Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
DE
GEOGRAFIE
JUD LE PATRIEI
dr. L, BADFA
d. doc. P. GASTESCU
G U. I ACO B
Cr d.. V, TUFESCU
dr . I VELCEA PR EF AT A
litici, la l,apo8 Ei una neoliticb la TlrgEoru Vechi rii Suditi ii rt|i(,iure.Cu aceasti ocazie a ltat liinii regiunea Ploiciti.
(A as i.slrnic, 1971). Din timpul statului dac se nrentioDeazd ln rxul 1952,clupi reyizuireaimptulirii admini8tratiye, intrc
ca lo.alitSli Tlrggor, Tino8u (Tiasom) gi Drajra (pmbabil l;rrilele lcgirnii Ploiesti elau inglobate fostele judet Dim-
Ramiilara), iar ilin porioada,ocupatiei romane s-au tlAcoperit l{rritl, Pmhora, Buziu !i o parte din judetul Rimnicu
.asl rel de Ld Dra,jna de Sus, Ililiegti qi T'rgqor. precuD gi S:il1rt.
urDrelennui val de ape,mrel& sud qi sDd-vesldc l'loic4li. Dlo ln ltltt8 a avui loc o noud impirlire teritorial, a !5rii,
eloca migntiei lopoarelor (6e4.\aI-XI) 8-au p66trat [nncle trxtsDrrzi,toarc unei noi etaDe alc dezvoltare economicd. Cu
unei celxli la Bloo gi sc me!{iooeazia$ezdrile$ efli T'g$or' ,,"r,,r"in ocazie, rgiuna ailministmtivd Ploieqti a lost divizati
ii Buro!. .ln secolele X tf XVI fi$tleazi ra lirgnri r'rxiirxpor'. in l rei [nitdti mai mici, gi anume judelel Dlmboyitra, PrEhoya
tantc -Tlrglor, Ghryhi-ta Ei Ploiefti. si l3uzir. Act[alul judt, Prahora aliferd, lntlacltlra de judelul
In secololsXv*xvl, teritoriul Ro reniei em irnp64it l'[ihova dinainta atrului 1950, in se["qul c5 limitle lrri :ru
h judele. Judelul Pra;hora, cu o intinalere nult mai micd tlecit lii.rl in rfari or",!ele Prcaleal Si l{orcni, care au fost inglobate
astlzi, euprinalea trinutul yiilor Prahovci qi Doftanei, prec jlnl,l.lor Brn$or qi, reRpeclit. lrimbovila. in lin,p ce omlul
fi regiunea de cimpie ilintrc Cricoru Dulce fi Cricol:u Sir.rt. \lr/il :, rrenul, de la fosrul judel RLrzd[, la Plabora.
El se inyecina la a,puscrr judetul Dinborita, iar la dsdrit Limita noxlicd jln.d,eluhi Pl?lhoya (sprc judelr BraEoy)
cu judetrul Si,cuieni sau Saac, care ctrprindea cea mai marc rr' i! general alireclie ^vest - est, urmirfurd - cu mici exceptii
parte a bazinului TeleajeDului, o parte alin bazinul B[ziului "linirr celor r|ai ma tuIltimi. Ea poroefte din dr'ful Omu (2 507
!i sc lrelungca il] Burl, in cirxpie, pinl in zoDa ale contluetrl* r.r). u[ triconfrnil al lfuritelor dintre judetle Ilrahova, Bmfov
a Pn ;ho vcicu CricovuS blat,(Itcater i a Z a h a l' e s c u , :i l)inrbovila, fi trcce prin drtul Diham {r 582 m), traverseazi
1 9 2 3 : O . C. Giurescr. l95i). rill I'l'ahova !e la nord de localitatea -{zrrga, lasi sprc sual
Jude1,u1 Sdcuieni,situat lnlrc judetclc t'I:ihora qi Buzifl, rirfurile Crbbucetu Azugii !i Neamtu (1913 m) din 'uuntii
menliollat oa aiarc in 1645, a, arut o riati economici infb- { I illx)!r ii coboard la obi4ia Doltanci ln Pa$ul Predeluq (1 295m).
fitoere polarizati, de drumul tm,nscarpatio ee trece* pestc lr, r,ici, rllminal In curs sinuos, trece }rir vifurile Stoler t1]tdr
Muntele Td,taru qi de eele doud,Iamuli ale lni : una,pe Teleaicn I lirnu i1 :i93 m) qi Bobu Iare (1 75i m) din [Iuntii Grohoti$u'
ii alta pe rdil Zelotin - Rhca Chiojdului ti Ituzd,u. Odnti cu , r,l)oal.{in Pasul Rntocea {1 2{i7 m), atjnge virtut Ciucaf (1 956
desclialereanoului drum tran8carpaticale pe'ya:leaPrahoyei, r,). (.oboari. din nou, in PaBul Boncula (10?5 m) de L:l obir'
tn 1189,incepedeclhul juiletdui Sicuieni. Retedinta se rnuti Teleaienului ii Buz5ului. ea, in {iele din urm6r 3d trea(i,
'iil
ile la Yi,leni la Buc,l)y, iar Ploie8tii, devenit nod de rdscroce t,nn f-idurile Titaru M:ue (147? m) ti Tdtnrutu (1 112 nl).
a dlunurilor sprc Xraqov qi lloldor'a, preia trcptat functiile \,1..1 (lin urmi virf constituie un al doile triconfiniu, la lntil-
ecoDomiceqi aalmjnistrative.D$fiintarca jliletuld Sianieni rir',r liuritelor jualctelor Pmhora, Rlt$or Ei Bnz5,u.
la rlata de 1 ianuarie 1845 a!?rre ca fheascr. Prin ilnptrtirrer Li tUa dc est (sprc judetul Ruziu) are direclic genetau,
teritorirdui si,u tntre judetele iNecinate, judet[l Prahoya se \\ sll si str;,bate }) dnd munlii, dealudle fi cinrpia. Din
extinde slre est pind dincolo do bazineleToleajcn[ld li Cri- 1|lnl 'l,rtnrutu ea urmeazi ralea Siriul[i ]larc, tral'rseazd
corului Sdrat, iar ilr cimpie pin5, aproape ale llizil. \,,rl, ltisc:r cr C.rle [i Risc:l firi Oale, merge lal.l.lcl -ctt Risca
Cu acRtcotrtnr',jndetul I'rahora se mcntine pini dupi I l,i,,irlllui:{i trayerseazi alluertul acestia Zeletin. Lr conti-
cel de -al doilea rizboi monalial(1950)chil, ca rrmal a dez i,'li,r' ! se rotette sprc est, tltinginal v {ulil Salcia {716 m)
roltdrii conditiilor ?olitic qi social-econoniee, s-a pmcedat la s' lf irnx llotilor (737 m), iar apoi taie valea superioafi, a
o noud impertire administratird a terito rrllti tidi, in rcgiutri \ i', ,,r lui ii culurex Ciortei fi intl.i in (irntie la est ilc locili'
1
t5lile GuIa Va&]oi qi Mizil. Cu un coutor sinuos, limita se , u st'in6r'j,'l,lrlaLe.sllibStuta de vbi largi, Si cimpijh !e'ede
continuS pind in yala S'rata. .r iDlintuic ulciilui,oduD vast amfitalru.
. Linila ,pird.d e jtrdetsltri Prrboir, (spre judetut Di' -
-Dovita) intrc eel nlai inalt pnnet - vtuful Omu (2 507 m) qi
arc dircctie aprorimetiv NNT -SSD Si, de asemenes, rel Inrti coborit, in zons de yirsare a Prahoyei (70 m) este o
btribal, toa,ts unit.a,liledc retief. Din vffiul Onju o)erqpe de triyel ile 2 43? m. Din aleYealero<iEetric'
podul Bucpgilor ii coboani apoi 'rtrvirfEl Curguia.tu(lS-tO 'liftr'.n(dcr indltimi de pest 1000 m?urct ocupi alroximstiv 17,2%
DupA-omici a,b-al,er 'r;).
sprc SV iiD.dls cot* | o?8;revinela di}rl ia 'r'li{'ful
,lin supraiata judetolui Prahoea; ccl cuprin8 intrc 200 qi
iDrtiaui qi rrmdregl runpd,traepelor dinbre Prorile $i Cdcovu I rr00nr acoperl 50,2yo dtn aoeea$ suprafatd,,iar cel sub
Dulc,epin-.lb zonade qer,[rechd prin virturile SuJi.atru (849nt) lrnr l|r 31,6%.
qi Teiqulai (714 m). ln eimpie, timita de vest ,[ judetutiri .Pra:
nola are rur traseE srtruos.I* trece prin deald izolat Mdgura .tceasti propo4ionalitate au coinciale $trict cn exten-
jurlelul PIahov:L
Mdrgireni (3rO m), traye$eozi rturile provjta 5i Crifovu "iun(':r rlrarilor unitdti de reliel, aleosreceltr
Dolce, BulprSo abatrc rpre yest pentm a lFveni pe Cricov n i lilDescsi munti cu altitudini mai mici de I 000 m, ia.rcim-
:r lraverscazi ni Ialomita la localitatea Titdn4i. I'ir nlci, te alocud, in luDgnl!.tror ydi, la leste 300 m ind,tlime
irl,n'hrti,. Tinind searn5,do delimitdrile geograliceale llnitd-
Li,rnita s dacn (spre judetul nfoy) arc direatie generald
verl est $i, ru mjci abaleri Bpresud Ei nord, urmirqlc lalo- { ilol nrorfologice,propo4iotralitateaest urmrtoarea : munlii,
:li.::oo. dealurfe, 36,5% ; cimliilo, 3?,3%. Aceste ra,porturi,
mita ptnl la loralilal,ea Bira. ln conlinuare, strlbate chnpia :,lilrrri ale laclori d alti, naturr,, explici posibilitSlile variate
traeer8lndrluriJe PFabovagi Cricovu Sdrat atxont de cotrflu- ,1. \ xlorificare economici aliye^i,, alar in aceleti timp armo-
erti, Ei !fuiul TohSneanca,gi ajung in valea Silata. a teritorir ui judetului Pruhoya,.
^precum
Intrc limitle amintit, judetul Plahora displrne de ',i,,:rri,
o rna,r'e_rarieta,tcde condilii geogralice. Paginile ca,re&meaz6 I)in latun nordic.6a jud.etului, Dnil vll{ul Omu dir Bucegi
au me4irea Bd,prezht tocmai aceste conditii fizieo- !i ocono- ,'i ('ircatul Btrdjniesctrinutul, Ei pinl in cotul ale sual-est,in
mino-geografice. n giuDea,Gherghi!i, lnillimilc scad, dar s finduiesc in trci
,rirri tr?nt de reliei.
Daii adste hepte siat rezultatul utrei complicate evo-
l|llii geologice- marcatl ale duccealarca mai mnltor laze al
{ |ltir|e a scosrti Ei de iniltare in bloc a lomaliunilor - o
l,()g:rt, rctea alvd,i,ln gneralodentati noral - sud, pune ln evi
,lcrrttr o htendi eroziuno alesfii,Euratd, fdrd intrerupere alar cu
RE I . I E F U I . lil t|ruri diferite a8uprs edjficiului toctolic. Ydile mari, imprlrnr,
ru \';rile lor alluente inllmu}ate la rlndul lor, ftagtnenteazd
fdi{'ful desfi,cillilu-l in cu]mi, pe alocDri palalle, pe alocuri
:rlrurindu-se in yirfuri sau in masive prceminent. Vdile Pra
l!'i0i $i Teleajenului Etrdbst intreg judeiul, ale la munte pintr
T.rptele qi ooNtitutia geologici l:r irnti. \'.himbl.adu-Silntdlita-rcade fiecare dard cilil trer
'
liE multe alin judetle tdrii noastr su rn relief atit alo 'lit|tr o uritate de rclil tDtr alta. Itrguste$i adinri in piet
zona mun-
lors:l, ele se lirgac ln litrutul dmlurilor, etaltndu-qi turile
Tariat li de armo[ios ca jtrdeFrl Plahoya. ]dtrntii cu crestole a||l) f.n rni, de trase, petrtm ca itr clmpi sd-ti pdstrze malu
lor plequre sau impddDrit pind sprca,pe ale eulDe, alealudlo ,l{. nnmai citiYa metri hdltime.
l
RILIEFUI.
BcUefulju'l(luhri l'tirhr'fl, t,rit'it ||' t|nsit rili'h|| I',ujorr, (gresii, lumaqele) lrmate de nisipt'rile. pietri$uri]c, argilelp
dar )i iD , ele ,1. nl| l{':rr{.fi ln(el'\ tiirri r' irur sl mamete plocenuloi au ioslr le rindul lor, cotal fur timD l
siun in treculul'lflrli|l. "Ir.irtr-r prin,
goologic,lmnind ir olidcl(i llrorrcnl(.le omgenezei yalabe (sfirtitDl leraniinului), iar ilrt resul d iJi;iu
ciprle ale evol[tiei lui geologico paleogogr'ilfi(r'. carlal ic aljaconaoUdEta fost ltrdllat lo blo.. ln aceasid,Derioada
Fonnatiunjle sedimentare care alcituiosc i|l o\(lusivitatr n-aE formal, cutelo diapire din rooa subrarpaticli,l sioure la
relieful jude! ui se spriiind pe utr firndaxrent (k tisturi (rin- prditrni potarDice gi datodrd plasticiritii, d-etr)ozii,ete iie sarc
lalinc rezrllfile dilr |llctamorlozarea,uDor 6ed|lncnte Ioartr au mrgr:t[ dl[ adincori spre supralal5, bolri.od tomaliunilc
Teohi. El are drstd precambrianl !i apare Ia zi in afara te - plrocene d deaanpra, si,riputrgindu-l gi r.4stumindu-le uneori.
todului judelului Prahova, in )Iun-tii Leaota. la sfirgitirl jur?, alr cum se poate remarc.a itr aecliudle geologice de la Moreni
sicului, soclul cristalin car?atic, altidatl mult mai extinri, 6au Bticoi - llint'l
s a sculunilalj in zoDa de la est de lUesivul Leaota, a$a iacit Cp o"-q* a miScdri orogenice, lacul care Ia
in spele mSrilor.reracice a ioccput o inlcD*n ,jedinretrtarc. Ai(.i -_ . ul lcsanlin lui-acloragi
,,tir$it ocups Cirnpia RomAtrd a lnclul, sd lie
s-au depus sedimentele fliqului sub diferite faaiesuri (stD,tele colDalat. Aluviuniie adus din mutrli ii dealuri a,ufo![ LlrDr6s_
de Sinaia, stratlo de Comarnic, colglome,ratele de Bucegi, Iia.tp pe sqprafe! tLari sub lormi do delt !i conuri do rleiectii-
lli$ul curbicor"tical) pe grosine de cltera mii de netri, ceea S pa,recd,r timelcochiuri de apd ao persistat,hzona Ch;qbita
ce alovealeqte c6, fu tirDpul sedimenti,rii, fuftlul mirii a suferit rerl,ol,lo aceasli regiure, dupi sccaroa completd, a lar.uluil rru-
o coborire treltati, (subsidenid). Acest fornatiuni au fost IiIe eu rtrtdcit rl?lne indelungati $i cbiar asl,izi ao curburi
outate in timpul miNirilor orcgetrice din faza laramicd (sffr, D&Dahate Bi liDsite ale mal i-
fil||l .relaci.ului). oxondalc qi Fupuseeroziunii. Succedarea= cielDrilor al setlimentare in timDul cdrora
fIdi tirziu, llr eocen, marea s-a retras spre sual, la, xt pe lutldnl aau la margina Dldtilor, rnereu cn alte'conlunui.
rioml alcului car?atic, iar pe funilul ei accidentat s,alt depus au depus tormalioDi atit de diforjle iq coDditii climatice rol
noi BealirnnteBub facies foarte vadat : Eresia masivi aleTarciu "alil de
variale Si reilvicrea ritmici a fazelor orogeDiceau dur
ri alternaDtcdp In.rroeEi grorii. ln oligoceD,c,'l rrtnrFa accen- Ia formarea Elielului. tr'r.imlntfuile scoarlei au citat sedimen-
tuati, a geo|inclinalului a fd,cut ca mara 85,fi rxicEoleze adin- lele, lc au laliat li chiar le.ao inciilecal,po alonuri. a8a i[cit
cimei fi pe fundul ci s au depus miluri orgatrogenc carc au dat ole xe at15a,sldziin dilerite Dportnri ilimetrice. gi dafd ero-
naltere Sistilrrilormenilitice qi Efutrrilor disoalilice bitumi[oase, ziunea nu a lntirziat Bi,$i alat efectele de indatd ce un teren
alci,tuinal cel mai insermat geDerator ale hidrocarbud. Tot in rrou.,ietea alo strb ap]d, nD a izbltit Bd 1 dirtmgd totali intre_
aceastl perioaali, 8-a fomrat Si grsia de Kli\ra (intiltriti astdzi nrpld, rner?D de noi faze oi'ogenice. ea nrr a reugir, ,.u aiit mai
itr pirrtnul de \'5leni) ilin cilnentarea sla.bi a u4or nisipru.i de Inurt,..s6 tteSrgS marile iipare :'oulogi.e rLrorto-!tru.turale,
dune. -
aleroliehrlBi.Existpotacclortrei mlri trcpto de relief o deroons
I)npi, rni8cdrile orcgenice alin aqdtanian (fuza sal.ic.d), trc&zd, ctr prisosintd !i aaleReac[tele scoailei se recuno8c fosrte
i[ marea niocDni lncep si s depuoi, noi Aealiment: conglo bine in reliel mai ales cind sint alcdtuile itin roci dure.
rucrrlF. gro.ii. rufrtri. marDc, urgile ii, nlrturi d. acpslea,sarcA Astfel, zona nruntoasi coinciale cn sria unor formatiuni
Si gip8ul, indicind o faz, lagrnairi a mdrii fi un climat calil mai rczistejrlc.rnlro .are meDlioDnmconglomeratple(Bucesi.
ii r al. Faza ale cutare (t ici de la sfi{ittl tortonialului nlar, Ciural) si grcsiilo Ina:ire cu inrpr.alatii marno-argiloaielGir-
cheazi, inauglr"area umri nor ciclu ale sealimentare, de data bovr, Grohoti$u) (fig. 1), in cea rnai mare par.ti de virstd,
aceasta in apele salma,strcqi apoi alulci ce se aflan pe tcritoriul cretaci.d. Cre8iile. palpogctrc alc p'rntenilor rle Homorici
10 Cimpiei TlomAne qi al Subcrirpalilor'. Formatiunilc sarrn:rtiene $i
rareDrcepatrundtn zoDdcoDcarpati.6formerzi nn relicl destul 11
De"rh il' hil)orului (corc.rplirzird pintenulni prrleogcn ie
Viiled). I).,rhrilc Brcorelnlui sau ]Iigua }ldtgireni. I)c
...c'J,.Do.,.IU"l. drr'rr. irrni ,rrr lrrrl Di:lor'c in lrrrrg.rl unor
.iD,l;r:rl.,.,,|.t'r..irrrrilpllr:,ju,r l-hi,,ldt lli.lcrr l1dtsui.
l)1u rr jiLdetll l'I:rhor:i se tlisiing fi (:izuri de relicf inveNat'
rind. pe nlocur';, "iirrlinale ale roci d rc Lr rimas suspeldrte
(lerstljrrn viilor',ji {lcpresjrnilor rl(rittLind procninonte : renar-
rirx rici deilnrilc ,lticetu. lldgull] 'l\'cstioarei. i:1r in zona de
r,rDrlle Circ:tiul :\i lli-ri1'nl IttL(egi.
{ LrieleaLiDdcahrilc fi nr\Dtii jn(letnlui PraLiI a se disl)rn
itr gcrlcral J,e alidrDl{nlDl s\' \n san }: - E. }tln}itile
.*rl rfirlrdirilc i\ii1le ille acestora nt sint sttiinc alc d$pettul
nnjof al rlicfulli. I'iotnbnren rriald a Istritei eg)lici iniltinea
aie leite 000rr i aleahrrilor rrr ilnedir,ta \'e(init^te a cimpiei,
i?u rihrndarca gererrli,:i ertelol lc :lLiniaDentul Prahorei inglls-
tarci r]ilrrimi rr $rrbcalr:rtiliJr in aceasti r{rgiure !i contactd
ezitrrt deal cimpie diDtre l,Io ta !i Tleajen.
inrrusiune ilr tre(uttl gcol)gic al lerito-
'\ceftsG ,srlrrti
rirlrri prrhorczrr tu.iti, ci reliefri de iici s.t {orrnat trel}ttt
dc lii Ilord ltr srral, nulrare a,\uccealdrii mti nmltor cicltlr'i dc
tiilnhicrclacicin
Fia.1.- l.ornalirnilc lfoloG l,. \iculr:,1,
\!l,a Doftan.i sejinrentine ii a ciior*r ftze orogcncti(e. lliy'dlile otogcni(r'
de la sfir,ritr leqrtinnlui $i inceFtul cuaternarului alr xiut
de Podni]lent de nlrncei. coffrlrilralu,!c cl o legiu]re (le llrll o ir)llolt.rnld deoscliti lrir colseci[lele lor Drofologife. Ele
zitic intre rur]li fi dealrd.
'l'inlltul {lealulilo) corrsplrdc unor lo}]n,rtinrti rlc olriter an alcteruiftrt lrrgnrelhrea rclicfuhi in zona de deal li de
eird. ".' :
.,r'giioc-n,nralB"j,rts..i ni-jpor.c ,lc \,r'.1, rrrio_1,1i,,, irunte, &diDcitca treltflti riilor si folmarcil teranclor', reac'
,e crtl'ce ilrilrrdiu,i" rrai cohofrr. xl" )"1 .frrlrii. Bau,'rril" tiv^lea Dloceselor ile eroziuDe rorcntiali, de allrfcare,si de
ale qlesji s:1ucalcarc In,ri dure, ce fi cele {le conglonreutt sI[r spdlar a solulLLi.plcauDr lii ncrrlD hxe:], tLlror nrari l]omrli de
t, " r'iruri sroJso,!e in:' fiu irt rPli.f lrm ln,PtI|inenlr l\rrirr'. {lejer1ie 1:r mnrgine:L lostului l:rc levanlin. in l irr1prl ri(iilii
nr,,rive;, In tirnf,e,,rgilele si rrrrfnFleiprr 'lo ol'r,a gener'ftlea clinei aLiDpleistoccn, tempcratu}ile sctrztte, conjrl-
"ulrrri,
h depresiuni si I'rilcjuic,\c alunecirj dc tclen. ga1 cu inill:uel\ h btoc a Carlatilor, ru dus la formarca ghc'
t ilrrli, coiocide cu curertura delozileiot cruternrd I tsrilor itr Nasirul llucegi, iar in regiunilc ai joasc lipsitc ale
rkituite alin lictrjjnri, xisi}lli hlnri rdrse (linrpre nrunrc pd.drui, ulde climalul a1e[ un cara(ter lhryial, h declansat'ea
-si
fi depuse Ir lorilele alcilurilor leste for ,rliuni lliocene slrh [Dor aluncceri ale mare rDrploare.
rrrtato s r (rrizoltrle.
odul de disFrelc x n(eslol f.mnrtjtui. ltlici ftrrr(tru'Lr Prin urrDare, frza de eroziune tlin ru:rterniu a conferit
1(|r':e\ercitd infhenlc iD c(Dfigurrlia lelicfrrlui. L ele ]na3iTc leliclului iDJdti8area lui actuali. trtagmeltarea generali, a
12 dchrloasecoi i(l l.Lrl).rtili :lnlirlinrle. crrDeiht luitrc - Istrita, leliefului, eonsecintl a adincirii ti lirgirii riilor prixoipde, l)re-
r . r , r f i ii,r' Ir:Irrr l l D r' rtItrl $ | | l l ri , r ri t: II
, ||r ' r rl ' . r,l r' ,t r :,1
z ' |lr i||'" ' I |lil
iI r i r' 1 . r1 , fr)r.:rz ri .
u n ti i
a
(
+
a'
o
o
t
e
o
z .\
0 5 J0 l stm
IL F OV
I ;i0 I iiUOtlJioflalort..rcairl'riueroziuucaaflueDlrl.rAz|rii
'| :r uhirriilor h.irlopului (all oni al L,ofraDei).
Din punct de vetlere geologic, Iunlii Girbola 361s.r.r4
iol,r|afiunilor neocomiele ale str:]telor de Sinaia. Alcituite
rLintr o alternantd de gresii calfiuoase, ca,lcare marDoaso si
tistuli argilo-malnoase, cu o microtatonicd foarte frdmlri-
trti - alit ale bitrc pusi in eriilenti, in defileu] pmho]ei alintre
si&lia $i Posada stratele ale Sinaia constituie in ansa,nblu
lnr lalg anticlinofir cunoBcut sub numelc de anticlinorirl Z:i
rrura {ll. Pai r u I i u s. 1963).Lrirc.lia tui gpD.ratd (SSV-
\\E) coincide .u ca a l\lon(ilor Cirboea Ji-r\},ti..6 arbilcc-
lum "\imet ci a acestorr.
Afluetrtii Azugii qi PrahoTei, ca $i cei ai Doltanei, ftag-
renteazd lluntii Ghbora, aleslichdu i intr-un sistenr ile culmi 't9
GH, N CULESCU.
I. VFICEA
D eal ur i l e
lt t
i.' it
Sub&Ip&tii erterni sint despdrljii, la ilnalul lor, de 1alea
Cri{orului Snrat ilr doui coDpartiBente. Dealurite izo]ate de
ls l,'intea fi lllejoi, continflato d.incolo de Tcleajen cr masiy l
colinar al Bucoreluld, toate cu indltirrli de circa 400 m fi
pant tlonmale, iraLeptdtes(i gruparea lor intr-o unitate alarteJ
pe care o culfindcnr rub nurnelc de l)rlurile I'loieEtilor (G h.
NicuIescu, 195ii). Aslectul lor se alatoreDtedepozitelor
rnoi (argile, niritud argiloare ti tietrj$ri) larg cutatc.
Forrxrte ilr I^z tirzie niscirilor ralahc, cle lar si-fi
rotrtiq ic ii azi ilrdltarca lcntd,^ de rrenrc ce ter'rsele ce]e rnai
tiDere ale h?hovei $i Teleajenxhd ar fost deforlute. Derlurile
Ploie$tilor ,cint itrcorjuate ile alurillni. fapt c c trialcazi o
inrportanti fazi ale instabilitate a riurilor. Zon[ ale coDfluenti
r l\'aborei ctr Dolti,na, rciper.lit zotradin 'ar" alrrriurile Pra ,/
LU\!iJolo:liJul'':i1.lid|ePebi|iinlitrder|.r.p|.zin|i'.i<
l|Dl,u n.l d. r.h ir',her. d. dir oclier applor.Depre"iu'reaMislea
I'odcll sj.l!!arainrre DcHlrrile PL'its,tr ilur si Suh.:rrp:rriiiuierli,
, rr r\n . d,re.!Inzfloar. ||oui :incfinxl, .n arhryiDnil.--]?tr:
fate ti cn toatc cirlacterele ei morfologice rru este altcela decit
I i g. 10, - Clln ,M S.lci! ( l.lu ( i lr. \i .!l r\cu). o \eche \*le a Pralovei care'i ifalruma apele s])re est liri
ir rala Cficorltui Sdnt. I'c de altd pate, |aua altviorl.lld
de la Gdgeni, care desparte alerlul de la Tiltea de cel al Gige-
nilor, i[alici, s,iea rcurgeren rtr rirr pe aici. -{!adar, dc o parte
sd, decapiteze vechiul afluent al Teleajenuhri, iar apelc h)i si
iultarea unor atealflr'ilecentc, lc alo alta a]uvjonarea excesivi,
fie tnr,,arspnpr'elluzdrr.
.are a irnlus dilaliarea riluilor', iatl conditiile ir tare s-a defi-
Dedurile inrlle corcspunzind cebr {loi pintcni li l)cpl'c niti\tt relielul dir jurul Ploiettiului.
siunea DrajDa-Chioja[, ale ciror calactcre Droffologicele ap}ol]ie La est dc rilea, C coyului Sdxat, al ci:r'ui bczin sulelior
aleopotrir.{ ale zona rrrlntoasi fi ale cea alehnoas5, pe tlrcpt ( olespunale firmoasei Depresiruf * .singerului, se ir{liridurli-
cudnt ar fost consitleratc ca ficinil parte alintr o zoni de zeizd! o regiune aleluroasi - prclungiea resticA a lInsi-
jnlerfcrcn i caryato'subcarl)aticd(V. Mihdilescr, 1963 ti ^ltl Cele Blai mairi lniltimi se in[iri pe alirectia resl -
rLlltd Istrila.
19ti6; GL. Nicrrlescu! 1971). Ea se ileosebestede zona ert rqicorcsluual ca,lcarelorDigresiilor sauDaliele; yirtul Ciorter :i
Sub.ar?atilor lropriu zi$i de Ia iurl, u[de iniltir]rile rarcori {009 m) este cel rrrai proeminetrt. Srb creasta calcaroas5, l:r,
depdqesc 500 000 m fi urale afhenlii C cord i Sirat au ,nlittiile piEielor cc sc iltheapth s])re clmpie, Beschiteazi rnici
creat cullli cr directii diferite. dici bancurile de gr$ie rezi"' rlelncrinni. Din culmea Ciortei se ales])dlralspr SY o culme
tentd forrneazil ]'il'ful'i asimetrice, ca in r'egitDea CoaalaUah- rrrtli scunali, piDn h L-rlati. Ea coreslutrde nnui intiolinal
lui Bogdinefti. Fo nrtiudle pliocenc cele DI,i realresate t,liocen Ie flanc ile cdruia eroziunea a sculptat nicile tlelro-
de la narEiDea aleveBt a cDi'ctci Calrini alarrun rclief de cueste .julri dc l+ Iotari Si Suditi. Pe lantele rll:r,i donoale acopelite
l0 qi suplafeie stmcturale (dealrl (lot'bu fi culnea Srlciei) (iig. 10). ,lr \'ii fi ]i\ezi, sondele iralici prezcnta lctrolDld in subsohrl 31
r'.giunii. ConlacluI alcalurjk)lclr cinrpja se I:r(r l)r'ixrr-ur tipinn ( 1)trcort]it{rlr \(] ronstati ii o
sl.rl) ifi.lili.rt fo]nrat alin ,litur:rft:r coD lilor de dcje.lie rru -lrdalele rltilxetrili ri reliefnhti
rnnhtc ri(i dc tolorli fi larcnc. dc lil rrold la s[d. uDalecirnpili cobo.rrii sub 8{r rn.
Alitrli dc alcaluri ti alelleiiuni. iD cadrul reliefului ,(ntL Drr' fLLlrI iicorilr :ifile d lictriirri s atl trrodLLsritnric,
carpatic se ill(li\'idrL, izeari lqiliile hlgi alc l)'iholei. DoftaDei. 1lr Jr rctie (le pr Jatiilc mifcil'iiol. Deotctonicc, ])ozitii.c spr
nNDle li ncgariye iD zon.r de cimpie, ti relietul lornut ?rezirra
'l'eleaicnuhri fi C corului f,sirat. ca aaleriutr rulorrc in crrr. ltntiinri li drste diJerite.
irsezirile onrcnelli s au coDcentrat crr ln'(r.id.r. alrloriti aon
ditiiir)r faronbiie t)e crle le of{ili. Lun(ilc lirgi, 1et?selenetede Se rcDarci, a.stfcl, pe teritoriul jrdctulni l'nho1:r,, cilev.i
ctajttcr ptnndilurilc carc ascunalpinze de:r}lli. lro!i])ilitilitc | ,,:jnente alintl o cim?ie iDafti. mai Tc(he, Si ll rme cimtlLrl
lesniciolse ale cbcdalie, toate au firut ca riilc fi,se itiflic afletei. tare destdrtc llahora de valea lfislei, fi cinlia dirtr{'
ir l)eisajr gcografi(: ca u tifi rl tc. c consecinte e{oDoxri{1' l,r'ilitdlilc thchenii ;UDri $ Cocordltii-Grind, hagmcnlali
IoaIto inscnlnatc. -.r ea ale Pr:rltor_a.la Ti[osu (fig. 2). Aceasii alin u]rni cimpie
Telzlsele \ 5iior, mrLlt ini4ate h (-orlaclnl cn muntelf ii ileDife$te spre rcst lirnitele jrde{uhd Pr:rlxrra fi iler})nl'te
rrlrlliile rrai joase ale Ploie,ltilor la est fi Tilgorilrtci la !cs1.
t)rte],nir coLolite ipfe cirnpie, sttu rtu1 r,;r derpre tuiltarer
srferiti {lc Srlxlr'l)rti jr tinrpul crrateua}ului. {lritriti dilr pr rili$rui acope tc dc depozjte ll|gilollie fi
Aalinc;r'ea stccesi\ ir l liilor rmd a air':rs dnli :ile -si ]i,r-roide, are:rsti cilnl)ie iDrlti repezintd o l(tenri(A Jazd
:rdiftnea ,fluerlilor', illr lrccrilca au {a\ or'jzat {lilect sau irdil'ect rk' ar'umrlrre dc riNli llei,\toccn mediu; e:r, :L fost rrltdior
ahrncc 'cr telenurilor', cstizi in mare lartc stabiiizatc. $i toate lrilsmcDl:lti de IaloDtita, PrahoTa ;i C (or1 l)Dlcc, afd, incit
(lin last.r ei irtindere au rimas resturi alungite Nlr
acestea explici as?ectul ,rctual rl dcahn,ik)r su])ce]patire {lirr -SE.
judetul Prr]rora, iD cale crcslclc tlc inlefsc(tie:ie contueazi rr!:rixtinrl(a un linten h iDima ciDtiei (G. Y a I s :r n, 1915 ;
(; h. ,\iclrlescu, 1960).
(a n clcmenl pledominant.
Sub Dlallnile proemineate illc accstei cjrnpii inilt sc
!LiiDde Cirlrl)i:r ?loieltilor, neteali d:ll bombati. trlstc conul
rLl dejectic al h'aho\ei alesflturat (iu precidclc tc stingd
Cimpiile I'riholei ])ini ,\uL poalele derlurilor izolntc dc 1:r }liicoi ii
(iitIeDi. El este prelDngirea spre sual lI celei mai in?ortrntc
(',r,(e{ lrtai joa!i treapti de lelief din judet. ciDrpiile coDsti 1er'r,rerle pc yalfir Prahorei. le c:l,r se sitrerzi Oirnpinr !,ri
tuie o unitatc alerelief sjtuatii de ol)ici l.r ifi ltirDe dc 100 :00 nr. llic:rza. Suprufrta cinpiei estenetcrli, darpdstrcazi inci urnlelo
tlar'rrrc rtr',aitr rLtslertsgiuurl,rna lu 30o jr alrilrrdilre,L,i,, Li!j ri;\ lgilii Prahoyei care xpar tr)calocuri ca l.ilcele abia sclf9.|te.
I'xi Dnrbr crrgc p nlr o \ale mnlt prea largtr frti! {te pr-
ti mai nult, rsa (iur| sc constati in lungul Praholei. Fol'rllnrca l||eir lui de eroziune .si se lare ci el:i inUurnntit
Fi p"le lcgrlA do r,.udlcturr, :, llrur.lor 1..rifii un rcchi
rlc lncnlui plioceD "rnl,lerel.
crre ac(rl)clea ailnpia Rornani .prorpe in , rrs al Plalorei, dac5, nr crlrnyi! al Teleajenului, care li el
intleginre. LN l)oldrua ci noralici, acolo rlnde {lealurilc crldeau I'ilrunalel .indTa in cimpie pe la Gige . Pe d eclir NY .\8,
l)Ius( .\i rrndc liiie cale br'izdfl[ Sulx ru.frrtii ifi lierdcaD ln&- ,,rDui Pmhorei preziDtx ulo:lle gribiri de ?antir ca s])rc crcm-
ltrlih, r'irrrilellu inlltistirt l)exuri snlraletc ahl\irnilc 1raDi, t'hL h galr Buah, c:!Ic marchcazd alc Japt limite tempor:1r{.
por.i&1e (liD r'egiuuile(lc Drrrnlc ii coline.l\Illi gloiierela coniactul ,rl, unor rlepnncli D)ai substanliale de lietriquri. De falt,
deah lol cu ciinpia, aln\iulile fltil i.rtile defin din ce ir ce t,r, r'rlinrleni in Cimpi:r Ploie$tilor sub Fohl sublire dc n nrNi
32 nrii fine \l)re inal $i tI( trol)tat li nisiurri ti chirr' la Dilu}i- rio 5lr , r, se ol)scr'r'i prrndifuli ir cft'or glosime atitge a:$
, rrir i,r ,'r'5fr'\'nlin fourje - 80 m in zonl Bu(h. Se lalo ci, 33
aici, inaiDtea alu onirii cinlljL,i, a eristat o depleljunc ii,I 'JrarteaL1fost 4escol)ertitei-lr ultiDele douri secole,ial cefcotililo
loate cd a,ici mi$cdri Degatit'c locale au solicitat (::rDtitiljlc geol.,gi(c de amimrlt anume intrelrinsc descoperd,noi bogd,lii
imense ale ahrliuni. G|osinea Drr 'e a lietriiuilot ii in cons' irle sub,rolrrlui snu alau la ireali, lerinretrc nl i largi ale zi,cd,-
ci4!i aalincimea nlaxc a pitrzei de api explicd absenla localiti- nliDtelor alej$ cluloscute $ ca,rei8i 1l,ftei,pti,punerea in valoare.
tilor in accastii regiune. ForuI+tinnilc fli$ului crctacic li paleogen conlio roci ale
lui l)r'aho\'ean sc subliazi lteptat, 1!'it ('iiror irsusiri lelnrit utilizare* lor ca materiale ale constluclii.
-{luviunile con pinza
incit l,r,SE de PloieFti dc .!pi 8c afii h adrnciDe nrai r.r( ir :UenlioDinr calcarcle .ndsioe c t:e se erploateaz5, la Sinai.i,
lci {olnrcrzi pr"raie oe se hdrcapti FpIe Pr:rhora sin Tele.ljcn. \-rler Largn ^i6 li Conlarnic [i cale se folosesc $i ]entu fabdcare.t
nle comluc spre lortillDea cea Drr,i joasi a ciDlliiei din judeltrl rarului ti :r, cimentului; marnele (alcaroute se erlto{Ltcazi,
PrdhoTli - Ciml)ia Gherghitei -, o citnpie ncted; cn lartir ld, Dctrile si GrIa Belici.
Factic nuld,Jln carc durile divagheazi !\i Drerndtcazi pttellic Tot in culn insr {liqLLluipaleogen nlenliondn cil fot'Dra-
trin alL'ii lalgi fi intorlocliatc, adesealipsite de Dralu}i \rllrai riDtre dc interes eeolrollric ,|dria de fli d (oiigocelr). -{cc:i,std,
\lr'e noral, in ilropierer alealurilot, aceasli cirnpie :e in:l,itit lr'esie este sili(io:r-si. albd, alcdtuiti din firanu.lo do currt ilr
Ifor, ,lciituiDal lrn tdpFD mai inall forDlat alin ilte comui .Lo plololtie de 98%. Orizonttrile stperioare, mai Blab cirnentate.
deieclic, djrtle oare cel rnai in8ennnt estc cel al Crit'lrtrtl'ri .e dezagrcgd u_sorI ele sint explo:r,tate Ia Yllenii d.e nlnnto.
in schinlb, slre sud, alincolo de Plaho\-:l ti rllea (1i111 t(, -rirnga Tele:rjerului.,\js{nrl silicios pus tn lile]tate prir
-silat.
\.tllui Scc, (,r,lftterul dc ilivagare a li ljlor diiprrr.e,iilr io ton'tr- lresitrlre:i jetuilor de .1pXlJrin carc se erlloateazi este utilizftt
trtia cinllici jnterTirt depozitclc loessoide. r'r nateric priDi in fnbri{,iLreasticlei.
nelieirl judetuhi Pr'fihora plezinti aiad*r'o nlal'e rati In clll)ritrsul formalinlilor mioccne aliD zoDi! detllnilol
,,tie rtit in ceen ce tn'irefte i ifiqarca, oit .qiindltiDile. -\.'crt iubtiupatice se i\lilnesc lulurile iaeitire albc sar verzj. Ccllula,
lalt atlngc dul)i sine fi r'a alia altor oicmente g('(,gr'.{lrre rul(rnici alitolrli eruptiilol d.in tirn! tortonianului !'a depus
l)e \ertiQli. aft (nru \(rllr putea lcde:r in celc fe rrrrr('i,zr. rn npele pttiD rdiDci rle siDclinalelor de Sli,ni(i rqi l)rajna, for-
rrin.l rtxatc :11eciror gosimi pot atinlie 50-60 ln. Tufurile
,Lr(ili(c au rn conlinut bog!,t, de globigerinc. Iiezistert.r
lil nrare ii frlful ci si[t usoar'efac ca aceste tufuri se lie nti-
lrr1te co nlaleriale de (onstruclie si ca materic lrimi lentr'lr
i r.rl)r'icareacimeDturilor speciale.Tuludle tortoDiene au un aslect
r,'iliir'!i Pezinli intercahtii tlc tnl lrerale silicihat in Piatra
I RE S U R S E8I EUB $ O T U tIi '
I
f"rd. dc lingi Slirlic, do rnde sc si explor:rtozd.
,\litrlt,i de tldlui, ln rlele l]r;uilor helveljene Si torto,
r i \:ru dej,ur ri formaliurlj de gipd ti
"Jrp tn ,oodilirl,. DUi
',, rrldii arid. Xrapornr.ile.cetrluatiaipclorpulirradilci
,li i golfurile sinclimtelor Sldnic Bi Draina au ficut ca in aceste
b'(rnrLrtiunile geologiccatil dc rxlilrte. rltntc irr r'rrllir.ul ,iui folrlrr,tiurilc ale gits ti sare si aibi, o exl,cLciunc rnai
jn(tciuhri 1'rtrho1lt.coDtir nunreloilse,rrrl)nlrnte r iuerrle r1 jle, .11.:,Cips I alare aalesealur, alteori in amestee (tl nrit,ne
(1re c('lrsliinic c' irrn{,rnrii l)rzi nlater'irli lrcn1r'urlrlultfie. rJil{'i uneoli este cristalizat ilr formi, de la ce sal:l clei]st5,
o I'r]'te lliD r{rslc lesulsr arr f, sl .,rrnos(rll.rlr llernLrllti reoli ,l ,'',(,o:, d.rr cel m.ri frecvent are rD a,spectJibros. lle_si este
34 .rr coristilllil rnrirr'tul llxrr e\l,1or!tili t,,trrlc rffhir o rlli '/'!)t nlrloirpe pletutindeni in tortoDiaDul Sul|(iar1)'rliior', ll
r-
a
el este exllontat ilr lutirre locuri dill iudel,lr] Prahola. li ulrt|lrre
la Sl6nic, Cexatu Bitrilri.
I
irl
Lj
Barca, ,\ eixei cxtensiunc este foar'lc are in ntiui:tDlll
I 3
drn deahr le subolrlatice al iuile!$lni PrahoYa, *lare s b
forEd de &asive in nuDrroaseregnrni' ile$ ea se cxploateazi,
[umai la Sli,oic, Depusi in lagune' ir1 coutlitiile unei eraporAri
a({rentuater sarea a fost alislocati tectonic, a[a incit. de fele i .rii
rnai multo oli, ea apare sub forml de rnasive lenticulalc. lauc fit
sau liloui. Datodtl poziriei te{rtonice a at{stor rnasir e cale
face ca sarea sA yjni in contatl cu formatiuni fosrte tlifelite,
Llrrl
s-au.purta.t d.iscutriiiudelungote asulrs YirNtei acesteia. C-oDsi_
tlem,tl inilial ca adnd Tfo8ti aquitani*ll5 (11 r a z c c, M a c o-
vei) Nr,uchiar m*i yeche (L P. Vo ites,ti)' ea este accel)-
ffi
tatd a8tdzi ca o lomatiune toltonienb (Gt. Popescu). fi:l
Plasticitatea, si,lii a ficut ca' iII tinlprll n
gelriee, aceasta si sc aleplasezespre suprafatl in lungul uEot
irilor olo'
u
Ptalro\u,rontormodireclieidcculaf"n l lrlxa!irurilor.to fux' !ie
dc presiulile mai lDari sau mai miti Ia carc au lost supuse E^ ri
depozitel sahDe in timpd lazclor de tutale, nrasirele de sat'e Fi
ari difelite lozitii. in tlmp ce in aliniane[tr cl rnai nordiL FI
EI
masiTele tle sare at ajuns ]a zi producind. incileci i, tloradi,
a, unor solicitili liectonioe accentuate, in aliniamcntul miilociu
llu 8-au proalus incdlecini de folmaliuni' iar Drasivele tle r. e
din alinianentut sualic nu au jzbutit sd iasi la Enpr?rfati. alcd-
tuinal e$a-ziselestructuri cfiltoaliapirc. Crtele atrticlinale a-'turse
sub *luviunile Oimpiei Ptoieltilor reprczintx un astfcl ale caz.
Tot ca urrnare a prcsiuailor tectotrjce exercitat asuprir
Fixji, in nasiyele ale sare se reDarce ollduliri de iluneli ile ilnpu .=
riti1,i, afia cum sc rid in muntele alc sare ale la Slinic stu in
lerelii galedilor de cxlloai,are tlin acecafi loealitate S:lr'c;L,
ca Eubstanti minerali utilii a lost exploatati tlfur Yetlime
36
lrin incipiri tn formi ale clopot. ln p]ezent, cxploatilile
Doalerne ])r'in galerii tralczoitlale se fac c miiloftce nctleme,
mecanizate. ile mare ratdarnent.
i\ :t E
Legate ale pleze[ta masivelor ale sare 6int !i i3cr4trk Zicdnintele ile petrol alin ituleiul PrahoYa se aLispunln
' sd,tdLa,Ele au fost Ei mai 6int inc{ utilizat pentru efeci.tc patru aliniament legate ale iYirile masiYelor ile sare (N. G r i-
lor terapeutice la Poian:l Cimpina, Telega, Tilrtea qi Slinic. S o r* q , 1 S 6 1 ) ,
Dacd prinlrele trei au o importantS stdct locsld, bdile de la In aliniamentnl nortlic mentiondm zicdmi4tele d ls Copi-
Slinic, sitlate chiar lingh masivul de 6are, 6e bucur* de o (l'ni Cura Yitioarei, unalen'etrohrlsegiseEtein gresiEtle Kliwa
i mportant* regioDald, d.qi aDreDajSrileeristnte nu Eiat illcl .\i in rocile pemeabilo helYeriene 9i Beoliene.
La calitdtilor tenleutice ale apelor. Imatiatla stalseaflStlord structuli petrclifere care s-ar
-ind',ltimea
Xoarte aaleseamasiTelede sare sint a8ociatecu zScdmiDte iDcatha intr-Dn aliniament secunaler,Si anume fea tle la Apos_
ile pelrot qi gaze, zona cutlor aliapir alin juiletul Prahov$ lolrrbc, al cfuui pctrol din meoliao ,l lost erplo:]lal prio pulu-ri
fiinal reDumitr, ahn aceBt ptrnct ale vetlere. Ca roci-manni ale inainie delg l6 (astdziabardotr1!ld), Siceadeta Pd.rlleli-tfrgrr
pefuol sint coDsiateratofom*liunile bitumfuo.lse alin iliferite rclo cu titei itin alepozit pontiene Bi meotietreJ exlloatatl lnci,
odzonturi setlirrentare care au luat nagtele in mnri putin adinci din secolul fout.
seu ln lag:Lrne,ruraleBubstalltle organico abnndente an Bufe t Aliniameqtul mijloaiu ile zbcr,minte tle petml este legat
o dc8compuncrelootd, io .rh6enla origeDufti. lu depozilelo ale Drezenta tnor cute draprre tipice in carc malive-le ale lare
dc fif semenlioneazi gistulile ali3oalilicesi rnamele bitqmiDoas6 ii,tn" ta,i io caz! lor. Anintim aici zdcimin
di[ formaliudle oligocenc,iar in ilepozitele seditnentaremiocene, "n
tele ale lt tr'ilipeqti-rloritatea
(helYelian, meotian, alacian), Floreqti (meo-
Eistur e bituminoasc cunoscute 3ub numel tle listirti cu mdio- l ian) BiBdicoi-Tintea (sarmaliaD, meolian, dtcian). La lLceBtet
la,ri din formaliDnile tortoDiene. Titeiul nu se gisette insi in se aalauebstmctura Poilenii Yechi, in care ponliarul li meo-
:\cesteloci eareI au geneiaf,ci ln formatiuni rnai noi, tleoalece I ianDl contin pctrol gi gaze, ti mai ales strnctura Boldelti unde
e.la migrat spre Buplafard in lungul unor linii tectonioe. Odzotr- srnnatianul, meotiar alaciand Ei lerantiml slnt bogat in
tiurile ale gr$ii fi nisipuri, {i ilr genepal rocile permeabi]e l)rtrol, gaze Si gaz '
metan. ln alacianul Si lcvanttlrtl acestei
intilnite ln calea a8censiunii lui, au lost i&pregtratc c(t petrcl, str [cturi elistd 13 otizontEi de Irhipuri gazeifere, in ca're
constituinal excelente rociDlagazin, in cazul cinal aceste srzul metan aletitr 999/o. Exploatarea hidrocarbudlor alill struc-
orizonturi eldu acoperite ale strate impemeabile (aryile, l rn.t Bolileiii a itrregishat ult progres contiNu oalati cu mo-
rname etc.). Aq&tlar, foruarea zlcdnintelor ale pctfol este {11.r'nizarea utilajdui ile Iomj capabil si atingi o zonturi pro-
legatS tle exirltenla unor mci bitrDdnoase, a unor linii tec- rLirrtiveahn ce in ce mai aalinci.
tonice {falii, d.eGoqfui, linii ale incebcere etc.), * Ilaor roci
in:rliniamentul sualic'Ie*rt ale plezcDla unor .ute tli,r_
lermea,bile colectoare qi a unor stBte tle protecfie in acoperiqirl I'ire itcipieDte (sareanu a ajtns la zi), s incaalreazlstructurile
acesiora.
i||rticlilrele ale Ia Cepttrra- Urlati, cu xploataraptrohiui
Intre formariunile colectoare tle petml amintiD gresia ,li uisip ile meotiene,qi cnta ascunsi ile la Adcefti (br.ahi-
ile Kliwa (oligocen),gres;iletlin orizotrtul ro$u al hehelianului' :,rliclinal 'faliat qi acopcrit ale aluvinnile Prahovei)' i[ cale
nisipurile Ei gresjiledin sarmalianul rnttiu,meotisn Si al*ciaa. cxploateazd pholtrl ilin meolian $ gazele tlin meolian,
', dneqti - \'lddeni
Tot aici ttl)uie si, aaldugd.m$i urele nisip i intercslate intro rllr.iin si lerantin- Stluctulla anticlinali
38 msrtrele lontiene $ cele alin lei'anliD. f1, l ine numai gaze in nisipuri meoline qi daciene. Sp'o hotarul 39
cu judctul l)iDrbor.ilr se cotrtiDui rrDti(.liL$lul ,UilgineDi. (!dre
:ricurile letrol (meotiar) !i gazc (a[ecian).
In judetul PraLoya existi ziciDrinte (le ddalt l.i, Uatirir,.
-seclionalea lrin
{:roziune a orizontulilor peholiferc din nleo-
tiall $ dacian a ocazionati oridaler liteiuhri si trrrtsforDaleil
lui in asfalt. Itxploatare:r lui sc Jace priD gdlerij.
trtr^lw
O alti resursi rDilerald o constituie r.Zr.],rrii. cale ix
judctrl l)ahoya, .a, in toati zora scalimeDtari din Jati
[]&r'patiior, !c gisesc iD forratiurite datieqe. I)efi rfut cnr.- Dirersitrter Drare ,r leliirdr desfiiiur&t pe o difer'orin
buni jnferiori - lignit cu tutere calolici d ruDai 3 6C0- le rir_el ale pestc 2100 rx ii di,qpurclea lui in trcptc, (r cxlu
I jl00 dc calorii, ei sint utilizdti h, a,lirrentalea te.rnoceD nele sralicd,rletelrnind,o di\'er.sitate sinihri ;; in ceace In ivestc
tr'rr,lelor. climatice Fiecare unitrte rD:rrede lelief este (lrlrrc
LigDitul dil] dacian coDstituie o par'ticrd it,ltc a ace,rtei "leDrentele pun(trrl
:elizati din de rcrlere:rl cti[rei pljn anuDre ]arti.ulari
lormrliuni $i .rprr (:rLiricr.cilatii care rariazi iltit ca x nir'. r.ifi. in lunctie dc iniltime. Acestcs rczullS din moah djfer';t
(rt !i ctl,grosinte(N. 0 n ( c s c rr, 1947).Cu toati nurea i[tir), ,le asociere .i ralo}ilor temperatu]ii, lr'ecilitatiilor $ a altol
ilere a d{rcianului prrrlitor ale (dxbulle el Dtr se exploatcazi ,-lemente clim:itice. Din ace8t notir'', in prczcntarea {lirnci
dccit in pnline regiuri, lsi lrnrD&i ricolo urdc sl]^tele de lignit iLrdeluhri hahova, 1om uuriri nrai intii modul in care pirci
Begisesc la sulratali. O lJrirni, regiune estc tgiunea Fililestii t,illele eleDleDte ile elimei variazx cu altitualine&, t)elltrrr cr,,
rr (ele alitr rulxi,, s{ yedelll nodlll lor de asociero regiomli lri
de Piduf (Siliijtca DcahrlLri),undc in drciamrl din (ele dorri
IlaDculi ,,le unui *ntiolinal se cuDosc noud strate de ligl1it cu 'i puncm in eyitlenti ceea ce are specific din p nct atc yealele
,liirafic fiecare urdtate alc relieJ.
grosime co variazi iDtre 1 li 4 m. A aloua zonl dp e\ploatare As|} cum leiese thll antliz, datelor colsem]rate pentru
e8lo L,i Ceptua, unalc in aceleasi lor.rDatiuni se gdsero cite\+ ,lr {il nrdelurgat de nni de obse.r-Ertic(1896-1915 ti 192 r -l95i)
itr'rte dc cirbruf diDtre carc cele mai importante a[ groiirne . din annliz:uer hdltjlor rltl.,rrtu{i dinnhtolti(: ol tlep lrlit:ii
.le 1,.0 nr ii 3 rn. r't;tliste Ror Ania \1966),tenpemhDa nedie anuuld a aerulxi
f'.ieti:urilc ,li, ndsipurile holocetre {li[ ilbiile riurilor ua , ir jrdetul I'}rnho!'a se dcsli$oard intre mai tulin dc -2'C
c, P|l ro\.a si 'fcle.rjenul, constituic ,, ro&r in:rlid * Bucegilor ,(i leste 10'0 in zona ale cilrlple,
alti r.esur.si,cononriri.
'r rLre{isb i[ahr-se o :imp]itudille de cnrr 13".
llle Bint exploatate iD m:Li multe luncte ti sint utilizrte in
crnstmclii. iir rcgiunea tle muDte, medi:r,tcnrperaturilor r,nuale eite
'l, L 2'O, erprinziad celc nlai inaltc culni (Ciucalr, Gro}lo-
O pti\'jrc do aDsilmblu .Lsupraresullelor subsohrlui enu- r .I ti G;rbor:r), pcntru ca I)e poaLLLlBu(egilor sri Ncadi l:r,
rner:r,te l)la.\cilzi judelul PIahoIa pl'intr'e priDreb judele rte | . ittl in julul vi]frhli OIIlu ri :rtingi, -2'O. Spfe porlele
lirji noastfe. Sarea, allr mai ales petrohl ti j:lazelesint ltincj r rrrlilor tc&perutua erettc trcttat la circa 6 8'C (fig. 12).
tralelo bogilii, fapt frrc a constituit o eoDdilie c.\cntiali pcntrn in liDrtr dealudlor sDbearpatice teDrperatuile a r,le
tlezvolt*ro:r nnol rinrrui indusiriaic ale bazi :r]e cconomici ,. Irczirtd rnai omogeDr iDregistritd yalod clrprinse aproxi
40 iualetului ii clial a lirji. .rrir irltre 8 ii 10'C (9-1O" C pe \'ni ii 8 0'C lc inhltimi), 41
J!
!
i[ tinp ce iD zoln de (iirxl)ic texrleralul! rnedic:rlrtla]d se ridicd,
la peste 10" C.
Succesirnea alotimpur'ilor, a,tit d.c caracte]istici rliDrr
trdrli temper'rt de la htitudinite noastre, face ca temperatur'il ti^-i;.1
qiq.-
i
iii fluctrcze alela luni la lu[i, iDregistriDd rnloti foarte ieriate. 'i
Opr'ilralune l& situatii ternpelatuilor tlin lltna itDuarie (cea
m,r,i le(e luui a rrlnlui), se corutatd, o amllitudire de trun.li 8'
llrlrc lcmperaturilc alin regiunea cea lx:ri iralti ti tlin cca nlai
joasi a j[d.etuh[. Astfel, tm]er:]tDra aemlni alin legiune.l
de munte e8te nlai rrici dc -.1" C, atingind ralod de -il' C
in ,\tun!ii Oiucaq qi sub 10" C la virful Omr; cea tlin lcgiunea
a*V
Brbcar?atici este ale -1 ... -2" C. Contl'a] sittafiei notmale,
teDlcratulile cele mai litlicate Besitueazd pe ind,ltimile subcar-
?alico tls la suat ale LlirnpiDa Fi l-ilenii de f,Iunte (Dlai pufin
de 2'C). Spre zona muntoasi, terllpel'atula sraate confornl
gtadientului, i4 schinb in zona alecinlpie, alatoliti relului rece
fi greu masat pe iunalul alepresiudi CiDpiei RolrrAno, tcm-
I{iraturile tscrd la -3"C fi chiar rnai jos. Se corl-ctatr,deci o ll
inrersitne ternic6, ala cDm se leale in figun l2B rii cullr tl
r fo.ct consernnatd i[litemtull (Octerir .:e itRtr-Bog- f,
d a x. 1969).
.\fadar, rciesc cA, in lurLr ianualie, difelerrtele telrnic
sirlt reiativ rnici: cu toate cI Si .rici coxJigu]ati izotel elor
tunc ilr eviderti, regiunca muntoasi,.
l)iDpotlifi, luna iulie, cca mai calduroasi luni a rrllrlui.
se caracterizeazd?ri[tr-o rali]lie foarte m*re r teDperatrrilor
aernl i, exl mati printr-o anplitualinc de circa I ?' C. Inlilxl
re in zorn rmrntoasd, se remarci tetrDeratuli cuDrinse intle
. ir:! l6 f la I'ualF 9i l0-12'Ct'e.ulrDi (la\u'futbnl'ruumdi
0 C)! znDi d.ilrrfilor srib.:Ul'r|l.o o:r. r'ulriD:i rnl|c izorcr-
mcla d.2l ii I6 a, iir ir l+a a.jrrpiei ienrpetdruriledpf;1c..
;l)r snd 92'C (fig. 12 O): Diferentele termice mari ale aemlui
:c alatorcs.rrnodnlui diferit dc incdlzire fl slDlafctci actiyc in
,ar,diliile iuroldlipi l,uierni'.e din luDa iuI;.
T)e a hDglrl pelioadei ale obserratii cuplinse inire 1896
ti 1955, pc tcritoriul jrdetului Prahora ,a-aillegistret c* te)rr'
perat[ri miniui ab8o]uli 38,0'C la ril'ful Onru (10 fcblralie
1929). cind nrargjnea [nui ]rutelnic anticiclol cu centrul in
Finjr ||aLna atiDdCdpalii JeriJiouli, adiel ouoai cu o iurrd ,^, ileazdrntro mai pulin rle 5,5 Si 6.0 ze,imi- Pajtcle rc.tire
I rr e dc grad dilorcnt - fal, de minima absoiuti pc lare ( -38d C :i uoFMiot'Tnalinii 6puse turselor dc aor urncd
ld 2i ianuric l912) de la Bod din DFpresiunetBrrqort Ce*'uai rtlntrtic *ntrcnate d eircularia vesticd au un graal mai mare
ridicare tempcrarurd,E-* iDregisbal la .Ptoieiti (J9,t C ta l0 ile Debulozitat,h tilrrl ce ve$antii ale est qi sucl tr,rczinti.
augusl l.Jl5), cri orazia uDei iorazii de:|er tropical, gi la Vajea r, nebulozitate mai mic5, alin cauza cNenlilor aleaer descenalenli
Cr,lugIreasci, tot 39,4" C (la ? septembrie 1946), cu 5,1" rnai (11efectc alefoehn. De aceeaEipreeipitaliile slnt mai ab[[deDto
pulio dpcii ma:ina abdolutr pe larn (t t,5' ta t0:r, sust t95l)
t,e pantle aleyest qi nord, in timp te pe cele ale sud qi est,
inlcgisl+sd.i ia lon Bion La BeragtD. |rr gi pe vdile clr orient:[rc rneridiand cantitatea de precipitalii
Diferenlielile pe rerticald ale ternperaturii ierului ie (\ie Drai realm'.
_jqtglaiI fi in ceca.c priveflo aparil,ia 8i disparilia ingbelultrj. ln ceea ce priyette Droalul de distnibrfue a cantitdlilor
-\sl tet, tD zona munl odsd, aloasupraalt il,udinilor de I t00 . I 600 I trrl de orecioilalii anuale. se conrtati, o crArterc srad&|5
D. lemppralulile 6ub o'C spar dia luoe septembrie cuprfuizhd ., ,.,,.ror;r"riinffi iia-spre nold (fig. l3). io gener,l,,agiuoea
mai ales Dasitole aiucas, crohoti$u, cD proloDqirilelo; sudice. ,lr rimpie primeqte in jtrr de 600 rnm d9 prccipitalii, iar cea
fi bineinlelpq -Dlasirrl Burcgi, und; fenbmeoe-ied" inghe! s; . ,lcalurilor Bubq&Ip4!!,9_q0_L-,Ig9_jsm. ln reiutreade munl.
pol soFsla uDeori rhiar din rluguat. Treapla de refet urmi- ,. ni ittliinG piccEiia,itrclesc6rc rn limi la p;sts 1 000- I 200
loary,./derlluile aubcarpalice, incppe Ae.tie de 'rnqhet irtn (CiucaS,Grohoti$u,Gtbora) SidepdlreBe in Bucegi,la drlul
'ihT-re| $i 10 ocloorbrie,, iar o;irrlite do rimpic^fectatd
,Ibia iatrc 2ioc: ()rnu, a.astd cift,. Iattr de culmi, yiile Si alepresiuDile iBtra'
lom]nit-fil Eoicmbiier deci .u aproxinat ir o ltrni mai tirziu rrontxtreprimesc o cantitaie mai realusi de prcipitalii.
dprit la IIUAI.. De ascmenea, dat* medie a || lDUJuj iqqhet in curBul unui an, precilitaliile si-nt repaftizato neuni-
cble nu muit ma; timplrlic iD (t*10 *pritic) dccit cei
'.impie l,,lnr, in functie de aleplasarea maseloraleser gi a lronttuilor
ilia regiunile nuntpase, unale inghetiul se poate pretungi pini ,lr-rpre Atlantic sau ditrsprecontinent qi alprezenla sau ab-
In l|ldle DrDi- iuDic. Atadir, dacd in sodol lfldptrt'ri itrl"c'"yalul . rta conditiilor lavorabilc confecliei. Astfel, in judlul Pralovat
ILUal firir-nghet lotalizcazd l80 -190 do ziloi perhi{,itrd desfd$u. ,., ri ix intreagn ,ar:I, cele mai mari {rantitSli d precipitalii
mrea lird [ifi.ulrdti :] actisitililor ir pe cut.mite ,.1,1ir luna iunie, cinal acrul umcd dils?re oce:m p6,trunde
inalte ace8t i4terval este mult diminua,q$ub ^gri.ojtu|1i.,
110 de zile), linri-
liDd [5qq!a1sl lp rileva ltmi pe atr- Alteroanlr] lnshplril'rj si t,,rri iD regfunile lirii noastre, fnomen cdruia i se $sociazd,
dczghctului in anbiirupuile ilelrstrzilie (priDrev$mii toaDoa) ;\r rrterse procese de conyealie, proalucttrd lloile torentiale
,| \ rlrd,.Aia rum sqobservi in graficslealinfigum 14 cantif,:l{ea
actioDeazdasupra retefuloi stinms ahdtuit diD roDglomeraie .,llic L preripitrtiilol {iB ldns iDnie inregistrea-zd 88,0 rnm
qi .alcare, protluciott dezsgregarea rocii, rostogolires fragmco-
telor qi alepulrIea lor sub farmi, rle irohotio:uri. Stincile cu 1.,l'l,ie.sti,190,6 mm 1aClmpilra,126,2nm la Sinaiaqi 173,0mm
forme ourioasc din Bu.egi qi ( iucs:, cl qi loate Deregularitbl.ilc 1., \ ir'{Dl Onlr, puninil in eridenrd creqteroegraalattr a valorilor
\ersanlilol abruptri i$i alatoresc existents, itr marc part, re\-e- ,l r limrtDl ale Sesspre cel de munte. Cele mai mici cantiti,ll
nirii repetate a inghefului. ,1, tn&il)itatii au 1ocln priDul tdmestru al anului i30-40 mm)t
in fullctie de circuletia gnerali a atmosferci gi de eon, ,., ulrrare a ileplasfuii anticiclonului continental euroasi*tic
figumtia fi altitudjnea rcIietvltti, *eb*l.rzitat a prczintd, gi ea ,,. I t,. lcr'itoriullirij lloast-r4' Exreplie lacc numai regiur":t
uD caracter variat. ln timD ce in zona rnasivelor rnrndiras ili uDdc cinlilalea mioime se inregi-sireazd in lu0r
roalle obuloziiate* anuatt JcpiicStr 6,0 zecimi. otinclod 'r,,|nt,.! (54,6 precipitaiii
^.t,r, rrl'rie, turregim anticiclonic mm) Di unile
44 i.2 zecimi la virfui On'u, in I egiutrite de deahli 1i rte ies acdri a, nu loc $i ltr lunile irmuarie- mafie. 45
'l'rr'l.llto
I -2
^!.
ia:
"e
'+ r:s
-"(
t=
) ='I|
I
I tl
(
,l I
oe
.?
i"s
=-_ r:
.3 B 3- -F 3 A
:
Pe fondu] getrelal al desld4ruirii olris[uite a resinrului
t,re.ipilatiilor sc suprapune sporadic abulrdenla tLn;r Dloi
sau rfnsoli oc.azionale, ale c.dror cantitdti extrema sint c.auAte
\ar'.u d,e procese coDvectiTc Si de pasaiul troDturilor reri, iar
iar'na de o frccreDli mare e frootDrilor cajde sau r.eoi.Se ircn-
,ioneazl astfel ca valori extreme nsxime alc cantititii ltrnrre
ile precititatii 419,6 mm in iunie 1948 Lt drfr Omu. iOr.O rm
in iude l9t3 la Dottana, 3?0,4 mm in iunie t8g7 la CimDba,
sau iarDa,234,0mm in tchrnaric 1908 la Doftaoa. Dar:In fost.
di cazuri cind preaipitaliile dintr o aoumjl^d lani, au inreeistPf,L
.HIc mai scizul^s valori (la virful Omu tO,7 mm'ttr aDriE tgfil
Si I 1.0 mm ln ocl{,mbriel94g), irr in zona de deat 0.i J.0 Dlm
in iDtervalul octombrie tchruarie Bi fu lunije martie. aDrilie
gi,seplenrbric,prccipitaliito arr tjpsit csl pDtia in cit6 n; en
(Ej-rt4_-R. P. n., $82I
' TD timp|ll verii. preripita.!iileslnt mai abuDdcntedatorittr
iord,lzirii Jtulcrjri.c a sul,r:rlelci tereDUlui, a dezrolIdrii ..u.etr_
lilor de .ooveclie ti impli.it ft rorilor. ln asempne{L|.azuri.
inir-uD interval 8curt pot citle* ploi aburdcnie, totalizind
o mai marc derit itrtr o luDd de zile. Amintim ,,.st.lel
'.rolilale
caDlirdlile rnaximede preripita!ii c5zulc in 2{ dc,rre: l2i;;;
la I)ollaDa. 122 mm la Slbnic ti 5 mm Lr \'irtut Omu.
Precipitariile solide ilin timpd ierdi cad ln mod nenni_
form la dilerite altitudini, a$gurind ua sirat de zinadi cu
gro8irne a.a,riali gi care, daioriti tempera|uilol scSzol,e.Doate
dura un iDterrrl mai mare sau o'ai mic (tk. lb). ln r&i ite
.1{ .impie qi de dealuri durala straiotui d-e zboadd oaZitezz'
lorre 30 $i i0 de zile, in timp c, Is virtul Omu dtinee ZIS zile.
s||at,ul do zA,padi di-Dregiuoile agricole are o mare in-semri-dtatc.
in atard de fapl ut fi protojeazd ogoarele hsdmiDtate ,l;
"Acl
lngbe!. asig[r5 umidjl,ate solului 'rD timpul priotiverii. Sub
acest raport se constald, cr, reroltclc bogcte din zooa de.rmnie
a judcl|llui sc ohl,ini-oanii'm rare Folnla.lont a.operit cu ziprdd
pe un interya.l mai mare.
Oa !i toalie celelalte elcmente ale clinei. alelliiar.ea a,
rului - I irl// - are dire.lii Bi intensilir,!i .tifcritc: .rn lunctie
,1eindltim.-FxFidispuneroa retjefului. trarptlii consl,ituieun obsi*-
48- col pentR cilcnlatia general4 a atmosferei oi din aceasti cauzi
Fig. 15. - Itunlii Ciucai Peisaj dc ia'nn
( to to En r i l i a D cl i sr o !) .
dephsrrea aelului Be face h mod ililelit la lD5ltimea de leste
2 500-3 000 m gi Aob areasl5 sltirodioa. Asrfel, td in*liimc,
dasupra ttrrii noastra predomini ctculatia zonald dinsDre
ret't i ficrreut"l a-oualia rintuld dio direr.tiaN\. \. Si $V ejre
dc 6t 9r fatd dc nnmai 21o,,cit roprczirti cm a Finlului vpnil
dio seilorul eslic ( l'h:mrl ,1.P.R., 19621.AcpaslA .itu&tie ejre
biDe pusi in e,ridetrii ds roza rritrt ilor constluit5, 'Deftm
Fl.a(ifl dctl vtrful Omu (fig. ltj). Judptul Prabova ne 'rntin.lF
insd, pe p+Dtelc sudi@ ale Carparilor qi nu resimte elctele
ciroulaliei Teslicc a aturosferei. Dh aceasti rauza, cel pulin
plrtea sudi{.I a jtrdcfului se af15 sub iolloenla prdomfaflte
a rinhltri dc NE eil \'ariaolelc sale dinsprc Dnrd Si di.nsDlc
dfT4ol;) Si ale ceffi Sv (23%), aqa ;uln .ci"ir;,i;, ;i,
v'rDturflor pcntru dal''r Ploi{ti (lig. l6). Se remar.e aici Ilara-
lelirmul dhlre coDlartDl morfolugic deal.rlmpie !i direclia
virtului, alin care rezultd foade bind rohl reliluiui ii circulaiia
at$osfelicl. Alituri de acertte directii frecvente slo vintulu-i-l
trcbuie 6d aildugdm ti dirctia moriiliand a scurgedi arului I
car'e sc resimle in luDgul vdilor mai largi, ca Prahom, Doftana /
ri Teleajen in cupr'insil linutului dcloros, $i !e patrteleaudife J
ale muntilor qi cullriior subrarpalicc (foehnl. - -
Yileza Fintulni are ralori loaric difcril,e, iDreqistrlnd
'rn medie peste7 m/R lA rirtul
Omu, 2,3 xr/,rla Sinaia $i l,t m/a
b Ploiesti-
Din aDali rea gi comp*rarea yalorilor elementelor cli-
lratice din iudelul Prahoya, prcum !i alin modul lor ale aso,
ciere in aliierite regiuni ries cltey* tipud.de clinll care'8e
suprapuD ctr riguroziiate peste beptele de rclie{.
(lima ile mmle se intiln{te in pada cea mai noralicd
.I jrdetului, acolo unde ind4imile reliefiilui deptgesc 1000-
| 20O ln. Da so caraclerizeazl Ilrin tpmperaluri modii anuale
sub 6" C, iar pe creBtele cele m6i inalt *2.C; precipiteliile
sint obundente, yariinil intru 1 000 ti 1 400 mm $nual, din care
zipaala ocdpi ulr proceat losemtrat, asigrrinal ul1 Btrat a cirui
duiatd poate dep5{i 180 ale zile pe an. Vlntrl tredominant
diD sectorul iffpgist razd vitcze mari. care uneori alcl)d-
30 -veslic
m/8.Itr ctima de mootc fie Beparddou{ elajc : cel idcrior,
sP8r 49
(2501m)
Vr.0MU P L 0 lt $ T1li6 4ml
llroRooRAFralw
s c u l9i5 Si 1963)'
la noral aleDc{hrrile Ploieqtilor {Gh. N i c u I c'tnr'60rurali
Roteauahidrograficn esle nrull lrrai in zooi
InrtDl;si 8i de deal;ri, un'le mr iiludinca paDlclor crr diJcrirc
inclin6ri Bi lrredomjoarearocilor pDliD perrtreaDdeau o'erll'
in cursd ;\olu{iei reliofului' condiiii lropicc lenlru scurgerea
aDelor 8i IofmaiPa riilor' ln rcesle regiuDi.den"ilalca r'!elcl
siiDee ralori cupriDseinl,r'coi3 ti 0,; t'niLx''. d9pt$rDot reorr
,tti-e cfin ( Ir onoqialia geargtu|irda F.P H' 1960)'
""""'.ie,
ln s'rlimh. in parlea budi"A :r judelrtlui Prdhosa' deDsrl'll+al?
l, lpi hidrograticecs!e crlprinseiDtre0.1Si0.5ktrr/Llrr'lD rcgrunee
rie Lr, NT dc Ploieqii, F rooul rle deiectie al Prab-orer' s rtrlrl-
nobc suDrafclc relativ inl inse DPbrd,zd*lc de nlcl o apa' rnrlr
a"ti^ituti, rcLclei e'ite oploape nul5,. Acesl fapl,
"ia trri c aiuvinniJor',r'rplicd adintirrrea rrrare 'lalor:}| Ia caro
er*i;ii
ie ct.sgte pixza dc ape {li!r. l8) ,J; petru} r|ezit ilol ornPoeili'
ltu;diai la S qi sE de Plaieqli i-o3d,acolo rmdc dPpozrlclcil,U_
iin""i" s" si dpaf iiroarc,.lenbitaleA Iclelei hituogra-
lice (re$te "olrtio"l
la 0,3-0,5 kLr/knf.
Fratot" qi Tole jclrul prix(ipalclc do-drenai
'irdl -ase
rlle rDIo,.a,nbole blriltdlind in loog jude!ul dc La Inalfrrrlrre
(lriruru Si'at'
nrunioase'pine la gcs. l,r a.e.l,a |se adaugi
cere. Drin Lazinul bdrt ,le.1ul d. inlinsr ad l* apele (un ded-
lulilp $i cimpia ptulii de SE a iudelului (fig l7)'
lzr{)riDd oc tcrilor;ul iudctuld Braqu\ Iii formtudrr Re
din ,loui Dliia$, ambolcrilrraic in porimetrulorasuld Prcdes-l
PoliBtoa(asi Joile' ,ltohore pdltunde pe lenlollul Jude[ ur
rtr acelasi oume la Dulnai 6 lm dc obirqie. I)upt ootrIluetrl',
tu Azuea. a:Uucnl,mrrll mai lung (18 km) fi mai bog'tl t4 1p9
ldelril ;e' I,4l nr'!/s) si dupi! 'otrftrenta r'rr Pi-riu eerbulur'
Pr:rhova scap* dtn mutrlelui Ei pil,rutrqe llr Leprc'
sinne.r Siuaii. cursind !e sub abruptul Bucegi-lot' ln cupnl)lur
^lrbsoarea
/i \dii largi, cu teraic, ea adul5, EflDeDlii ditr GtrboY* qi pe- oer
din Buceei 9i iqi dcspleleqte aple in mai mulrc tlne' p rt |a
s;ia. l-euir ut ei rirnrliu mrntianoal la postul hidronrelric
Sinaia cslc dc 4,9d m3 s. lDdati ce primcat pe drenpla apele
Diriului lzl.oru Doruld ce coboari prin patrt repezl oe pe pl''
_tlllruo
iout Btrcesilor, Praho\a ae angajazd detreu deBr
ir"lxtlr-ii"l F;ulDrai in .lratclc ,ti 6inaiA. ,"i L1 Posad* palrunde
BRA$0v
. l__
tV
.,\
l-/
r l*
'{,
t%1
rF-,----t
rI
d\
o
ii. l /lr
I
I o
G
(
7'
[:
o a,
t o
\ Pt0ttsTl
@
0 5 10 l5km .4 ILFOV
JUDElUL
r..tstr.
, c .rri g n rrti , .rl (toi Inlrograrjco rlln judelut l,fshovr,
l\-.ro
t 2 4 6 k'n