Sunteți pe pagina 1din 1

Plaga

Ruptura tesuturilor provocata de un accident (ranire, arsura) sau de o interventie chirurgicala.


Plagile accidentale trebuie sa fie examinate cu atentie, deoarece ele pot fi pline de corpi straini
(pamant, fragmente de sticla) si, in acest caz, pot fi contaminate cu agenti infectiosi (risc de
tetanos). Acest examen permite, de asemenea, evaluarea abundentei sangerarii si mai ales nu
lasa sa scape neobservata o leziune profunda, ca de exemplu una provocata de un instrument
subtire si lung, ca o arma alba.

Plaga superficiala - O plaga se numeste superficiala atunci cand nu afecteaza decat invelisul
cutanat sau tesuturile imediat subiacente. Sangerarea poate fi abundenta daca zona atinsa este
bogata in vase mici superficiale (pielea capului). Atunci cand plaga nu este infectata cu vreun
corp strain, se poate opri sangerarea prin comprimarea usoara cu ajutorul unei panze curate
sau, mai bine cu o compresa sterila. Plagile superficiale, inainte de eventuala lor suturare, sunt
curatate cu ajutorul unui antiseptic si al unei comprese, daca e posibil sterila, frecand usor
plaga de la centru spre periferie (si nu invers, deoarece aceasta ar duce microbii spre centrul
plagii); apoi, se pune o compresa mentinuta cu un adeziv sau cu un bandaj.

Plaga profunda - O plaga se numeste profunda atunci cand ea cuprinde structurile "nobile"
(artere, nervi, viscere). Sangerarea trebuie atunci sa fie oprita pe cale chirurgicala (prin
electrocoagulare, ligaturare a micilor vase care sangereaza etc.). Daca plaga este foarte grava,
ea este curatata chirurgical si eventual suturata, sub anestezie locala, chiar sub anestezie
generala. Totusi, daca pacientul se prezinta la medic prea tarziu (cu o intarziere de
aproximativ 6 ore), plaga este deja foarte contaminata si medicul sau chirurgul risca sa n-o
poata inchide, sub sutura putandu-se dezvolta o infectie; atunci medicul se multumeste cu
curatarea si pansarea plagii. In cazurile cele mai grave, complicatiile infectioase sunt
prevenite cu antibiotice.