Sunteți pe pagina 1din 12

intubalie oro-

care necesitf,

Pregltirea preoperatorie a bolnavului


Dr. Dan Cristian

innint.u executtrrii unei interventrii chirurgicale. indiferent de v6rsta pacientului,


de
afecliunea penlru care se interneazil gi de durata actului
operator, bolnavii trebuie
le origen pregittili psihic, biologic ai chirurgical. Aceasttr preg?ltire preoperatorie
se realizeaztr
diferenliat in funclie de terenul bolnavului (virsttr, tare biologice),
de gravitatea bolii
pentru care se intervine qi de complexitatea operaliei
care va trebui practicattr.

Pregdtirea psihicd
Pregdtirea psihicii a bolnavului incepe din momentul internllrii qi
are drept scop
adaptarea bolnavului la noile condilii de via1tr, oblinerea increderii
in personlul medical
gi restabilirea echilibrului stru psihic.
pnxiei tisuliue de
la reechilibrarea Confortul este unul din factorii care ajuttr bolnavul str-gi menfinil
un tonus psihic
optim' Ideal este ca spitalul sil fie amenajat cu saloane mici (Z-4 paruri),
bine aerisite gi
luminate, cu o temperatur[ constantl de 20-22.C.
Paturile trebuic prevlzute cu somiere elastice, confortabile.
dezinfectate duptr
plecarea fieclrui bolnav.
Pentru servitul mesei este necesartr amenajarea unei strli speciale
unde bolnavul s.I
primeasctr regimul alimenhr' iltdicat pentru afecJiunea
sa, de la personal de ingrijire special
nstruit, curat imbrtrcat, care sil madfeste solicitudine faftr de cerinlele
bolnavilor. in cazul
:ncienlilor nedeplasrbili m0ncarea va fi serviti Ia pat pe mirsule speciale
cu rotile.
Vizitarea bolnavului de ctrhe rude sau prieteni este irnportantil in menlinerea
=hilibrului psihic. in acest sens trebuie stabilit un program de vizitare care str permittr
:':,lnavului contactul cu mediul exterior spitalului, dar. in acelaqi
timp, str nu derajeze
.tiYitatea medical[ sau str creezs disconfort celortalli pacien[i internali in acelaqi salon.
!: considertr optim un interval de vizittr de l-2 ore, dupii ce pacientul serve$te masa
:: prinz. La acelaqi bolnav nu pot veni in vizitil mai mult de 2 persoane odatd.
Cucerire.r increderii bolmvului se realizeaz[ printr-un cornportament corect gi binevoitor,
r=i de bolnav, din parlea perconalului de ingriiirc qi mulical. Bolnavul va" fi calmat de teama
:--:-ldomind la ghndul cI va suferi o intervenlie chirurgicalll cu posibile urmtrri nefaste, i
* i. explica, in termeni simpli. in ce constil bmla s.r qi ce posibilitSli terapeutice existtr, i se
r Frezenta bohavi cu acelagi tip de suferin$l. opera! qi cu evolufie buru,i.
Restabilirea echilibrului psihic al bolnavilor anxiogi se poate realiza prin administra-
-:- J: tranchilizante ugoare sau barbiturice (luminal, ciclobarbital, fenobarbital. diazepnm).

75
Pregitirea biologicl prilr tr:.rn.:- :
yi rispuil.,t.--. fi
Pregtrtirea biologicil a bolnavilor ce neccsilii intervenlii chirurgicale vizcazil atfit Treh-": i
cercetareit constanlelor hemoslatice. cit gi tmlamentul unor eventuale lare biologice ce prol'lc[- .j: : :it
ar putca ingreuna evolufia postoperatorie favorabillr. Un factor important in alegerea yi se pox[:. -*.ir
tipului dc pregiltire biologicil il reprczintil virsta pacientului. La bolnavii tineri, ftrril dec csu I l-'. - *:"
antecedente patologicc deosebite. este suficientil cercelarea hemoleucogramei, a timpului obligaron: - rm
de singerare gi coagulare, un sumitr de urintr gi miisurarea tensiunii arteriale. Regirnul R h in c:.1 r, :-' :r...

igieno-dietetic in zilele premergilloare operaliei va fi nonnal. Pe milsura cre$terii virstei ('t P:-;-rf
pacienlilor, investigaliile premergtrtoare operalici trebuie sii fie din ce in ce mai pacicn{i}r : - S
complexe pentru a stabili cu cxactitate starea biologicil gi eventuul a descoperi afccliuni tohstruali"_ .*i.t

nediagnostic:rte gi netratate pflnii la mornentul interntrrii. pulmonur-= i


In siluaJh in care sc der:cleazil modil'iciri biologicc se impune. ca premergiltor operaJiei, Clr urr-' -.-:
sii se corccteze mediciunentos constantele biologice gi sil se asimeze focarele de infeclie. pre- ,\i p,t< ,:m
Bolnavii tarali. cu evolu[ie lungii, in antecedente, a unor afecliuni diverse, necesitli J I P[." : --, ::
o pregiltire specialtr in lunclie de suferingil. ci la cci .- ".rG

n) Bolnavii denutrili necesitd cunoa$terefl tulhuritilor mclabolice ce pot duce pantr zisi lt tul-,-" _ !
la cagexie. Accqti bolnavi pierd din grcutate, li se diminui, pc lirrgtr rezervele adipoase. - T
Rc;.
mlsa musculartr, sunt palizi. cu edeme gi tulburlri trofice tegumentare. Reechililtrarea tlrstricc. -rr
lrebuic lilcuttr pe toate liniile melabolice. De aceea. aceq(i bolrravi trebuie s[ primeasctr c rista l rod :
"-,- I

perfuzii cu hidrolizate proteice, aminoacizi, hidrolizale lipidice, sflnge proasptrt, plasmil, ion0gri.lrJr.=: . ."- i
solulii cristaloide. deK=;i C
Un rol important in echilibrarea bolnavilor denulrili il are personalul mediu. care
trebuie sI urmtrreascl alimentiuea $i hidratarea corecttr a lor, aviind nevoie de un aport ilorei i ,- -m
rri i,
caloric de 3000-3500 cttl.lzi (normal 1500-2000 cti.lzl). trebuic:.i: - -m
=: ::
h) Bolnavii anemici necesiltr o investigare atenttr pentru cunoa$terea cauzei anemiei. .g r Pr:
Daci se constattr o anemie acutd posthemoragictr, cchilibrarea este scurttr gi se organ e-i.,-.- I

face cu transfuzie de sdnge gi mas:I protcictr duptr carc se intervine de urgenltr po.StOpu'rltl.:.: i
chirurgical pentru oprirea hemoragiei. Bolnavii cu anemii cronice, datorate afecliunii tlivcr.sc Sr., -: -tr
chirurgicale (cancere), prin pierderi mici gi repetate de sflnge, necesittr o echilibrare mai In :-- r,*
atenftr. acegti pacienli prezentirrd. aliituri dc anemie, hipoproteinemic. precum gi lrdtnirtistr., , . "-r..ri

modifictrri in echilibrul hidroelectrolitic.


Anerniile cronice de cauzit nechirurgicaltr necesitii tratament medical specitic pdntr /tr Pr-,;- _::
h echilibrare, in cazul in care afec[iunea chirurgicali nu este o urgenftr. re naili . Pn :- r ;i "

c) Pregiitirea bolnavilor cardiaci va avea in vedere adaptabilitatea dificilil a acestora probclor i*'_ rl
la modificlrilc hemodinrmice ce au lm in timpul qi ulterior actului opemtor. re rt ali i.tc u :.l ..-r-
in principiu, orice bolnav cunoscut cu canliopatie. sau la care examenul clinic Pre g:i[;: _"- .:
descopefl o suferinlil cardiactr, trebuie sil beneficieze de consult cardiologic cu ldnrinistrir: -i' r

stabilirea unci scherne terapeutice ciu'e str-i compenseze deficienlele cardio-vasculare. ntenfinerii L- -- i
Din momenlul in care afecliunile cardiace sunt compensate ace$ti holnavi nu mai ittsuf iciu.r'itc. o- 5
necesittro pregdtire specialil, ci doar o rnonitorizare atentil a funcfiilor cardiace intra- periton c:lr I.i.
gi postoperator de ciilre medicul de anestezie-terapie intensivtr. i) Pr.'-* -:l
ri) Pregiitirea bolnavilor cu lulburilri de coagulare se face dupii precizarea c\Arnencl: -_
- -- _:
caracterului tulburtrrii respeclivc prin cercelarea probelor de coagulare. aOIll pC I) Slri \, _ -_H

DacI suferinla era cunoscut?i anterior pacientului, sau dacil examintrrile de Bolnilll -- i

lahorator evidenJiazil postoperator vreun delicit de coagulare. acest lucru se poate corecta pie pre- 5i fn'. {

7(t
prin tritnsl'uzii dc masfl trombocitrui sau
administrarea rhctorilor de coagulare absenli
qi rilspunztrlori cle aceasttr lulburare.
qicrrle vrzetz.it atet Trebuie sil se lintr seama de laptul cll la mqioritatea pacienlilor
-
probele nu se thc toate
e tare biologice ce de coagurare posibile, aga cil o tulburare. aL
coagutare pooi" ,.epn preoperator
lortant in alegerea gi se poate rnanifesta intraoperalor cind
siingertrrilc pot tiatet ae mari inc6l pot duce la
olnavii tineri, filrii decesul holnavurui pe masa de operalie.
b.
obligatorie cunoa$rerea grupei sanguine a pacientutri
o..ru. ra operaliile de amproare este
lgramei, a timpului gi pregrtir;o" rang" izogrup-izo-
arteriale. Regirnul Rh in cantittrfi suriciente penrru a face faJi
necesittrliiunei-rransfuzii de urgenlr.
unl cre;terii viirstei e) Pregiltirea bornaviror purmonari tiebuie
sr linr ,.",no o.- iurc[ia respiratorie a
Jin ce in ce mai pacicnfilor (capacitatm vitall.- VEMS),
de tipul unei cventuale insulicienle respiratorii
descoperi afec[iuni (obstructive sau restrictive). clacil bolnavul
pulmonare au la bazd componente alergice.
.rt. ,n tuqitor cronic gi dacil clisfuncliilc
'cmergltor opera[iei, cl urmarc a stabilirii occstor factoii bolnavii beneficiaztr de gimnastictr
pre- gi postoperator. rnetricafie antitusivtr, rcspiratorie
ele de infecfie.
mucoliric?r, trronnoailar-atoare.
ri diverse, necesiti l) Pregiltirea bolnavilor digestivi vizeazl rcechilibrarea proteictr qi hi6roelecuolili-
cil Ia cci cu vtrrsirturi abundente in antecedenlere
recenle, prccum gi pregtrlirea propriu-
c ce pot duce pflnl zistr a lubului digestiv.
rezervele adipoase, Recchilibrarea hidro-eleclroliticil gi nutritivil
se face prin folosirea aspiraliei naso-
rre. Recchilibrarea gastrice, ca mrrsuri impotriva rcflexurui
.vdrsiituril, gi prin^ pertuzii cu sorulii
de
:buie sf, primeA.scl (ser riziorogic. grucozl5To) sau cu hidrolizare
:::li-119:
tonogmmii' se adrninistreazi ionii deficitari
pr".i... iri'prus. in runclie de
r proasplt, plasmf,, in organism (vilrstrtura rleterminil deplelie
de K. gi Ct').
onalul mediu, care Pregiltirea tubului digestiv vizeazit golirea acestuia
<Ie materii, precum gi rcducerca
ncvoie de un aport florei rnicrobiene dilr segmcntul tenninal in acest
sens. cu 4g-72 h preopcrator regimul
tretruie sii fie hidric sau hidro-lacro-z,harat.
administrf,ncru-seManilol 107o.
rea cauzei anemiei. g) Pregtrtirea holnavului hepttic este extrem de irnportanttr
deoarece licatul cste un
t e.ste scurtl gi se organ esen{ial in menfinerea homeostaziei organirrnului,
iar administrarea intra- Ei
ervine de urgenftr postoperatoric a drogurilor anestezice necesare
sufcrinlei chirurgicale pot delermino
datorate atectiunii diver^se grnde de insuficien{il hepaticii cu urmilri
nefhsle ,rupn or!:rnismrtui.
5 o echilibrare mai
nemie. precum gi
- .ln scopul protecliei gi stimurhrii activitllii hepatocitare. fr"np.rrro, se por
adrninistra vitamine din grupul B. apiterapie, reginr uogirt rn glucide
gi proteine qi strrac
in lipide, cu un aport caloric zilnic de Z-SbO_:OOO cal/2.i.
:dical specitic pdnii /r) Pregiltirea bolnavil<lr renali neccsiti cunoaglerea cxactil
a capacittrlii de excrelie
nli. renaltr. Prin dozarea constantelor sanguine specifice (uree, creatinintr,
aci4 uric). a
l dificil[ a acestora probclor lunclionale renale ;i analiza urinei se poate aprecia gradul
de insuficienltr
r)periltor. renalii acutir sau cronicil.
rc examenul clinic Prtgillirea constii in hidratarea prin perluzii cu glucoz:I 2070, solufii electrolitice,
ult cardiologic cu administrare dc diurctice, combalerca unui eventual iin,l.o,r, infeclios,
totul in scopul
e cardio-vasculare. menlinerii unei diureze de 1000-1500 nU24 ore monitorizatil pe sondtr uretraltr. in
cazut
;ti bolnavi nu mai insuficienlei aceslor miisuri terapeutice se poate ajungc ta hernodializtr sau dializtr
iilor cardiace intra- peritoneal?i.
i) Pregritirea bolnavului diabetic trebuie si aibii in vedee datelc ob[inute de
e duph preciztrea examenele clinice qi de lirborator qi se va face selectiv, duptr cum este vorba de un diabet
trc. cornpensilt sau decornpcnsat gi de urgenla intcrven(iei ce trebuie efectuatii.
cl examinlrile cle Bolnavii cu diabet aport de aproxirnativ 2000 caUzi la care se asociazii insulinotera-
tcru se poate corecta pie pre- 9i postoperatorie in vederea cre$terii intensittrlii arderilor tisularc tle glucoz:I.

77
Necesirul de pcrfuzii cu glucozll va [i administftlt toldeauna in asocialic cu insulina, dc F,., I
linindu-se seama ctr pentru ardereit tisularil a unui gram de glucozii sunt necesare 2 Ope r:j :
uniliili de insulinii. idclri.
In cazul diabeticilor decompensali. cu denutrilie avansattr $i ceto-acidoztr, regimul ?Ofit -
alimentar va [i mai srrac in proteine gi lipide gi rnai bogat in glucide compensate dc ..., .

corespunztrtor cu insulintr. cu r-'- i


Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice se va face prin administrarea de perfuzii. Supr; .

7) Pregtrlirelt lrolnavului otrez se bazeazd pe respectarea unui regim alimentar Iunie * -


hipocaloric qi utilizarea exerciliilor de girnnastictr, mai ales respiralorie, ceea ce va UII rri'.".
pennite o reanfenare a organismului gi revenirea la condilii de greutatc qi func[ionalitate i.
cit rnai aproape de normal. rezti - -
t) Pregiilirea t'erneii gravide in vederea efectudrii unei intervenlii chirurgicale va \
.1:
trebui str [intr cont dacil sarcina evolueaztr nonnal sau patologic. Se iau in considerare telrlr*. -
modifictrrile neurohormonale care sc produc in organisrn, in raport cu viirsta sarcinii, in [r'r'. -'
urgcnla qi amploiuea irrtervenliei.
spril;:*:
Pregltirea chirurgicall Irlt [ir i-- :

Pregitirea chirurgicalil a bolnavului, in vederca opcraliei. presupune aplicarea unor


mlsuri care sI asigure desfiigurarea actului chirurgical in condifii optime.
Igiena bolnavului trebuie avutil in vcderc inctr de la internare, cind va face baie
gener:rliI. apoi va ilnbriica rul'e curate. Dc lu aceasttr regulil lrebuie str facil exceplie
dorr urgcnlele majore a ctrror igienl va ll llcutii pe porfiunea de interes chirurgical.
In seara premergiltoare intervenfici chirurgicale bolnavul este din nou invitat si1 facl
baie generaltr. irnbractr lcnjerie cumltr. tegumentele plroase din zona de interes
chirurgical vorfi rase apoi dezinfcctate cu alcool gi derivali tle iod qi panstte steril.
Clisrna preoperatoric nu esle inkltdeauna necesartr. Acelaqi efccl se poate obline prin
administrarea bolnavului, cu 12-24 orc inaintc de operalie, de laxative u$oarc, cu efect
mai pulin brutal qi consumativ gi cu un mai mic efect psihologic ncplilcut asupra
bolnavului. Clisma estc instr obligatorie in chirurgia tubului digestiv.
Pregiitirea aparatului sau organului pe care se intervine se fhce specific pentru
ficcare i1 parte.
In cazul intervenliilor pe apamtul rcspirator holnavul va li aspirat de secreliile
-
traheo-brongicc gi i sc va achninislra medicafie mucolitil, iar pe masa de operalie va fi
aEezat de aga manicrtr incf,t str nu se productr inundaJia pulmonului strn?itos de cilre
o colec{ie pulmonartr contralaterall.
In cazul intervenliilor pe tubul digestiv, dactr pacicntul nu prczinttr leziuni care
-
sii detcnnine stagnarea alimentelor in segmentul superior digestiv (eso-gaslric), cste
suticientd restriclia alimcntaril din seara precedentii operafiei. Ciind sc constattr stazil
eso-gastricrl pacientul beneficiazil de sptrlilturl gastrictr cu aptr bicarbonatatii 40%
pcntru n goli confinutul slonracului, dupd care se lastr panil la/qi ilr tirnpul ilrtervenfiei
o sondii naso-gastrictr penfu evacuarea secretiilor de stazii. Din momentul inceperii
plpgiitirii bolnavul nu va mai consuma alimente.
Prcgiitirea colonului qi rectului vizeaz(t evacuarea con[inutului gi aseptizarea
segrnentului respectiv.
Golirea colonului se incepe cu 3-4 zile inainte cle operalie gi se poate facc prin
adminisUarelt de purgative ugoare (ciocolax, ulei de ricin) gi ernoliente ale scaunului (ulei

78

L
i c u insulina, de parirfinii) sau prin clismc evacuarorii.
Ullima clismii se va face c, 24 orcinainle
rt necesare 2 operalie penrru a rtrsa timp bornavurui dc
sr se.etacr orpr n..rrir iirn.r.l. pregtrtirea
idealtr a colonurui se thce ir.r,o*inrsr.ana-*aritnt
IttzX, regimul 2000 nl/zi) cu 40 ore inainte.rrc i"".".riil.
tlnt tn"rnii,r" variabild (1000_
compensafe
Aceasti substanltr asigurtr un numtrr
de scaune Ia inceput, cu matcrii mare
nuiae. uutinandu-se qi ,,spilrare.. antirogra<II
cu reducerea llorei rn-icrobiene. Pregtrli.en a coronurui
:u tlo pcrfuzii. .otouuiui cu ,ariroi-]" rr." suh stricttr
supmveghere rnedicartr, aeoiucce prin
irn alirnentar lumenul colonic produce deshidratarea
mob,izarea unei .ili;d
mari ae lichide in
. ceea cc vil utt ot:rslacol cu lendinltr
t.ur.i o organismului, ia, rtacr t otnavul prezinltr
de. slcnoz:ue p" .urnii ,-ilolul poare
dctcnnina inlrnrea in ocluzie.
un c liorurlitatc Pe perioadr pregtrtir-ii colonurui pr.r",,iur
reziduuri, drr carc si.l_i asiguree n"."rrrui"riorl". va avea un regim arimenhr sirac in
ururgicale vA Aseptizarea colonului se facc p.in--r,ori,rirtrarea
n corlsiderare tetraciclirrd), sulfamide gi chirniorer,pi. de antibiorice (neomicirrtr,
jrsta sarcinii, intervenlie. irn"nnnidazor) ,u ia_ii
ore inainre de
In inlervenliile pe vagin gi perineu se
va urmiiri aseptizarea cavitillii vagilrale prin
spiiltrturi repetate cu solu(ii .t". p"*.rgnnoi
,r. potasiu. .r".r*irl.'rptr oxigenad qi
lm tament confbnn an tibiogramei " " ""'
tlorei o"i,r secretri urgir.ri."''
p iicareA unor

\ e facc baie
i;rc i exceplie
s chirurgical.
i r itat sli facl
i.r dc interes
sric steril.
rtc ob[ine prin
]ue. cu efect
plicut asupra

rcc ific pentru

r de secreliile
npera[ie vA fl
li tos de c5tre

:,1 lczruni care


-sast ric ), este
:onstal["] stazil
\)natattr 40%
rl interven{iei
ntul ?nceperii

;i aseptizarea

)Ate facc prin


clrurtului (ulei
Pci- '-
CUllOii".'.
".--
[i'eitui,.-' r- -i
Ingrijiri postoperatorii
-_-l
Dr. Vladirnir Dirnitriu
dcnotli
clc Ia c'f.
circ u l.ri
Scopul ingrijirilor in perioada postoperatorie cste recuperiuea rapid?l a pacientului,
prevenirea sau, dupii caz. recunoagterea gi lratarea complicaliilor, precum gi asigurarea
il'ec\ e ni.'"
conf'ortului pacientului pinil la externalea rcestuia tlin spital.
cu rcspir-
In perioad.r posloperatorie ingrijirile acordate de asistentele medicale joactr un rol
lbarte irnporlant in evolufia tavorabilil a pacicntului.

ingrijiri postoperatorii simpte ntedicui-.


Acestea sunt acordate in cazul unei evolufii postoperatorii ftrr[ complica[ii. -s
de itli t,i' .
Duptr operulie. pacientul va fi transportat, fie in salonul de trezire. fie in seclia de
gcncrlri-
lcrapie inlensivl sau la salon, in funclie tlc tipul de interven{ie chirurgicaltr gi de trtt'rloul -..-
:lnestezic la care a fost supus gi de larelc asociate de care sulertr.
uncr)ri
l'runsltortr.tl pacientului din sala de opera[ic se face cu brancardul. Esl.e indicat ca
pe timpul transportului pacientul si1 fie insolit de medicul anestezist care sii-i asigure o
C'u lolil-r'
ventilalic oplimd.
-\, _

Asistcnta din scclia in ciuc este adus pacicntul trebuie sll ceartr informalii despre:
i,, s
tipul de operalie. pierderca de sflnge estirnalil, tuburile de dren, diagnosticul postoperator
refeftt 1.,
gi cornplicaliile intraopemtorii. lrl
Ptttul trebde sil tie curat gi incillzit. in secfia de terapie intensivil cflnd pacientul
este inctr sub efectul anesteziei este indicat ca patul str fie dotat cu bare de proteclie
lateralh care si impiedice ctrderea. -
P,' ;
In apropierea patului trebuie str sc giiseasctr: tensiometru. stetoscop. aspirator, un()r
aptrsltor de lirnbil, pipil irrrpotriva inghilirii lirnbii. tivi!tr renall. set de traheotomie, -tii
sursil de oxigen.
.',-l
Pozilia bolnavului itt ltctt trbuie sil permittr miqcdrile respiratorii gi elirninarea -t'
sccreliilor. Penlru bolnavii incii adormili dupil operalic cste rcomandabil decubitul
Irteral cu membrul pclvin flectat qi gurir oricntatd in jos astfel inciit s[ se evite aspirafia
iului. L.' :* j
secrcliilor gi viirsituribr. Decuhitul lateml cste recomandat qi pentru cei cu supuralii
lui cu i;-r, l
drenate. Pozifia Trcndelenburg este adoptalil in caz de ciculalie cerebralil deficitaril sau
pllgii :i .- - r
in caz de extcttsii orlopedice. Pozilia Fowller. serniqezAndit cu spatele spriiinit qi cu un l,-'
. t_
- -r
\

sul lrccut pe sub genunchi tlectali poate fi adoptatil din seam zilei de opcratie. Estc o Varslitr.rn. - j
pozilic odihnitoarc a memllrelor inl'crioarc.
Du: - r-.
Pozilia pacientului trebuie obligatoriu schirnbati odattr la maxim 2 ore. pentru ii:-: -,:
lregistraraa dalelor desprc bolnrtv. Asislenta lrebuie sii fie preg[titil sil dea datele pllcienlu. :.- :
desprc starer p{lcienlului, valorile pulsului. tensiunii a(eriale. temperaturii, drenajului, Ur;: : :
aspiraliei nasogastdce, diurezci, prccurn
;i dcspre eventuiilele altcnli ale semnelor vitalc. pen lru
.1 : -- l
Odalil cu depilgirea pcrioadei criticc postoperatorii imediate, riscul aparifici Dur, -".
complicaliilor scade. iir pacientul sete transferat din ATI in sec{ia de chirurgie. lsuprit r' ': J

80
Penttu urmtrrirea evolulici pacientului in perioadt dc colrvalcscen{I sora trebuie str
cunoasc:"I o scrie dc date clinice.
Faciesul trebuie sll revintr trepta{ la normal. Paloiuea, cianoza. faciesul vultuos
-
tretruie sil ridice problerna unor complicalii circulalorii, respiratorii sau de alttr naturtr.
Lirnba uscatil dcnotll o proastil hidratiue.
- Terrrperatunt modcral crcscultr (37.5-38'C) din prirnclc 3 zilc postoperator
-
denolil o bunii reactivilatc a pacientului. Febra ctue sc menfine. sau apare dupii 3 zile
de la opemlic , poatc fi cxpresia unei inf'ec1ii la plagtr. a unor cornplica{ii respiratorii.
circulatorii sau a unei reaclii alergicc.
rpidl a pacientului, Starea siste rnului respirntor necesiltr o urmdrire alcnttr fl amplitudinii gi
'c-
c uln ;i asigurarea -
I'recvenlei respiraliilor. in sindlomul de detrestl respiralorie acutil pacicntul este cianotic
cu respiralii superficiale ;i zgomotonse pentru care tblosegte mugchii respiratori accesori.
:dicale joac[ un rol Stirea de congtienlii a pacientului poate li evaluatil prin rilspunsul pacientului
-
la intretriiri simple sau la stimuli tactili.
Agitalia. dezorienlarea sau. dimpotrivii. apatia gi lorpoarea lrebuie comunicate
medicului aceasta unnind str efecluoze o evalutre aprofundattr.
Durerilc abdominale intense, sponhn gi la palpare, insolite
iomplicafii. - Starea abdomenului.
de imobilitatea abdomcnului, contracturil rnusculalurii abdominaie asocialc cu o stare
lre. fie in secfia de gencrali*t {lltcrafii contureazil un tablou clinic ds peritoniti. irr ocluziile intcstinale
r-hirurgicall yi de lablnul clinic constii din rhsenla lranzilului pcntru gaze. clurcri, distensic abclominalil qi
rrneori vilrsXluri.
'..lul. Este indicat ca Diureza se evalucazil cantitativ qi calitativ nolind eventualele nroditictrri de
I care sl1-i asigure o - ;i lransparen[1I.
culoare Valoarea nurrnulil a diurezei cste de tproximativ 1500 mVzi.
Rcluarea tranzifului se thce dcohicei in primele 3 zile.
i informa[ii desPre: -in cazul unei cvolulii postoperatorii tnvorabile ingrijirile postoperatorii sirnple se
rosticul postoPerator ret"erii la mlsuri carc au drept sc--op rchcerea ciit mai rapidii a pacientului.
Mobilirureu holnttt'ului lrcbuie [Icutil ciit mai precoce posloperator in raport cu
rsivii cflnd pacientul ttatura inlervenlici chirurgicale. Dupil opcraliile mici gi mijlocii mobilizarea incepe in pat
- u bare de Protecfie chiar in ziua opera{ici, itr coborlirea din pal se face a doua zi postopemtor.
ProJ'ilaxiu inlet:liilor in perioada postopcratorie se rclbr[ la prevenirea infecliilor
s tctoscop, asPirator' unor aplratc gi sisleme. clit gi la rncnlinerea asepsiei pllgii operatorii.
\e t de traheototnie' In scopul prcvenirii int-ecliilor este neces;uil limitarea vizitclor in salon in porioadir
postoperaloric.
nitorii gi elirn inarea Plaga postoperatorie va fi protejatil cu un pansament steril carc nu va fi schimbat
rrnandabil dccullitul in prirnele 6 zilc dach nu apar durcrile localc. tumel'ac1ie. febril sau pdtarea pansarnen-
slr se evite asPir:r1ia lului. La pltrgile cu potenlial seplic pansamentul se schimlil zilnic. Pitarea pansamentu-
ntru cei cu suPurafii lui cu secrelii situ s0nge. apalilia dureriklr locale sau a tcmperaturii impun explorarea
:r't'rntlil deficitarl sau pllgii gi schimbirea pansamentului.
tu'le sprijinit qi cu un Asigurareo r:onfortului li;lt: poate U realizatb prin calmarca durerii qi cornbaterea
i dc opera[ie. Estc o vtrrstrturilor. sughilului gi balonilrii.
Durerea postoperatoric inevitabilil duptr orice tip de opralie lrebuie calmattr. atat
:inr 2 ore. pentru impiedicarea declangi'lrii unor reflexe vegelative cu efecte grave, c0t qi pentru ca
-cglttittr sI dea datele plcicnlul sil igi rcia o vilr[ii ciit mai normali.
r pcntturii, drenajttlui ' Uneori durcrea disparc dupii: golirea vczicii urinare, riclicltrca rnerrrbrelor pelvine
u' :rrJtrlrlelor vitale. pentru a diminua staza venoasil sau dupil rezolvarea unui pansament prea sFens.
ilte, riscul aParilici Durerea incizionalii se combate prin lblosirea analgczicelor gi sfiltuind pacientul
dc chirurgic. asupra modului in care sii se migle pentru a nu pune in tensiune zonele rt'ectate.

8/
Stirnurarea elecrrictr nervoastr
neinvazivil de control al durerilor
transcuranar.
posrffirto.ii.
reprezinttr o
metod?l simpl?r qi
pacienlii c{re au
tendinla s:t vomiie vor li sfiitui(i
consume alimente qi lichide str srea riniqfiri in pat gi str
ceteva ore. in apropicrea paruruiiJuie nu
ttrviftr renaril curatf. Dup. ce.,i""ri"r'prci9niu1. sil se glrseasctr o
cu api. iar ren.ieria ,ei gura
schimbar,il. La'pacienlii ";dil;;;;;'r,
., ";,;;;;ecvenr ",r,"nsc?r
l:._nl,: gi pierderiloi
o evidenl?l stricril a aportutui esre necesartr
ii.tidi.n".
In anumite situa{ii cind viirstrturile
devin incorcibile estc recomandattr
la indicalia rnedicurui, unor,nticmeri.",r" folosirea,
efc., aspiratje gastrictr gi perfuzii.
iip, emetirar, ir;;,
,i"ro.,opro,rirr, sofran
Sughiful deranjeaztr atat arimentarca,
comb{tur. Aceasra ooatc fi rearizartr
cit gi-somnur pacienturui de aceea er trebuie
fie prin inrratarca rimp ,rr--irirute
(9'57a oxigen + s't'Cos..il;;iffiilI# de carbogen
sromacurui in crz rrc diraralic gasrrictr

i[:,,lffli:r:-XT:,1,Ji:,?[fl'o"'i,'i-c-'rire rebere ;";;; prin inrirrrarie cu


sau

Distensia abdomenului di, perioada


incurajarea mobilizifii pr.i"rtrtrrln,
de covarescen{tr poate combtrtuttr prin ti
ore )' Nercruarea transporturui pentru frt
roro"i.ea tubului di
gitzc(2g 4e minure ra 4
grr" oupr ilccste miisuri simpre impune
lredicului gi luarea unor mtrsuri consurlul
i,, .o,ir.J,,fA
Asignrorea wrci brute ttentilalii
,ri prevenirect complicalii lor iespiratorii.
Pacicnlii cu un .T
,:?lj]
_iiT:ii
",** ;. i:il
an e s ari p,i, ioi.
rezi
vhrstnicii, flm?lrorii r:i:
$r.ce.l
xTx
o patologie pulmonar.l preexisfenttr.
;?ffi lllT ;,,illl#
:u
trebuie tniorsi pE o p.*, pueiirr ..rpir. ,dan.
0r,,"?ji?l','i ff.:l' ei str tuseasctr cel

cei cu risc crescut de compricalii


,r".,r?t';Xftttff",,:t:indicalii' respiratorii vor ri
Incuriliarea mobiriztrrii pacienrurui
rircc ca acesta sii consume mai
aceasra si irgi imbuniltllleascil venlilalia alv.eolarlt. murt o, iar prin

Praye ni req compl ir:u1ii lor tt.onboemholi{.e


Formarea de ffombi ra nivelur
sistenrurui venos profund ar membrelor
reprezinttr o complicalie relativ pervine
frecveruli
Grupere de risc sunt reprezentate
.,
un potenfiar evorutiv grav.
insuficienftr cardiacii, precum qi
de: f"ir"r,ic
"e";r[;.liJi,;;;;;;;".n1ii
cancer, cei cu
cei care au fgst supugi
maJole pe.torace. etajul abdominal chirurgicare
superior. pelvis etc.
Acc;;ri pacienli bcneficieazr
ridicate asrfer incir ciculaJia ,.norrr
rr"Jilil;'o
pozrlie in par cu membrere pcrvine
ugor
,r'ri"r.ir,ru. pr..il ii i"'i","ri.ea ciorapiror
iiHlii;.flTl;,'fr3,T.':ii '. ,o, iot;; ;;;;'. pncum:rricc care asigurtr compresia
Bornavii trebuie i,curajali sd-gi
migte picioarele_atita timp cat
in pat, precum gi str merargi.iat sunt obrigali str stea
,ni ti*puiiu'posttit duptr operalie.
kirnele semne de romboflebittr pdfil;
sun-t tahica(ri.. t"t rit, dureri
edem garnbier; pacientur febuie in moret,
.e .i,iirr r, io, panr va ti consurrar
de medic.

82
rli sinrplS gi Asigurarea necesorului de lichide se realizeazll prin perfuzii intravenoase in
perioada imcdiat postoperatorie. Administrarea lichidelor per-os se face indattr ce
in pat gi .slI nu loleranfa digestivii o permite.
sc _ulseascil o In prima zi prostoperator se poate da aptr, ceai neindulcit, Iimonadil, zeamtr de
c llteusci gura compot. A doua zi se poate da supil dc legume strecurattr qi apoi lapte.
tistc necesartr Asigu.rurea aportului ulitnentur. Relulrea alimentagiei trebuie ftrcutil gradat avend
in vedere ci in primele 72 orc postoperator pacientul se gtrse$te in ileus paralitic
dtrti Ioiosirea, postoperator. Din ziua a doua postoperator pacientul poatc primi piureuri de legume,
prall'licl, sofran carne rasol pasatil, ou fiert. Odatd cu reluarea tranzilului intestinal, alimentafia poate fi
filcutrl l:fii restriclii cu exceplia celor operali pe tubul digestiv la crue trebuie
:eee el trebuie respectalc scherne speciale de alimentare.
c de carbogen Pacienlii opcn4i pe stomac lrcbuie si rntrniince mese mici gi respectate la intevale scurte.
ic gastricl sau Restabilireu trcutzitului intestinal. Primul semn al reludrii peristaltismului intestinal
rnflltralie cu il reprezinttr reluarea tranzitului pentru gaze.
Primul scaun trebuie sI aparii la 48-72 ore postoperator. Dacil acesta nu apare
:mbitutl prin spontan se pot folosi purgative u$oare gi clisme evacuatorii. La pacienlii operali pe colon,
Je minute la 4 rect ;i anus se recotnandX int0rzierea primului scaun plntr la -5-6 zile prin administrarea
lune consultul unui regim hidric qi a constipantelor. La acegli pacienli nu se fac clisme penlru a nu pune
in tensiune anastomozele.
Retenliu de urind poatc apiirea in perioada postoperatorie datorittr clinostatismului
prelungit, durerilor locale exucerbate dc rnigctrr'i, unei hidrattrri deficitate sau a unor
complicalii postoperatorii.
Micliunea poate fi
obfinutii uneori prin misuri simple cum a.r fi
conducerea
rtL)ni sunt cei pacientului la toalettr asigurfindu-i astfel intimitatea, ltrsarea unui robinet deschis etc"
r inlrl superior, BIrbalii urineazi mai ugor in ortostatism. Dactr dupii aceste milsuri pacientul (corect
hidratat) nu urineazd el va fi sondat de ctrtre medic.
,i tu$easc5 cel Asigurareo cottJortului ytsihologit: este benefic pentru o evolufie postoperatorie
riispunzhndu-i la intrebtrri legale de operalie, pierderea unei ptrr1i a corpului, viitomlui stru etc.
rrarorii vor li

ult O" iar prin


ingrijiri postoperatori speciale
Acest tip de ingrijiri se acordil in func{ie de diversele tare preexistente ale
prcientului, de complextitatea actului operator sau dc aparilia unor cornplicagii.
Pacienlii cu lare organice preexisten:c operaliei nccesiti o rtentie in perioada
postoperalorie.
rrc lor pelvine Bolnavii cardiopulmonari vor fi aEeza[i in pozilie semigezfindtr (iiowller). li se va
administra oxigen pe sondii nazal6, li se vor calma durerile cu promptitucline gi Ii se va
l;,rncer, cei cu
asigura o monilizare pasivtr precoce pentru a preveni trombozele.
ichirurgicale La hepatici, in perioada postoperatorie, este necesard controlarea periodicil a
constantelor biologice, refacerea volumului sanguin, administrarea de antibiotice cu
r pelvine ugor spectru larg care sd acfioneze asupra florei intestinale, vitaminoterapie qi refacerea
rea c iorapilor rezervelor glucoproleice prin perfuzarea de hidrolizate proteice qi glucoztr.
ri compresia
Nefreticul operat necesittr mtrsurarea diurezei, ureei qi creatininei, precum qi
adminislratea postoperatorie de steroizi parenteral, pentru diminuarea catabolismului de
bligali sI stea
glucide gi lipide. de reechilibrare hidroelcctrolitictr qi acidobazicS.
Tratamentul postoperator al diabcticului va urrntrri: administrarea in continuare a
ru-ri in molet,
insulniei (pentru menfinerea nivelului arderilor de glucoztr, scilderea producerii de
rn edic.

BJ
;:#:ff::l';:lnff'lI-''l*1 dc glucozl cu- insu^rinii piintr ar reruarca arimcnhlici orare.
ii ,n"g.. p,..ffi11';il#,q,:.',lii,rifl,::ll.'r--ii ,i. ,o,ui,'.,..ooriricc. rminoacizi
-,,1

roWff il
i".,'i'iiliir"i;ff:.iii::l'flhlil'ifl'J:l;Ti:il+;'[i;1 *l
:,:,d;,.j',1,J;llli'i"i
a,.' ii. uo iiil] j' o. rce lrrare. ;;;;, *
r
-!{

rnobiriznli;;;"*
r, i ch i r
fl?:, ;Xll,i:. :: '---'rice. prevenirc
i 11.. oi
,;ffi;:TiT::lj:,X'iilill; w[[w_ il
-,1
:,sc,nenca. o scrie dc
m,-rsuri spcciarc. ffifift: r,[G
""... .ii'.11i:i'::x1l,[J;l;i,iT;'';:..':']ju.r".,r: fiustl"Tmf,

i::!fl :l'"ifllilalf illxffi hrt,',,."*#i:*[,iii,tiilH[,T;:.l;ffJilfi,';


cuno;;tin1a mcdicului. '--"-' '-'ipralor al pacicnlului
trcbuie ,J#;;;;1,;; ,,.,'[ , ttlllTitIil
-i

La bolnavii rl
pere i ro, *J" r'i,,:o'.".:rJ, lll,:fi or r bdorn n a e
, l,; rnrir
ruIu r
i r mi- rlliTiliT(!
"rqane
" 5i ..rr,i.",,'iro' i, r,X?, J;:-i#1it",r.", r,{
Concluita in secfia ATI J, ,;

*"., #Il,lliffiiJtr
,lM

,r., in scclia de rcrapie_inrensivrj


lffi':[1i,,,Tr",|,^C.:'q sc adrcse tl[_r;" i
fl'

.;krJ1,'iiirii)_::"):,Iiiutff i{tjliil,ffi fi :ff,rh#rdd:


J:iiiifi i'i:ril;ruI# ;,#;.
nsa
'11*4 nF
J

'[ll:?:'f ;,,':il
",,.:tl''Jii:ld
_ menfinerea perrneabilittrlii *mg *fi
r. ' . .. \*."&Jl *-
:

---&
_ supr.avegherea continujl
cililor aedcne rJll-

i
!. -

.- administrate
po.i*tuiri ..t-
- i*rlil
; il,.{

.}ifltff ',r. _
-r - J^r
)I
:,,"..:,,:l.,,:tTf$ifi:lJii:s::iiHx.cu,,,roa,c,caspcc,c: ]I
pflflc.s:ru .nrpri in dccuhir ,,,i."i.,,'*rriX t:tpu' situal sub nivctul umcritoi;;1r;-;
^".,^,:l:'Iq,fi
h) controlul Iim '."X"l#ffi *{.-'"i; [,?

i,, pi. ji J i.ffi H: i ifi lfi : nf;; iiJl i;; 'q


:;' lffi
r') uspimlil excccsului
:f t;r,':, ;.; at

,*r.ir
-t

d: .-.,: ori csrc ncvoic. ,r. ,


._,r1crorrlrsrncrlclor
lrchuie cfccluartr cu
a!
-"{

llj
irrlrrxjus:j .la nivclul ., ,.l,ji"rrr canulc dc plitslic illil$ati bl;indc1c. .
'-fi

orolirringclui, ' i. ,.p"ir.a.'ri .sI


-_ - -i_Lt

r/) oxigcnolerani izohirtr'


rtlunci citnd csrc. indicartr. \- .* trJ
rnrrrci. o^;;ffiilila "--'rnrstra[ trebuie urnidificat p.i, sc rcrrrizc,z?r pc rub sru
penrt r-r p..rr.,,i- muco^ilsei rcspiratorir:
urJirrn*il; recipient cu apil,
-
-
-.:
.

r'ft
irl
.,il

- Tubul n.rnl ,..u.il


r cm vnui ;;i;;il:;::".1'1"'#X virrur stru dcpiiqesre :l- - "::
$T.,;I:.:X^...T: cu aproximaliv -:m
c) i,griiiror pxrcienrurui.r;;hrti.;;"#:::';tt^11.r.:,pc l"a1a pacicnrurui.
, p",iri.i.,,i;;1,:ilTi,[il:tr o scrie dc aspecre specilrre
. : : -:
;ilffi:,X.#g,"
rt:

r4l
.ri ,,,rri.,iffiil,'J';l ;ff.:il',:i::ii:1 inti,r,,rrrc nu (rcbuic
s,
. canula trchuic
aspirati
ililll,f:
pcriodic
cadtr pcnrru
-t
i"'',hl,r dnm
..- ll

I;,U;ii:t*":il?#.':oy
s, p.rffi ;t'ITic
I 3 ore pcnrru;;,,fl
:,ii pu lnonarcGffi
am lrcle
a preveni reziunire traheare. :s
ff :U
insariirii.,"n,,',rJu-,-.::Jil*J,,1;;i#ffi fllffi ff 'l;r::J;'Xl,i#ffi
1"",r

ffi ;,;l*:l -

_\
lft_ f
_

*_r_l
.*

-!--J-:ru

81
,limentatici orale, ' agitalia poate li cauzalii de: hcrnoragie, axtixicre, glob vezical. lrezirea pacienlului
rlitice. ilrninoacizi din anestezie.
. u spectru llrg.
. paloarea apare in hemourgie, $oc, stop cardiac.
rnn[riti in sec{ia ' cirnoza poate li semn de obslruclionare respiralorie. foc. stop cartliac.
i.-'n satc pierderile ' faciesul hiperemic poale semnala supraincircarea sistcmului circulator, hiperca-
pitcienlii trebuie pnie. sau poate aptrrea dupi rransfuzii de siinge.
. presiunea artcrialil gi alura ventricularil trebuie rrlsurate Ia iurniltate dc orf,. Se
tr lrs uri speciale .
raporteaztr alura venlricularir sub -50 htrttri/minul sau peste 120 btrti1i/rninut. pulsul
cdtllr cc privegte neregulat. precum qi tensiunile sistolice sub 90 mmHg.
I -'.1 riispozitive lor " respiri{ia trebuic si fie regulatii. in ritm $i amplituclinc. $i insonoril" inspirul
ridusi imediat la zgomotos indicl"t clbstructia cililor rcspiratorii supcrioare.
'temperatura milsuratil o dattr pc ortr poate semnala instalarea unor st?iri septicc.
trornboembolice sau chiar a gocului.
;l
urm ['tri starea
. diureza sub 500 nl/z.i in insuficinelil renali sau 1;os etc.
ttu-Stinal.
g) Pansametttele imbibate serosanguinolent frct schirnbate dacil nu existtr o
fi
contraindicalic cxpresir a mcdicului in acesf sens.
Mcdicul trcbuie avertizat dactr pmsarngntul es(e piitat cu: singe proasptrt, biltr,
urinl. lichid inlestinal etc.
prrcicnlilor allafi ft) Trebuie unntrrite canlilalea ;i tipul lichidului drenat pe fiecre tub cle tlren.
rlrric irne dialI. i,) Schinrb:uea poziliei pacientului anestezial sau incoglient trebuie tiicutii bhnd,
Lt.r singur, avlind lilrir grabil, aviind in vedcrc cI mecanismelc compensatorii sunt inhibate qi orice
; tli stare .
migcare brusc[ poate duce la sctrderea tensiunii arlerialc.
tt-'Z0 unnSl0arele
La pacicnlii aflali in starc dc inconqticnli o perioadl mai lungir schimbarea pozilie
trehuic str aibil loc periodic pentru a preveni apatilia lcziunilor de decubit. Odattr cu
schimbarea pozilici sc vor mAsa zonelc pe ca-re s-a rcalizat presiunca anterior pentru a
slimula circula[ia.
7) Admhistratea intmvenrmsii de solulii necesittr o supraveghcre a urmtrtoarelor probleme:
htclarelc aspccte:
niu'rilor gi in[r-o
' trcbuie prevenitii ieqirea acului sau branulei din venil prin lixarea corecttr a
acestora cu benzi adezive.
IIiiC: . aparatul dc perfuzie uebuie sI fie intcgru ;;i steril in momenlul instalilrii perluziei.
trc dinli pi care . tipul lichidului pertuzat trebuie sI corcspundir indicaliilor medicului.
' rata dc adminislrate (nr. pici'rturi/milrut) li cantitalea totaltr trebuie sil corespundil
rutl-r c'u [rl0ndc[c, indicr[iilor medicului.
illr aspiralor qi 'in cazul lblosirii unor solu{ii perfuzabilc aflate in l'lacoane de sticltr
acestea trebuie
schimbatc sau perluzia lrebuie opritd imediat ce solulia din flacoane s-a terminat pentru
Irzlti pe tub salt a preveni instalarea unei ernbolii gazoasc.
ccipient cu lrpli, ' mentinerca un timp mai indelungat a unei branule in ventr poatc duce la instalarea
f'lebitei de catetcr manifestatii prin scmne locale cle intlamalie gi aparilia h palpare a
cu aproximativ unui corclon subcutant dur ;i sensibil. intr-o atarc situafie se impuie i-nl5turare:rim-ediattr
:n tului. a branulei din venil precum gi aplicarea tratamentului indicat de medic (antiinflamatoare
r-'Cte specialc topice locale. antiagregante plachetare, antibiotice).
' aparilia reacliilor alcrgice, a l'ebrei. sau modificarea sttrrii generale trebuie sli
:i cadi penfru duci la opriret perfuziei.
l'rezireo bolnavului din anestezie poate avea loc in mod linigtit sau poate fi insolittr
de o serie dc incidente gi accidente anestezice cum ar fi: rccurarizarea. stopul cardiorespi-
iunile traheale. rator, aspiratia secreliilor. hipotensiune:r arlerialil etc.
:inrea respira{iei. Asistenta trebuie str unntrreascil continuu pacientul in
aceasltr fazr sii ;i
rii rnomenfului semnalcze oricare din urmtrtoarele semne clinice: paloarea, respiralia superlicialil, pulsul
accelerat, neregulat sau slah; transpiraliile reci. hipotensiunea arterialil, cianoza.

85
P. acientul poate prezenla grefuri gi virstrruri posraneztezice pentru
a ctrror evitare
sau diminuare i se administreaztr tratamentur prestabilit de rnedic.
Dac:I stiu"ea pacientului esle satislhciitoiire Ia trezirea din somnul postanestezic,
acestuia i se schimb?i pijamaua. este spillat pe fali ;i mdini gi i se d[ ,pe p"nt , n_gi
clilti gura.
.lrrgt'ijirea posloperalorie imeclialci u ltucientului cottstient vize11z;_ in linii mari
aceleaqi obiective enuntate mai sus, activiritea asistentei fiind facilitartr de cooperarea
pacientului.
O aten{ie deosebittr trebuie acordatil calmit'ii durerilor gi a agitaliei de dupii
trezire. asigur'trrii unei hidrattrri corecte prin reintroducerea
per-os gi combatedi vilrsilturilor gi men[inerii diurezei la
treprattr n nportrtui lichi4ian
valoii no.rnot..
Pacienlii fdril sondii urinar?I trebuie str urineze in primele
i,, ,;.'.
r-:l

6-12ie de la operalie.
Reluarea micliunii in condiliile unei bune hidrattrri este facilitatit D:. -t
de pozilia qezhndr gi -LJ

de asigunu'ea intimit:iFi. pacientul cu glob vezical acuztr o ,.n^gi.


de micliune
imitenttr asociattr cu disconfort atrdomiial, iar la palparea
abdomenului prezintd o T
tbrmafiune hipogastrictr (vezica urinard destinsil). Ui astfel
ae pacient va fi sondat de
ctrlre rnedic. Sonda trebuic conectattr la un sistem colector
steril, iar cantitatea de urintr
din ca de ore precum qi culoarea acesteia trebuie inregistrate gi
irportot..
Pe mtrsurii ce tensiunea qi alura ventriculartr rev-in la no.*nt
iar starea generall
se arnelioreizil pacientul va-trece intr-o pozilie semigezidii, apoi gezindil
p-.rtru o
permite expansionarea nonnartr.a pltrmf,nilor gi pentru
a-facilita crienajul.
Asigurarea confortului fizic prin combater-ea duretii, grelii,
sujhilului, tusei gi a
distensiei abdominale. alilturi de promovarea confortului
postoperatorie favorabiltr cu restabilirca echilibrelor
iritri., iniesres. o evolufie
tulburate de boaltr qi actul operator. SrrculI
odattr cu din perioada critictr postoperatorie inrediattr pacieniur va fi mutat in VOlUil,;. :il
le.uirea
seclia de chirurgie unde va beneficia oe ingiijirite specifice p.riora.i
o. convalescen!tr. a func:ll.,r
tri.ln Sp.rl; - :,;

$e I'lc-I:t,. >
alter:rtr lx
:w
pac ie r,l - -;
-'
jL
pacieni:- -,*
durenir-'r. r
:(
vedera.r :; r

-1:I
-
-:.:
*,*
hentc:t- -.1
chirur:i:l-:
Centlt.'ri; Ttr
(pinI l-, ::
tendinli r
pr)-\ toPs:J3
pleuri" rc
henior:'*"rd