1.

Piata bursiera
Def:Bursa este o investitie specifica economiei de piata care asigura concentrarea in timp si spatiu a cererii si ofertei de
active bursiere
Caracteristicile pietei bursiere:
1.Marfurile tranzactionate la bursa trebuie sa fie eligibile si omogene.
-Loturile de marfuri trebuie sa aiba aceeasi calitate a.i. sa poata fii schimbate fara sa existe diferente de calitate.
Fungibile =se caracterizeze printr-un grad redus de prelucrare si sunt de regula depozitabile
-Cererea si oferta aferenta ac marfuri trebuia sa provina din partea unui nr mare de ag ec a.i. nici unul sa nu poata
influenta pretul
-Pretul ac marfuri trebuie sa se formeze liber pe piata si nu trebuie sa faca obiectul unei masuri administrative din partea
statului
-Bursa este opusa ideii de monopol si este piata ce se apropie cel mai mul de modelul teoretic al pietei cu concurenta
perfecta
2.Principalele mf tranzactionate la bursa
-produse agro-alimentare (cereale, cartofi)
- produse tropicale (cauciucul , bumbacul si zaharul)
- metale( pretioase, industriale)
-produse petroliere
- alte produse
Pe langa mf se mai tranzactioneaza si alte active:
- titluri financiare
- valute
- indici bursieri
- alte active
3.Bursa este o piata dematerializata si simbolica in sensul ca age c care doresc sa vanda anumite active treb sa prez
anumite doc care sa ateste dr de proprietate.
4.Bursa este o piata electronica
5.Bursa este o piata reprezentativa- inform despre cursurile bursiere sunt urmarite atat de participantii directi cat si de
diversi producatori si consumatori.In contr com pretul poate fi determinat sau determinabil.

3. Obligatiunile
Def :Sunt titluri de creanta care sunt considerate valori mobiliare primare.
Clasificarea obligatiunilor:
1. In functie de forma in care sunt emise:
materializate
dematerializate
2. In functie de modul de identificare al detinatorului:
nominative
la purtator
3. In functie de emitent:
obig corporatiste
oblig de stat (emise de catre Autoritatile Publice Centrale)
oblig municipale ( emise de Autoritatile Publice Locale)
oblig emise de Institutii Financiare Internationale (de ex:BERD, BEI au emis obligatiuni in Romania si au
decis cotarea lor la BVB)
4. In functie de dobanda platita:
cu dobanda fixa
cu dobanda variabila
cu dobanda zero- in acest caz investitorii castiga fie o prima de emisiune,fie o prima de rambursare.
5. In functie de modalitatea de garantare a imprumutului bancar:
oblig garantate cu bunuri imobile (cladiri ,terenuri,utilaje)
oblig garantate cu valori mobiliare ( alte titluri de valoare)
 oblig garantate cu intreaga putere fiscala si de impozitare a emitentului (cazul obligatiunilor municipale
emise in Romania dupa 2001)
oblig garantate cu veniturile pe care le genereaza proiectul investitional finantat prin emisiune de obligatiuni
oblig negarantate emise in baza bonitatii emitentului (statul sau soc comerc.foarte solida d.p.d.v financiar)
6. Alte obigatiuni:
Oblig convertibile in actiuni
oblig cu bunuri de subscriere in actiuni sau obligatiuni
oblig perpetue( fara scadenta)
oblig speculative Junkbonks-emise de firme tinere,pentru atragera de noi investitori ,cu o dobanda mai
ridicata care sa compenseze riscul asumat de investitori
eurooblig- sunt emise intr-o tara straina ,iar imprumutul obligatar este exprimat intr-o valuta terta atat pt
emitent cat si pt tara unde are loc emisiunea
oblig straine- emise in strainatate ,iar imprumutul este exprimat in valuta tarii unde are loc emisiunea. Pt a
putea fi departajate de euroobigatiuni,acestea au denumire specifica: obligatiuni CIOCOLATA (pt
Elvetia),obligatiuni MATADOR(pt Spania),etc
Evaluarea obligatiunilor:
()
1.Randamentul cuponului =
()
2.Randamentul curent =
()

3.Cursul obigatiunilor C(%) C=

4.Pret teroretic (Pt) Pt= (1+)
Ai-anuitatile.Suma anuala care trebuie platita(dobanda +transa de imprumut)
k-rata de rentabilitate asteptata de catre investitori
1+10
5. R(rata de rentabilitae) = 0
= (variatia procentuala a pretului)

4. Elementele imprumutului obligatar

1.Valoarea imprumutului( I)= VN x N
VN este importanta ,deoarece in functie de marimea sa se realizeaza selectia tipului de investitori care
acizitioneaza obligatiunile respective.
Daca VN este f.ridicata,atunci obligatiunile respective sunt accesibile doar investitorilor institutionali
Daca VN este redusa ,caz in care obligatiunile se numesc baby bondsatunci ele sunt cumparate de micii
investitori.
2.Rata dobanzii (d)
Poate sa fie -fixa
-variabila( LIBOR+ ..)

In cazul obligatiunii cu dobanda variabila,emitentul poate stabili:

un nivel Max al ratei dobanzii ( rata CAP)
un nivel Min al ratei dobanzii ( rata FLOOR)
un nivel Min si nivel Max al ratei dobanzii ( rata COLLAR)

3.Modalitatea de plata a dobanzii

anual : D= VNx d

lunar,trimestrial: D= 12
la scadenta (cupon unic) : D= VN( 1 + ) - VN
4. Modalitatea de rambursare a imprumutului:
dobanda se plateste cu anumita periodicitate,iar imprumutul la scadenta
dobanda si creditul se platesc la scadenta
 rate egale
anuitati egala

5. Scadenta ( n) este de regula intre 10-30 ani

6.Modalitatea de garantare a imprumutului obligatar:
oblig garantate cu bunuri imobile (cladiri ,terenuri,utilaje)
oblig garantate cu valori mobiliare ( alte titluri de valoare)
oblig garantate cu intreaga putere fiscala si de impozitare a emitentului (cazul oblig municipale emise in
Romania dupa 2001)
oblig garantate cu veniturile pe care le genereaza proiectul investitional finantat prin emisiune de obligatiuni
oblig negarantate emise in baza bonitatii emitentului (statul sau soc comerc.foarte solida d.p.d.v financiar)
7.Pretul de emisiune (Pe)
Daca Pe=VN emisiunea a avut loc in regim AL PARI
Daca Pe<VN emisiunea a avut loc in regim SUB PARI
Castigul suplimentar se numeste prima de emisiune(pe): pe= VN Pe
Prima de emisiune - este un cost pt emitent
-venit pt investitor

Pe= (1+)
8.Pretul de rascumparare (rambursare)a obligatiunilor (PR)
Daca PR= VN rambursarea este AL PARI
Daca PR > VN rambursarea este SUB PARI
Prima de rambursare (pr) pr= PR VN
Prima de rambursare -este un cost pt emitent
-venit pt investitor

In cazul in care rambursarea se face supra pari, emisiunea a avut loc la VN

VN=
(1+)

5.Tranzactiile bursiere
Toate tranzatiile bursiere se executa in baza un ordin bursier dar de brokerului de catre investitor.Ordinul bursier
reprezinta o comanda sau o oferta ferma pentru cumpararea sau vanzarea unui activ bursier.
Elementele ordinului bursier
o sensul operatiunii:vanzare sau cumparare
o obiect,cantitate
o tipul operatiunii :aceleasi active bursier poate face obiectul unei tranzatii la vedere sau la termen
o scandenta:se precizeaza doar in cazul tranzactiilor la termen
o pretul:investitorul poate impune borkerului realizarea tranzactiei la un prt minim de vanzare sau la un
prt maxim de cumparare
Tranzactii bursiere
In fct de mom executarii contractului exista:
tranzactii la vedere (contractele se executa in cateva zile din mom incheierii lor) ,sunt primele tranzactii care au
aparut si sunt folosite pentru cumpararea sau vanzarea efectiva a unor active bursiere.
Acestea pot fi:
o tranzatii pe bani gata investitorul dispune de intreaba suma de bani sau intreaga cantitate de active
o cumpararile in marja
o vanzarile scurte

tranzactii la termen (contractele se executa la o data ulterioara).

 Tranzactiile in marja. n fond, aceast tranzacie este o variant a tranzaciilor la vedere care pp cumprri de
titluri pe datorie, brokerul punnd la dispoziia investitorului un anumit credit pt realizarea operaiunii. Clientul las drept
gaj pentru mprumutul primit titlurile pe care le-a achiziionat. El trebuie s depun n termenul aferent lichidrii normale
doar o parte din suma necesar denumit marj.
Pt aceste tranzactii fiecare bursa stabileste:
Marja initiala reprez suma de bani pe care tre sa o depuna clientul in contul deschis la firma de brokeraj
Marja permanenta reprez nivelul minim al fondurilor de care tre sa dispuna investitorul in cont pt garantarea
acestor tranzactii

Vanzarile scurte pp vanzarea unor titluri financiare care nu apartin investitorului si sunt impru-mutate de la
firma de brokeraj. Aceste tranzactii sunt initiate de catre investitorii care mizeaza pe o piata sub semnul ursului, adica in
scadere. Ei vand titluri imprumutate de brokeri la un anumit pret si spera sa le cumpere ulterior la un pret m redus pt a le
restitui firmei de brokeraj.

6.Contracte futures

Def:Contractele futures sunt contracte bursiere in care se executa la o data ulterioara numita scadenta in
conditiile stabilite la mom initial.
Principalele caracteristici:
sunt contracte la termen: se executa la o data ulterioara
sunt contracte standardizate :toate clauzele contractuale sunt stab pt fiecare activ in parte de catre fiecare bursa
sunt contracte intermediare : ele fiind incheiate de catre brokerii care exercita ordinele primite de la client
sunt contracte garantate
toate contractele futures se inreg prin scindare intr-o pozitie long (cumparare) si una short (vanzare) in
evidentele casei de compensatie. Ac casa de compensatie este organizata fie ca un departament in cadrul bursei,
fie ca o institutie de sine statatoare.
majoritatea contractele futures nu sunt executate la scadenta ci sunt lichidate inainte de scadenta
contractele futures au efect de livier in sensul ca se pot tranzactiona cantitati > de active pt ca investitorii sunt
obligati sa depuna doar o anumita garantie care reprez o mica valoare din valoarea tranzactiei
contractele futures sunt marcate zilnic la piata, adica in fiecare zi, firma de brokeraj calculeaza profitul sau
pierderea care s-ar inregistrat in cazul in care contractual ar fi executat in ziua respectiva

7. Cumparaturile in marja sunt tranzactii la vedere (SPOT) care constau in cumpararea unor active bursiere in baza
unui imprumut obtinut de la firma de brokeraj.
La momentul initial investitorul trebuie sa depuna in contul deschis la firma de brokeraj o anumita suma, numita
marja/garantie.Aceasta marja este diferita de la o bursa la alta dar de regula reprezinta 50% din valoarea tranzactiei.
Aceste tranzactii au efect de LEVIER , in sensul ca ele sporesc capacitatea financiara a investitorului, insa prezinta si
un risc mai ridicat din prisma pierderilor mai mari decat intr-o tranzactie obijnuita.
Aceste tranzactii sunt considerate si o modalitate de achizitionare de titluri financiare cu plata in rate deoarece:
-investitorul poate depune periodic sume de bani in contul deschis la firma de brokeraj;
-profitul obtinut de investitori ca urmare a cresteri preturilor pot fi utilizate pentru plata datoriilor catre brokeri.
Pentru aceste tranzactii fiecare bursa stabileste:
*Marja initiala mi - suma de bani pe care trebuie sa o depuna clientul in ct deschis la firma de brokeraj;
*Marja permanenta/de mentinere mp nivelul minim al fondurilor de care trebuie sa dispuna investitorul in cont
pentru grantarea acestei tranzactii.
ZIlnic are loc marcarea la piata (= recalcularea valori tranzactiei in functie de pretul mediu inregistrat in fiecare zi de
tranzactionare), se determina apoi pierderea/ profitul virtual, iar acest rezultat influenteaza suma de bani existent in
cont.
*Se calculeaza apoi marja curenta mc - raportul dintre soldul contului si valoarea de piata a titlurilor, si se compara
cu mi si mp.
Se pot inregistra 3 situatii:
 mc > mi > mp contul este NERESTRICTIONAT iar investitorul dispune de un excedent de marja (fonduri
suplimentare), care poate fi retras (se lasa numai 50% ) sau utilizat pentru achitarea partial a datoriei catre
brokeri.
mi > mc > mp contul este RESTRICTIONAT iar brokerul solicita depunerea de fonduri suplimentare doar daca
investitorul vrea sa initieze o nua tranzactie suplimentara.
mi > mp > mc contul este RESTRICTIONAT iar brokerul face apel in marja, adica solicita investitorului
depunerea de fonduri suplimentare astfel incat sa fie refacuta marja permanenta. Daca clientul nu raspunde
apelului in marja brokerul este indreptatit sa-i lichideza partial pozitia prin vanzarea unui anumit nr de actiuni
(prin operatiune inversa).

8.Contractele options sunt contacte bursiere la termen prin care cumparatorul de optiune are dreptul, dar nu obligatia
de a executa contractual la scadenta.
Exista 2 tipuri de optiuni:
*Optiunile CALL (de cumparare);
*Optiunile PUT (de vanzare).
In cazul optiunii CALL cumparatorul de optiune are dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde activul de baza (AB) la
scadenta vanzatorului de optiune , deci pozitia pe optiune nu coincide intotdeauna cu pozitia de pe AB.
LONG Call LONG AB
SHORT Call- SHORT AB
LONG Put SHORT AB
SHORT Put LONG AB
Deoarece cumparatorul de optiune are posibilitatea de a opta asupra exercitari/ abandonari optiuni in momentul incheieri
contractului este obligat sa plateasca vanzatorului o prima .
Acesta prima este costul operatiuni si reprezinta pierderea maxima pe care o poate inregistra cumparatorul de
optiune.Daca prin executarea contarctului s-ar inregistra o pierdere mai mare decat prima platita atunci cumparatorul de
optiune va abandona optiunea iar pierderea sa va fi egala cu prima.

9.Indicii bursieri
Def. Indicii bursieri=media aritmetica sau geometrica a cursurilor tuturor val mob de acelasi tip cotate la o bursa sau a
unor val mob tranzactionate la bursa.Se exprima in puncte,dar val indicelui la un mom dat nu ofera investitorului nicio
inform.Acesta treb sa urmeze evolutia indicelui in timp pt a determ trendul pietei.
Importanta indicelui bursier
1.Reflecta miscarea de ans a cursurilor titlurilor fin care intra in cosul indicelui
2.Indicii bursieri sunt utilizati ca active de baza(AB)
3.Exista fonduri de investitiicare cloneaza str unor indici bursieri in sensul ca fondul investeste in val mob care intra in
cosul indicelui incercand sa pastreze str lui

Clasificarea indicilor
1.In fct de val mob care fac obiectul indicilor:
-de actiuni(cei mai multi)
-de obligatiuni
-pt titlurile emise de fondurile de invest
2.In fct de gradul de cuprindere:
-ind generali(care se calc pe baza tuturor val mob de acest tip cotate la bursa)
-ind partiali(se calc pe baza cursurilor anumitor val mob care indeplinesc anumite criteria: lichiditate,capitalizare
bursiera,dom de active specific firmei emitente)
3.In fct de entitatea care ii calc:
-de burse(oficiali)
-de soc de brokeraj
-de publicatii ec
-de agenti de rating
4.In fct de modalitatea de calcul:
-ind din prima generatie(prez formule simple de calc si un nr redus de val mob)
-ind din a II-a generatie(prez formule camplexe de calcul si un nr f mare de component deoarece calculele se fac cu
ajutorul programelor informatice)
Exemple de indici bursieri
DOW JONES creat in 1896, se calc pe baza cursurilor a 11 soc din sectorul sec, majoritatea fiind act emise de
companiile de cai ferate.In ultimul timp str s-a modificat iar in prez se calc pe baza a 30 de act emise de firme din
sectorul industrial(DOW JONES pt industrie).
In timp au aparut si alti indici DOW JONES pt alte sectoare ec sau piete bursiere.In present ind DJ este utilizat ca activ
de baza pt contr futures si options tranzactionate la bursa com din Chicago(CME) si la SIBEX .
Alti indici: CAC- Franta, FAZ, DAX Germ, FT M.Brit, TOPIX Japonia
In Romania:
BET XT se calc pe baza cursurilor celor mai tranz 25 act de la BVB
BET NG se calc pe baza cursurilor act emise de soc din domeniul energetic si domenii conexe
BET FI
In prez ind BET sunt tranz pe piata futures a BVB si nu se mai tranz la SIBEX deoarece bursa de la Sibiu a lansat in
2005 indicii SIBEX 9, SIBEX 18 care se calc pe baza celor mai tranz 9, resp 18 act cotate la BVB.

10.Hedging-ul (acoperirea riscurilor fin)

Hedging-ul este o tehnica externa bursiera pt acoperirea riscurilor fin.

Ag ec se pot confrunta cu div riscuri fin cum ar fi:
-riscul valutar
-de prt
-de dobanda
Pt acoperirea ac riscuri ag ec au la dispazitie numeroase tahnici:
-interne(ex: clauza valutara,clauza cosului valutar,clauza de opt asupra monedei de plata)
-externe:- bancare si bursiere(hedging-ul bursier)
Ag ec care realizeaza dif tranz in afara bursei au posib de a-si acoperi riscurile fin cu aj contractelor futures si options.
Contr forward este un contr com incheiat in afara bursei care se executa la o data ulterioara(scadenta) in cond stab la
mom initial.
1.daca avem poz anticipata de vz(riscul scade)=>poz forward de cump(riscul scade) in ac cazuri se initiaza hedging-ul
scurt(SHORT, de vz)
2.daca avem poz anticipate de cump(riscul creste)=> poz forward de vz(riscul creste) in ac cazuri se initiaza hedging
lung(LONG/de cump)

In fct de poz initiala pe piata futures exista:

-Hedging scurt(caz in care ag com deschide o pozitie scurta care va fi lichidata inainte de scadenta)
-Hedging lung(Ag ec deschide o poz lung ape piata futures care va fi lichidata inainte de scadenta)
Hedgingul pp operarea simultana pe 2 piete: piata com din afara bursei si piata futures, poz este egala sau aprox egala dar
de sens contrar(pe una se castiga iar pe cealalta se pierde)
In fct de rezultatul final obt exista:
-hedging perfect/pur(rez final=0)
-hedging imperfect/impur(rez final0)
Operatiunile de hedging pp anumite costuri:
-comisioane bursiere catre soc de brokeraj
-investitorul treb sa depuna in contul deschis la firma de brokeraj o anumita marja care reprez 10-20% din val tranz.
-treb sa dispuna de sume suplimentare pt a putea rasp eventualelor apeluri in marja facute de broker.
Hedging-ul prez anumite limite deoarece se poate initia doar pt mf omogene si fungibile si active fin care sunt cotate la
bursa.In Romania se tranz la bursa pe piata futures numai aurul.
Avantajele hedging-ului:
-compania are un control mai bun asupra v si corsturilor
-potentialul fin al firmei se imbunat,iar compania poate obtine credite mai mari deoarece poate demonstra ca a initiat o
operat de hedging(acoperire de risc)iar pierderile nu vor mai exista sau vor fi f reduse.