sa
infloreasca si sa se patrunda bine;
-daca mai este apa, continuati fierberea inca cateva minute, cu vasul acoperit, fara sa amestecati. Dupa
2-3 min faceti inca o verificare.
Folositi dupa cum cere reteta. De felul cum se fierbe hrisca depinde cat de gustoasa si estetica va fi
mancarea.
Ghiveci de legume cu hrisca

Ingrediente:
1 cana boabe de hrisca inmuiate,
1 telina mica,
2 morcovi,
2 dovlecei,
500g fasole verde sau galbena,
2 rosii,
4 ardei kapia,
1 vanata,
marar, patrunjel, sare, piper, ulei.
Mod de preparare:
Se pune hrisca la inmuiat si se schimba apa cat mai des (isi tripleaza volumul), se curata vanata si se taie
in felii lungi care se sareaza si se lasa la scurs.
Se curata si se taie in cuburi mai mari telina si morcovii si se inabuse in putin ulei. Cand incep sa se
inmoaie se adauga ardeii taiati fideluta, fasolea taiata si acoperiti pentru a se inabusi in sucul propriu.
Daca e nevoie adaugati doar putina apa.
Spalati bine bucatile de vanata, stoarceti-le in mana si adaugati-le in mancare.
Catre sfarsit puneti rosiile taiate in cubulete mici si dovleceii. Daca nu au suficienta umiditate, adaugati
apa.
Cand toate legumele sunt moi, gustati pentru a vedea daca are sare suficienta si tot acum adaugati si
piperul si hrisca bine scursa de apa.
Dupa cateva minute luati de pe foc si adaugati verdeata tocata marunt.
Tocanita cu hrisca:
Ingrediente:
51
- 200 gr de hric;
- 200 gr de piept de pui;
- 1 ardei gras;
- 1 ceap mare;
- 100 gr de ciuperci proaspete;
- 1 morcov;
- 2 roii;
- cimbru;
- dafin;
- piper;
- o nuca de unt;
- ulei de msline.
Preparare:
Dupa ce alegeti hrisca si o clatiti in cateva ape o scurgeti si o puteti rumeni putin la tigaie inainte de a o
pune la fiert (capata un gust delicios). La o masura de hrisca se pun doua masuri de apa si putina sare. Se
fierbe mai mult de o jumatate de ora, pana absoarbe toata apa.
Adaugati putin unt dupa ce a fiert pentru un plus de savoare.
Caliti ceapa cu ulei de masline; adaugati morcov dat pe razatoare si ardei gras tocat marunt, apoi rosii
tocate marunt, sare, piper si cateva frunze de dafin. Dupa 10 minute de fierbere adugati piept de pui
taiat cubulete si ciuperci si lasati la fiert inca 20 minute.
Inainte de a inchide focul adaugati hrisca prefiarta si amestecati usor.
Lasati cratita pe aragaz cateva minute ca sa se intrepatrunda gusturile.
Decorati cu cimbru.
Paste din faina de hrisca

Ingrediente:
- 350 gr faina 00;
- 150 gr faina de hrisca;
- 5 oua;
- 4 linguri ulei masline;
- 1 lingurita sare
Preparare:
Se amesteca toate ingredientele si se framanta aproximativ 15 minute.
Se inveleste aluatul in folie de plastic si se lasa 30 minute.
Se impartit aluatul in alte cateva bilute mai mici se aplatizeaza si se trec prin masina de paste de 3 ori la
numarul 1 apoi de 2 ori la 4, 1 data la 7 si 1 data la 9.
Se lasa foile pe masa infainata sa se usuce puin, cam 30 minute dupa care se taie in forma de tagliatelle.
Sarmale crude (reteta 1)

Ingrediente:
- o ceac de nuci mrunite
- o ceac de hric germinat sau nmuiat 24 h (sau orice alte cereale ncolite);
- 1-2 morcovi;
- praz sau ceap (eu folosesc ceap roie c mi se pare mie c arat amestecul mai apetisant);
52
- ptrunjel verde, cimbru, piper
- condimentele le punei cel mai bine dup propriul gust;
- frunze de varz murat, crora li se ndeprteaz nervur principal.
n aceast prim variant, am mrunit nucile cu cuitul, iar morcovii i-am dat pe rztoare.
Se amestec bine toate ingredientele i se mpacheteaz srmluele n modul obinuit.
Srmluele se pot servi pe un sos de roii i ardei (roiile i ardeii roii se dau pe rztoare i se
amestec cu o lingur de ulei i nervurile de la varz murat tiate mrunt) sau pe frunze de salat sau
pur i simplu pe un strat de varz murat tiat fin i amestecat cu puin ulei. Se dau nucile i hrica
ncolit prin maina de tocat nuci. Dac ingredientele sunt date prin maina de tocat, toat compoziia
devine mai omogen i se mpacheteaz sarmalele mai uor. Ce zicei, v putei i voi imagina, c se
poate mnca aa ceva ca fel principal?
Sarmale fara foc (reteta 2)

Ingrediente:
- 100 g hrisca
- 100g nuca
- 50 g morcov
- 10 g ceapa
- 10 g patrunjel
- 10 frunze mari de varza murata
- 500 g rosii
- 1 lingurita rasa nucsoara
- cimbru
- sare, piper
- 3-4 linguri ulei presat la rece
Preparare:
- Hrisca si nuca se lasa peste noapte la inmuiat in multa apa. A doua zi se scurg.
- Varza se lasa 30-60 minute in apa (la desarat), in functie de cat de sarata o vrem.
- Nuca, ceapa si patrunjelul se toaca marunt, iar morcovul se da pe razatoarea mica. Se condimenteaza
cu sare, piper, nucsoara, cimbru.
- Taiati frunzele de varza in 2, decupand nervurile.
- Intr-un capat al frunzei puneti o lingura cu varf din compozitie si indoiti coltul spre interior. Aduceti si
marginile pe interior, apoi rulati strans pana se termina frunza.
- Faceti o salata din rosiile date pe razatoare, nervurile de la varza tocate si ulei.
- Puneti sarmalele intr-o cratita si turnati peste ele salata .
- Serviti imediat.
Se pastreaza la frigider, insa nu pt multe zile.
Aceste sarmale sunt mult mai sanatoase si nutritive decat sarmalele gatite pe foc. Isi pastreaza
proprietatile iar gustul lor va va surprinde: seamana mult cu cele gatite insa nuca si uleiul presat la rece
le da o savoare aparte.
53

Diabetul Si Meniul Zilnic

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diabetul Si Meniul Zilnic

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diabetul si meniul zilnic

Cum sa mananci sanatos:

Ce este piramida mancarurilor pentru diabetici?

Care e numarul potrivit de portii potrivit pentru mine?

Iata o lista a unor alimente ce reprezinta o singura portie, in ghidul piramidei:

Cereale, fasole si legume bogate in carbohidrati:

Grasimi, dulciuri si alcool:

Regimul alimentar in diabetul zaharat

- fara bauturi racoritoare, doar apa simpla sau apa minerala.

- nimic prajit, doar gratar sau fiert.

- Calcularea greutatii ideale

- Stabilirea necesarului caloric

- Impartirea pe principii nutritive

- Alimente permise si alimente interzise

- Stabilirea cantitatii alimentelor

- Crearea variantelor de dieta

- Indicatii aditionale dietei

Produse recunoscute ca avand un indice glicemic redus sunt:

Dieta in diabetul zaharat

20% la micul dejun (orele 07 08)

30% la pranz (orele 13 14)

20% la cina (orele 19 - 20)

si cate 10% - 3 gustari (10:10 11; 16:30 17; 22 22:30)

Numarul de calorii, trebuie calculat pentru fiecare masa si total zilnic.

Variante de meniuri zilnice

07.00 Suc de legume 200 ml

12.00 Fructe diverse- 150-175 gr

15.00 Fructe diverse 150-175 gr.

21.30 Cartofi copi 150-175 gr.

10.00 paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100gr.)

17.00 branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100gr.)

21.30 lapte(250 ml.) si paine(20 gr.)

11.30: iaurt(250 gr.)

18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca

Gustare: paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100gr.)

Gustare: branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100gr.)

La culcare: lapte(250 ml.) si paine(20 gr.)

Ora 7.00: ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.)

Ora 18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca

Gustare: dupa 2-3 ore:

Exemplu de dieta pentru o saptamana

200g lapte , 15 g unt , 30 g paine intermediara

200g iaurt , 20 g paine intermediara

ou, 5g unt, zaharina), 30g paine intermediara

200ml lapte cu zaharina, 20 g paine intermediara

50g cascaval,100g rosii, 20g paine intermediara

200g lapte, 20g unt, 30g paine intermediara

200g iaurt, 20g paine intermediara

150g salam sau 150g branza, 30g paine intermediara

200g lapte, 15g unt, 30g paine

150g iaurt, 20g paine

200g lapte , 30g paine intermediara

4 idei pentru micul dejun

biscuii integrali "crackers" cu brnz proaspt de vac i somon afumat;

pine integral cu omlet din albuuri i o roie.

4 idei pentru masa de prnz

piept de pui la grtar cu cartof copt i morcovi copi;

salat de crudito cu tofu i linte cu legume;

somon la grtar cu broccoli, morcovi la abur i orez integral/slbatic;

friptur de piept de curcan cu legume la aburi cu ierburi aromate i cartofi natur.

4 idei pentru cin