Sunteți pe pagina 1din 3

Sindromul pulmonar cu hantavirus

Generalitati
Sus

Sindromul pulmonar cu hantavirus este o boala infectioasa


caracterizata prin simptome asemanatoare gripei, cu diferenta ca,
progresul rapid al problemelor de respiratie ar putea pune in pericol
viata bolnavului.
Exista mai multe tipuri de hantavirus care pot provoca maladia.
Acestea se transmit prin intermediul rozatoarelor, prin respiratia
aerului infectat cu hantavirusurile existente in urina si excrementele de rozatoare.
Deoarece optiunile de tratament sunt limitate, cea mai buna modalitate de prevenire este
evitarea rozatoarelor si a habitatelor acestora.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Simptome
3. Cauze
4. Factori de risc
5. Teste si diagnostic
6. Tratament
7. Modalitati de prevenire
8. Articole similare

Simptome
Sus

Sindromul pulmonar cu hantavirus cuprinde doua stadii distincte. Primele semne si simptome
apar intre una si cinci saptamani dupa expunerea la hantavirus.

Stadiul incipient
Febra, frisoanele, oboseala sunt indicatorii timpurii ai unei infectii. In cateva zile se pot
dezvolta greata, varsaturile si durerile abdominale si de cap. In stadiile incipiente, este dificil
sa se distinga intre gripa, pneumonie sau alte conditii virale si infectia cu hantavirus.
Principalele simptome sunt:
- oboseala
- febra
- frisoane
- dureri musculare, mai ales ale grupelor mari de muschi, cum ar fi cei din zona coapselor,
soldurilor, spatelui
- raluri pulmonare (zgomote sau sunete anormale la nivelul plamanilor)
- durere de cap
- ameteala
- greata
- varsaturi
- diaree
- dureri abdominale

Stadiul cardiopulmonar
Tusea este cea care indica faptul ca infectia cu hantavirus a progresat catre etapa
cardiopulmonara, in care capilarele din plamani incep sa se slabeasca si au loc scurgeri de
lichid. Aceste simptome pot fi urmate de dificultati si complicatii respiratorii.
Semnele si simptomele acestei etape sunt:
- tuse cu secretii
- hipoxie sau hipoxemie (scaderea concentratiei de oxigen din sange) si acumularea de dioxid
de carbon si acid in sange (acidemie)
- scurtarea respiratiei (dispnee)
- insuficienta respiratorie
- acumulare de lichid in plamani (edem pulmonar)
- sindrom de detresa respiratorie acuta, in care capacitatea plamanilor de a transfera oxigenul
catre sange este afectata in mod sever
- disfunctie a mai multor organe
- tensiune arteriala scazuta (hipotensiune arteriala)
- aritmie (batai anormale ale inimii)

Cauze
Sus

Fiecare tip de hantavirus este transmis de un anumit tip de soarece. Soarecele cerb este
principalul agent care trasmite virusul Sin Nombre, responsabil pentru cele mai multe dintre
cazurile de sindrom pulmonar cu hantavirus in America de Nord.

Modalitati de transmitere
Principala cale de transmitere este inhalarea. Hantavirusurile sunt raspandite la oameni prin
respirarea aerosolilor care contin virusurile deversati de rozatoare prin intermediul fecalelor,
urinei sau salivei.
De exemplu, daca maturati pentru a curata excrementele unui soarece purtator, in aer vor pluti
particule mici de fecale care contin hantavirusi pe care le puteti inhala cu usurinta.
Prin inspiratie, hantavirusii ajung in plamani si incep sa invadeze capilarele pana ce acestea se
vor spare. Plamanii vor fi inundati apoi cu un lichid care poate declansa oricare dintre
afectiunile respiratorii asociate cu sindromul pulmonar cu hantavirus.

Alte metode de transmitere


Desi rare, eista si alte metode de contactare a hantavirusilor. Infectarea poate aparea si in
urma muscaturii unei rozatoare sau dupa consumarea de alimente care au luat contact sau
contin excremente de rozatoare.
Transmiterea bolii de la o persoana la alta este rara.
Factori de risc
Sus

Sindromul pulmonar cu hantavirus a fost raportat in mai mai multe state din SUA, mai ales in
zonele rurale din vestul tarii, in lunile de primavara si vara, dar si in Canada, America de Sud
si Asia.
Anumite categorii de persoane (vanatorii, muncitorii in constructii, angajatii la servicii de
deratizare, cei care locuiesc in zonele unde traiesc soareci sau sobolani) care sunt expuse la
rozatoarele care prezinta virusul au sanse mai mari sa il contacteze.
Factorii si activitatile care cresc riscul de a dezvolta boala sunt:
- curatenia in spatii sau cladiri neutilizate de mult timp
- curatenia in mansarde sau alte zone cu trafic redus
- plasarea locuintei sau a locului de munca in zone infestate cu rozatoare sau care implica
expunerea la acestea
- campingul, drumetiile sau vantoarea.

Teste si diagnostic
Sus

Analizele de sange sunt principala metoda de diagnosticare a sindromului cu hantavirus


pulmonar. Testele de laborator analizeaza probele de sange pentru a detecta prezenta anumitor
anticorpi pe care corpul ii produce pentru a se apara impotriva agentilor patogeni.
La persoanele infectate cu hantavirus, sunt prezenti anticorpii IgM si IgG in sange cand apar
semenele si simptomele specifice bolii.

Deoarece sindromul pulmonar cu hantavirus poate semana destul de mult cu alte boli, medicul
poate solicita efectuarea de teste suplimentare de laborator (teste de antigen urinar, analize
microbiologice, etc.) pentru a exclude alte cauze. De exemplu, simptomele de sindrom
pulmonar cu hantavirus pot parea identice cu cele ale gripei, boala legionarilor, ciuma
pneumonica si febra Q.