Sunteți pe pagina 1din 7

Metoda de cercetare istorica

Metoda de cercetare istorica este utilizata in evolutia unor fenomene sociale cu


impact asupra educatiei sau cu scopul investigarii antecedentelor istorice ale unui
fenomen educational actual.
Analiza realizata in urma investigarii antecedentelor istorice pot constitui
fundamentul exlicarii unor evenimente ,actiuni ,decizii actuale ,poate oferi date care sa
faciliteze intelegerea evolutiei gandirii si practicii educationale.
Fie ca utilizeaza tehnici si instrumente de cercetare precum interviul ,studiul de
caz,analiza documentelor curriculare ,etc., investigatorul trebuie sa specifice nu doar
sensul unui concept ci si contextul in care acesta a fost utilizat.Definirea ambigua a
conceptelor si sintagmelor duce la diminuarea relevantei istorice.
Implicarea subiectiva a investigatorului in prezentarea si explicarea unui eveniment
,valorile si interesele acestuia ,ecuatia sa personala pot sa determine distorsiuni ale
analizei istorice.
Principalele categorii de metode prin care se culeg date si informatii referitoare la
problema studiata si care pot contribui la explicarea si solutionarea acesteia pot fi
clasificate in :
Metode si tehnici descriptive
Metode exmerimentale
Metoda istorica face parte din categoria :metode si tehnici despriptive.

Metoda de cercetare istorica reprezinta o modalitate de investigatie pedagogica


indirecta, de operare cu ajutorul documentelor pedagogice istorice, aparute in decursul
timpului (documente de arhiva, inscriptii, scrisori, edificii, obiecte didactice, picturi
didactice, realizari ale culturii materiale si spirituale etc, care pot oferi informatii (date)
despre educatie si invatamant, fie direct, fie prin extrapolare. Pe aceasta baza s-a putut
aprecia ca scoala pe teritoriul patriei noastre are o vechime de peste doua milenii si ca
nivelul ei de dezvoltare era asemanator cu cel al scolii din tarile Europei. Este nevoie
de verificarea autenticitatii datelor. Este nevoie de analize si interpretari in spirit critic
stiintific si nu de exaltare.
Obiectul istoriei nu se limiteaz doar la evenimentele politice, cum ar fi de
exemplu btliile sau faptele conducatorilor el cuprinde i aspectele economice,
sociale i culturale (uneltele, ocupaiile i organizarea oamenilor, creaiile artistice i
credinele religioase, viaa de zi cu zi etc.).
Chestiunile istorice implic contururi ct mai precise. Ele nu se ntemeiaz pe
speculaii sau abstractizri. La fel se ntmpl i n cazul izvoarelor,care nu sunt
selectate ntmplator, ci n direct concordan cu problema aflat n discuie. Critica
reprezint de fapt dialogul dintre istoric i izvoare. Istoricul are n vedere autenticitatea
sursei. Dac izvorul cercetat se dovedete a fi un fals, este necesar s poat fi
identificate autorul, perioada n care a fost realizat i eventualele motivaii.
Interpretarea presupune analiza izvoarelor ntr-o succesiune istoric i exprim
eforturile n direcia construirii unui raionament. Este analizat funcia izvorului
consultat ( destinaia sa); intenia pentru care a fost redactat;tendina pe care o exprim
( dac este sau nu conform diferitelor judeci sau puncte vedere exprimate n epoc).
Istoricul formuleaz ntrebri documentului i analizeaz rspunsurile pe care acesta
poate s le ofere. Numai astfel se pot emite judeci valoroase despre trecut.

Metoda istoric constituie o reflectare a istoriei obiective a fenomenelor, a


dinamicii i a dezvoltrii lor. Acest fapt explic pregnantul caracter de generalitate pe
care l are metoda. Importana sa este predominant n tiinele care se dezvolt destul
de repede, cum ar fi istoria, sociologia, etc., dar explicaiile se extind la numeroase
alte discipline. Aduce n p lus, fa de metodologia particular a
fiecrei tiine, posibilitatea de a cunoate, n dinamica
d e s f u r r i i l o r , a d i v e r s e l o r a s p e c t e a realitii, n opoziie cu viziunea
static. Pentru biologie, ea a permis cunoaterea unor t e z e d e b a z , p r i n t r e
care i ontogenia repet filogenia, care a fcut posibil
nelegerea unor fenomene. Prin scop, nu poate fi restrns la nregistrarea empiric a
variaiilor cronologice, ci urmrete dezvluirea legitilor care controleaz istoria.

Prin urmare, istoria este o tiin totalizatoare; nimic din ceea ce s-a
ntmplat nu i este strin sau indiferent, totul devine obiectul su de cercetare.
Istoria nu se poate face ns fr documente, nelegnd prin acestea documente
scrise, figurative sau transmise prin alte metode. ntruct sursele (izvoarele)
reprezint materia prim a istoricului, trebuie s vedem cum putem s folosim
informaia pe care ele o ofer.

Metoda istorica se refera la studiul sistematic al unor evenimente din trecut si


este amintita in lucrarile de metodologie a cercetarii in stiintele educatiei in asociatie
cu probleme predilecte precum istoria unei/unor institutii educationale, a unui curent
pedagogic, a unei personalitati (Best, 1977; McMillan, 1992). De asemenea, metoda
istorica poate fi utilizata in cercetarea evolutiei unor fenomene cu impact asupra
educatiei sau investigarea antecedentelor istorice ale unui fenomen educational actual.

A. Moehlman s.a. propunea in anii 70 (citat de Gall, Gall si Borg, 2007) o


clasificare a temelor de cercetare istorica in educatie, utilizand drept criterii sursele de
informatii la care se face apel si tematica studiilor: bibliografii de factura istorica
(istoria gandirii pedagogice intr-un domeniu sau intr-o arie de interes), istoria generala
a educatiei si a invatamantului, istoria legislatiei educationale, biografii istorice ale
unor mari personalitati care au influentat reflectia si practica educationala, devenirea
istorica a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalitati, curriculum,
evaluare etc.), abordarea istorica a unor institutii educationale, istoria reformelor
educationale, critici ale unor evolutii actuale ale sistemelor educationale prin prisma
istorica, istoria comparata a educatiei in spatiul international, istoria problemelor
contemporane ale educatiei. Fiecare dintre aceste directii de valorificare a metodei
istorice presupune demersuri elaborate si surse de documentare specifice.

Am putea asocia acestor consideratii si remarca potrivit careia toate cercetarile


contemporane debuteaza cu aspecte istorice privind studiul problemei de interes. Orice
articol sau lucrare mai ampla se deschide cu trecerea in revista a studiilor de referinta
in domeniul vizat, criteriul cel des aplicat fiind cel istoric.

Tehnicile si instrumentele de cercetare prin care se realizeaza metoda istorica


sunt diverse - interviul, studiul de caz sau analiza documentelor sunt utilizate cu egala
frecventa in studiile istorice. Tehnica specifica metodei este insa analiza documentelor,
care consta in descrierea, explicarea sau teoretizarea unei marturii, a unei experiente,
a unui eveniment sau a unui fenomen prin modalitati specifice de sistematizare si
ierarhizare (Sax, 1968; Johnson si Christensen, 2004).

*Valoarea pedagogica a documentelor si vestigiilor istorice:

Utilizarea inteligenta a documentelor sau a vestigiilor trecututlui in invatarea


istoriei reprezinta o imensa valoare pedagogica . Contactul direct cu documentele sau
cu vestigiile istorice ,investigarea acestora cu atentie, ii ajuta pe elevi sa reconstituie
sau sa recreeze fapte si momente importante din trecutul istoric ,sa observe in detaliu
si sa analizeze ,sa emita ipoteze .Dispozitia de a invata este alta acum:elevii participa
cu interes si curiozitate la studierea documentelor ,iar cunostintele noi apar ca un
rezultat al unui efort propriu de cautare ,de descoperire a adevarului istoric si nu
constituie doar ca o simpla inregistrare a unor date comunicate de catre profesor sau
manual.

*Conditii de utilizare a documentelor istorice :

Mai intai este necesar sa se precizeze cu claritate ce obiective se urmaresc prin


cercetarea documentelor date .Apoi sa se asigure o prima observare libera a
documentului ,fara a se da indicatii prealabile elevilor ,lasandu-i in deplina libertate sa
sesizeze ei insisi unele amanunte,sa isi formuleze propriile impresii ,remarcile lor
personale . In continuare profesorul ii va antrena pe elevi intr-un exercitiu serios de
lecturaanalitica si activa a documentului dat .Atunci cand elevii si-au insusit metoda
lecturii documentului,observatia se poate desfasura liber ,pe baza unei suite de
intrebari scrise ,cuprinse intr-o fisa de observare. Intocmite aceste fise ,elevii
intreprind exlorarea si descoperirea ,explicareasi ilustrarea ,isi precizezza punctul de
vedere ,scotand in evidenta masura in care au observarea . Unul si acelasi document
poate fi supus deodata fie observatiei colective, fie observatiei pe echipe.Prin
confruntarea fiselor urmeaza sa se ajunga la o sinteza a datelor retinute .

Reguli de utilizare a metodei istorice (Best, 1977; McMillan, 1992; Gall, Gall si
Borg, 2007):

Conceptele si termenii trebuie utilati in maniera consecventa si specifica.


Definirea ambigua a conceptelor si sintagmelor conduce la diminuarea relevantei
metodei istorice; in contextul cercetarii istorice este deosebit de important ca
investigatorul sa specifice nu doar sensul unui concept, ci si contextul in care acesta a
fost vehiculat. In raport cu perioade si spatii geografice diferite, un anume concept
poate fi inteles diferit.

Co-ocurenta unor evenimente sau fenomene nu conduce in mod necesar


la relatii de tip cauzal. Ca si in cazul altor tipuri de cercetare trebuie evitata capcana
interpretarilor de tip cauzal: daca doua evenimente sau fenomene se asociaza intr-un
anumit context, intre ele se pot stabili si alte relatii decat cele de tipul cauza-efect.

In cercetarea istorica faptele si inferentele nu trebuie confundate. Un exemplu


concludent poate fi interpretarea inadecvata a unui fapt educational: un articol
legislativ poate mentiona ca invatamantul de zece ani este obligatoriu pentru toti copii,
dar acest fapt nu echivaleaza cu valorizarea de catre societate a scolii si a educatiei,
dupa cum nu inseamna ca toti copii parcurg anii de scoala obligatorii.

Sursele secundare de informatii (de exemplu, analize ale fenomenelor


studiate care contin documente de interes la care nu avem acces direct sau contin
marturii indirecte) trebuie utilizate cu prudenta. In cercetarea istorica sunt preferabile
sursele primare (marturii directe ale persoanelor care au fost implicate in derularea
unui eveniment; documente redactate in timpul desfasurarii evenimentului studiat;
cladiri, articole de interior de tipul mobilierului scolar etc.).

Autenticitatea, precum si fidelitatea prezentarii unui eveniment sau


fenomen trebuie riguros evaluate.

Ca si in cazul altor tipuri de cercetari, datele obtinute prin metoda


istorica nu trebuie generalizate cu prea multa usurinta. De exemplu, informatiile
despre anumite documente sau persoane nu dau intotdeauna masura elementelor
dominante ale unei epoci.

Avantajul utilizarii metodei istorice in cercetarea pedagogica consta in


posibilitatea studierii sistematice a unor evenimente sau personalitati. Analize ale
acestora pot constitui fundamentul explicarii unor evenimente, actiuni si decizii
actuale; ele pot oferi date care sa faciliteze intelegerea evolutiei gandirii si practicii
educationale.
Limitele metodei istorice decurg in mare masura din implicarea subiectiva a
cercetatorului in prezentarea si explicarea unui eveniment; valorile si interesele
cercetatorului, ecuatia sa personala determina cursul analizei istorice. Simplificarea
datelor istorice si generalizarea unor explicatii cauzale constituie capcane in cercetarea
istorica, la acestea adaugandu-se erorile de identificare a faptelor si a situatiilor
relevante in opozitie cu cele irelevante. Sursele primare de informatii sunt adesea
dificil de accesat, iar identificarea lor este costisitoare si cronofaga. Datorita acestor
dificultati si limite, metoda istorica este, in general, utilizata de cercetatori
experimentati care au la dispozitie resursele necesare unui asemenea demers
Bibliografie :

Metodologia cercetarii stiintifice in invatamantul primar si prescolar / Mihaela Paisi


Lazarescu .-Pitesti : Paralela 45 , 2011
Sursa web: www.scribtub.ro
Metode de invatamant/ Ioan Cerghit ,editia a IV-a ,rev. ,Iasi : Polirom ,2006
Grila de observare .............................................................

I
1

10

S-ar putea să vă placă și