INSTITUTUL

DE
GEOGRAFIE

JUD LE PATRIEI

ED ITURA A CA O E i tIE I R E PU 8 I. IC II SOC IA LIS TE R Oi Ii i IIA

 A CA DE M I A R E P U B L I C I l S O C I A L ] 5 T E ROI'4ANIA
I NSTI TL] TUL DE G EO G RAFI E

GH. NICULESCU, I. VELCEA

Lu(aret pr.zinti la un nivel d. l2r8i in-

to.mare leografi.i principrl.l. cr..ct.rt-
tici fizi@- ti ..onomic..!.o!ratice ale

Prim.le capitole al iudeFlui rnalale.zi Judet u 1

relieful dispu3in trepte (muntli, d6l!ril
suberp:rice ri .inpia), prsun ti prin.i-
prlele vAi pe car. s{
pane din..iiviEta econonici a iud.9ului.
PRAHOVA
Sint p.eenste apoi <llm., hldrotfrfia, ve-
8ebliatifauna, cu variatile lor condilionat
de etajara reliefului, prccum ri bogn.l.
r6!Bc ale subsolului ti elul{i, pe bda
c:rcra sau dezvoltat Inp.tuo3 r.nuri

in .on!inu.re, in 3!.in.i lesirur: cu condi-

tiil. s*i.l+co.onice, 3int mentionar.
drte privind popul.lia, rseza.ile urb.ne ti
ruhle, lndusirl4 agri.ultua, trrnrpor-

Lucr:rei urma.efte .i de. cititorului o

ihaglne compl.xi : 868r.fiei jod.Flul
tl a Pondrii lui in edrul economieig.ne
rale a Frii nodl.e, o urm.re . tr.n3for-
mi.ilo. profunde petreutc in ultim.le

O uhini Da.t. 6te acordati tlri3nllui,

jud.tul Pnhova bucurindr+e de o vRh.
tradilic in a@6t: di..ctie,
E D ITU R A ACADE}1I E I REpuBLtc soctAL tsTE RofaANtA
r'1
I COMITETUL D COORDONARE AL COTECIIEI

dr. L, BADFA

d. doc. P. GASTESCU

G U. I ACO B

Cr d.. V, TUFESCU

dr . I VELCEA PR EF AT A

. fpr;t^ri rl jt t t . ! "lr i Pr ohoN r c. . n4r i ; r t f t t ; , , : t , t , t t it o, -

n.,l tttc ntpntttr'; ! t , , ! r . '1, ol ldt ; i t ao\ t i, , . 4t o, t t I . i: ot t .
i, t ; , t t l
ptthtt or t 4n f t t i, t , , t p. Lt . t a nt r t ; ; inot ! ; r t
:,:" ." Lis\ t r i
trukttr!!..tIItt' t 4p i0. r nd pihd 14 spxir ilp int lt '1", hr a: iar , , t p
ap r t t . ?. r , , . t t r plt t t t l *i I qt t u 4. 6r L; t ut t d At nt n, i
dp.apxtc4. ra, t , ' t . t t st la Logt jt ii at , t t t $t tr; ?/ m , t t , t t n. , i
.r:]b'ca atu tli d j aeltlui-
t,t.apst .n nt r , , at r i f t la, r |t "r cnt ; r . n t l; t . plp i . t i t p. hi
.-
n t at t J, . nt t f t lt ot ; nJdt isat uo l; ""t r r u; pp . dt . t . l
t4.?u' 4. Jrott stt t 'oJclt ( t
t ddur ? t it t ot t t r or Rl, , . not c ; n oaodf t .
t:;.S i i ar it I 't ngr t , : ait "t s a, i, ! ir ; por i. "", i, . i . o; , ; ; ; ;
xnratclof.ti r..i .
o.to.sp il t,ot ttu:t?t? ptinpte tu?t;, mpstp-
* Igap,s kt -- !"r" ".
t ; nr pa si p"t t . t r t , liot t d , t r . ot sha, . l; i
' ntt 43r t t 4r - .
:t. tttrol rc.rp. .ptpnt n xi a . t huilii ot lt t ipht at ; r t , f ca npr t 't u
rnro r.o( ,tortJnt . t t t r t hgut r dir ot
li o dt t n"r ; r . t 0, it , iit iDat
dc 4 t r t q t i. t or ipi s nt , t ". . "- t t ot \ nt" o, , t "eot : , a,
dlele luin(h le locltl.
.4:oqni!, al &ir1Li anl t a cresott n&rntrh.it, iat in anii
tto.:iali6tu1iui a clotoseut o dezxottdr.e spettac*toaid,
inch,eie iu
{11 corcIar pre.fqcdite de reantri.
. , .Lt!.t!t"! .l? Iald s rpt.i,ldp to"0ni a.^t n,ohtpnr ir .o,.1
J p(rt.,rrotum-a pafliapd ctr potulai iBpn t" to ccotomia
4" ucrard a tdr,i t loast n. Dp. t ) ! t t af t a t u; m at t ; t at pt at t r , . o, l^sec;
,t n N..i; pliu.p tp arint a oan(,iro,., a t,j
aaru,ilj,.,jt.ii iuii;; ;''
'|
REFUBLI C ] 5OCIALISTE 1rul tttut sqt? 1 , . in gnpt al, a npdir t t i sdu apoI |ut i. . or t , t t )
ED TURA ACADEi' , 1I EI )u4?[ ttt un brnan$itil rpnun?. pentr4 ,ntjoritd|; io.,ilit;I"/.
S} . C! ienber g nr ' 3 ! is , : e. t or L l 6 B u . r 'e s t i .ixilel t Prahotainseamnd
?etrcI,utaojpetriher,utitoj'iiiiii, ii
r t od u se (hi rnict' sure.(drb tt c. dar,si ild'le de' pottti ft {rlifel i'
; , nr ' t . s ; nlatt' ;d e a .1 s l ,o tu ,t; ;rs c n h ,t l ur;sn' . (;tcrn ' l otc' ta
; oi r , I a, , i" " t" t fi t;;,s ;" t,t' ,* ,l J ;t.tc s ' " t!i .ti ,oti rc| l ,l n,,tti ,th' | t4'
'l II sulut ialikr', (;,:t",n lti n
fu tltt ile Iixc i rdusttial4 6,10 " iitt Ito
putrt ttt P ' l ar' -
, t t , 1ia ol, it l, ' ;, 1 ,* i ti a ti , " q p ;" ' t ' t;r o..st
t u. , , t ' it r , , ; t ' . d ti th ;,;It;tt l :,.rr csl ; " i i ul ' !ul nto:' r' :
I ' Lt t t [ , 1. ; | 1 ,..;t,i , i ,,' t,t,,1 " ; 1 " ,4 h " ru * oId r" eIc Ii uth " ' 1P
, , ai , qt i i" t,' t' ;" ' l , i ;r.1 J t;n t' ' l ;, ! " tn. dP i n' t1o' torl d tP t' i '
(,
'^o'u''3ilu,lll
f@
L ucl i ft a ..J ttdtttt t P rahoM", cott q ut d i tt st il tt'tog ral t
nt . ' . ; i . t t u u i o I;t l tt;to t;tl i s n t. ;,. r;,' t sd " 'a
' l ' s| ' i rl "
i, , , , d to ,!tt:n l ;r. l " p a g i " ;t' ' i . t;t;t ' tt ' t tJd" ; do\.
" t " . i; d Ps p ,' p' pnl ot;P ' t t ttarrtdl Judtul Prtrho\ a {a(e ptrte dir se:ia iude!lor crr ocul):L
l, " bt L e" dit ;;t' f;:;" ' , a .n | ti ti .' ,
. ; ; i, t u nir o, ;,.o .s i .tp x )r' ' t.o t;i ' i t;tp .b ! i t ttt' P , t' h ; ..' a' -i ' " ' r,auretr .u;lirp xl" C^Ip:,1d,'r, .i - rLrin,l. l'ura in 7"r,'r '1ts
*dial s i c t ll r,d l . J u l o ti i , 3' l Jc tl r4tt' ?I .l optrnt ' t t.r,'ni.. trlr. :,'cJr t,uu|.r,1. salero,.l di{t,rrnode,ol,dilri lizi,o_
' t' t;i ;n ;h t,t
t , t pr $i p? o d n .\ Ptl o i c b n g n td o t i ' ' tri l sn l otucrP .' ;-ti tot
tt.t' u"orlafi, " rrriarp ir ,la ttn ir{.mn.l polontial raoooxr c'
o ir t oair ' $ ; t u )t!,td i 6 uf' to u(nftal tP ' Jt4?!4trl Sirirat rDtrc judelFlr Br:'{,\ li u,'r,1. lir \e.r. lLl"v
l'rr',1'orit:L
f nt oio.
" u p l P rd
. l-o " ta i n ' o q i rt' ;x ,o h I;P" .trP P l cn,trt P rtr pt' t' t ' ' I2 .ud ii tsrrz^uln Pst: ju,l.lui Irf:rLu\r 'nrc\pund' ru r'r rrrar
i. . , i, ' p, " " " r c a " ,u ; i ,t,' tt tPttn i t; ' h ;p stqp' ti ' t' ' i ' ' ' tdl ;t,' t!' n r,irc r'{rle cr liazi0ul hi.ln,gtllfir al Pr.rrn\Fr d' l: cal' 'rc
) f t , ' , t t ot i. t j 4 ;u t' ttl t; I' rtl ' n n n ' l a 1 :;t' " t' tP N P tn' tP \' trtt' Iar'r. r:i rr,r*" u'rrr'elP.d\in,l ,' {lllmirla do lbel Lu-r'z .r1':l
' io" i rt,,t;,tti .;" .1 t' ;I o n t1 " ' n' r" t 1,o" 3J" txot;' t re retrrczixrA.:o" din irtl,r:'ia(r inlr.!ii ltli. tr o I'uprrlalr"le
it , , n, , t i '
4l r t : r t t t ; ; . tu tt' s r; c n n t.r n :tft ' tti t
;u' Luq' i t;t;; ' atdrsJi " t" tu' ;;l lii;l rie IutLrii,'r'irk I irrlic Ilr;::,, rotlrczcnI'url:l';on ilin
P ,4 h o 4 . r;t * t 6 1 1 ' " ;nt;' t;1' t i " fn" P ' tan s' " t Donulatirt R0 iDici.
' t . \ t J , " ; ud4t t t " t;J;oht j r' t;;' J,sn " lar'alela dc l:, .r11' l-rpcc I'tiu lo,:rlililrl, Filjpcrlii
r ; " ir ' n6i; n' : , , ' 1 .,;to i ;ttt;, l Prt' t PP
t t t di . l, pai. a trtu t' n ti d trl t; s d r c " u r u i r de Pirtrrre ii llizil $i meridianul de 21' calc tai or:liul Ploielti
''" ,J conruo* ila"""i u"gurni se irtersccteazi ln (r[priDsulj[de-
711l;ia it, r'arait ttr ddalte luo'iti (li ult4ia -"Jltllelele
l; "lit"tP 'tc Edit ra
not'ii" ;r;t;,ri dP Irst;tattl lt? g?ogt'tJ;P iuld la citirrr kilo ritri ord rle Ploietti' in raza loctlili{ii
',rra thu iti. Pt ohoDo - chttihttP to contpt? Bljoi.
ldaof f r
"dc lt l1 .,J
ii,ii' i;' ia'u;,a;,* d,ost;nl"tot nPosvl;'P't'sptc rtut ttill Cele alolri rii ltircipalc, ,rle Prllhorei li l]elcajendur'
cele mai boiate titlutttri |lc tdrii noostrc. (.u terasele lor larei, au fui'olizat fu]td, din vcchime stabilirea
ir nulDt3ase a4czd,ri, ar (:onstitDit Bi constituie iDserunate
,,rror'e,le circula(ic I ranlcr rllul i.c. inr iu prtszeDrcoocen{rFazd'
toN CATRINESCU, r"r rrrai lrrar.eudrlo a il]drl.rriei. Subro]ul I'og,l in zir';rrrr0l'
,1, li(ei, crir'lrone9i Rarc.sulrrtclel. irlix.o dl pdduri' lis'zi'
prim{ecretar al ComiteltlLi ludels
,:,r, it. ,i" Sicolruri cer"alier.r,. prprum ii n,in. ,16 lu.rr .uf;-'
P . a h o v aa P C R '
pr e5edint e c o m l e t u u . e x e . u t r v a i al| t:icul ra jrrdp\ul Prabolr.a dolixn o Pnrrd'r' rorpr"-
c on5i! i u l u iP o P U l a r1 ! d e r e r
'x.|lre
r)atir in ecororlja li,rii.
(i'u{litiile td\ornhil* ale mAliulrri au alras pF unr rlin cele
r,.,r \,ahi lirrpuri. l'. leriloriul jrrdotului Pmhu\4. r:' prrrr-
,rr,,rlc rinrre di rirtn veche, s au seninalat o cultu)i' paleo-

litici, la l,apo8 Ei una neoliticb la TlrgEoru Vechi rii Suditi
(A as i.slrnic, 1971). Din timpul statului dac se nrentioDeazd
ca lo.alitSli Tlrggor, Tino8u (Tiasom) gi Drajra (pmbabil
Ramiilara), iar ilin porioada,ocupatiei romane s-au tlAcoperit
.asl rel de Ld Dra,jna de Sus, Ililiegti qi T'rgqor. precuD gi
urDrelennui val de ape,mrel& sud qi sDd-vesldc l'loic4li. Dlo
eloca migntiei lopoarelor (6e4.\aI-XI) 8-au p66trat [nncle
unei celxli la Bloo gi sc me!{iooeazia$ezdrile$ efli T'g$or'
ii Buro!. .ln secolele X tf XVI fi$tleazi ra lirgnri r'rxiirxpor'.
tantc -Tlrglor, Ghryhi-ta Ei Ploiefti.
In secololsXv*xvl, teritoriul Ro reniei em irnp64it
h judele. Judelul Pra;hora, cu o intinalere nult mai micd tlecit
astlzi, euprinalea trinutul yiilor Prahovci qi Doftanei, prec
fi regiunea de cimpie ilintrc Cricoru Dulce fi Cricol:u Sir.rt.
El se inyecina la a,puscrr judetul Dinborita, iar la dsdrit
cu judetrul Si,cuieni sau Saac, care ctrprindea cea mai marc
parte a bazinului TeleajeDului, o parte alin bazinul B[ziului
!i sc lrelungca il] Burl, in cirxpie, pinl in zoDa ale contluetrl*
a Pn ;ho vcicu CricovuS blat,(Itcater i a Z a h a l' e s c u ,
1 9 2 3 : O . C. Giurescr. l95i).
Jude1,u1 Sdcuieni,situat lnlrc judetclc t'I:ihora qi Buzifl,
menliollat oa aiarc in 1645, a, arut o riati economici infb-
fitoere polarizati, de drumul tm,nscarpatio ee trece* pestc
Muntele Td,taru qi de eele doud,Iamuli ale lni : una,pe Teleaicn
ii alta pe rdil Zelotin - Rhca Chiojdului ti Ituzd,u. Odnti cu
desclialereanoului drum tran8carpaticale pe'ya:leaPrahoyei,
tn 1189,incepedeclhul juiletdui Sicuieni. Retedinta se rnuti
ile la Yi,leni la Buc,l)y, iar Ploie8tii, devenit nod de rdscroce
a dlunurilor sprc Xraqov qi lloldor'a, preia trcptat functiile
ecoDomiceqi aalmjnistrative.D$fiintarca jliletuld Sianieni
la rlata de 1 ianuarie 1845 a!?rre ca fheascr. Prin ilnptrtirrer
teritorirdui si,u tntre judetele iNecinate, judet[l Prahoya se
extinde slre est pind dincolo do bazineleToleajcn[ld li Cri-
corului Sdrat, iar ilr cimpie pin5, aproape ale llizil.
Cu acRtcotrtnr',jndetul I'rahora se mcntine pini dupi
cel de -al doilea rizboi monalial(1950)chil, ca rrmal a dez
roltdrii conditiilor ?olitic qi social-econoniee, s-a pmcedat la
o noud impertire administratird a terito rrllti tidi, in rcgiutri
CADRUL CEOGRAF C II ]STORLC
ii rt|i(,iure.Cu aceasti ocazie a ltat liinii regiunea Ploiciti.
ln rxul 1952,clupi reyizuireaimptulirii admini8tratiye, intrc
l;rrilele lcgirnii Ploiesti elau inglobate fostele judet Dim-
l{rritl, Pmhora, Buziu !i o parte din judetul Rimnicu
S:il1rt.
ln ltltt8 a avui loc o noud impirlire teritorial, a !5rii,
trxtsDrrzi,toarc unei noi etaDe alc dezvoltare economicd. Cu
,,"r,,r"in ocazie, rgiuna ailministmtivd Ploieqti a lost divizati
in l rei [nitdti mai mici, gi anume judelel Dlmboyitra, PrEhoya
si l3uzir. Act[alul judt, Prahora aliferd, lntlacltlra de judelul
l'[ihova dinainta atrului 1950, in se["qul c5 limitle lrri :ru
lii.rl in rfari or",!ele Prcaleal Si l{orcni, care au fost inglobate
jlnl,l.lor Brn$or qi, reRpeclit. lrimbovila. in lin,p ce omlul
\lr/il :, rrenul, de la fosrul judel RLrzd[, la Plabora.
Limita noxlicd jln.d,eluhi Pl?lhoya (sprc judelr BraEoy)
rr' i! general alireclie ^vest - est, urmirfurd - cu mici exceptii
"linirr celor r|ai ma tuIltimi. Ea poroefte din dr'ful Omu (2 507
r.r). u[ triconfrnil al lfuritelor dintre judetle Ilrahova, Bmfov
:i l)inrbovila, fi trcce prin drtul Diham {r 582 m), traverseazi
rill I'l'ahova !e la nord de localitatea -{zrrga, lasi sprc sual
rirfurile Crbbucetu Azugii !i Neamtu (1913 m) din 'uuntii
{ I illx)!r ii coboard la obi4ia Doltanci ln Pa$ul Predeluq (1 295m).
lr, r,ici, rllminal In curs sinuos, trece }rir vifurile Stoler t1]tdr
I lirnu i1 :i93 m) qi Bobu Iare (1 75i m) din [Iuntii Grohoti$u'
, r,l)oal.{in Pasul Rntocea {1 2{i7 m), atjnge virtut Ciucaf (1 956
r,). (.oboari. din nou, in PaBul Boncula (10?5 m) de L:l obir'
Teleaienului ii Buz5ului. ea, in {iele din urm6r 3d trea(i,
'iil
t,nn f-idurile Titaru M:ue (147? m) ti Tdtnrutu (1 112 nl).
\,1..1 (lin urmi virf constituie un al doile triconfiniu, la lntil-
rir',r liuritelor jualctelor Pmhora, Rlt$or Ei Bnz5,u.
Li tUa dc est (sprc judetul Ruziu) are direclic genetau,
\\ sll si str;,bate }) dnd munlii, dealudle fi cinrpia. Din
1|lnl 'l,rtnrutu ea urmeazi ralea Siriul[i ]larc, tral'rseazd
\,,rl, ltisc:r cr C.rle [i Risc:l firi Oale, merge lal.l.lcl -ctt Risca
I l,i,,irlllui:{i trayerseazi alluertul acestia Zeletin. Lr conti-
i,'li,r' ! se rotette sprc est, tltinginal v {ulil Salcia {716 m)
s' lf irnx llotilor (737 m), iar apoi taie valea superioafi, a
\ i', ,,r lui ii culurex Ciortei fi intl.i in (irntie la est ilc locili'
1
t5lile GuIa Va&]oi qi Mizil. Cu un coutor sinuos, limita se
continuS pind in yala S'rata.
. Linila ,pird.d e jtrdetsltri Prrboir, (spre judetut Di' -
-Dovita)
arc dircctie aprorimetiv NNT -SSD Si, de asemenes,
btribal, toa,ts unit.a,liledc retief. Din vffiul Onju o)erqpe
podul Bucpgilor ii coboani apoi 'rtrvirfEl Curguia.tu(lS-tO
DupA-omici a,b-al,er 'r;).
sprc SV iiD.dls cot* | o?8;revinela di}rl ia
iDrtiaui qi rrmdregl runpd,traepelor dinbre Prorile $i Cdcovu
Dulc,epin-.lb zonade qer,[rechd prin virturile SuJi.atru (849nt)
qi Teiqulai (714 m). ln eimpie, timita de vest ,[ judetutiri .Pra:
nola are rur traseE srtruos.I* trece prin deald izolat Mdgura
Mdrgireni (3rO m), traye$eozi rturile provjta 5i Crifovu
Dolce, BulprSo abatrc rpre yest pentm a lFveni pe Cricov
:r lraverscazi ni Ialomita la localitatea Titdn4i.
Li,rnita s dacn (spre judetul nfoy) arc direatie generald
verl est $i, ru mjci abaleri Bpresud Ei nord, urmirqlc lalo-
mita ptnl la loralilal,ea Bira. ln conlinuare, strlbate chnpia
traeer8lndrluriJe PFabovagi Cricovu Sdrat atxont de cotrflu-
erti, Ei !fuiul TohSneanca,gi ajung in valea Silata.
^precum
Intrc limitle amintit, judetul Plahora displrne de
o rna,r'e_rarieta,tcde condilii geogralice. Paginile ca,re&meaz6
au me4irea Bd,prezht tocmai aceste conditii fizieo- !i ocono-
mino-geografice.
RE I . I E F U I .
T.rptele qi ooNtitutia geologici
liE multe alin judetle tdrii noastr su rn relief atit alo
Tariat li de armo[ios ca jtrdeFrl Plahoya. ]dtrntii cu crestole
lor plequre sau impddDrit pind sprca,pe ale eulDe, alealudlo
, u st'in6r'j,'l,lrlaLe.sllibStuta de vbi largi, Si cimpijh !e'ede
.r iDlintuic ulciilui,oduD vast amfitalru.
intrc eel nlai inalt pnnet - vtuful Omu (2 507 m) qi
rel Inrti coborit, in zons de yirsare a Prahoyei (70 m) este o
de triyel ile 2 43? m. Din aleYealero&ltiEetric'
'liftr'.n(dcr indltimi de pest 1000 m?urct ocupi alroximstiv 17,2%
'r'li{'ful
,lin supraiata judetolui Prahoea; ccl cuprin8 intrc 200 qi
I rr00nr acoperl 50,2yo dtn aoeea$ suprafatd,,iar cel sub
lrnr l|r 31,6%.
.tceasti propo4ionalitate au coinciale $trict cn exten-
jurlelul PIahov:L
"iun(':r rlrarilor unitdti de reliel, aleosreceltr
n i lilDescsi munti cu altitudini mai mici de I 000 m, ia.rcim-
I'ir nlci, te alocud, in luDgnl!.tror ydi, la leste 300 m ind,tlime
irl,n'hrti,. Tinind searn5,do delimitdrile geograliceale llnitd-
{ ilol nrorfologice,propo4iotralitateaest urmrtoarea : munlii,
:li.::oo. dealurfe, 36,5% ; cimliilo, 3?,3%. Aceste ra,porturi,
:,lilrrri ale laclori d alti, naturr,, explici posibilitSlile variate
,1. \ xlorificare economici aliye^i,, alar in aceleti timp armo-
a teritorir ui judetului Pruhoya,.
',i,,:rri,
I)in latun nordic.6a jud.etului, Dnil vll{ul Omu dir Bucegi
,'i ('ircatul Btrdjniesctrinutul, Ei pinl in cotul ale sual-est,in
n giuDea,Gherghi!i, lnillimilc scad, dar s finduiesc in trci
,rirri tr?nt de reliei.
Daii adste hepte siat rezultatul utrei complicate evo-
l|llii geologice- marcatl ale duccealarca mai mnltor laze al
{ |ltir|e a scosrti Ei de iniltare in bloc a lomaliunilor - o
l,()g:rt, rctea alvd,i,ln gneralodentati noral - sud, pune ln evi
,lcrrttr o htendi eroziuno alesfii,Euratd, fdrd intrerupere alar cu
lil t|ruri diferite a8uprs edjficiului toctolic. Ydile mari, imprlrnr,
ru \';rile lor alluente inllmu}ate la rlndul lor, ftagtnenteazd
fdi{'ful desfi,cillilu-l in cu]mi, pe alocDri palalle, pe alocuri
:rlrurindu-se in yirfuri sau in masive prceminent. Vdile Pra
l!'i0i $i Teleajenului Etrdbst intreg judeiul, ale la munte pintr
l:r irnti. \'.himbl.adu-Silntdlita-rcade fiecare dard cilil trer
'
'lit|tr o uritate de rclil tDtr alta. Itrguste$i adinri in piet
zona mun-
lors:l, ele se lirgac ln litrutul dmlurilor, etaltndu-qi turile
a||l) f.n rni, de trase, petrtm ca itr clmpi sd-ti pdstrze malu
,l{. nnmai citiYa metri hdltime.
 l
BcUefulju'l(luhri l'tirhr'fl, t,rit'it ||' t|nsit rili'h|| I',ujorr,
dar )i iD , ele ,1. nl| l{':rr{.fi ln(el'\ tiirri r' irur
siun in treculul'lflrli|l. "Ir.irtr-r prin,
goologic,lmnind ir olidcl(i llrorrcnl(.le
ciprle ale evol[tiei lui geologico paleogogr'ilfi(r'.
Fonnatiunjle sedimentare care alcituiosc i|l o\(lusivitatr
relieful jude! ui se spriiind pe utr firndaxrent (k tisturi (rin-
lalinc rezrllfile dilr |llctamorlozarea,uDor 6ed|lncnte Ioartr
Teohi. El are drstd precambrianl !i apare Ia zi in afara te -
todului judelului Prahova, in )Iun-tii Leaota. la sfirgitirl jur?,
sicului, soclul cristalin car?atic, altidatl mult mai extinri,
s a sculunilalj in zoDa de la est de lUesivul Leaota, a$a iacit
in spele mSrilor.reracice a ioccput o inlcD*n ,jedinretrtarc. Ai(.i
s-au depus sedimentele fliqului sub diferite faaiesuri (stD,tele
de Sinaia, stratlo de Comarnic, colglome,ratele de Bucegi,
lli$ul curbicor"tical) pe grosine de cltera mii de netri, ceea
ce alovealeqte c6, fu tirDpul sedimenti,rii, fuftlul mirii a suferit
o coborire treltati, (subsidenid). Acest fornatiuni au fost
outate in timpul miNirilor orcgetrice din faza laramicd (sffr,
fil||l .relaci.ului). oxondalc qi Fupuseeroziunii.
fIdi tirziu, llr eocen, marea s-a retras spre sual, la, xt
rioml alcului car?atic, iar pe funilul ei accidentat s,alt depus
noi BealirnnteBub facies foarte vadat : Eresia masivi aleTarciu
ri alternaDtcdp In.rroeEi grorii. ln oligoceD,c,'l rrtnrFa accen-
tuati, a geo|inclinalului a fd,cut ca mara 85,fi rxicEoleze adin-
cimei fi pe fundul ci s au depus miluri orgatrogenc carc au dat
naltere Sistilrrilormenilitice qi Efutrrilor disoalilice bitumi[oase,
alci,tuinal cel mai insermat geDerator ale hidrocarbud. Tot in
aceastl perioaali, 8-a fomrat Si grsia de Kli\ra (intiltriti astdzi
itr pirrtnul de \'5leni) ilin cilnentarea sla.bi a u4or nisipru.i de
dune.
I)npi, rni8cdrile orcgenice alin aqdtanian (fuza sal.ic.d),
i[ marea niocDni lncep si s depuoi, noi Aealiment: conglo
rucrrlF. gro.ii. rufrtri. marDc, urgile ii, nlrturi d. acpslea,sarcA
Si gip8ul, indicind o faz, lagrnairi a mdrii fi un climat calil
ii r al. Faza ale cutare (t ici de la sfi{ittl tortonialului nlar,
cheazi, inauglr"area umri nor ciclu ale sealimentare, de data
aceasta in apele salma,strcqi apoi alulci ce se aflan pe tcritoriul
10 Cimpiei TlomAne qi al Subcrirpalilor'. Formatiunilc sarrn:rtiene
RILIEFUI.
(gresii, lumaqele) lrmate de nisipt'rile. pietri$uri]c, argilelp
sl mamete plocenuloi au ioslr le rindul lor, cotal fur timD l
omgenezei yalabe (sfirtitDl leraniinului), iar ilrt resul d iJi;iu
carlal ic aljaconaoUdEta fost ltrdllat lo blo.. ln aceasid,Derioada
n-aE formal, cutelo diapire din rooa subrarpaticli,l sioure la
prditrni potarDice gi datodrd plasticiritii, d-etr)ozii,ete iie sarc
au mrgr:t[ dl[ adincori spre supralal5, bolri.od tomaliunilc
plrocene d deaanpra, si,riputrgindu-l gi r.4stumindu-le uneori.
alr cum se poate remarc.a itr aecliudle geologice de la Moreni
6au Bticoi - llint'l
Cp o"-q* a miScdri orogenice, lacul care Ia
-_ . ul lcsanlin lui-acloragi
,,tir$it ocups Cirnpia RomAtrd a lnclul, sd lie
colDalat. Aluviuniie adus din mutrli ii dealuri a,ufo![ LlrDr6s_
Iia.tp pe sqprafe! tLari sub lormi do delt !i conuri do rleiectii-
S pa,recd,r timelcochiuri de apd ao persistat,hzona Ch;qbita
rerl,ol,lo aceasli regiure, dupi sccaroa completd, a lar.uluil rru-
IiIe eu rtrtdcit rl?lne indelungati $i cbiar asl,izi ao curburi
D&Dahate Bi liDsite ale mal i-
Succedarea= cielDrilor al setlimentare in timDul cdrora
pe lutldnl aau la margina Dldtilor, rnereu cn alte'conlunui.
au depus tormalioDi atit de diforjle iq coDditii climatice rol
"alil de
variale Si reilvicrea ritmici a fazelor orogeDiceau dur
Ia formarea Elielului. tr'r.imlntfuile scoarlei au citat sedimen-
lele, lc au laliat li chiar le.ao inciilecal,po alonuri. a8a i[cit
ole xe at15a,sldziin dilerite Dportnri ilimetrice. gi dafd ero-
ziunea nu a lntirziat Bi,$i alat efectele de indatd ce un teren
rrou.,ietea alo strb ap]d, nD a izbltit Bd 1 dirtmgd totali intre_
nrpld, rner?D de noi faze oi'ogenice. ea nrr a reugir, ,.u aiit mai
Inurt,..s6 tteSrgS marile iipare :'oulogi.e rLrorto-!tru.turale,
-
aleroliehrlBi.Existpotacclortrei mlri trcpto de relief o deroons
trc&zd, ctr prisosintd !i aaleReac[tele scoailei se recuno8c fosrte
bine in reliel mai ales cind sint alcdtuile itin roci dure.
Astfel, zona nruntoasi coinciale cn sria unor formatiuni
mai rczistejrlc.rnlro .are meDlioDnmconglomeratple(Bucesi.
Ciural) si grcsiilo Ina:ire cu inrpr.alatii marno-argiloaielGir-
bovr, Grohoti$u) (fig. 1), in cea rnai mare par.ti de virstd,
cretaci.d. Cre8iile. palpogctrc alc p'rntenilor rle Homorici
$i
rareDrcepatrundtn zoDdcoDcarpati.6formerzi nn relicl destul 11

tiilnhicrclacicin
Fia.1.- l.ornalirnilc lfoloG l,. \iculr:,1,
\!l,a Doftan.i
de Podni]lent de nlrncei. coffrlrilralu,!c cl o legiu]re (le llrll
zitic intre rur]li fi dealrd.
'l'inlltul {lealulilo) corrsplrdc unor lo}]n,rtinrti rlc olriter
eird. ".' :
.,r'giioc-n,nralB"j,rts..i ni-jpor.c ,lc \,r'.1, rrrio_1,1i,,,
,e crtl'ce ilrilrrdiu,i" rrai cohofrr. xl" )"1 .frrlrii. Bau,'rril"
ale qlesji s:1ucalcarc In,ri dure, ce fi cele {le conglonreutt sI[r
t, " r'iruri sroJso,!e in:' fiu irt rPli.f lrm ln,PtI|inenlr l\rrirr'.
nr,,rive;, In tirnf,e,,rgilele si rrrrfnFleiprr 'lo ol'r,a
"ulrrri,
h depresiuni si I'rilcjuic,\c alunecirj dc tclen.
t ilrrli, coiocide cu curertura delozileiot cruternrd I
rkituite alin lictrjjnri, xisi}lli hlnri rdrse (linrpre nrunrc
-si
fi depuse Ir lorilele alcilurilor leste for ,rliuni lliocene slrh
rrrtato s r (rrizoltrle.
odul de disFrelc x n(eslol f.mnrtjtui. ltlici ftrrr(tru'Lr
1(|r':e\ercitd infhenlc iD c(Dfigurrlia lelicfrrlui. L ele ]na3iTc
12 dchrloasecoi i(l l.Lrl).rtili :lnlirlinrle. crrDeiht luitrc - Istrita,
De"rh il' hil)orului (corc.rplirzird pintenulni prrleogcn ie
Viiled). I).,rhrilc Brcorelnlui sau ]Iigua }ldtgireni. I)c
...c'J,.Do.,.IU"l. drr'rr. irrni ,rrr lrrrl Di:lor'c in lrrrrg.rl unor
.iD,l;r:rl.,.,,|.t'r..irrrrilpllr:,ju,r l-hi,,ldt lli.lcrr l1dtsui.
l)1u rr jiLdetll l'I:rhor:i se tlisiing fi (:izuri de relicf inveNat'
rind. pe nlocur';, "iirrlinale ale roci d rc Lr rimas suspeldrte
(lerstljrrn viilor',ji {lcpresjrnilor rl(rittLind procninonte : renar-
rirx rici deilnrilc ,lticetu. lldgull] 'l\'cstioarei. i:1r in zona de
r,rDrlle Circ:tiul :\i lli-ri1'nl IttL(egi.
{ LrieleaLiDdcahrilc fi nr\Dtii jn(letnlui PraLiI a se disl)rn
itr gcrlcral J,e alidrDl{nlDl s\' \n san }: - E. }tln}itile
.*rl rfirlrdirilc i\ii1le ille acestora nt sint sttiinc alc d$pettul
nnjof al rlicfulli. I'iotnbnren rriald a Istritei eg)lici iniltinea
aie leite 000rr i aleahrrilor rrr ilnedir,ta \'e(init^te a cimpiei,
i?u rihrndarca gererrli,:i ertelol lc :lLiniaDentul Prahorei inglls-
tarci r]ilrrimi rr $rrbcalr:rtiliJr in aceasti r{rgiure !i contactd
ezitrrt deal cimpie diDtre l,Io ta !i Tleajen.
inrrusiune ilr tre(uttl gcol)gic al lerito-
'\ceftsG ,srlrrti
rirlrri prrhorczrr tu.iti, ci reliefri de iici s.t {orrnat trel}ttt
dc lii Ilord ltr srral, nulrare a,\uccealdrii mti nmltor cicltlr'i dc
sejinrentine ii a ciior*r ftze orogcncti(e. lliy'dlile otogcni(r'
de la sfir,ritr leqrtinnlui $i inceFtul cuaternarului alr xiut
o ir)llolt.rnld deoscliti lrir colseci[lele lor Drofologife. Ele
an alcteruiftrt lrrgnrelhrea rclicfuhi in zona de deal li de
irunte, &diDcitca treltflti riilor si folmarcil teranclor', reac'
tiv^lea Dloceselor ile eroziuDe rorcntiali, de allrfcare,si de
spdlar a solulLLi.plcauDr lii ncrrlD hxe:], tLlror nrari l]omrli de
{lejer1ie 1:r mnrgine:L lostului l:rc levanlin. in l irr1prl ri(iilii
gener'ftlea clinei aLiDpleistoccn, tempcratu}ile sctrztte, conjrl-
ga1 cu inill:uel\ h btoc a Carlatilor, ru dus la formarca ghc'
tsrilor itr Nasirul llucegi, iar in regiunilc ai joasc lipsitc ale
pd.drui, ulde climalul a1e[ un cara(ter lhryial, h declansat'ea
[Dor aluncceri ale mare rDrploare.
Prin urrDare, frza de eroziune tlin ru:rterniu a conferit
leliclului iDJdti8area lui actuali. trtagmeltarea generali, a
leliefului, eonsecintl a adincirii ti lirgirii riilor prixoipde, l)re-
 r . r , r f i ii,r' Ir:Irrr l l D r' rtItrl $ | | l l ri , r ri t: II
, ||r ' r rl ' . r,l r' ,t r :,1
z ' |lr i||'" ' I |lil
iI r i r' 1 . r1 , fr)r.:rz ri .

u n ti i

follil.itrrirld tle p1,l, c{r:r nlai jnalti 1l r.elieiuhli. rlnrnrii

ii t,d I,i r..r n,,rdi,d J jud,tltui Prrb0r:r rr... t,. \r,rorrclara
,,,.t,lir.,F],,,:ri iJ,,Jlr.t,,rL,jo nrJr.h.:,zJ l .,,., iU,,,ir,i".r.,_
ri\j irrlr, judF,FlF I'r.rt',,\:r )i Br,,io\, i:,f l,:.,r, J, d" r,,.rd nt"
'l||i'rrrrnr'.rLrarl , .,,ts,lui diu rrrnra j|nr.!.
J,irlritrl, sDdicr, n zonei rrrrnto:rsc rl,c dir.crlie rest _ e.rt
i', i t,r./inrl:] rrrrel, ,,,i..i .l| ro/il:tlj. r"rri,r.o,L,r.p tocrt srr,
nor'dj l'e \';ile I'r'aho\'ei, Telctrjc]rdui si thaiDei. ]ia rr;ce
r,, 1, 0ur.l d. lu.r.lirdr'le T.'1,.:,,po$d,. t',, r"i,. ,.i.,. Lelrcr..
:'l,iujcrri. 1ldr,,ri.l ||quen;. ! ts,.r..,r,tr., | : | .r sr. r,.r,,,i.1.
L"ri:r' iul ,linrrc I i,rl,,,ti si s r,.,,rr,,,li,.r,. . ,, i,. rr ,1. ,Lr.;j
!.JJfi dc..l p'l||n t;u-..:r(, r,. tr."i rrr,, fr. . t,, ,:,t, , t,r...
L,,\ii.,orjr,,. rl a.l- r,nt d,,,rrr:. t.rp||r,. .., .rrllrjlrit, r, I
',r. r,.uUr rtorrr.,,,r.rni,.iri:ri r, rtr .t,r. ,1,.,t,,i,.: llei r,. I.rr.L
, .n in .',:rl-.,,;., In...t,rr j. .Jt,ro\i ,,,.,\
'rrr ,il. In..lrtsrr .t.it,I i
1 0il0 nl, {ir lilirni r-Nrjabiie ((te li jt la 13 kml, rtLD ac (oD-{t!ti
inlle Pjahovr !.i lllclerjex. ('hiar'ihcd tr esi {le prahorit s I
{erronsiutt, lc fi:12:rirnor [r]gr]urc]rte nlorfologire \i geolrrgjc.
(\-. Mihiiles.n. 1963J1966).ci crirl:i o zoui cle it1rcl
lolenf:r caryato sLrbcaipaticii. ircaptd de 1 000 !r ioiltine dez,
roltali le delozitele flilsnlni cletr.ic. c:1r.irte
"tic Drntcld,
lil)siti de rfez;r'i oDcne$ti cornpicte ri ir xrar,eparte cu futctii
})rstor'rle. pr.zinti rnni nrrrlte l|finitili cu rnrntete Si pre:LpuliDe
cr derhuile. si lrebtie ltalat,i zonci caryatice (Gh. \i{rn-
1orrll. l1);1).
O sf]je (le rrii nr:| i,.u dilcclie gelcr.+linotd- 6ud,fi,ag-
rrurtexz:l zonit nrunfoari 1r jrdetuhi Prahora in nlri nnrlte
14 cunlt)rr'iirlrertccu pr,rti(iular.i1d1i deos.'1)ite.
 BRA$OV %2 6 E
JuDE-[u L 2 m M 7
3 m
+h s
E I
4 E=l:
E
al5 tl 10E
a

a
(

+
a'
o
o
t
e
o
z .\

0 5 J0 l stm
IL F OV

tl{. 2. - R.li.ful jud4ttui pnhoDd.

drn serondd.: r nulr otr
l' 2 @ - 1 6 0 0 DJ.lo | t!&ld j!r l1 | o !| ..1 0 .@.
7. orarn te@rb toM: a, ou-
d8lsro rt, r.@ltv, n! nun d. d.i@tt.r ,) trD@! d! mmutu
Fig. 3. -{bruplul resnn&a! aI Bucegdor (foto Comlr. Poligr- casa Sctnieii)-

Uasivd Bicegi, cu peisajul lui impozant Ei cu lndltimi

de 2 000-2 500 m, esteimptulit lntire jutletele hahoya, Dim-
bovita $ Bragor. Jrtletului hahoya ii reyine o parte d.ii ramura
rnsiriteaud a masiyultri !i vrsantul prahoyean, cu un veri-
tatil sFtroct ah)in $ ca,retocd tle multt vreme a constituit o
ileosebit atmctie petrtru (humetrie, tulism Si alpioism, cu attt
mai mult cu cit domiDd una ilintrc cele mai circulate vdi car-
patice din iard Talea Itahoyei (lig. 3).
A3pectul imptrnd,tor al masivuld si5 tn strinsd delend.eqtd,
(le alcdtdrea lui gologic5. Peste fnntlar[entnl de tisturi criB-
rilioe, care a,psreI^ zi in alara judetDl Pr*boea, nc alisputrc
u slivn gma8d,ile scdiman{e.In },azdrpar ralcar tnasiv jura-
sice ce elcituiesc versantal brdndan al maBivului si citeva cr mi '15

!:ig. ,1.- Forme de .eliel structnral in Brccgi (foro Comb. PoliAr. (:asa scintcii'.
risfirate spre Ialon)it*, in cale 8ir1tsilate cheile lh iilor, Titi-
rului, Zdnoagi li Orzei i ale&supra urnle.azl conglomer:lte poli
gene (calcare Si cristalin) cu matrice grezoas5,de lirsti albiatrl,
a cdror grosime delSqeqte 1000 m Di carc alci uieste partea
Iisdritcanx a Bueegilor. Aici cle se sprijini, pe fonxatitnile
flifului nramo-grczos (barfemialr aptian) in care sint inglo-
bato blo<:uri mari tle calcal'e recifale.
Iarnura rdsd,ritea,ni,.r Bursilor are o asiruetrie structu rali :
,r,l)luptul praho\ean estc o cuesti uiali, in care viilc tol'enti-
ale au reulit sX aleta$ezernici pinteni cu Fofil rult ill trc],te,
unale l)laouril tle stiat sint aaleseapuse in eridcnti ijnb formi
d.e poiite 4umite aici blino (fig. 1). fn partea superioari, a rer-
sa,ntilor sc remarcd folme ale clii, tnanncloa,ncstitrcoa^eSi colti
ploelrinDli 1fig.5), de e\ist{:ntr cdrou niut risl)unzitom,c.
,tlittli de croziunea tornli:rliJ ptocesele de inghct si dezghef
ntit de :rctire toamna ri pimi,rar:!. r\{ateri:1le1edetaq.Ltedin
leleiii stin(o;i, trahportatc nri intii gravitalioni,l fi apoi
{le rimi, Fint dptse Ia poalele al'rultului conglomerr:itic, in
zoxs fliiullli barreni.rr elian, unalc pantele Be atrueazi,
xlcdtuird conud dc grohotig Eiagest1'eIhr vilr,tile*ta,rl,inind citor'
rr genemlii { Y. Mihnilescr, 190:J).Utrcledinheeleijrng
I,il]i, io ltln(a Prahorei.
In conlrast cu rnofologi:L haoticd ll, !,bruptului, croftetul
B cegilo} se prezinti c:r o Blrccesilrlrritle poaluri shuctu]ale
inclitrtlte uior stre S\' ({ig. 4). I'odul l3ucegilor este se}arat ir
tloni corrprl.lirnelrte ale ya]ea lzro]u Doruhi - ii c:l' asirnc
tricn . al citlli r'eirart drept reprezinti $i el un fiont de
{ re"t, i['JAct itrdlti$i rrult rlllli reilrrse(Ir,r l eri a l{ i c ale iic lr
Ieltei, 196l). ,qituat l.i indll;me alelestc 2100 l1r fi acol(fit
de pdtuni !i ile jepi, podul Bueegitor retrezinti poate cel mtli
iDportatrt obiectir tn stic al judctului Plxhova, alatoriti, ])ri
rcliitilor alotculrinzi,toare inscrise intr uD tur ale o zont com-
I,let. Ilecum li dotixilol tulisti(ie corcrlunzitoale.
trruele crolulici relicfului se (itesc cu gre[ in mor{ologia
lr:rsiruhri.llai eyidente siDt ,,platforma Predeal" (G. Y li I s l! r,
1939) situati ca o prirpd la in-,iltime de 1 100 | 200 m, donri
niD{l ralca l'rahovei, ii un nirel de et,ozilllrein lurgul Ialolitei
lil 1 600 1 ?00 m; h, aceasta s ar' aaliuga urr lrirel snperior de
eroziune carc *r'rezulta ilin unirea tuturor Drocminentelor situ-
:.rF |lr cuprinFull)odurilor sudprn'lxl.Cclema i rur llp prrncrcr t.
ircciitor.poaluri constitrie citera trlroemil1llt,li ,],nruxe: yirful
tDlru, Costila, earaiman, Jpii Mi(i, .Iepii ari, Piatir.L Arsd,
Furnica, Ynft eu DoI ti Vluturinn.
ilr paltea cea mfli inalttr a masiyuhri, io juruI yilfului
(rnn. se situe|zi c clui glaciare, e.fect al ghelarilor ?leisto-
i.eDi. Profild lor transver,qal in lormd de ,,U" Ni ru])tudle de
i':rnti din profilul tongitrdinal ar,r,ti ci, aici, in vcchile r.di
I'r'eglacilrrc,s',[u instal]t ghetari (iare ar:rrnotlclflt relieful dupi
rrnDier:r lor specificd de eroziune. ('el mai h rg ghetar cobora
{ie sub \'n'ful Onm spre suil, in h rgul IalorDilei, iar tuIntea lui
i firserrlolirr mri la rord de CasaPc*crt, unde mo]enll ftontll.li, 17
 |llcuiti si prclungiti in arxunlc cu o nloreli hterali titir.,i,
.r mirrruiein:r'..r.ens(ll. \\ r, hncr, l9:9i \altri.'
lIi c al erj ch Y lc ea, 196r). \'nile Caula, Iilietti. Tigd-
nelti {i Ce}br at grzdnit tiecane,ln pleistocen. cite utr ghetar.
fn tirxlul glxcialiei, abruptruile lipsjtc dc zipadi ti rlrixr,
lortirnile din piator sl)ulberatc tle ri[t au stat "iub ixliuejrtir
lrc'ccselor periglaciarc, cinal capetele de strat au foit erprrlf
crr lrecidere tnghelului Di dezglrelului ti rind rrr ci?dtat :ir,
lcctul lol apropirt ale cel tle astdzi. Plocesele criogeDeii lliIale
se (ontinui 0i astdzi iD zona ilr.. ti r Buce,gilor. insi, cle aelio
reazd perioalic toamDr si ]rrjllriTara. Alituli ale alezagregaretl
cbDgbrncmtelor trebnie sd amintirD aici fi:rctiruea zilezilor
rarc sc n)arrilesti brusc pe riil abruptc ale rcrsflnt[hri ]l,lr
horean sau lelt, ])e platou, actionind rsupra solului si asupr.n
ctler'turij aJinatc de la sul)rafatx.
'\ceste procese au o rlare iDlportanti letrtlu dodelarcrl
icliefuhri, cici rpele {liD llccitit.,Iii sc inJiltreazi in rnalc par'l(]
n stivn glons:i dc lo(i pernelbile, incit scrugelea, aleci .qi ero
ziuxea JhrYiatil:i, .ictiore&zd cu trcidere lrulllai in lerioadele c
nl'o]'sc de llorie.

,U .tii Girlou. iituxti irtlc l iile hrh(,1'ci .'i Lrofr.rf i.

:c dcosebesc net din pnn(1 ale redele gcoglafic alt ltu.i\Lrt
It .regi. .\ nd inilliDri nra\ir))e de 1923 rn (1-nful \ernr{d)
3i 1908 m (rir'ful Raiu), ei re trezintd sub {ol'rxr unei culrrj
t)rincipale mameloDate crr dbecljc fintn (N S, ! \.,qi dix
noll N-S), ternrinindt Nebrusc t)Iirl tleDileliri de 600-i00 rn
spre snd, in regiunea Conamicuhri. I)in culmca principali .ie
dcs?riD(I, dc o parte Sj de alt:i, cubni sec rd:tre mai scrurde.
rrneori ,sc iite, alteori rotuljite, ]iIII irr riile Prllhorei fi
Doftanci. trIici lroeDinetrle sc iDsinic de la Dord la i d. pc
l'rrlmea I) ncipald, alupi cum u.meazi: i'jr'furile Nea[rtu
I 923 tn, Rusr 1 909 ur, Linghia Nr,re 1 Ii17 Dr, Yil{r lui
Petru 1591 n\ aazllcr I 753 nrj ZaDora I 326 nr, Itaiu
,\Iare 1908 Di I 89tj ]l1, Dligan 1 775 m ti Gagr llare
1660 lr) (fig. 6). A!.i culrr rejese din sirrtla in-linrile a acestor
irliuinri, intre rilfil le Rusu ii Cazacu, aalici in sectorul in
18 care culnrca Girbovei axe directie st l'eit. eristi o inseuare la

Fig. 5- llunlii Btrcegi, Collii llora-

r ului ( r or o Enilian cr isr c{) .
F j ! . e- - \ir ltrrilc Ste a ti tt u$ dh \ t unlii { jj. bo! a ( iot o ( jt r . N i c u r e s c ! ) ,

I ;i0 I iiUOtlJioflalort..rcairl'riueroziuucaaflueDlrl.rAz|rii
'| :r uhirriilor h.irlopului (all oni al L,ofraDei).
Din punct de vetlere geologic, Iunlii Girbola 361s.r.r4
iol,r|afiunilor neocomiele ale str:]telor de Sinaia. Alcituite
rLintr o alternantd de gresii calfiuoase, ca,lcare marDoaso si
tistuli argilo-malnoase, cu o microtatonicd foarte frdmlri-
trti - alit ale bitrc pusi in eriilenti, in defileu] pmho]ei alintre
si&lia $i Posada stratele ale Sinaia constituie in ansa,nblu
lnr lalg anticlinofir cunoBcut sub numelc de anticlinorirl Z:i
rrura {ll. Pai r u I i u s. 1963).Lrirc.lia tui gpD.ratd (SSV-
\\E) coincide .u ca a l\lon(ilor Cirboea Ji-r\},ti..6 arbilcc-
lum "\imet ci a acestorr.
Afluetrtii Azugii qi PrahoTei, ca $i cei ai Doltanei, ftag-
renteazd lluntii Ghbora, aleslichdu i intr-un sistenr ile culmi 't9
GH, N CULESCU.
I. VFICEA
Fig. t. Org anir nc ( or eDt ialeI n t \ f unlii c ir b o \ . a ( r o ! o c h .
nlai joasc, c:l, Di$te contrafortui carc ,,sustiD'! crc$ln t)rin.j
pald. Ira obir$iile acestora, sub crrlme, se iDlDiinrrni|.itz:r
ollale |ii Tilcele torentialc, in l'ersantii cil ora al)ar glr'hr,lisuli
(Jig. 7). Aici, c:L ti in alte masirc muntoase, panicl(, sint ri(o
porirc la sul'r.rfi{i da un .lrat dc nlrler'ralorerl|ltxt'. r ,1,.r:r.
greg:rrca stratelor de Sin"xia. Ogarjeleadincite t)un in 'tljt'crlxte
acestegrohotilu}i,{iale,intimpnlploilortorential{,.sinl I t1rnsl,{)r-
tate fi tleluse mai jos srb fomla unor'{irii dostl|l rL, hle dr
aluriuni. i.ccsl fapt e|te foarte bine pns in rli(lrnlri i'r \iile
ale l)e 1'ersantu] ale e)rt al muntelui Stei irr. Do I'l,i'1 i i sri. og;l
iele Ei riile toren(ialc de srb (nhne sinr litsit(, rtr.:rl'iri izlotl
rcle sint nrult r)raijos. Zb^da inNtr$tiruio rriult:i r11,|lr{, in Ceste
r,Ibiir contudndu le ti ficindu-le lizil'ik! {tr tI| Irrui rtisr*rfe
20 ])i4i spre sfirfitnl 1)rilDii\-{rrii. Flld indoilli i.il ol| {,\ot'citi o
oare(*r'eifflucnld la modelalea,reliefului li 1e ,,fufuetinerea"
ace"itol ogale. Dealtfel, forme niyale selntilnesc adsseain Muniii
{iir'bora. sub culmesauin qei,fie ca delresiuni adinci ate1-2 m,
lie ca rdci tantmi in lungul culmilor, provenite p n tasareil
delozitelor tle panti,.
Pantcle situate aleasupn]imitei pddu lor plezinti fo:*te
adess \riluriri [ercgulate cane indicd, vechi procese ale alune-
care. Deasupra unora alin ele {ca de exemliu sub .v'fuful Pal
t]nir - 1900 m) se remarei,nile aloalespdnalere cu tlime[siuni
mari. .{.1rrnecdriles-au proatusiot Ie sean\aalepozitelorale ])allti
jn conditiile unui elimat mai umed. DeEilnietrbate,valu le de
d lu t re ra rcle
, s i l e S i f i x r l r s i D l u n p o r it i a s l d z i r x . i i \ r t p
perioaalelecu lloi sau zdpzi inalelungate, 'n
ynniii Grohoriiu ocup;, spaliul tlinhe viile Doftatrei
ii Teleajeouloi qi sinr alcltui!i aliulr.oculrnccu djrc.iie lI S,
afLa!5in prcluDgirea culu,iiSratoceidio \lssivuj Ciurc\i.\ir-
furile Babel, Bobu )Iare (1 ?57 m), crohotiqu (1 ?66 m) Si
Ilie (1588 m) relrezintS ce.lemai mari indlrimi. Din vtrful
-sI.
Sf. Ilie ,sedespriftle apre SD culrnea mai joasi, a Nebunuhi,
lntre Telesjenqi Crasno,iar spre SV cDlmeaRadilei, d,estdrlitd
\ i . u t c \ r f '. ln dond ilo yales Vtubil5ului: culmea ftifoiu - Eerban vodi,.
situatS lDtre vdile Clastraii Yixbil?I,u,ti culmeaCl{b[cet - pil-
tjnetu, intre Yj,rbiliu $i DoftaDa.La sud de micul troaloroEralic
Sf. Ilic (1588 Dr) lnellimilc rrad treprar l.t I t88 m (Radita
-Uarc),1318 qi 1373 !n (ytrfnl Pdltint[ $i, respectiy,Trifoiu),
;rentrn ca,in continuare, la conta,ctul cu Subcarpalii, sd coboare
la 900--1000 m, alcdtuind o treaptd alemun i jogi.
ioillimilc de peste| 50o m cortsspuod forniaiiunilorrlurc
alp JliEuluialbian coostil,oitcdiD grcitii masire rqinonglolllerrlF
de Bucegi; partea s[tlic5 a muntilor Bobu este alctt[itd, diD
Jligul Ei8tos-grezos (flisul Nrbicoriical) de virBtd,albian-yralco
njani, mai putin rezistent la eroziutre.
]|tuntii Croholi!u re cai"aclcrizeaza pr'ineulfirirolLrDiite.
I'r"lungi, cu deniselari oeinRemDale. CreglciuJmuntiJor ad;bpr,
c-rte plat sa[ DSorbombat si contrasteazd,cu adincimea si as-
lectnl de titrelete al vdilor. ABtfel ,,Yiful', Bobu trIare este ale
Iapt Dn platou foarte neted la 1750 m indllime cu suprafatd 2l
CH, NICULESCU,
J. VELCTA

ile auoape 2 kmr, care aminteqt ale intinsele platforDe dilr

Caryarii Meridiotrali. LTnal aloiteaniyet, tr 1{b0 1d00 III,
qc rccunoaglo. ufuriDln; el retcilztr spfoap fd|l* exceplii
prin' ilalole culmi DruDtoaso, liind cel ;ai bine r'"n*z"dtat
sub lirful crohotiqu, ln muntele qetu. fn tinile muntoase
margiDale care domind, Subca4)aiii se racordeazi ti ele intr-un
niyel tle erozitne la cilca 1 000 m, flagmertat de yii sdirci.
ln Muaiii Groliotigu, procesole di:'eroziune cele mai ill-
lense se localizeazl in cadrul ydilor. Yi,ile torctrtriale qi ogagele
nu rnai au exten8iunea celor di]1 Munlii Girbova, dar li aici
tormelcde aluoe.aresp pun in esideotdiD urrelezono prjtr njdc
\p.'bi de dpspriDdFre lii salffi nercgrjrte iDierbate.lD zotra
cea rnai iDaltd se schiieazd timid qi forme ale relief datonte
persistenlei mai inalelung*t a z;,pczii. Piqunile relatir lnlinse
' au favodzat viala pastolald, conc[trat5 in speeial sub \'ir,
frrilo Bobu qi GrohotiDu, alarextiD6r,!i in lnngul culmilor prin-
cipale. Masiveleforestiereau cotrstituit !i constituie iti astizi
uD obiect pretioF ale erlloatare sistDratici, fapt carc a atr'r6
dupd BineconstruircaaleEoseleforestierepc rAile Teleajenului,
V;,rbild,tlui, Doftanei $i ale afluentilor lor.
llasivul Ciuet!, cu in-{ltiDre:L ldi rDaxinrdale1056 lrr in
Iirflrl Ciuc,a$,ests al doilea masil ptoeminelt din judelul
Pmhov&. Situst la izyoarcleTeleajenului,Tetqenelului, Buzd Fig. 8. - VtfDr ciucai !i culda BElocea (ioto
ului li Delghiului, Ciucalul se prczinti cs o cetate spriiinitd ch . N i cu l cscu ) .
de contuaforturi (fig. 8). Faln de g"uple mutrtoasedin jur cl
e8te bine tleliuritat. Buziul Si Delgltiul il despart spr.e nord l.,r'uatitrnile de {liq grzos sau marnos alin jur se insoriu ill
ale culmi puntoas de 1000-1200 nr indltime. DeDresiunea reliet pr'in formc ssme!e. Al{luri dc conglotncrrlF.klippelr dc
I bciail lilriteEz,ila sud,iar 'm$oerilejoascHIeBrato;eir | :d; ( nlcal, culn Ar fi .ca dio sirful Tesld.Iac cl reliclul Ciucstrrlrri
rn) li BoDculei (1 0?6 !1) il separi ale murtii Bobu }lare !i, ,ii iie !i rnai va at Si si prezitrte ux interes turi[tic aleosebit.
r$pectiv, aleculrrreaTdtarului. (ionglomelatcle $icllcarele sedispun pst6 lormaiiuD rDai
Oiucasul re deta!azd, ale linutul incoDjuritor prin lut-i]l rezistente la ercziune, alci,tuite alin fliq grezo8 cu inter-
silucla lui Fpn.laculoa.i, cu cresleleplequFefi daDlclalecrod talalii ateiisturi mrrnoase (balremian'ap-tielle), acstea alcltuiDal
cblctr|risjrdc la Cbeia,drr mai alesdc b lDtorsuraBuzdului. t)dntel rnai tlomoalo de la poalele Ciucalului Ei inleuirile din
Iniliyidualitatea lui geogralici se datoregt in ce* mai :!propicre
_ (pastrrile llalocea $i Boncula).
mare parte alcd,tlirii litologice. qi aici, c.ati ln Bucegi, co[glo- Stira groa8?idc conglomeiale, prin excclenld permeabile,
neratele poligene de rfustd albisni, cu ciment grezos, sint fac cs llasii-nl Ciuca! si fie lipsit ile apd. IzYoarele apar pe
22 mareato de pa,nteabrupte brlzdate de rdi toreDtiale; fatd de aliniai ente preeise, intotileatrna la contactul coDglomelatelor 2l
 si crl(lLldor.cu dcl)ozitelcirlperjrir.irt,ile iLi]l l)lz,r. Dcsj drirsitr '!.rFtir:'rj'r ,J i'r \i'lts. srfir.l j pr :r B.cei Uj,tIt,ri. trj\,rd
Tele,rjeDulri(ru.rxiti f:alca B{1ij I sf :,1lr1,rjljiltil]r.rr de 1 600 ;r. .till I irr,:r) r.,,r ',
I lxl' ,.rt,:r,.o:,,ra .r,Inr':,rts,ru
tD c rmitura dintre fifur.jle (ljlr.r\ si Gr,,tJsi,urr,1(.. lj. rrL,e,l
izl nlul ie r,rou,'lnnilir ,:, 'lpZr irLdtru,rjtor I u \il,,ri :,frut,rerc.lr,rI rr,L.l,ir.
+iseste ltrrrll,n1ai jos, h tJi;0 Dr rttitudi|r , nur.lu:, . r... lrclrrusj .i,rt dts.!drlitp,lF:.r l I,r..l
Sl)r,edeosebjrede Bufegj. ux(t{, dur:rrtr:r ;rt,r.lruntrn. ",,,
rilrnrr: lil:ii11 (l lt..j JI,. Trrrnr \l:,r. rt l;; nrJ, lti;uil,i
s1)inlitrde nn ]t:ltou .u nrrnrelorsolrtull!,r|r(, rlr.u(lur.alr.(.iu i1110. I tilJ fi I r6i xl) ti l-irfu lui Cl'rri (t t;i ur). toatr.
(alul este nlcirtuit dilr doun cuLrli ix.ltc rL
trest{j I ;lr(r lrr. r('cslc rilfuri ,\e r${.ordcllzj :iitilletli| si fnc Drrrtc tliri rrrccllsj
(lesp,irtile dc o infetate: in prir.te:rdc \est fuLllcl iinio.rtl
|lalflJt'Ixi dc alerrda}e intihiti in -ULLxfijcr.(itroti$1|,,1iftn{rrr]il
r'Nrc cuhrineirzi io virlul Ciuc,ii, in cca de est (nlrDe:r Zieilnu l,l{tnnrra $e!r- Il\rcrisiune:r, ei iilir {tc Drue in illiDiti tfe t,r
i1r cet f.il.frrl croploarele este ({t mai inal1 (t SSjJxr). Ire rirlrl est.le l:iLrzliuilesti o laz[ uinciprti de xrodelr,r.c
iD Bu(cgi lorrnele cele llxlj valiate s inlilnesc in \.e}sauti. iljcr a te]iefirhrj
nrurtos.loz\oltrt pe llisul (ret,r(ic ti prlcogc]rdin al.easti ]c,
,lriiluiesc clcasta iniifi. () gami 1.a}iari ilc turlrur.i. Irici :ti fi,. r,:rr.,.rl,ni,le :l'1|n,ir,.. \tsrtisin,,d.:i: rF!.1.i Li,l,o
rrrsi\-e liranlidale, ca renurlritelc Tigni !{i ..Sfi[\ut.! ]lrarorei, gr':rIr.. .urI lDn. err.'Ixlert[f.
JtiDi.i izoltte saD innlinun(jbiate {rr degelele uDoj nriini. cl:ii. lrjrf :rJpF,l l t or,ntu ., rFlhtir ul|r,,:err ,l \l,.rjLrt,,l
.,(,iupclcir) fi holnuri (,aracl,er;zeazic bnile Cirraiuhri fi conn j _
lr':,r'ri. sp. .r.to. rr."zo. ,.rl
tnic t.'t ntilea Urn.1e de rtl.lr.lie truirti(ii. (.lban:r {.jii.lr 'trrtorp,rr.ri t,,ru.:,lirruilnrlli:ul i
irr'f.:rlatridp-gre.ri
(l 5i0 Irl) aDrtlasatn Du deI)ar.lc dc f.igii, Qt)rDa ]Iulrrft{, r,,:r,r\, rttiJ,rt,.rubi,a,rii..,lld.\rf.rjrtLi.lrr_
nofu (l 260 rD) fi Drotehrlde la llreia. coninr)ire in ordjncir ' 'r'1,'r!{'l; L, rr11.:, .,r,ti,i. :.,.,tn itrrut , ,rrL,i,1,ri.rt
ru,:,1'{r'l 'rdF
eDlionrti, nrai(,henzifaze ilr t,ro]ulia rulirnrr,lui din ( il|.1s. .l' r,.ti Uil. I'r:,r nni rJlhirn lufn||idn !.j paleng.r,e),
rJ'n|l ntrr l' t r it fc...F ,.un.r,,ti !,,rrfnierur dc ,.r,.\:., rt.
loze legate birer^nfeles:ii rle acccs l rLin cc i[ re jlllrj ](\Djfir^
sl)te ntilsrr-. 'tts rrelfr |lrrll . rrj, f:r. rj..prpr \pf.,, ||.crp', ,r,Jij,,jr.ri .l
r,IrDI.ilof..U,,|lrjr j dirr f,,'mi(iIjU t,ilF,,ec,rcJj nlitu,.u;
Spc sud. di[.r)lo do t)cp]esiunca(.hei.r ,j dr (ulllriiirlrir In rrrrrrjrrts:rI cflIu i' ; rr li|| tpu lu i dc Bor ofi'.r,,,rrr,rindrnr ],riIrc
jo$ii r, I,rjdlalei, se inatli, rD Durntcrelatir iir,hf: (.]?itJ(ei J, ,.:,.
t r?apr; nrl, nru .J. ,1. II rr(ii Z'r,s rtst,dIIi n. r,,,t,..pr j
(l l;t' r,,). SrirIl .rJ\ila DLle teteajtsu.i Tpt"i,.,,ct.,".,..,,1.
r,r' Jr,\i, iiejrnr firgnrFnlate de \ni id r,.r. r rirr,1,, , rr,r,.. 'rrrr Indlt rnI iL 13tl r,,).
\riJ iL ll trt trlnr ..rt :r r t| Utii Zr,r. rlr
1,lI',jiti i. In"rrie In t'ldDuJgenr".,t:,t I,l:, ,. s," 1rr.,,rr ,
'r. .'(tctxr?a rcrrol'rtIrjlI Iurt ,i ,rur .rrL.ri7i Jrrirc. \ld rrl
t,r....,rJ.
o:1iD.i ir lluntii TetFajenlui. Si :,i, i fptiar,rt:r"i fo.i rrr,rdrt:rr
'tl. 4p \arr. rorctr,rlle.rlio.,tc iI|.ol .iu.hi.,r In fo,.:rri.. ." ,lj.l r{
de- rlu||ocari ra,1ri. gro.iiic flicrrtui, fhi,urrri :rl rt Uc,.,I,t t", rrc, \.n,l,run',. d? al IH.,,rp is.9r. UI|oorirricJ
.ulFrrcnrl orizonrufrtolrtp IrJrtrc arXit.. rifo.iitp,r,:r.i,, ,l;,. d",l".prin,l"r,.
)i -.!,. llr,lrur:, li .i dp gfttrori.u .ollruo:r.p r"z,rlt.,rerlin dtscr,r-
creftetul Clit'rlcotntui, sub iDfhreDta rgenlitor rle nro(letiu.e. l:.rF:','r'rz.onlruili'rrrczoa.e.
se alesfilcl)e: o(uri iD bloflrri si leilezi dc.pintli, alcltuind cinr- Li r or r el:rccjr"tor|lrFr,,ri:ldn qi r
pnri de grohotis_ 'l"t'ic.IrxrlF .' J:rul filc :,1'rngir,.de I,c 1lrtnr.l. Turr( r ltrr(
ilatot,l1te. rlupd cile se pare. zdt)ezii.
lhrnlii Tritaru rlj desfito:rfi nr1r.e Tctci.Det. Bu,;int l)r'prsiunileintramonl{nr. nlasir.ele cuLnjlexrunlolrse
srrl'el'ior', Biscir ('trjojdrrlni si oLirjia Si}juhrj .{i ie sndffrze dc j"dol l Prrln,rjr Jior de.t,drlite do rni .r,tin,.i Inq .l..
I.lsivul Siriu jlr crrtilul fet xLri nol'lli{,:rl judehrtui p}:rtro\il. .lin
I r,.re ii
rlc. In.d,.inl rrrrr hr.gi..ondtir in,l i,ricidcprc.i ni
In |rI.:||rl,lI. ll r,(ii TirjIl| rn ,' L,,n ,,r'itsnr; I_s. ,tr,l 'lrutrr
.:rrl r':rzr||plp
..
rl '. 'd dc.h'zi Dc. .afc jru I'cn is dpzFoltarpr n;r lo.r_
frfc pnrn,., .lrF t|ia?i?i -.i tt-itr,.rrlnri ..,.rtn,1,.r,..,.otr,f,1,,l rr.r|| In runsrjrarr.relol de r. rfltl.rr'.. 25
CI], N CULE5'U !EL':A
Fjg.9 , llunlii Tlt ar u. Reliel de alunc c ar e( I o t o G h . N i c u l e s c t ) ,
Cea nrai DaIe dclresiune intramontani erte DepFsiunta
Siqaia, cuprinsi intre ab tptul Bucegilor', Uuntii Gitbol..l 5i
cele atouiriDg[stiri alc r'iii Prahotei rlc la Bufteni fi de la sDrl
de Sinaja. Ita a luat nalterc IL contaclul conglodreratelot
tlc Bucgi tn stratele de S;naia' pe serura {lisului marno_giezos
{bfin'cli}iarr'aptian). Luner relatil iargi a Plahovei, in care
se coDstatd chiar despletiri, e8te domiDali dc (el putin dorli
terase, lcg.rte, indteptrl rlilor, ale conruile ile ileicctie ale aflu-
ertilor. l,ocalit{tile Sinaia, PoiaDa Tapulli li Brsteni rcopcrS
rfforpe r4 Inrf.siru. rrfe-lp lFrasc fi |.onrrri
Depresiunca T;ila arc o rituatie siDilari cu Deplcsiunea
Sinair, n_umaici aici ir a lost scnlptati alel)oftrna la contictul
st:ratclor ilc sinair cu flitul grezos al lluntilor Grohotisu.
Il'J'r'e-rirrooacsle t|rai IArgd ii rnai bioe indi\ id iLizala i iu
' d,.lluloi br r.mlrrci u hrocn suprraltirioDtlri ti tr.pitcrlle trin,.
'r'drcrle ce pdlnlDd m l||ngul rfl onl;lor rre(ind In .oquri de
,L.je.rie. LocaUtntrl. Tc..iln,ji Tfaisreoj au lual tiiold pe rreqle
Deprsiunea Chcia alin bazinul srDeriol' al Tcleajmdui.
. deposlila dc al'.uprul sodic at Cio.rrirtui, este dp t;Dr un
l,.rzibcl de .ooJluenftr,al oarui fund atu\i,,trat cqre aicetuir
,linlr o asocr.ro de .oouri de doje,.(ie tcri\ale. Ni.ul rat a
iutir;pal inir ial in jurulnraDA:lirii ci acr,tatinul tsa der?Lil aildzi
o ,rt*tiutre climaterici, li turistici alestul ale aDrcciat;. cu
najt, mai rxult cu cit soseaua ploielti - Br:l,ljor;, de cdintl
rnoilcrnizati, atrage un tEfic ali[ ce lir ce Drai sDorit.
D eal ur i l e
1)incol,' dp prolelc al' rptc l. mrmlilor, in drr.Dtlll
,,'rora \iilc se l.irgoir dintr-o dala $i riuilo ixrep .d .edc"ple_
lea6cdrse inlinde li|lutul dedlurilor, ,, rcCiuDeIn crrc DeisaiDt
g.ngratjc s .ehimbd. Prdotc relnzi fac lo. cetor d;rnoa'te.
rtrallIrile senrc(cqinl tDlocIirts c tni rorutrjirp sru rFcirc,
,lc o tartp si de alta a riitol trrgi'.uapar rcraqcnoierteqi
.rcoImrtc rrrl rtc sugeJii\ ,,poduri". A16lrrride utrolcc lmiinri"r:rirre
ixtrlnei,
lroemioFDlenc )i deprc. ij inrpriof,rl.jrora aJFzi
r,rc ompDellr re fnrtoazi ba :e 'ni. ix{bi iD l|nqul v6ift,r si al
i rtrrorde-.omuDir.at ic. p*r i.elp rlc padure allcrEcazd, t| tii tszi.
Frl Sr (bidr c leren.agricol. idr boDdclo.ahtrrri ,le co$urile
raoircuor. apar.(tastul (tc Jre.rpnt pe corqtc s:ru pc f ndIl
l arlor. rDtesnndu-seIrresc rn periajul geogl.afi.il Suh.aft,:r.
'fre;lutile
subcarptli,c. .a Iioapr, jnrcrnrodirrii rnrr.p
'iruolr ft.rtxpio! sc dcsti:oirA intrc jo"ltir i d.800 -900 jn il
:.:rr0 JO.l,m. Aceloasirdi .arc jn zoD! de txunrp i)i inrp D.au
priD aaliD|.iLnc
tpfboa:lrrla_l,ea mxre. :cl,nr.rnd Drabirc ,nalle.
dr.r. ttr buDcarpali, se afirmi llriD Inrgimejri nriD sTadul lof
dc rDleDsaun|Jnizar.Fle qpar, !irutrrflelrrroq In cornpcrri_ 27

I nrente rnali 1,r'|111s\'cr'sal6, i iDlet,iolul rirrfa. insi. o retea Fecuri
dlrri de rii lc rnbdiliale in tDit,iti nrai mici -- dcahni Di atepte,
siui - foalte &alseahdnd jnfifitalea di.titi de co;rstitirtil
ge_qlgEi!-na regiul i.
La vcsl de Pralora o sinsuri, rul le rai jrDDortantji se
iudi\ iduJlizp,,zdrt'|? lrott fIl ju,lpr Iui. l)e.I,r';D.; rodl.
timen Imrltoari a Gur,g atului, ea irrrel)e si rc coltruezc 'liD
ai
clar din pdrtiic 'l'alci, s})Ie SSIJ. dcspiltird Talen l,raho'ci dc
cea a Plotitei. ] a srrd de Bobo]ia ea ne curDri brusc ficild loc
te.ruhri. Pe totti lungimca ci de ,rtroile 10 knr se s[ccedi
rirfuri lri tei, dupi cunr in c lue apar,.biucuri de grcsie {lurl
Nau formatirrni rai pttjn rzistentc. Atit in lelsartii Proiitei,
clt li ln cci ai Prahorcj, alunecd lc redri au traDslolnlat lan-
tele initiale, atenuindu'le in ansrDrl|lu, dar (:on{erind[ le un
reliel hiDor rilurit, ntiljzat ca pitune saD ca tcrcn pomicol.
L:, l* {iril dc tJirIo\:r.,.urrr,,rDratr.j roti.fl|hri subnanJar i,.
1i,;;ii,liu,,r"r.r. rio;rinirctur'. r.fatiit,,rjsi a
;i,,r.!l+,bi. .Ir;',
llp\u)ilor ioi' d un rul inbenrnnrio Iro'lul de di{triLuire |r dcr-
i lurilor $i aleplesiuuilor, dar ii a relief[llri de detnh. ir acest
sers, h ert {le Prahora sc rcnrar'o5,doud zore srrhrarpatice binc
distinctc (fig. 2). Zona noldirii,, deuuriti Sub(arpaiii jnterri,
rrr [n ]elief agjtat ii {oarte rnriat, corcsprrDalerDei structuti
Jrinfnlate: llillterf prleogcDi, cuLe asirnetri(e, deeersate ti
lrliate, sir(ilinale suslendatc. Zona sndicii sau Subcar?atii
cxl,cnri sc calacterizeazd lrintl uD relief nrai domol in carc se
relllarci depresjuDe:r rijllclin;rl:i lliNlra l'odeni, ?rluDgiti
])e r:rler Cri(rolrului Sirrt pini, NprcCisliu, si dealuri ce se in:ilti
tre,ltrt de la Biicoi strc dsilit, pini iD trIasi1'ulIstritr. Sullcar
l)rtii externi rin in contact dirct cu cimpia ir luDgul unei lirii
.e tleco te lingi, localitdtile Binetti. Biicoi.'l'intea, Illeajsa,
(lhilolani, \-alea Ollugire:$(ii, Urla!i, Ceptnra. Gum \'Atlrrlui.
Intrin{lul }c care il }rezirti slrtc yest liruita Snbcary{tikf
ertemi sti in legitrrri cu alnndalcll axiali a (utelor alin hugul
I'r1lho\.i.
. Sul)c?r])atii intcrlri s)^ntdcitirtiti de Ial&r Teleaienulni
iin doui coDrpr irrcDtc diferite tra lelief, str'u{.tDri geologicri
ti peisaj. I)ealtlrile rlintle Prrho\':r tii Toleajn iint flagNentate
28 de Doftrnx. {le Inrbiliin fi de rfl eDtii l(n. I)ileclia no}d s[(l
r cdnlilor llinciprle, io lungtll ciron se lfirit1|azri clrnlit ri
,,,ai r,||rll_
i.,u r0:ri J, Lin :rdin.r.e.tts'l l'li,a dp,,'lrr.clip \F,l
9st a (Ilmilor se(undale, coreslrnzitolrre lomrali[nil{)r iieo-
logice ti unor linii icctonice. Inediat srb llmnle, car'e aici i]r-
.rllrdc o treipti joasi h cir(a I 000 rr, se ichiteazit (lelresirui
ulai nles in zoncle de innli,mrnchiere ll piniclor. nle sirt sclrlptatc
in defozitcle hehetienc. Cele nlai inscnrnaLc s t: dcpresiimile
Brcbr ti Oinrpira, in cadrul (irora o terasii {le 15 0n rn rfe
,. c\rrr,"i xF rF|na11ilLildItrr I,c r:,1.:, Pf,,b,,\ci. .:r
:, Dutr:to.i; L,.l.rc.i 0.:, ll Dri, l.r , uLtl tsnLlr\ rrLitnritur"i ln. c.d
,.rl
I3ertr; micul brzi[e1 de h Slini(. f{tli la s1ld, {olnrali[nile
pal{rgre. dar rnri fllcs citen six(lilalc lltiocelle luspond:rte
fornrerzi cel ulri inrll relief: r-fir llicesu, 315 nr, $i Miillra
'l'restioarei, ti;:t r)r. Ille sint cr itit rnai lromiDcntc ci cit
sint flaD(.atc rle ibluptlrri itac:ttc tle ahx(dri fi tornti. Lr
.rrd .le cd-riou:i \ irfurj, fi mri ales irtre \rtubiliv Di Tehajcn.
cnln)ile itrclini unifoln) sprc stld. suI folina unor lroiluri netede
sliu lohrnjile, uD(le pietrilurile cuatelrare au gfosinri de:.t0
+i nr. Intrgd tinut dehn,oi rlilrtle I'rahora si Teleijcn, (,u ex-
r'eplirr iniltiurilol dc pe,ite ;00 600 nr, a fost rcolerit h ir{ie-
lintrrl curterrarnlui de o clrertur.i dc ]ietrifuri pierr(xrtrnc
rr(!rll1r ate h poalele rnurtehri de Pfthol''r, Vnrbilir si Telerjcn.
rlir . e astdzi sc pistre:rzi destul de Dnllte restud: l)odririle
rle h jtd de f-ir:ful lldce,qu, Po.lD Ucrtei, rifi lrintinr Ret
,.i *ltclc (C L. ,\ i r.u l c s c r. 1965). Ihiziuex r ,e |t urnlat
tr .lus la adin(ilca \iilor ii la {ornrdren rlror ter.ilseinlplu dez-
Dircolo de ralea liclcajenlLlui. {lerlulile subcirl|Irtic
ifiierne crcsc lrsor in inilliDre si l)rzinti DD rrslect lilni rrliat,
(lupi.runr $i al(.iifuirca geologici a tcritoriuhli cste ulai rariati.
Pixtnii paleogeDi de I{omorici !i de \iilcni se tusclirl
'rn felicf .a delllrrri in:lltc (r espect dc muncei. Dcpresiuner
Irr':rjni {'hiojd, hrsiDu{tI intre ei fi (:orertnxziDd unui
.in.iirl:tl llrioccn, r fost .indva drelati .le n riu cu alirectie
\E-S\', afheut al ll'elcrjerrrlui(EInIn. dc lIrrtorre,
11,0;; ,\. PopI. 1931), dal mifcdrile tertoli{ie dir cu{-
ltD:u au fdcut ca Bisca Chiojdului li aflnenltl ei ZeletiDul
"ii fugmertcze l)erkuile l,ripoiuhd (t)irtel)lrl dc Vileni) ,qi 29

I i g. 10, - Clln ,M S.lci! ( l.lu ( i lr. \i .!l r\cu).
sd, decapiteze vechiul afluent al Teleajenuhri, iar apelc h)i si
fie tnr,,arspnpr'elluzdrr.
Dedurile inrlle corcspunzind cebr {loi pintcni li l)cpl'c
siunea DrajDa-Chioja[, ale ciror calactcre Droffologicele ap}ol]ie
aleopotrir.{ ale zona rrrlntoasi fi ale cea alehnoas5, pe tlrcpt
cudnt ar fost consitleratc ca ficinil parte alintr o zoni de
jnlerfcrcn i caryato'subcarl)aticd(V. Mihdilescr, 1963 ti
19ti6; GL. Nicrrlescu! 1971). Ea se ileosebestede zona
Sub.ar?atilor lropriu zi$i de Ia iurl, u[de iniltir]rile rarcori
depdqesc 500 000 m fi urale afhenlii C cord i Sirat au
creat cullli cr directii diferite. dici bancurile de gr$ie rezi"'
tentd forrneazil ]'il'ful'i asimetrice, ca in r'egitDea CoaalaUah-
lui Bogdinefti. Fo nrtiudle pliocenc cele DI,i realresate
de la narEiDea aleveBt a cDi'ctci Calrini alarrun rclief de cueste
l0 qi suplafeie stmcturale (dealrl (lot'bu fi culnea Srlciei) (iig. 10).
I (),,'),.\.-.).:
|.
lt t
i.' it
Sub&Ip&tii erterni sint despdrljii, la ilnalul lor, de 1alea
Cri{orului Snrat ilr doui coDpartiBente. Dealurite izo]ate de
ls l,'intea fi lllejoi, continflato d.incolo de Tcleajen cr masiy l
colinar al Bucoreluld, toate cu indltirrli de circa 400 m fi
pant tlonmale, iraLeptdtes(i gruparea lor intr-o unitate alarteJ
pe care o culfindcnr rub nurnelc de l)rlurile I'loieEtilor (G h.
NicuIescu, 195ii). Aslectul lor se alatoreDtedepozitelor
rnoi (argile, niritud argiloare ti tietrj$ri) larg cutatc.
Forrxrte ilr I^z tirzie niscirilor ralahc, cle lar si-fi
rotrtiq ic ii azi ilrdltarca lcntd,^ de rrenrc ce ter'rsele ce]e rnai
tiDere ale h?hovei $i Teleajenxhd ar fost deforlute. Derlurile
Ploie$tilor ,cint itrcorjuate ile alurillni. fapt c c trialcazi o
inrportanti fazi ale instabilitate a riurilor. Zon[ ale coDfluenti
r l\'aborei ctr Dolti,na, rciper.lit zotradin 'ar" alrrriurile Pra ,/
LU\!iJolo:liJul'':i1.lid|ePebi|iinlitrder|.r.p|.zin|i'.i<
l|Dl,u n.l d. r.h ir',her. d. dir oclier applor.Depre"iu'reaMislea
I'odcll sj.l!!arainrre DcHlrrile PL'its,tr ilur si Suh.:rrp:rriiiuierli,
, rr r\n . d,re.!Inzfloar. ||oui :incfinxl, .n arhryiDnil.--]?tr:
fate ti cn toatc cirlacterele ei morfologice rru este altcela decit
o \eche \*le a Pralovei care'i ifalruma apele s])re est liri
ir rala Cficorltui Sdnt. I'c de altd pate, |aua altviorl.lld
de la Gdgeni, care desparte alerlul de la Tiltea de cel al Gige-
nilor, i[alici, s,iea rcurgeren rtr rirr pe aici. -{!adar, dc o parte
iultarea unor atealflr'ilecentc, lc alo alta a]uvjonarea excesivi,
.are a irnlus dilaliarea riluilor', iatl conditiile ir tare s-a defi-
niti\tt relielul dir jurul Ploiettiului.
La est dc rilea, C coyului Sdxat, al ci:r'ui bczin sulelior
( olespunale firmoasei Depresiruf * .singerului, se ir{liridurli-
zeizd! o regiune aleluroasi - prclungiea resticA a lInsi-
^ltl Cele Blai mairi lniltimi se in[iri pe alirectia resl -
rLlltd Istrila.
ert rqicorcsluual ca,lcarelorDigresiilor sauDaliele; yirtul Ciorter :i
{009 m) este cel rrrai proeminetrt. Srb creasta calcaroas5, l:r,
,nlittiile piEielor cc sc iltheapth s])re clmpie, Beschiteazi rnici
rlelncrinni. Din culmea Ciortei se ales])dlralspr SY o culme
rrrtli scunali, piDn h L-rlati. Ea coreslutrde nnui intiolinal
t,liocen Ie flanc ile cdruia eroziunea a sculptat nicile tlelro-
.julri dc l+ Iotari Si Suditi. Pe lantele rll:r,i donoale acopelite
,lr \'ii fi ]i\ezi, sondele iralici prezcnta lctrolDld in subsohrl 31
 r'.giunii. ConlacluI alcalurjk)lclr cinrpja se I:r(r l)r'ixrr-ur tipinn
sl.rl) ifi.lili.rt fo]nrat alin ,litur:rft:r coD lilor de dcje.lie rru
rnnhtc ri(i dc tolorli fi larcnc.
Alitrli dc alcaluri ti alelleiiuni. iD cadrul reliefului ,(ntL
carpatic se ill(li\'idrL, izeari lqiliile hlgi alc l)'iholei. DoftaDei.
'l'eleaicnuhri fi C corului f,sirat. ca aaleriutr rulorrc in crrr.
irsezirile onrcnelli s au coDcentrat crr ln'(r.id.r. alrloriti aon
ditiiir)r faronbiie t)e crle le of{ili. Lun(ilc lirgi, 1et?selenetede
ctajttcr ptnndilurilc carc ascunalpinze de:r}lli. lro!i])ilitilitc
lesniciolse ale cbcdalie, toate au firut ca riilc fi,se itiflic
ir l)eisajr gcografi(: ca u tifi rl tc. c consecinte e{oDoxri{1'
IoaIto inscnlnatc.
Telzlsele \ 5iior, mrLlt ini4ate h (-orlaclnl cn muntelf ii
t)rte],nir coLolite ipfe cirnpie, sttu rtu1 r,;r derpre tuiltarer
srferiti {lc Srlxlr'l)rti jr tinrpul crrateua}ului.
Aalinc;r'ea stccesi\ ir l liilor rmd a air':rs dnli :ile -si
:rdiftnea ,fluerlilor', illr lrccrilca au {a\ or'jzat {lilect sau irdil'ect
ahrncc 'cr telenurilor', cstizi in mare lartc stabiiizatc. $i toate
acestea explici as?ectul ,rctual rl dcahn,ik)r su])ce]patire {lirr
judetul Prr]rora, iD cale crcslclc tlc inlefsc(tie:ie contueazi
(a n clcmenl pledominant.
Cimpiile
(',r,(e{ lrtai joa!i treapti de lelief din judet. ciDrpiile coDsti
tuie o unitatc alerelief sjtuatii de ol)ici l.r ifi ltirDe dc 100 :00 nr.
tlar'rrrc rtr',aitr rLtslertsgiuurl,rna lu 30o jr alrilrrdilre,L,i,, Li!j
ti mai nult, rsa (iur| sc constati in lungul Praholei. Fol'rllnrca
Fi p"le lcgrlA do r,.udlcturr, :, llrur.lor 1..rifii
rlc lncnlui plioceD "rnl,lerel.
crre ac(rl)clea ailnpia Rornani .prorpe in
intleginre. LN l)oldrua ci noralici, acolo rlnde {lealurilc crldeau
l)Ius( .\i rrndc liiie cale br'izdfl[ Sulx ru.frrtii ifi lierdcaD ln&-
ltrlih, r'irrrilellu inlltistirt l)exuri snlraletc ahl\irnilc 1raDi,
por.i&1e (liD r'egiuuile(lc Drrrnlc ii coline.l\Illi gloiierela coniactul
deah lol cu ciinpia, aln\iulile fltil i.rtile defin din ce ir ce
32 nrii fine \l)re inal $i tI( trol)tat li nisiurri ti chirr' la Dilu}i-
( 1)trcort]it{rlr \(] ronstati ii o
-lrdalele rltilxetrili ri reliefnhti
dc lil rrold la s[d. uDalecirnpili cobo.rrii sub 8{r rn.
Drr' fLLlrI iicorilr :ifile d lictriirri s atl trrodLLsritnric,
1lr Jr rctie (le pr Jatiilc mifcil'iiol. Deotctonicc, ])ozitii.c spr
nNDle li ncgariye iD zon.r de cimpie, ti relietul lornut ?rezirra
ltntiinri li drste diJerite.
Se rcDarci, a.stfcl, pe teritoriul jrdctulni l'nho1:r,, cilev.i
| ,,:jnente alintl o cim?ie iDafti. mai Tc(he, Si ll rme cimtlLrl
afletei. tare destdrtc llahora de valea lfislei, fi cinlia dirtr{'
l,r'ilitdlilc thchenii ;UDri $ Cocordltii-Grind, hagmcnlali
-.r ea ale Pr:rltor_a.la Ti[osu (fig. 2). Aceasii alin u]rni cimpie
ileDife$te spre rcst lirnitele jrde{uhd Pr:rlxrra fi iler})nl'te
rrlrlliile rrai joase ale Ploie,ltilor la est fi Tilgorilrtci la !cs1.
{lritriti dilr pr rili$rui acope tc dc depozjte ll|gilollie fi
]i,r-roide, are:rsti cilnl)ie iDrlti repezintd o l(tenri(A Jazd
rk' ar'umrlrre dc riNli llei,\toccn mediu; e:r, :L fost rrltdior
lrilsmcDl:lti de IaloDtita, PrahoTa ;i C (or1 l)Dlcc, afd, incit
(lin last.r ei irtindere au rimas resturi alungite Nlr
-SE.
rr!:rixtinrl(a un linten h iDima ciDtiei (G. Y a I s :r n, 1915 ;
(; h. ,\iclrlescu, 1960).
Sub Dlallnile proemineate illc accstei cjrnpii inilt sc
!LiiDde Cirlrl)i:r ?loieltilor, neteali d:ll bombati. trlstc conul
rLl dejectic al h'aho\ei alesflturat (iu precidclc tc stingd
I'riholei ])ini ,\uL poalele derlurilor izolntc dc 1:r }liicoi ii
(iitIeDi. El este prelDngirea spre sual lI celei mai in?ortrntc
1er'r,rerle pc yalfir Prahorei. le c:l,r se sitrerzi Oirnpinr !,ri
llic:rza. Suprufrta cinpiei estenetcrli, darpdstrcazi inci urnlelo
ri;\ lgilii Prahoyei care xpar tr)calocuri ca l.ilcele abia sclf9.|te.
I'xi Dnrbr crrgc p nlr o \ale mnlt prea largtr frti! {te pr-
l||eir lui de eroziune .si se lare ci el:i inUurnntit
un rcchi
, rrs al Plalorei, dac5, nr crlrnyi! al Teleajenului, care li el
I'ilrunalel .indTa in cimpie pe la Gige . Pe d eclir NY .\8,
,,rDui Pmhorei preziDtx ulo:lle gribiri de ?antir ca s])rc crcm-
t'hL h galr Buah, c:!Ic marchcazd alc Japt limite tempor:1r{.
,rl, unor rlepnncli D)ai substanliale de lietriquri. De falt,
t,r, r'rlinrleni in Cimpi:r Ploie$tilor sub Fohl sublire dc n nrNi
rio 5lr , r, se ol)scr'r'i prrndifuli ir cft'or glosime atitge a:$
, rrir i,r ,'r'5fr'\'nlin fourje - 80 m in zonl Bu(h. Se lalo ci, 33
 aici, inaiDtea alu onirii cinlljL,i, a eristat o depleljunc ii,I
loate cd a,ici mi$cdri Degatit'c locale au solicitat (::rDtitiljlc
imense ale ahrliuni. G|osinea Drr 'e a lietriiuilot ii in cons'
ci4!i aalincimea nlaxc a pitrzei de api explicd absenla localiti-
tilor in accastii regiune.
lui l)r'aho\'ean sc subliazi lteptat, 1!'it
-{luviunile con pinza
incit l,r,SE de PloieFti dc .!pi 8c afii h adrnciDe nrai r.r( ir
lci {olnrcrzi pr"raie oe se hdrcapti FpIe Pr:rhora sin Tele.ljcn.
nle comluc spre lortillDea cea Drr,i joasi a ciDlliiei din judeltrl
PrdhoTli - Ciml)ia Gherghitei -, o citnpie ncted; cn lartir
Factic nuld,Jln carc durile divagheazi !\i Drerndtcazi pttellic
trin alL'ii lalgi fi intorlocliatc, adesealipsite de Dralu}i \rllrai
\lr'e noral, in ilropierer alealurilot, aceasli cirnpie :e in:l,itit
Ifor, ,lciituiDal lrn tdpFD mai inall forDlat alin ilte comui .Lo
deieclic, djrtle oare cel rnai in8ennnt estc cel al Crit'lrtrtl'ri
in schinlb, slre sud, alincolo de Plaho\-:l ti rllea (1i111
-silat.
\.tllui Scc, (,r,lftterul dc ilivagare a li ljlor diiprrr.e,iilr io ton'tr-
trtia cinllici jnterTirt depozitclc loessoide.
nelieirl judetuhi Pr'fihora plezinti aiad*r'o nlal'e rati
,,tie rtit in ceen ce tn'irefte i ifiqarca, oit .qiindltiDile. -\.'crt
lalt atlngc dul)i sine fi r'a alia altor oicmente g('(,gr'.{lrre
l)e \ertiQli. aft (nru \(rllr putea lcde:r in celc fe rrrrr('i,zr.
i r.rl)r'icareacimeDturilor speciale.Tuludle tortoDiene au un aslect
I RE S U R S E8I EUB $ O T U tIi '
I
b'(rnrLrtiunile geologiccatil dc rxlilrte. rltntc irr r'rrllir.ul
jn(tciuhri 1'rtrho1lt.coDtir nunreloilse,rrrl)nlrnte r iuerrle r1 jle,
(1re c('lrsliinic c' irrn{,rnrii l)rzi nlater'irli lrcn1r'urlrlultfie.
o I'r]'te lliD r{rslc lesulsr arr f, sl .,rrnos(rll.rlr llernLrllti reoli
34 .rr coristilllil rnrirr'tul llxrr e\l,1or!tili t,,trrlc rffhir o rlli
'JrarteaL1fost 4escol)ertitei-lr ultiDele douri secole,ial cefcotililo
geol.,gi(c de amimrlt anume intrelrinsc descoperd,noi bogd,lii
irle sub,rolrrlui snu alau la ireali, lerinretrc nl i largi ale zi,cd,-
nliDtelor alej$ cluloscute $ ca,rei8i 1l,ftei,pti,punerea in valoare.
ForuI+tinnilc fli$ului crctacic li paleogen conlio roci ale
('iiror irsusiri lelnrit utilizare* lor ca materiale ale constluclii.
:UenlioDinr calcarcle .ndsioe c t:e se erploateaz5, la Sinai.i,
\-rler Largn ^i6 li Conlarnic [i cale se folosesc $i ]entu fabdcare.t
rarului ti :r, cimentului; marnele (alcaroute se erlto{Ltcazi,
ld, Dctrile si GrIa Belici.
Tot in culn insr {liqLLluipaleogen nlenliondn cil fot'Dra-
riDtre dc interes eeolrollric ,|dria de fli d (oiigocelr). -{cc:i,std,
lr'esie este sili(io:r-si. albd, alcdtuiti din firanu.lo do currt ilr
plololtie de 98%. Orizonttrile stperioare, mai Blab cirnentate.
.e dezagrcgd u_sorI ele sint explo:r,tate Ia Yllenii d.e nlnnto.
t(, -rirnga Tele:rjerului.,\js{nrl silicios pus tn lile]tate prir
lresitrlre:i jetuilor de .1pXlJrin carc se erlloateazi este utilizftt
r'r nateric priDi in fnbri{,iLreasticlei.
In clll)ritrsul formalinlilor mioccne aliD zoDi! detllnilol
iubtiupatice se i\lilnesc lulurile iaeitire albc sar verzj. Ccllula,
rul(rnici alitolrli eruptiilol d.in tirn! tortonianului !'a depus
rn npele pttiD rdiDci rle siDclinalelor de Sli,ni(i rqi l)rajna, for-
rrin.l rtxatc :11eciror gosimi pot atinlie 50-60 ln. Tufurile
,Lr(ili(c au rn conlinut bog!,t, de globigerinc. Iiezistert.r
lil nrare ii frlful ci si[t usoar'efac ca aceste tufuri se lie nti-
lrr1te co nlaleriale de (onstruclie si ca materic lrimi lentr'lr
r,'iliir'!i Pezinli intercahtii tlc tnl lrerale silicihat in Piatra
f"rd. dc lingi Slirlic, do rnde sc si explor:rtozd.
,\litrlt,i de tldlui, ln rlele l]r;uilor helveljene Si torto,
r i \:ru dej,ur ri formaliurlj de gipd ti
"Jrp tn ,oodilirl,. DUi
',, rrldii arid. Xrapornr.ile.cetrluatiaipclorpulirradilci
,li i golfurile sinclimtelor Sldnic Bi Draina au ficut ca in aceste
,iui folrlrr,tiurilc ale gits ti sare si aibi, o exl,cLciunc rnai
.11.:,Cips I alare aalesealur, alteori in amestee (tl nrit,ne
rJil{'i uneoli este cristalizat ilr formi, de la ce sal:l clei]st5,
,l ,'',(,o:, d.rr cel m.ri frecvent are rD a,spectJibros. lle_si este
'/'!)t nlrloirpe pletutindeni in tortoDiaDul Sul|(iar1)'rliior', ll
r-

a
el este exllontat ilr lutirre locuri dill iudel,lr] Prahola. li ulrt|lrre
la Sl6nic, Cexatu Bitrilri.
I
irl
Lj
Barca, ,\ eixei cxtensiunc este foar'lc are in ntiui:tDlll
I 3
drn deahr le subolrlatice al iuile!$lni PrahoYa, *lare s b
forEd de &asive in nuDrroaseregnrni' ile$ ea se cxploateazi,
[umai la Sli,oic, Depusi in lagune' ir1 coutlitiile unei eraporAri
a({rentuater sarea a fost alislocati tectonic, a[a incit. de fele i .rii
rnai multo oli, ea apare sub forml de rnasive lenticulalc. lauc fit
sau liloui. Datodtl poziriei te{rtonice a at{stor rnasir e cale
face ca sarea sA yjni in contatl cu formatiuni fosrte tlifelite,
Llrrl
s-au.purta.t d.iscutriiiudelungote asulrs YirNtei acesteia. C-oDsi_
tlem,tl inilial ca adnd Tfo8ti aquitani*ll5 (11 r a z c c, M a c o-
vei) Nr,uchiar m*i yeche (L P. Vo ites,ti)' ea este accel)-

ffi
tatd a8tdzi ca o lomatiune toltonienb (Gt. Popescu). fi:l
Plasticitatea, si,lii a ficut ca' iII tinlprll n
gelriee, aceasta si sc aleplasezespre suprafatl in lungul uEot
irilor olo'

linii d.e&inimd rzistenti, de regdx ile a lun$rl rtrticlinalelor,

1.1
il
s. l d

stlipunglnil folmaliunile ale tleasupm, rueori l.isturninalll-le

Fat inci,leciDalule (diapitistrl) (fjg. 1l). -{palitia maiirelo!
d. .a,ro rost., l A I r.i aliriarnonI e in z',0u r,rio ttjoced din jttdel'tl

u
Ptalro\u,rontormodireclieidcculaf"n l lrlxa!irurilor.to fux' !ie
dc presiulile mai lDari sau mai miti Ia carc au lost supuse E^ ri
depozitel sahDe in timpd lazclor de tutale, nrasirele de sat'e Fi
ari difelite lozitii. in tlmp ce in aliniane[tr cl rnai nordiL FI
EI
masiTele tle sare at ajuns ]a zi producind. incileci i, tloradi,
a, unor solicitili liectonioe accentuate, in aliniamcntul miilociu
llu 8-au proalus incdlecini de folmaliuni' iar Drasivele tle r. e
din alinianentut sualic nu au jzbutit sd iasi la Enpr?rfati. alcd-
tuinal e$a-ziselestructuri cfiltoaliapirc. Crtele atrticlinale a-'turse
sub *luviunile Oimpiei Ptoieltilor reprczintx un astfcl ale caz.
Tot ca urrnare a prcsiuailor tectotrjce exercitat asuprir
Fixji, in nasiyele ale sare se reDarce ollduliri de iluneli ile ilnpu .=
riti1,i, afia cum sc rid in muntele alc sare ale la Slinic stu in
lerelii galedilor de cxlloai,are tlin acecafi loealitate S:lr'c;L,
ca Eubstanti minerali utilii a lost exploatati tlfur Yetlime

36
lrin incipiri tn formi ale clopot. ln p]ezent, cxploatilile
Doalerne ])r'in galerii tralczoitlale se fac c miiloftce nctleme,
mecanizate. ile mare ratdarnent.
i\ :t E
 Legate ale pleze[ta masivelor ale sare 6int !i i3cr4trk Zicdnintele ile petrol alin ituleiul PrahoYa se aLispunln
' sd,tdLa,Ele au fost Ei mai 6int inc{ utilizat pentru efeci.tc patru aliniament legate ale iYirile masiYelor ile sare (N. G r i-
lor terapeutice la Poian:l Cimpina, Telega, Tilrtea qi Slinic. S o r* q , 1 S 6 1 ) ,
Dacd prinlrele trei au o importantS stdct locsld, bdile de la In aliniamentnl nortlic mentiondm zicdmi4tele d ls Copi-
Slinic, sitlate chiar lingh masivul de 6are, 6e bucur* de o (l'ni Cura Yitioarei, unalen'etrohrlsegiseEtein gresiEtle Kliwa
i mportant* regioDald, d.qi aDreDajSrileeristnte nu Eiat illcl .\i in rocile pemeabilo helYeriene 9i Beoliene.
La calitdtilor tenleutice ale apelor. Imatiatla stalseaflStlord structuli petrclifere care s-ar
-ind',ltimea
Xoarte aaleseamasiTelede sare sint a8ociatecu zScdmiDte iDcatha intr-Dn aliniament secunaler,Si anume fea tle la Apos_
ile pelrot qi gaze, zona cutlor aliapir alin juiletul Prahov$ lolrrbc, al cfuui pctrol din meoliao ,l lost erplo:]lal prio pulu-ri
fiinal reDumitr, ahn aceBt ptrnct ale vetlere. Ca roci-manni ale inainie delg l6 (astdziabardotr1!ld), Siceadeta Pd.rlleli-tfrgrr
pefuol sint coDsiateratofom*liunile bitumfuo.lse alin iliferite rclo cu titei itin alepozit pontiene Bi meotietreJ exlloatatl lnci,
odzonturi setlirrentare care au luat nagtele in mnri putin adinci din secolul fout.
seu ln lag:Lrne,ruraleBubstalltle organico abnndente an Bufe t Aliniameqtul mijloaiu ile zbcr,minte tle petml este legat
o dc8compuncrelootd, io .rh6enla origeDufti. lu depozilelo ale Drezenta tnor cute draprre tipice in carc malive-le ale lare
dc fif semenlioneazi gistulile ali3oalilicesi rnamele bitqmiDoas6 ii,tn" ta,i io caz! lor. Anintim aici zdcimin
di[ formaliudle oligocenc,iar in ilepozitele seditnentaremiocene, "n
tele ale lt tr'ilipeqti-rloritatea
(helYelian, meotian, alacian), Floreqti (meo-
Eistur e bituminoasc cunoscute 3ub numel tle listirti cu mdio- l ian) BiBdicoi-Tintea (sarmaliaD, meolian, dtcian). La lLceBtet
la,ri din formaliDnile tortoDiene. Titeiul nu se gisette insi in se aalauebstmctura Poilenii Yechi, in care ponliarul li meo-
:\cesteloci eareI au geneiaf,ci ln formatiuni rnai noi, tleoalece I ianDl contin pctrol gi gaze, ti mai ales strnctura Boldelti unde
e.la migrat spre Buplafard in lungul unor linii tectonioe. Odzotr- srnnatianul, meotiar alaciand Ei lerantiml slnt bogat in
tiurile ale gr$ii fi nisipuri, {i ilr genepal rocile permeabi]e l)rtrol, gaze Si gaz '
metan. ln alacianul Si lcvanttlrtl acestei
intilnite ln calea a8censiunii lui, au lost i&pregtratc c(t petrcl, str [cturi elistd 13 otizontEi de Irhipuri gazeifere, in ca're
constituinal excelente rociDlagazin, in cazul cinal aceste srzul metan aletitr 999/o. Exploatarea hidrocarbudlor alill struc-
orizonturi eldu acoperite ale strate impemeabile (aryile, l rn.t Bolileiii a itrregishat ult progres contiNu oalati cu mo-
rname etc.). Aq&tlar, foruarea zlcdnintelor ale pctfol este {11.r'nizarea utilajdui ile Iomj capabil si atingi o zonturi pro-
legatS tle exirltenla unor mci bitrDdnoase, a unor linii tec- rLirrtiveahn ce in ce mai aalinci.
tonice {falii, d.eGoqfui, linii ale incebcere etc.), * Ilaor roci
in:rliniamentul sualic'Ie*rt ale plezcDla unor .ute tli,r_
lermea,bile colectoare qi a unor stBte tle protecfie in acoperiqirl I'ire itcipieDte (sareanu a ajtns la zi), s incaalreazlstructurile
acesiora.
i||rticlilrele ale Ia Cepttrra- Urlati, cu xploataraptrohiui
Intre formariunile colectoare tle petml amintiD gresia ,li uisip ile meotiene,qi cnta ascunsi ile la Adcefti (br.ahi-
ile Kliwa (oligocen),gres;iletlin orizotrtul ro$u al hehelianului' :,rliclinal 'faliat qi acopcrit ale aluvinnile Prahovei)' i[ cale
nisipurile Ei gresjiledin sarmalianul rnttiu,meotisn Si al*ciaa. cxploateazd pholtrl ilin meolian $ gazele tlin meolian,
', dneqti - \'lddeni
Tot aici ttl)uie si, aaldugd.m$i urele nisip i intercslate intro rllr.iin si lerantin- Stluctulla anticlinali
38 msrtrele lontiene $ cele alin lei'anliD. f1, l ine numai gaze in nisipuri meoline qi daciene. Sp'o hotarul 39
 cu judctul l)iDrbor.ilr se cotrtiDui rrDti(.liL$lul ,UilgineDi. (!dre
:ricurile letrol (meotiar) !i gazc (a[ecian).
In judetul PraLoya existi ziciDrinte (le ddalt l.i, Uatirir,.
-seclionalea lrin
{:roziune a orizontulilor peholiferc din nleo-
tiall $ dacian a ocazionati oridaler liteiuhri si trrrtsforDaleil
lui in asfalt. Itxploatare:r lui sc Jace priD gdlerij.
O alti resursi rDilerald o constituie r.Zr.],rrii. cale ix
judctrl l)ahoya, .a, in toati zora scalimeDtari din Jati
[]&r'patiior, !c gisesc iD forratiurite datieqe. I)efi rfut cnr.-
buni jnferiori - lignit cu tutere calolici d ruDai 3 6C0-
I jl00 dc calorii, ei sint utilizdti h, a,lirrentalea te.rnoceD
tr'rr,lelor.
LigDitul dil] dacian coDstituie o par'ticrd it,ltc a ace,rtei
lormrliuni $i .rprr (:rLiricr.cilatii care rariazi iltit ca x nir'.
(rt !i ctl,grosinte(N. 0 n ( c s c rr, 1947).Cu toati nurea i[tir),
ilere a d{rcianului prrrlitor ale (dxbulle el Dtr se exploatcazi
dccit in pnline regiuri, lsi lrnrD&i ricolo urdc sl]^tele de lignit
Begisesc la sulratali. O lJrirni, regiune estc tgiunea Fililestii
de Piduf (Siliijtca DcahrlLri),undc in drciamrl din (ele dorri
IlaDculi ,,le unui *ntiolinal se cuDosc noud strate de ligl1it cu
grosime co variazi iDtre 1 li 4 m. A aloua zonl dp e\ploatare
e8lo L,i Ceptua, unalc in aceleasi lor.rDatiuni se gdsero cite\+
itr'rte dc cirbruf diDtre carc cele mai importante a[ groiirne
.le 1,.0 nr ii 3 rn.
f'.ieti:urilc ,li, ndsipurile holocetre {li[ ilbiile riurilor ua ,
c, P|l ro\.a si 'fcle.rjenul, constituic
alti r.esur.si,cononriri.
'r
llle Bint exploatate iD m:Li multe luncte ti sint utilizrte in
crnstmclii.
O pti\'jrc do aDsilmblu .Lsupraresullelor subsohrlui enu-
rner:r,te l)la.\cilzi judelul PIahoIa pl'intr'e priDreb judele rte
lirji noastfe. Sarea, allr mai ales petrohl ti j:lazelesint ltincj
tralelo bogilii, fapt frrc a constituit o eoDdilie c.\cntiali pcntrn
tlezvolt*ro:r nnol rinrrui indusiriaic ale bazi :r]e cconomici
40 iualetului ii clial a lirji.
trtr^lw
Dirersitrter Drare ,r leliirdr desfiiiur&t pe o difer'orin
le rir_el ale pestc 2100 rx ii di,qpurclea lui in trcptc, (r cxlu
nele sralicd,rletelrnind,o di\'er.sitate sinihri ;; in ceace In ivestc
climatice Fiecare unitrte rD:rrede lelief este (lrlrrc
"leDrentele pun(trrl
:elizati din de rcrlere:rl cti[rei pljn anuDre ]arti.ulari
r.ifi. in lunctie dc iniltime. Acestcs rczullS din moah djfer';t
,le asociere .i ralo}ilor temperatu]ii, lr'ecilitatiilor $ a altol
,-lemente clim:itice. Din ace8t notir'', in prczcntarea {lirnci
iLrdeluhri hahova, 1om uuriri nrai intii modul in care pirci
t,illele eleDleDte ile elimei variazx cu altitualine&, t)elltrrr cr,,
rr (ele alitr rulxi,, s{ yedelll nodlll lor de asociero regiomli lri
'i puncm in eyitlenti ceea ce are specific din p nct atc yealele
,liirafic fiecare urdtate alc relieJ.
As|} cum leiese thll antliz, datelor colsem]rate pentru
,lr {il nrdelurgat de nni de obse.r-Ertic(1896-1915 ti 192 r -l95i)
. din annliz:uer hdltjlor rltl.,rrtu{i dinnhtolti(: ol tlep lrlit:ii
r't;tliste Ror Ania \1966),tenpemhDa nedie anuuld a aerulxi
ir jrdetul I'}rnho!'a se dcsli$oard intre mai tulin dc -2'C
,, ro&r in:rlid * Bucegilor ,(i leste 10'0 in zona ale cilrlple,
rLre{isb i[ahr-se o :imp]itudille de cnrr 13".
iir rcgiunea tle muDte, medi:r,tcnrperaturilor r,nuale eite
'l, L 2'O, erprinziad celc nlai inaltc culni (Ciucalr, Gro}lo-
r .I ti G;rbor:r), pcntru ca I)e poaLLLlBu(egilor sri Ncadi l:r,
| . ittl in julul vi]frhli OIIlu ri :rtingi, -2'O. Spfe porlele
r rrrlilor tc&perutua erettc trcttat la circa 6 8'C (fig. 12).
in liDrtr dealudlor sDbearpatice teDrperatuile a r,le
,. Irczirtd rnai omogeDr iDregistritd yalod clrprinse aproxi
.rrir irltre 8 ii 10'C (9-1O" C pe \'ni ii 8 0'C lc inhltimi), 41
 J!
!
i[ tinp ce iD zoln de (iirxl)ic texrleralul! rnedic:rlrtla]d se ridicd,
la peste 10" C.
Succesirnea alotimpur'ilor, a,tit d.c caracte]istici rliDrr
trdrli temper'rt de la htitudinite noastre, face ca temperatur'il ti^-i;.1
qiq.-
i
iii fluctrcze alela luni la lu[i, iDregistriDd rnloti foarte ieriate. 'i
Opr'ilralune l& situatii ternpelatuilor tlin lltna itDuarie (cea
m,r,i le(e luui a rrlnlui), se corutatd, o amllitudire de trun.li 8'
llrlrc lcmperaturilc alin regiunea cea lx:ri iralti ti tlin cca nlai
joasi a j[d.etuh[. Astfel, tm]er:]tDra aemlni alin legiune.l
de munte e8te nlai rrici dc -.1" C, atingind ralod de -il' C
in ,\tun!ii Oiucaq qi sub 10" C la virful Omr; cea tlin lcgiunea
a*V
Brbcar?atici este ale -1 ... -2" C. Contl'a] sittafiei notmale,
teDlcratulile cele mai litlicate Besitueazd pe ind,ltimile subcar-
?alico tls la suat ale LlirnpiDa Fi l-ilenii de f,Iunte (Dlai pufin
de 2'C). Spre zona muntoasi, terllpel'atula sraate confornl
gtadientului, i4 schinb in zona alecinlpie, alatoliti relului rece
fi greu masat pe iunalul alepresiudi CiDpiei RolrrAno, tcm-
I{iraturile tscrd la -3"C fi chiar rnai jos. Se corl-ctatr,deci o ll
inrersitne ternic6, ala cDm se leale in figun l2B rii cullr tl
r fo.ct consernnatd i[litemtull (Octerir .:e itRtr-Bog- f,
d a x. 1969).
.\fadar, rciesc cA, in lurLr ianualie, difelerrtele telrnic
sirlt reiativ rnici: cu toate cI Si .rici coxJigu]ati izotel elor
tunc ilr eviderti, regiunca muntoasi,.
l)iDpotlifi, luna iulie, cca mai calduroasi luni a rrllrlui.
se caracterizeazd?ri[tr-o rali]lie foarte m*re r teDperatrrilor
aernl i, exl mati printr-o anplitualinc de circa I ?' C. Inlilxl
re in zorn rmrntoasd, se remarci tetrDeratuli cuDrinse intle
. ir:! l6 f la I'ualF 9i l0-12'Ct'e.ulrDi (la\u'futbnl'ruumdi
0 C)! znDi d.ilrrfilor srib.:Ul'r|l.o o:r. r'ulriD:i rnl|c izorcr-
mcla d.2l ii I6 a, iir ir l+a a.jrrpiei ienrpetdruriledpf;1c..
;l)r snd 92'C (fig. 12 O): Diferentele termice mari ale aemlui
:c alatorcs.rrnodnlui diferit dc incdlzire fl slDlafctci actiyc in
,ar,diliile iuroldlipi l,uierni'.e din luDa iuI;.
T)e a hDglrl pelioadei ale obserratii cuplinse inire 1896
ti 1955, pc tcritoriul jrdetului Prahora ,a-aillegistret c* te)rr'
perat[ri miniui ab8o]uli 38,0'C la ril'ful Onru (10 fcblralie
1929). cind nrargjnea [nui ]rutelnic anticiclol cu centrul in
 Finjr ||aLna atiDdCdpalii JeriJiouli, adiel ouoai cu o iurrd
I rr e dc grad dilorcnt - fal, de minima absoiuti pc lare ( -38d C
ld 2i ianuric l912) de la Bod din DFpresiunetBrrqort Ce*'uai
ridicare tempcrarurd,E-* iDregisbal la .Ptoieiti (J9,t C ta l0
augusl l.Jl5), cri orazia uDei iorazii de:|er tropical, gi la Vajea
Cr,lugIreasci, tot 39,4" C (la ? septembrie 1946), cu 5,1" rnai
pulio dpcii ma:ina abdolutr pe larn (t t,5' ta t0:r, sust t95l)
inlcgisl+sd.i ia lon Bion La BeragtD.
Diferenlielile pe rerticald ale ternperaturii ierului ie
_jqtglaiI fi in ceca.c priveflo aparil,ia 8i disparilia ingbelultrj.
-\sl tet, tD zona munl odsd, aloasupraalt il,udinilor de I t00 . I 600
D. lemppralulile 6ub o'C spar dia luoe septembrie cuprfuizhd
mai ales Dasitole aiucas, crohoti$u, cD proloDqirilelo; sudice.
fi bineinlelpq -Dlasirrl Burcgi, und; fenbmeoe-ied" inghe! s;
pol soFsla uDeori rhiar din rluguat. Treapla de refet urmi-
loary,./derlluile aubcarpalice, incppe Ae.tie de 'rnqhet
'ihT-re| $i 10 ocloorbrie,, iar o;irrlite do rimpic^fectatd
,Ibia iatrc 2ioc:
lom]nit-fil Eoicmbiier deci .u aproxinat ir o ltrni mai tirziu
dprit la IIUAI.. De ascmenea, dat* medie a || lDUJuj iqqhet
cble nu muit ma; timplrlic iD (t*10 *pritic) dccit cei
'.impie
ilia regiunile nuntpase, unale inghetiul se poate pretungi pini
In l|ldle DrDi- iuDic. Atadir, dacd in sodol lfldptrt'ri itrl"c'"yalul
ILUal firir-nghet lotalizcazd l80 -190 do ziloi perhi{,itrd desfd$u.
mrea lird [ifi.ulrdti :] actisitililor ir pe cut.mite
inalte ace8t i4terval este mult diminua,q$ub ^gri.ojtu|1i.,
110 de zile), linri-
liDd [5qq!a1sl lp rileva ltmi pe atr- Alteroanlr] lnshplril'rj si
dczghctului in anbiirupuile ilelrstrzilie (priDrev$mii toaDoa)
actioDeazdasupra retefuloi stinms ahdtuit diD roDglomeraie
qi .alcare, protluciott dezsgregarea rocii, rostogolires fragmco-
telor qi alepulrIea lor sub farmi, rle irohotio:uri. Stincile cu
forme ourioasc din Bu.egi qi ( iucs:, cl qi loate Deregularitbl.ilc
\ersanlilol abruptri i$i alatoresc existents, itr marc part, re\-e-
nirii repetate a inghefului.
in fullctie de circuletia gnerali a atmosferci gi de eon,
figumtia fi altitudjnea rcIietvltti, *eb*l.rzitat a prczintd, gi ea
uD caracter variat. ln timD ce in zona rnasivelor rnrndiras
roalle obuloziiate* anuatt JcpiicStr 6,0 zecimi. otinclod
44 i.2 zecimi la virfui On'u, in I egiutrite de deahli 1i rte ies acdri a,
,^, ileazdrntro mai pulin rle 5,5 Si 6.0 ze,imi- Pajtcle rc.tire
:i uoFMiot'Tnalinii 6puse turselor dc aor urncd
rtlntrtic *ntrcnate d eircularia vesticd au un graal mai mare
ile Debulozitat,h tilrrl ce ve$antii ale est qi sucl tr,rczinti.
r, nebulozitate mai mic5, alin cauza cNenlilor aleaer descenalenli
(11efectc alefoehn. De aceeaEipreeipitaliile slnt mai ab[[deDto
t,e pantle aleyest qi nord, in timp te pe cele ale sud qi est,
|rr gi pe vdile clr orient:[rc rneridiand cantitatea de precipitalii
(\ie Drai realm'.
ln ceea ce priyette Droalul de distnibrfue a cantitdlilor
I trrl de orecioilalii anuale. se conrtati, o crArterc srad&|5
., ,.,,.ror;r"riinffi iia-spre nold (fig. l3). io gener,l,,agiuoea
,lr rimpie primeqte in jtrr de 600 rnm d9 prccipitalii, iar cea
. ,lcalurilor Bubq&Ip4!!,9_q0_L-,Ig9_jsm. ln reiutreade munl.
,. ni ittliinG piccEiia,itrclesc6rc rn limi la p;sts 1 000- I 200
irtn (CiucaS,Grohoti$u,Gtbora) SidepdlreBe in Bucegi,la drlul
()rnu, a.astd cift,. Iattr de culmi, yiile Si alepresiuDile iBtra'
rrontxtreprimesc o cantitaie mai realusi de prcipitalii.
in curBul unui an, precilitaliile si-nt repaftizato neuni-
l,,lnr, in functie de aleplasarea maseloraleser gi a lronttuilor
,lr-rpre Atlantic sau ditrsprecontinent qi alprezenla sau ab-
. rta conditiilor lavorabilc confecliei. Astfel, in judlul Pralovat
,., ri ix intreagn ,ar:I, cele mai mari {rantitSli d precipitalii
,.1,1ir luna iunie, cinal acrul umcd dils?re oce:m p6,trunde
t,,rri iD regfunile lirii noastre, fnomen cdruia i se $sociazd,
;\r rrterse procese de conyealie, proalucttrd lloile torentiale
,| \ rlrd,.Aia rum sqobservi in graficslealinfigum 14 cantif,:l{ea
.,llic L preripitrtiilol {iB ldns iDnie inregistrea-zd 88,0 rnm
1.,l'l,ie.sti,190,6 mm 1aClmpilra,126,2nm la Sinaiaqi 173,0mm
1., \ ir'{Dl Onlr, puninil in eridenrd creqteroegraalattr a valorilor
,l r limrtDl ale Sesspre cel de munte. Cele mai mici cantiti,ll
,1, tn&il)itatii au 1ocln priDul tdmestru al anului i30-40 mm)t
,., ulrrare a ileplasfuii anticiclonului continental euroasi*tic
,,. I t,. lcr'itoriullirij lloast-r4' Exreplie lacc numai regiur":t
ili uDdc cinlilalea mioime se inregi-sireazd in lu0r
'r,,|nt,.! (54,6 precipitaiii
^.t,r, rrl'rie, turregim anticiclonic mm) Di unile
nu loc $i ltr lunile irmuarie- mafie. 45
'l'rr'l.llto
 I -2
^!.

ia:
"e
'+ r:s
-"(

t=
) ='I|
I
I tl
(
,l I

oe

.?
i"s

=-_ r:
.3 B 3- -F 3 A
:
 Pe fondu] getrelal al desld4ruirii olris[uite a resinrului
t,re.ipilatiilor sc suprapune sporadic abulrdenla tLn;r Dloi
sau rfnsoli oc.azionale, ale c.dror cantitdti extrema sint c.auAte
\ar'.u d,e procese coDvectiTc Si de pasaiul troDturilor reri, iar
iar'na de o frccreDli mare e frootDrilor cajde sau r.eoi.Se ircn-
,ioneazl astfel ca valori extreme nsxime alc cantititii ltrnrre
ile precititatii 419,6 mm in iunie 1948 Lt drfr Omu. iOr.O rm
in iude l9t3 la Dottana, 3?0,4 mm in iunie t8g7 la CimDba,
sau iarDa,234,0mm in tchrnaric 1908 la Doftaoa. Dar:In fost.
di cazuri cind preaipitaliile dintr o aoumjl^d lani, au inreeistPf,L
.HIc mai scizul^s valori (la virful Omu tO,7 mm'ttr aDriE tgfil
Si I 1.0 mm ln ocl{,mbriel94g), irr in zona de deat 0.i J.0 Dlm
in iDtervalul octombrie tchruarie Bi fu lunije martie. aDrilie
gi,seplenrbric,prccipitaliito arr tjpsit csl pDtia in cit6 n; en
(Ej-rt4_-R. P. n., $82I
' TD timp|ll verii. preripita.!iileslnt mai abuDdcntedatorittr
iord,lzirii Jtulcrjri.c a sul,r:rlelci tereDUlui, a dezrolIdrii ..u.etr_
lilor de .ooveclie ti impli.it ft rorilor. ln asempne{L|.azuri.
inir-uD interval 8curt pot citle* ploi aburdcnie, totalizind
o mai marc derit itrtr o luDd de zile. Amintim ,,.st.lel
'.rolilale
caDlirdlile rnaximede preripita!ii c5zulc in 2{ dc,rre: l2i;;;
la I)ollaDa. 122 mm la Slbnic ti 5 mm Lr \'irtut Omu.
Precipitariile solide ilin timpd ierdi cad ln mod nenni_
form la dilerite altitudini, a$gurind ua sirat de zinadi cu
gro8irne a.a,riali gi care, daioriti tempera|uilol scSzol,e.Doate
dura un iDterrrl mai mare sau o'ai mic (tk. lb). ln r&i ite
.1{ .impie qi de dealuri durala straiotui d-e zboadd oaZitezz'
lorre 30 $i i0 de zile, in timp c, Is virtul Omu dtinee ZIS zile.
s||at,ul do zA,padi di-Dregiuoile agricole are o mare in-semri-dtatc.
in atard de fapl ut fi protojeazd ogoarele hsdmiDtate ,l;
"Acl
lngbe!. asig[r5 umidjl,ate solului 'rD timpul priotiverii. Sub
acest raport se constald, cr, reroltclc bogcte din zooa de.rmnie
a judcl|llui sc ohl,ini-oanii'm rare Folnla.lont a.operit cu ziprdd
pe un interya.l mai mare.
Oa !i toalie celelalte elcmente ale clinei. alelliiar.ea a,
rului - I irl// - are dire.lii Bi intensilir,!i .tifcritc: .rn lunctie
,1eindltim.-FxFidispuneroa retjefului. trarptlii consl,ituieun obsi*-
48- col pentR cilcnlatia general4 a atmosferei oi din aceasti cauzi
Fig. 15. - Itunlii Ciucai Peisaj dc ia'nn
( to to En r i l i a D cl i sr o !) .
dephsrrea aelului Be face h mod ililelit la lD5ltimea de leste
2 500-3 000 m gi Aob areasl5 sltirodioa. Asrfel, td in*liimc,
dasupra ttrrii noastra predomini ctculatia zonald dinsDre
ret't i ficrreut"l a-oualia rintuld dio direr.tiaN\. \. Si $V ejre
dc 6t 9r fatd dc nnmai 21o,,cit roprczirti cm a Finlului vpnil
dio seilorul eslic ( l'h:mrl ,1.P.R., 19621.AcpaslA .itu&tie ejre
biDe pusi in e,ridetrii ds roza rritrt ilor constluit5, 'Deftm
Fl.a(ifl dctl vtrful Omu (fig. ltj). Judptul Prabova ne 'rntin.lF
insd, pe p+Dtelc sudi@ ale Carparilor qi nu resimte elctele
ciroulaliei Teslicc a aturosferei. Dh aceasti rauza, cel pulin
plrtea sudi{.I a jtrdcfului se af15 sub iolloenla prdomfaflte
a rinhltri dc NE eil \'ariaolelc sale dinsprc Dnrd Si di.nsDlc
dfT4ol;) Si ale ceffi Sv (23%), aqa ;uln .ci"ir;,i;, ;i,
v'rDturflor pcntru dal''r Ploi{ti (lig. l6). Se remar.e aici Ilara-
lelirmul dhlre coDlartDl morfolugic deal.rlmpie !i direclia
virtului, alin care rezultd foade bind rohl reliluiui ii circulaiia
at$osfelicl. Alituri de acertte directii frecvente slo vintulu-i-l
trcbuie 6d aildugdm ti dirctia moriiliand a scurgedi arului I
car'e sc resimle in luDgul vdilor mai largi, ca Prahom, Doftana /
ri Teleajen in cupr'insil linutului dcloros, $i !e patrteleaudife J
ale muntilor qi cullriior subrarpalicc (foehnl. - -
Yileza Fintulni are ralori loaric difcril,e, iDreqistrlnd
'rn medie peste7 m/R lA rirtul
Omu, 2,3 xr/,rla Sinaia $i l,t m/a
b Ploiesti-
Din aDali rea gi comp*rarea yalorilor elementelor cli-
lratice din iudelul Prahoya, prcum !i alin modul lor ale aso,
ciere in aliierite regiuni ries cltey* tipud.de clinll care'8e
suprapuD ctr riguroziiate peste beptele de rclie{.
(lima ile mmle se intiln{te in pada cea mai noralicd
.I jrdetului, acolo unde ind4imile reliefiilui deptgesc 1000-
| 20O ln. Da so caraclerizeazl Ilrin tpmperaluri modii anuale
sub 6" C, iar pe creBtele cele m6i inalt *2.C; precipiteliile
sint obundente, yariinil intru 1 000 ti 1 400 mm $nual, din care
zipaala ocdpi ulr proceat losemtrat, asigrrinal ul1 Btrat a cirui
duiatd poate dep5{i 180 ale zile pe an. Vlntrl tredominant
diD sectorul iffpgist razd vitcze mari. care uneori alcl)d-
30 -veslic
m/8.Itr ctima de mootc fie Beparddou{ elajc : cel idcrior,
sP8r 49
 (2501m)
Vr.0MU P L 0 lt $ T1li6 4ml

llroRooRAFralw

1}inci!:1lul roleftor rl riurilor din iudet este Ptrhov:r,

,r i) hrnginreae l3tl kn (diD. e prjrlij t' kxr:r,prrt;r jude,
-,rlui Rrrso\ itrr ullirnii jldelrlui IHov). al cimi b:rzir ru
. ruafald de ;J;7;,5 kln': .cupi nrai xrnlt de 3ll alin telitolirl
talm.25,8 ii'deluh (Iig. 1iJ. ID afarx :rcesteia,Cricoi.I [)ulce $i afl ontul
,% lri. P!oril2. in:iinte de 1r.se 1.Ilsa in Ialonrila, drereazi pllrte&
'r" \p.' i jI'r.l',lIi. i:,r \i,,orrl, Zelprin l. Bi'c:,.rr r'rlc.i
lrr.( a fiIA Cile ahenerzi nici trrorti[Di de terex in partea rle est-
]lig. 1r i. llr c c r t nla t i \ it r z r rlrtului tc dire.lii
in gerer:rl, r'efe:ruahidrogrtdicd ale directie predonrinantx
\\_ SE. confornt disprr0erii nririlor treptc dc relief. Dircc-
' rl- \.:r. esr ji \E-S\ sint ,lj.rar"rlctrrtr.ulifira!ile morfo-
|l'ai blfi,l. .or.rFrrDz;lor .lrjulrri for'ettier',ri,el 'un.rr"i- I 1r|e. li ele delerdente in nuueroasc- cazuri de confornrlltia,
rr'.rir!p:r! carc r;rl fefrrrire d;zsollnle' Teg'lrrliei 'ulelioxie lrr,,logici jttructurali a teritoriuhi. In configunlia genel.:rlii,
(llirna de deal colesp[nde trepti rijft).ii r )eliefuhri din .' l,idroglaliei -si ,\e remdrci citc.t't! zone de conrergenid, a apelor,
iudnlrl Pr,bo\a, crt rrilli|'ri de 300- | 000 rrr' Torrrl,efrrrurr , 'respunzind unor arii de rfundare lcnti. nrostenite chiar
i're,lip anuala ft xefulri c.rc de 6 9 (, i,tr p'{il'illliile :'ling ' , rr:rlolnarsi ,rre r j .rt uu lul ru.e|l'n r ;I Iroditi.ifor
rioo- xoo nrnr. CIren(ii de aer' .c dcph{uzt in l"ug' v*ilo' , tlri hidrogrL{ice plcistocenc li in ,.slxbilizar.er" ci :tctuali.
||r seucrsl.\Aile ii deDresiuDrle utple rrD (lirrrdt dc drlnposl -, nrentioneazi, astlel, nrarea zond ile conrergenti alill regi-
'lrf.
faroral,il a."ezarilor'on'one1ti1; crllturilor do siln do rie {i li\P_ ,r.t| Gherghila {partea de SE a judctnlui), in care Pratrov.r,
zllor, , I'l,-,j.nul. frirorll Sdrnt r.i :rfluenrii lor'Irdrun(i ru forl
- ,.,.r rorr'o reche zuDj de
Clirna ite ,:inpie oclrpi trcinre& sudiri a iudetuhri ii re !{i forlatp sd dl|lfioDcze
-ILrsirlculicinpiei.
.i nreanah?zeaproape la srpra{ata
calocterizeizi prin: terrpeiatud mealii am6le rle peste t0'0 ,\Itc zone locale
si DIin t,r'"tipiiatii dc ;;0 600 rurir' \rrrplilrrdiDil' re'r"ilo ' ''r,\.rgen!d hidrografira 'ixr coa dp l.r ]lngur.lF lconftuF0t:r
coDlixeDt:11i. \l l r. a,,srnioei,ti Iafbilauhri . Tele:rjeDUl)ticrr ,lp Ll Apo;.
-ez6niore.int Drrri,, onfcrind, lir,rrltrlui o nrraulis\. i'oD'lrliile
irr'\rrnurile Fre.lor,rinanle.inl ,plc,lc IE ti ' r. l'r rcoofluculaLoprrEpi , tr 1'rjcuru Sd,rat),r, bcle siluaro
.li'Ihr i, o diD ;oux de rirrpi" .iur fr\"falrile' rrllrrrilor :tgrk"'lc. ,,rr ,' rleplesiune sitrclinald accentuatd in pleirtoce,n rii sNd,-
iar'r):rntele sudjce:rle pritnelor dealuri, a{ltrpostite (le \:int' I.,r,,r,i rn rcel timp de rrn rechi (rns longitudinal al prahoyei
ufpri r,'nrlitii oprirn. p;nrru \iricrilture ,'l,lirjenului ce se in(lrept de la Oimpi&t po 5t
50 -cprer5si,rit,
 I, VLLCFA
GH. NICULESCU,

s c u l9i5 Si 1963)'
la noral aleDc{hrrile Ploieqtilor {Gh. N i c u I c'tnr'60rurali
Roteauahidrograficn esle nrull lrrai in zooi
InrtDl;si 8i de deal;ri, un'le mr iiludinca paDlclor crr diJcrirc
inclin6ri Bi lrredomjoarearocilor pDliD perrtreaDdeau o'erll'
in cursd ;\olu{iei reliofului' condiiii lropicc lenlru scurgerea
aDelor 8i IofmaiPa riilor' ln rcesle regiuDi.den"ilalca r'!elcl
siiDee ralori cupriDseinl,r'coi3 ti 0,; t'niLx''. d9pt$rDot reorr
,tti-e cfin ( Ir onoqialia geargtu|irda F.P H' 1960)'
""""'.ie,
ln s'rlimh. in parlea budi"A :r judelrtlui Prdhosa' deDsrl'll+al?
l, lpi hidrograticecs!e crlprinseiDtre0.1Si0.5ktrr/Llrr'lD rcgrunee
rie Lr, NT dc Ploieqii, F rooul rle deiectie al Prab-orer' s rtrlrl-
nobc suDrafclc relativ inl inse DPbrd,zd*lc de nlcl o apa' rnrlr
a"ti^ituti, rcLclei e'ite oploape nul5,. Acesl fapl,
"ia trri c aiuvinniJor',r'rplicd adintirrrea rrrare 'lalor:}| Ia caro
er*i;ii
ie ct.sgte pixza dc ape {li!r. l8) ,J; petru} r|ezit ilol ornPoeili'
ltu;diai la S qi sE de Plaieqli i-o3d,acolo rmdc dPpozrlclcil,U_
iin""i" s" si dpaf iiroarc,.lenbitaleA Iclelei hituogra-
lice (re$te "olrtio"l
la 0,3-0,5 kLr/knf.
Fratot" qi Tole jclrul prix(ipalclc do-drenai
'irdl -ase
rlle rDIo,.a,nbole blriltdlind in loog jude!ul dc La Inalfrrrlrre
(lriruru Si'at'
nrunioase'pine la gcs. l,r a.e.l,a |se adaugi
cere. Drin Lazinul bdrt ,le.1ul d. inlinsr ad l* apele (un ded-
lulilp $i cimpia ptulii de SE a iudelului (fig l7)'
lzr{)riDd oc tcrilor;ul iudctuld Braqu\ Iii formtudrr Re
din ,loui Dliia$, ambolcrilrraic in porimetrulorasuld Prcdes-l
PoliBtoa(asi Joile' ,ltohore pdltunde pe lenlollul Jude[ ur
rtr acelasi oume la Dulnai 6 lm dc obirqie. I)upt ootrIluetrl',
tu Azuea. a:Uucnl,mrrll mai lung (18 km) fi mai bog'tl t4 1p9
ldelril ;e' I,4l nr'!/s) si dupi! 'otrftrenta r'rr Pi-riu eerbulur'
Pr:rhova scap* dtn mutrlelui Ei pil,rutrqe llr Leprc'
sinne.r Siuaii. cursind !e sub abruptul Bucegi-lot' ln cupnl)lur
^lrbsoarea
/i \dii largi, cu teraic, ea adul5, EflDeDlii ditr GtrboY* qi pe- oer
din Buceei 9i iqi dcspleleqte aple in mai mulrc tlne' p rt |a
s;ia. l-euir ut ei rirnrliu mrntianoal la postul hidronrelric
Sinaia cslc dc 4,9d m3 s. lDdati ce primcat pe drenpla apele
Diriului lzl.oru Doruld ce coboari prin patrt repezl oe pe pl''
_tlllruo
iout Btrcesilor, Praho\a ae angajazd detreu deBr
ir"lxtlr-ii"l F;ulDrai in .lratclc ,ti 6inaiA. ,"i L1 Posad* palrunde
 BRA$0v
. l__
tV
.,\
l-/
r l*
'{,
t%1
rF-,----t
rI
d\
o
ii. l /lr
I
I o
G
(
7'
[:
o a,
t o
\ Pt0ttsTl
@

0 5 10 l5km .4 ILFOV
JUDElUL
r..tstr.
, c .rri g n rrti , .rl (toi Inlrograrjco rlln judelut l,fshovr,
 l\-.ro

t 2 4 6 k'n

Fig. 1s. - Adincimea pinTei,1,: apn lrtuiici din Ci.rDia liloic,\tilor.

r 'egiureir Dc u0dc pioX airi ea curgca'prrnlro

-ub.arp:liii5.
.. ..;tii abruoli. meondrind qi $lreeurindu'sele bub rlinoi'
.,t" ie Posaid ilqil5rgeile all,i$ in"opc sd Fc derplPIcalctr'
,,r\iIolle ci. nare piDli acurn rilrta"i $ni scoperesulrrn'i. a'u
'r iIt*tr|1rt Dc urarj duprafoteli utilizate de cil,rp ltrl,rica
l, ir,rerrL,leta iorrr*rnic. ald incit riul sc a'hnccqla loc.irlIni r'uo
r.lu -rtincot.
ln cuDrinsDl dei urllor t'ubcalpali.er Prrhota ou alo
'rr'rri i"r;od,soli. Ai.i tminlim numai !iraiele 'Ialoa' care
, !lIe,,zn ;n Plahor la Cura Beliai. Bi cimpioila, afluent
' . ||rc.r In Podu Vadului. Cu coDlributia aceslola. Pra,hova
' ' I t Inrnina un dcl'il mediu multiaoual de 7,41 me/r. Avale
'. ,-.sri l,"rlilale ro.tr, ea iqi sporetlc volumul indalS ce
 li

/ , nDnr er z b .u D o fti D i , il c a l 1 l i aport sc rifreazii h peifc

;J llr -ls.
Doflu fl este ale la.l1 singurul a,fhelrt xrai i poltttnt rrl
Pmhol'ei ?e calc I lrirrelte in zona subc$r'pati.i. Xa are o iulr
gime cire dq)5,!eqte cu t)rlin 50 kxr !i nn bazin de 418 klr12,
deci alroale tot atit de nrarc cit al PmLo\'el considerrf iD
arnunne alc Oinrpina. lzrorind de srb Pas l Predehri, Do{t:rnx
i afirmd relealc lcrsonalitatea (latoriti nurnrofilor ei afhrenti
disluqi simetric pe stinga fi le drelpt:r piDd in cun na murl
tilor Girlror:r !i Grohoti8ur prclungitd sl)re srtl cu crblea Lsf.
Ilie, Muqita, Pr'islopn, I'lorcilr s; l{eg] arq[ r]u Lazhele lol iIIlS,-
muratc nralcsc succesi\ \'olumul de apd , l)oft,mei, n$a in.it
ln cal5tul sudic a.l delresiudi furtri onttrne a Tciilei se irnc
gishoazx ur debit mediD nultinnnil rle 4,5,1 m3/s. In liDrpul
ploilor torenliale de r.|ri carc au lo( [neori in baziDrrl supelior
al l)oftanei, Duroaiele sporite Lrusc plodn{ locrl Tiituli ii
alcle lncirc:lte c[ Iietlii, xisip. nril ti le]nnc uDr]lu l:alcN Lrrgi
a Doftanei dir.lepresirne. cu aiit mai mdt cu cit in a|ille
delileul ingu$t nu tr|el.nrite Bctugcrea lapirl{ a alei. Digu}ile
de Potcciic de li Teisitr, lacul ile a(unmhre de ltr Pdltinoaia
qi conslruilea unol noi folaje nrai in aralc fac parle alin sistennrl
de anrell:lja.rea bazimrlui DoJtanei. llai ios de lac, apelc Dol
1t. C l e i r l ) o ftr n .i l l i a ti r i t co n r ]l o m e .r l t ( r ,,1 ,, ( ;l ' \i ( u l 's.u )
tanei ae scurg priDtl o hrDcd destrl de l,ugi. ahrriolati (gilu
iti illtr-rm singur loc de lrolrrolltorii drrc de (onglomerate LL
Lun(in lfar'e), doDi[ati de prntclc abrupte :lle nnei 1cr':1re I r,r s. I:12[ ]Iorilor, crr o hllrginlc de :i; krlr $i o crPcitatc
inalto (Ijg. 19). La Bd,neEti, apele Doftanei se irnpleteic (u i (r'.S.i., Iouc)' drrl', ,c tre.e ne l:,
':,Urrn,rr ,lr l.:' In3/s
cele ale ?f,rhor.ci, ul.lninal dmm l spre !u{1. iD continr{rre spre I l'.)lii_rh lirg.i \tdoplli, so \nr.ri irr t rirorx Dulcp lc lo,'l
lDIIlla (1rnlptet. I rfr Ghioklu .
De la Bd,neEti in alrale, Praho11l xu rnai tlirxc_rtc ni(.i il Cinl])i:r Ploieftilor Pr.rhor.a sc rotctte trelrt:1l 'tfre
un a{lucnL. Adincitd, la confluenta (:D l)olttna. canl cr :10 lrr , .,lriti dirtolo de $o,ic.lrla B cureDti I'loieqti ir{iepe sn
in .Itflfa{i p, upriului, on,lo doj..!ic. fllrl cr[go print le rnl||r i ,,.-,r'ic nrealrdre ,srrt in{luenia mi!\cirilor negaitire din zona
lepezi care scad treptat in indll,ime. ID drept llorcttilor, r , "qhitci ti ldmelte crl mai mare afluent al sdu - Tele:r-
din PrahoT'l se dcsprinal dou, c&Dale care indl.ullti o
-rcurte I L in (ontiDrare se irdreaptd slrc est, pi:r'ise'lfe illdelul
Iarte dir ale cd,tre doui piraie, lrcbabil Techi albii secundrle L lLt'lir ti s yalsi, in Iatonrit:r pe terito ul jtdetrlui lHor'
ale Pr'ahorci : spe stinga Le,aotD,irir spre drcapta Iazu f,Ioril.'r,
ambele utilizate pentru iligaiii. Leaotu irsoteDte riul L1 distrnfi ,l' t I fe. la ldincatt!, adrrni $i rpcle Cri{ovul[i Sirat lnsu-
de citiya kilometri li se1'arsi in Teleajen la localitatea Prlirnca; ,,,1 1i)trlhl rlebitelor afhrentilor ei fi scdzix.l delitul ce(lat
54 el arie o lunghne de 51 klll ii o c;,Fcitate de trlrnsport de r , \ rlui lhrl.e prin Iazu llolilor, }'mhorn ale li ,\dincat.'
 aproape de rir.sa.rre,un debit nredi[ multianual de 2i}.8 nr3/s.
rnull, nrai nrare decit al colectolulni ei. Ialomita.
f'a ti Pmhova, Telzajcrwt strdbato. in tunq iudctul de
la un naper la allul, I rDversind lost uLit.Sb-ile jni rte relief.
El izvord4te din Masivul Ciucsn Bub numelc ate pniul Berii,
.a la Dumai 2 hm mai jos sd fie cunoacul,sub Du||relede Cheitft
ln lorul unde, Btnecur'lDdu-reprintre orun[ii Baj*traD ti l4abcc,
icse 'ltr mica doprcbiuDed Chrii. Airi prime$te primDl sdu aflueni,
Tlmpa, trte mald oiruia se ridici miindstira Cheiai drDi,
confluenfa cu acea$ta, l& postul hiahometric Chcia, ar.e uir debit
de 0,68 mt/8. Pe o dista,n!5 de 17 km tmversea,zd zona Drtrntoa,{jd,
aduniDd apcle de pe clina, cstied ,r muDl,ilor Bobn ]tarc ii
Crobotiqu $i mieile plreie dc sob vbful Ctlbucet 156 rrri.
Pulin lnninte de Miiloeci-Ungureni, le loca,titata ptilietu,
plimefte c& afluent pe sttnga Telejencl[t, sporindn-li sub.rt.rn
lial debitul. AsemdtrStotre ca lungime (Telea.jentl 9.1 hD s;
Telejenelul 26 km) Ei pantd meilie, cele doud iiui insnmeizj,
un bazin cu o supnfatd de 253 km! (C.lg.j.. 1966), cee.1ce
reprezint, o rnicd parte din intr.egul bazin l!] TclesieDului ca,re
lot^:Lze4,"zd 1 498 km,.
Inrre Nd,ne?i$i Blcioi, pe o lunqime de eDro:lDcl0 Ltu.
Tclerienul stldbate It^Dsvcraaldealuiile rubcaipatice. L rr":i
largt $ foarte bine aluyionati cu pnrnili ri bpla,tisate, pro-
l.enind mai ales alin lespezilc de gresii ale fli$ului, este inc"Mliati
de rlla,luri &brupte, fie c5 ele reprezint6 coastele dea.ludlor,
fie cd, slnt frunli de tersse. Aluyiunile Dtr aparlin numai Tel6-
jctrului, cdoi aproape f.{r5, excepfie 1o g&ra eflueitilor s6 afli
conuri de dejerlie cate inalrd locBl lunca. Apele se desplctesc,
prinzlnal intre ele ostrc*ve rnai lnalt, qi pendoleazd abitlndr se
clnal slre stinga, cind sprc drapts.
Io zon:r subcarTa,tici, Teleajeod primegt cei nrri n'ulti
alluonti. iltal ei stnt treunilorm rpartizati. ln limp ce pc sl inga
prirnpste doui riuri mai insemDate - Draioa (ale |14mi izroa;e
sc aflr,.ub \lrfu loi Crai) qi Bucovelu, pe drcapta primesl,e
Cradtrati \irh nu, ale ctmr obi\ii sibuatedeparte,'rD pliod
rsgiuno nruntoasd,. *sigrrt on volom insemnal de ape. b
afar6 de a|.c,llia m&i sint. de semnsl*t. tot. pe dreaDta. si alti
56 aflocuri r ai rir.i, ri Valea scaca,,Siitpu,'Bughca $i'Iiiste;,
|r:e o lungd perioadb ditr an su spi putind slr chiar seac5,
De tinrp d sectd. Asimetri* bazinDlui Tleajenului ili gdseqte
t\plicatia ilr evolutia mor:fologici, a linutultri dluros in tim-
pu,ri nu pr* indep;,rtate. Toate cercetdrile lntrcprinse in regiune
xu ad,tat cr, mitcdrile de alunalerc alin taziNl inlerior al Sire-
lulni au actiyat Toziu[ea riu]ilor de la curbur:a Calpatilor,
fort,r, acestia scizlDal trIt^t ale la e8t Bpre yeBt. Buz5ul qi,a
,,\tins bszinnl Bpre r.est incilcind baziDul Tleajem ui, alca-
t)itnrd aflDen-tii acesfiria qi indreptinilu i spre rdslrit (I m m.
,le ]Iartonne, 1907; N. ?olp, 193,{).La rindul sdu,
'l'elerjenul qi-a extrtri brlzinul Bpre yest
di titrde sd incalco
L:rzfuul Doltanei Fi al Prahovei mai ales prin afluentul sd,uIislea,
r circi oblrlie se afl, la mri pulin dc 2 km de albia Doftanei.
fd,rbildit, cel Drai mare afluent :rl Teleajerului, cu o lun-
rinrc de 36 km qi un bazin de 21i km,, impreund, cu alluentii
.ii ce isu naatere in plili zond de nunte cu prcipitalii bogat,
, rirtte debitul Telajetrului in nloal subrtantial. Nu acelaEi
ll('ru se poate spnae doapre Mislea, (23 km lungime fi nn bazin
,l( 1;0 km'), a c6rci oblryie se situeazi intr-o &giune alehuoasd,
.i ru precipitatrii lnai prline. Pe de alti parte, stdbd,tlDd depre-
. unca cu acola4i nume, sculptatd in dopozite perrneabile cua
r, rJrarc si leyantine, Mislea lEi piede plin inliltmtie o mare
I'rrte din apole sa,l Ei adsea seacd.
Odati inl,ral in .rmpie. Tok ajnnl bc abdte spre FUd-e.I,
,,,1'lirrd conul.do djeclie al Pmhoyei. Nu departe insd ifi
l,ir'thdditr nou dircr{ia spre sod {i pitruode in rcgirEcajoasa,
t;l|e',lhitei, ferpnindu-ti nu-rrolinaiot d vdrsare.ln clmpie,
'
'l,leajenul nrai lrimEte doi B\caMlu pe stiDga,
lrlr piriu cu dbit nu pra m*e,^tlnel,tj:
qi Dimbu pe dreapta, a clrui
,'f irfie se afld in rogrune* Bdicoinlni. Dani, in zola srbcarpa-
rr.ri. i:L (;ura Vitioareij debitul mealiu multianual al Teleaje-
L,rlui este de 5,82 m8/s, datodtd aportulBi aflueqlilor lui, qi
, i.ri iles al Y5rbilr,r ui, la, Moala Domnoasci, aprospe de \.5r
rre. li.le rn debit d 9.35 m3/s.
(ri.otu Bltral, eBte cel de-al treilea riu m6i insemnat clin
trl"tul l'llahov*. Blzind 8d,u, cu o suplrlali de 654 kmt,
, .rlucllz5, numri in linutul dealurilor ti clmpioi constitnit
i,' l,rlli parte din formaliuni prmea,bile. fiungimea dului 57
 tota.lizeazS 83 km, dirr care ceva mai mult de iumitate stribate
crmpia. Trvorind de rub virful PoiaD Eot'ilor, de pe teritoriul
e
?
iudetuLuiBuznu, oe iodr,r!lt spre SV li lrircrseaz6 Uepresiutrer
Singer, pent r-u ca apoi, pln-d dilrcolo de Aposlolache, si curfi
r'rill-l,r'b-.rale lDsurll-i. La Priseaca pi,trutrdc in DolresiuDel
lvtactrj.eleunde primeSl,opriDcipaJul lui aflucol. J'up&I^a, m^i
lun-c dectt cl inluqi, conr'iderat,de la izror pm-i aici (32 hm J=
fatd do 2l km), si cu un bazin,de asenreocn.maj nrare(229kmr z.=
tald de 186,5 kn'/). De la Pri^caaa' Cricoru Sirat' se inalreaptii
npre sud, curqe pri[l,r-o lu!c6 destul de largi tncad,atd ale ler'aFc < ::
siu de oant6le dealurilor. l.a rrldti, Cricovu Sirat pd^isegle ;=
dcaludlG. iar iie la AlbeDti i6i schirubi ilircatia spre SD' mear-
drcaze piinlre Dalu-riioa{c se t'ardi'tlr Prahora Ia Adinratd'
pe roritorirrl iudctului lUor.'jiSlrib6lind o zon6 cu precipilalii EE
bu prea abunienre, fi utr leriloriu alcdtuit din rori permeabile,
Crioovul are un rlebit rtslatiT moilest, in ciuda bazinului 35rr

ln regimul bidnologir al rituilor din judetul Pralova,

ua si din 6ricare atl, r;qiutrc, aDsamblul coDdi(iilor fizico_
r a!
eeoslati@ ioacd un r"l boiiritor. Retieful cu intil,imca qi trag_
menrar.a liri asigurd,o aDurili scergrc a apelor, iar condiliilc
(limaticc Bi coDilitulia litoloqici asiquri alimeol,arfa rclelei
hi lroerafico. iD diforit, de la loc la lor. Aslfel, scurgerea -4
mcdic'secilleazAla 'uu{i
I0 20 l/sihtu'z'lnrcginnealrrunloasi,culnri_ <;
nlDal in Masivd Bucegi, unde athge 35 l/sAm" {i e8t4 asi- o,=
surare de caDIilelile mnri dc prcipilalii ; {impot'rivi. in zona
iub.arDaticd raloarea n.urgprii se dijniDueazi_la3-10 l/8/kIU:L
iar i-o cea dinrpre cimpie ta l- 3 i/s/km3, unde panlele loogi- n ai
tuilinale alo rludlor sint foade micl a ep
Pe de alt5, pert, repa izarea difedtd a cantititilor de
E
ureciDila(ii ir ruisul arului si variatiile tmperahuii srului
intlueDlsazd m mod subslanlial volDmol qi debibul riurilor ilin
anut reirrectiv, precum fi rcgimrrl lor trmic. La toate riurile
so const;ti, o scirrEere cri valori foart ritlicate in bnile aprfie' e
mai Bi iunie. , onse-clo!5a topirii orasire a z;LpezilorSi a ploilor .c
bogaie din perioada respectivd. DiDpoiriri, voltrmd riu-rilor :
esto scizut in lunile seltnrbrie-octombrie (lig. 20)' ca ulmalg
58 a lerioadci secetoaso din timpul veriir Si itr timpul l&ilor ilc 59
GH,N CUI FS CU , , V ' L C E A
iarn5. cind zdDadtrpersisld errne indeluugal'i' ln aoii cu ptci-
Ditdtii slahe. Direie-lerlrai Dri.i cu iz\osrele Aituat'e in tonele
ie rleal qi ciinbie seac5,o eoomit* pcrioade. mai *lef, csle care
. atribrt rceiuxi consl,iluit dio depozil, grioaae' permeeoue'
I Transportul naxim ale aluviuni in snspensie arc loc i
I el eoororniienr .u cretl,erea Epelor din lu-oile apnlie-itrore'
Valorilc ld cle tbai ridioalo se siltoe*zi in zona subcarlalrca'
r rals consistonte formatiunilor geologic se asoci^zd' cu pantcle
longitudinale mari ale riu lor.
in.eea c.e privesle lDmllera,tffa a'pei' valorile cele mai
sctzute 8e tnt'ilnesc in luoa ianua,rie (0'0 -0,2"C) in secloml
ilc munic al riu-rilor,iarcolo mairidi"ale in lonile idie angust'
iro. tl'Ct in zoD&dc cimpie- lD lirnpul iemii, temperaturile
bcdzule dolermin"[ apari(i* feDomenelorde lnghet {gbeat',la,
mat. dloiuri. Dod de thealtr); duFdla lor este dllerili: in medre
?0 ; I de z ; lu reqi'uneamuntoasi gi l0 -45 dc zile ltr rea do
cimpjc.
insumlod loalo caracietislicile riurilor' cercolerile au
ous iD cvidenti fonmrdan{a inlne pafl icularit i( iie hidrolt'gir'
;le Ielelei de riurj 8i cle ale uraritor unil6(i geofr}lice (nruDtr'
dealuri' cimpii).
ImasiDpa hidrogrtrfioi din iudeld Prabur^ sc rompleleazi'
si t,u oreziuta uDor lacuri rftre, de4i relaliv pu{'in' li.u bupra-
ie(e nrini, se inrriu lolu$i iD pcisajul geog?fic local- O lrim'
renrnrcaebteca cele rrraimulle {iol localiz:rtcin zona de cilrrpre
8i iD ca ale alealu .
Lacnrile atin uona clmpiei se :!fld pe stinga Ialomitei irr
cuDrinsul uDor r";ci lii aflueot, vdi care au lost bamlc d'
alisiuDile IiulDi. cenel,ic, deci' ele 6iDl, limaDe 0uviai ile' llco_
tioai,m ai. i Ralla DoamDei, cele dord laouri Ctrrcnbu Si Siild'
;inea,Dca ul,ilizste asl[zi peolru irigalii sau smentjtl io seop
niscirol. Pc valea,BiJtna nreulioDlm Lt(.rrlFulg5, ext'inBil ffma
-coDstmirii
unui baraj (Iig. 17).
tn regiunea de ale*lud, o parte atin lacuri sint sittreto pe
terasele vdiior nari. Amintim aici laoul Brebu, cu o $rpratali'
al 3.8 ha, si o adincime maiimd ale 12 m, cuibdrit intr-o ilepr-
60 Biune lormati, prjn alirolYanea gipstrilor din subasment; de
aseDrenea, lacuril ale pe ter*sa ile la Cimpina (Peitelui di
Bisericii) a d,ror gellezi est similad, aici fiind yorba de dizol-
rared sdrii (P. GeEteBcu, 19?1)
l,a est de Teleajen, lacnl Vitioor? c8te situat p o rale
abaodonAltr, al (ird curs de apb!a fosl caplal de pidul SAI,,tel.
nSDJas ilu$Iletrdal Ite rumtrLiDa al,plor, lacul Yjlioara, ru o
"uprrlalA
dc 6 ba ii o adincimema !itxi de 2 m, ifi scurgeapelo
atit in yslea Strblplului, cit Ei ir cea a Vitioarci.
Tot in regiu.trea dealu lol. aDintim nuDeroasele lacur.i
sfuate forrat in rechile exploatlri de saro ds la Sli,nic !i
Telega. Lacurile Baia Bac;ului de liDgi m utriele dc 6are ameDajal
rn rr"op balnear-rut:iliv ,qi Baia Ve-rdes.au acumulat itr rei.hi
saline. Avhal aceaSi origine, lacurile ile lingd Tlga sint Ei
clo ut ilizate itr baheotrapie ; lacul Doltana de litrgi gam Doftana
eate cel mai nare, avlnal o Buppala!5 ile peBte I 000 mr. Adln
eimile acestor lacuri variaztr iDtre ?,25 m (Baia Baciului) !i
107 ||r (laafll Slarric] de la Telega), iar apele lor slot tr)utemic
Ininemlizate,pul,'rDddepnti 200 g/l (P. C a q t e s cu, tSZl1.
lu regfunea de munte nenlioDdn ca lac natural pe cl
situat ir {a1& tlnirc mrntii Babet li Robu Mare, la ine,llirne
de 1 49O m.
Cl nrai mare lac din judetul Prahova este lacul de baraj
de p yala Doftanei, cunoscut snb trnmele ile lacr Paltinn r.
Avlnd o lungime de aproape 4 km. o iupralali d6 ln; La Ei un
volum ale53,5 uril. mt, larul se ilrl inde de la confluD{a Seciriei
cu Doftana p'rtri lo capSlul sDdic al localitAtii Tciila. El a fosr
-cleat l9trtru alimsntarea cu apd gi ln scopuri hidronergetice.
ln avale do barajul lacdui, sprc Cimpina, s-au conrtruit
noi beraje ile rctenlio ln vealeree alimerrtririi cu apJ a oraqului
Clnrpitra. Prin pozitis sa piloreascd 'rnrre mutrtii impdduriti,
nD doparlc de centrrl induslfial Cimpilra fi in l[ogul troii
sodele de acc6s Bprc Teiila, lacul Plltinoasa ya deveni in
rurind lloul ditr inaemoatcl obieclive luriltics ale indetntui
t'rabov&. h acc8[ seDs se imptrn aici amenaj4ri iorespun.
Tit|;{tdre.
I Dentrnima corcti .sie lacDt PnltiDolsr, l.cul liiDd ahplasat la
confluenta Dofianei cu Dlriul Pnttinesa. 61

Apel din ililotrul PrahoYa prcvenito direct ditr duti.
lacud sau alin piDr ateapd,subtemne !i eu gftit intrebuinfdri
multiple. .Alimentarca, cu apd potabilS este asiguati in cea
nrai:iare parte din plnzele de apb de la baza pietr4urilor d
tera,s{,, al la baza co[glomeratlor Si a pietli$ulilor connrilor
de dejeclie, iat tr rcgiu.oea de munte, din izYoare. Daad in
loca.litdtile situate pe dealuri 9i pe vdi ingute in regiutreasub_
carpaticd, ca, 9i ttr unele legiuni din cimpie' alirnenterreacu
apd, potabild se face alin flntini, in maioritatea locelit5lilor
iliu lun$ vdilor prineipale ln c,a,rs-au eonc'entnt intle_
prilrded hilustrialc alimentarea cu apd, se face prin conducf.
Ora8ul Ploietti 8e alimentaazi din plnza de api din pie-
tri4urile {ronului de deieciie al PrthoYei, una alin prilci-
palele stalii ile pompa.rc sifirlntlu-8o la vest dc oi"aq' I* Crin-
gr lui Bot.
Alinretrtarea cu apt industdslS a lntrcprin'lerilor utili-
ze z6lrt prezer\t' qi apa laoului I'iltino*8a. O p&It ilin apele
- aeestui lac vor Ii utilizate It lulnitarce cnergiei electiee
ale cdtre o mici hidrocentmli cu o putere itr8tal|td de
10 Mw.
Apele Pllehovei lndreptate pe Leaotu fi Iazu Uirilort
ca gi apele pifaielor de la nrerginee conuld de ilojectie'-stnt uli-
tizate ta irigarea unor mtti s[prifet legunrr(,{'le 3[dul
judelului, ea,reasigurd aprovizion,rP-* cu zarzavatu 'litra mrurr-
;ipiului Ploieqti qi a altol localititi. Amen*jdrile limarelor
D; 'JliDqalalooilei au a,suti[ Yederealit irigaraunor tereouri 'le
:rgricole,cir qi pisnirultura. to acesFteultimtr dircc{ie aminl'io}
giamenajarea unor eleqtela Azuga, Brebu, iltraqtii ile Jost
Ptdielu, Ne,ne.iti Valea 6lioii.
Lac[rile 8i izYoarele slmte si[], utilizate in belneoterapie
(Sl6nic, Telega' Poiana Cimpine' Tintot)' i&t unele l'ecuri sslr
rluri aliD aprolierea rnarilor zo[e inalustriale serveso lo cnlec-
tarea rezialuurilor (de exomplu, laaudle ile la Cimpina qi pifiul
62 Dtmbu).
50LURILE, VECETAT A, fAUN^
s0f.uRrrE,
rru'llJlt
lw
so l u r i l .
Ca pdtur.i superliciald a !cot4ei, aolul este utr prodrs
rl sctitrtrii direct a apei, clfulei !i a yegetaliei asupm rocilor,
desfi4or*td pe o psdoaild mai mlrlt Baum*i pulin lndelungat5.
DiBpuera reliefDlni in trcpte !i alilerentirea pe yerticalb
a cotrditiilorclimaliceatrag dupl RLneo etajarea vogelaliei
:i o dilerntiroa soltrIrlor.Io judelul Pmboya solurilepreziorAl
o nare v*riotat, ale b zona cea mai lnaltd a Bucegilor plni,
itr cimpir ale alivagsro ale la coDfluenla Pra,hovei cu Teleajenul
ii cu Ialomita.
ln zona ile mnnte, aleasupm limiti piilu i, adich mai
nrB ale apmximativ 1 600-1 700 m, alatoritl condiliilor clima-
li.r specifice itrdltimilor, cu temperattrri ici,zute, cu prioade
plelungit d inghe!, cu precipitalii bogate !i cu yillturi puterni-
ce, solul est,oform&t dintr-un orizolt subiire, bogat h subst&nte
orgarice carc ircce Bprbazl intr-trn orizont boget ln matefiale
provcnite ilin aleragregareati alterarca, rocilor. P in,lfimile
Bucsgilorie 'mlilDe{te podzol bumiro-leri;lueial 8i Rol poilzoli.
feriiluvial. Io roDclcilo pajql,e alc Cirborei ti Munlilor Cmto-
iisu prilomini un 8ol bmn acid subaDil, poalzol humico-friilB-
\ ial !i sohri bmne poalzolioe feriilu\riale, ia timp ce pe
creast* Ciucaqului se alezyolti reldzine (-Adda Itedologicd, a
R. B. nonrAt ia. 1977\.
la lD.dltimemai micd de 1800-1 ?00 nr, acolo unale
t,Nnt6le mtrntilor slDt acoperito dc coyorDl forestier mei mult
"Au rnai putin compact, so alrvoli, soluli bmne, bn e poalzo- 63