Sunteți pe pagina 1din 39

INSTITUTUL

DE
GEOGRAFIE

JUD LE PATRIEI

ED ITURA A CA O E i tIE I R E PU 8 I. IC II SOC IA LIS TE R Oi Ii i IIA


A CA DE M I A R E P U B L I C I l S O C I A L ] 5 T E ROI'4ANIA
I NSTI TL] TUL DE G EO G RAFI E

GH. NICULESCU, I. VELCEA

Lu(aret pr.zinti la un nivel d. l2r8i in-


to.mare leografi.i principrl.l. cr..ct.rt-
tici fizi@- ti ..onomic..!.o!ratice ale

Prim.le capitole al iudeFlui rnalale.zi Judet u 1


relieful dispu3in trepte (muntli, d6l!ril
suberp:rice ri .inpia), prsun ti prin.i-
prlele vAi pe car. s{
pane din..iiviEta econonici a iud.9ului.
PRAHOVA
Sint p.eenste apoi <llm., hldrotfrfia, ve-
8ebliatifauna, cu variatile lor condilionat
de etajara reliefului, prccum ri bogn.l.
r6!Bc ale subsolului ti elul{i, pe bda
c:rcra sau dezvoltat Inp.tuo3 r.nuri

in .on!inu.re, in 3!.in.i lesirur: cu condi-


tiil. s*i.l+co.onice, 3int mentionar.
drte privind popul.lia, rseza.ile urb.ne ti
ruhle, lndusirl4 agri.ultua, trrnrpor-

Lucr:rei urma.efte .i de. cititorului o


ihaglne compl.xi : 868r.fiei jod.Flul
tl a Pondrii lui in edrul economieig.ne
rale a Frii nodl.e, o urm.re . tr.n3for-
mi.ilo. profunde petreutc in ultim.le

O uhini Da.t. 6te acordati tlri3nllui,


jud.tul Pnhova bucurindr+e de o vRh.
tradilic in a@6t: di..ctie,
E D ITU R A ACADE}1I E I REpuBLtc soctAL tsTE RofaANtA
r'1
I COMITETUL D COORDONARE AL COTECIIEI

dr. L, BADFA

d. doc. P. GASTESCU

G U. I ACO B

Cr d.. V, TUFESCU

dr . I VELCEA PR EF AT A

. fpr;t^ri rl jt t t . ! "lr i Pr ohoN r c. . n4r i ; r t f t t ; , , : t , t , t t it o, -


n.,l tttc ntpntttr'; ! t , , ! r . '1, ol ldt ; i t ao\ t i, , . 4t o, t t I . i: ot t .
i, t ; , t t l
ptthtt or t 4n f t t i, t , , t p. Lt . t a nt r t ; ; inot ! ; r t
:,:" ." Lis\ t r i
trukttr!!..tIItt' t 4p i0. r nd pihd 14 spxir ilp int lt '1", hr a: iar , , t p
ap r t t . ?. r , , . t t r plt t t t l *i I qt t u 4. 6r L; t ut t d At nt n, i
dp.apxtc4. ra, t , ' t . t t st la Logt jt ii at , t t t $t tr; ?/ m , t t , t t n. , i
.r:]b'ca atu tli d j aeltlui-
t,t.apst .n nt r , , at r i f t la, r |t "r cnt ; r . n t l; t . plp i . t i t p. hi
.-
n t at t J, . nt t f t lt ot ; nJdt isat uo l; ""t r r u; pp . dt . t . l
t4.?u' 4. Jrott stt t 'oJclt ( t
t ddur ? t it t ot t t r or Rl, , . not c ; n oaodf t .
t:;.S i i ar it I 't ngr t , : ait "t s a, i, ! ir ; por i. "", i, . i . o; , ; ; ; ;
xnratclof.ti r..i .
o.to.sp il t,ot ttu:t?t? ptinpte tu?t;, mpstp-
* Igap,s kt -- !"r" ".
t ; nr pa si p"t t . t r t , liot t d , t r . ot sha, . l; i
' ntt 43r t t 4r - .
:t. tttrol rc.rp. .ptpnt n xi a . t huilii ot lt t ipht at ; r t , f ca npr t 't u
rnro r.o( ,tortJnt . t t t r t hgut r dir ot
li o dt t n"r ; r . t 0, it , iit iDat
dc 4 t r t q t i. t or ipi s nt , t ". . "- t t ot \ nt" o, , t "eot : , a,
dlele luin(h le locltl.
.4:oqni!, al &ir1Li anl t a cresott n&rntrh.it, iat in anii
tto.:iali6tu1iui a clotoseut o dezxottdr.e spettac*toaid,
inch,eie iu
{11 corcIar pre.fqcdite de reantri.
. , .Lt!.t!t"! .l? Iald s rpt.i,ldp to"0ni a.^t n,ohtpnr ir .o,.1
J p(rt.,rrotum-a pafliapd ctr potulai iBpn t" to ccotomia
4" ucrard a tdr,i t loast n. Dp. t ) ! t t af t a t u; m at t ; t at pt at t r , . o, l^sec;
,t n N..i; pliu.p tp arint a oan(,iro,., a t,j
aaru,ilj,.,jt.ii iuii;; ;''
'|
REFUBLI C ] 5OCIALISTE 1rul tttut sqt? 1 , . in gnpt al, a npdir t t i sdu apoI |ut i. . or t , t t )
ED TURA ACADEi' , 1I EI )u4?[ ttt un brnan$itil rpnun?. pentr4 ,ntjoritd|; io.,ilit;I"/.
S} . C! ienber g nr ' 3 ! is , : e. t or L l 6 B u . r 'e s t i .ixilel t Prahotainseamnd
?etrcI,utaojpetriher,utitoj'iiiiii, ii
r t od u se (hi rnict' sure.(drb tt c. dar,si ild'le de' pottti ft {rlifel i'
; , nr ' t . s ; nlatt' ;d e a .1 s l ,o tu ,t; ;rs c n h ,t l ur;sn' . (;tcrn ' l otc' ta
; oi r , I a, , i" " t" t fi t;;,s ;" t,t' ,* ,l J ;t.tc s ' " t!i .ti ,oti rc| l ,l n,,tti ,th' | t4'
'l II sulut ialikr', (;,:t",n lti n
fu tltt ile Iixc i rdusttial4 6,10 " iitt Ito
putrt ttt P ' l ar' -
, t t , 1ia ol, it l, ' ;, 1 ,* i ti a ti , " q p ;" ' t ' t;r o..st
t u. , , t ' it r , , ; t ' . d ti th ;,;It;tt l :,.rr csl ; " i i ul ' !ul nto:' r' :
I ' Lt t t [ , 1. ; | 1 ,..;t,i , i ,,' t,t,,1 " ; 1 " ,4 h " ru * oId r" eIc Ii uth " ' 1P
, , ai , qt i i" t,' t' ;" ' l , i ;r.1 J t;n t' ' l ;, ! " tn. dP i n' t1o' torl d tP t' i '
(,
'^o'u''3ilu,lll
f@
L ucl i ft a ..J ttdtttt t P rahoM", cott q ut d i tt st il tt'tog ral t
nt . ' . ; i . t t u u i o I;t l tt;to t;tl i s n t. ;,. r;,' t sd " 'a
' l ' s| ' i rl "
i, , , , d to ,!tt:n l ;r. l " p a g i " ;t' ' i . t;t;t ' tt ' t tJd" ; do\.
" t " . i; d Ps p ,' p' pnl ot;P ' t t ttarrtdl Judtul Prtrho\ a {a(e ptrte dir se:ia iude!lor crr ocul):L
l, " bt L e" dit ;;t' f;:;" ' , a .n | ti ti .' ,
. ; ; i, t u nir o, ;,.o .s i .tp x )r' ' t.o t;i ' i t;tp .b ! i t ttt' P , t' h ; ..' a' -i ' " ' r,auretr .u;lirp xl" C^Ip:,1d,'r, .i - rLrin,l. l'ura in 7"r,'r '1ts
*dial s i c t ll r,d l . J u l o ti i , 3' l Jc tl r4tt' ?I .l optrnt ' t t.r,'ni.. trlr. :,'cJr t,uu|.r,1. salero,.l di{t,rrnode,ol,dilri lizi,o_
' t' t;i ;n ;h t,t
t , t pr $i p? o d n .\ Ptl o i c b n g n td o t i ' ' tri l sn l otucrP .' ;-ti tot
tt.t' u"orlafi, " rrriarp ir ,la ttn ir{.mn.l polontial raoooxr c'
o ir t oair ' $ ; t u )t!,td i 6 uf' to u(nftal tP ' Jt4?!4trl Sirirat rDtrc judelFlr Br:'{,\ li u,'r,1. lir \e.r. lLl"v
l'rr',1'orit:L
f nt oio.
" u p l P rd
. l-o " ta i n ' o q i rt' ;x ,o h I;P" .trP P l cn,trt P rtr pt' t' t ' ' I2 .ud ii tsrrz^uln Pst: ju,l.lui Irf:rLu\r 'nrc\pund' ru r'r rrrar
i. . , i, ' p, " " " r c a " ,u ; i ,t,' tt tPttn i t; ' h ;p stqp' ti ' t' ' i ' ' ' tdl ;t,' t!' n r,irc r'{rle cr liazi0ul hi.ln,gtllfir al Pr.rrn\Fr d' l: cal' 'rc
) f t , ' , t t ot i. t j 4 ;u t' ttl t; I' rtl ' n n n ' l a 1 :;t' " t' tP N P tn' tP \' trtt' Iar'r. r:i rr,r*" u'rrr'elP.d\in,l ,' {lllmirla do lbel Lu-r'z .r1':l
' io" i rt,,t;,tti .;" .1 t' ;I o n t1 " ' n' r" t 1,o" 3J" txot;' t re retrrczixrA.:o" din irtl,r:'ia(r inlr.!ii ltli. tr o I'uprrlalr"le
it , , n, , t i '
4l r t : r t t t ; ; . tu tt' s r; c n n t.r n :tft ' tti t
;u' Luq' i t;t;; ' atdrsJi " t" tu' ;;l lii;l rie IutLrii,'r'irk I irrlic Ilr;::,, rotlrczcnI'url:l';on ilin
P ,4 h o 4 . r;t * t 6 1 1 ' " ;nt;' t;1' t i " fn" P ' tan s' " t Donulatirt R0 iDici.
' t . \ t J , " ; ud4t t t " t;J;oht j r' t;;' J,sn " lar'alela dc l:, .r11' l-rpcc I'tiu lo,:rlililrl, Filjpcrlii
r ; " ir ' n6i; n' : , , ' 1 .,;to i ;ttt;, l Prt' t PP
t t t di . l, pai. a trtu t' n ti d trl t; s d r c " u r u i r de Pirtrrre ii llizil $i meridianul de 21' calc tai or:liul Ploielti
''" ,J conruo* ila"""i u"gurni se irtersccteazi ln (r[priDsulj[de-
711l;ia it, r'arait ttr ddalte luo'iti (li ult4ia -"Jltllelele
l; "lit"tP 'tc Edit ra
not'ii" ;r;t;,ri dP Irst;tattl lt? g?ogt'tJ;P iuld la citirrr kilo ritri ord rle Ploietti' in raza loctlili{ii
',rra thu iti. Pt ohoDo - chttihttP to contpt? Bljoi.
ldaof f r
"dc lt l1 .,J
ii,ii' i;' ia'u;,a;,* d,ost;nl"tot nPosvl;'P't'sptc rtut ttill Cele alolri rii ltircipalc, ,rle Prllhorei li l]elcajendur'
cele mai boiate titlutttri |lc tdrii noostrc. (.u terasele lor larei, au fui'olizat fu]td, din vcchime stabilirea
ir nulDt3ase a4czd,ri, ar (:onstitDit Bi constituie iDserunate
,,rror'e,le circula(ic I ranlcr rllul i.c. inr iu prtszeDrcoocen{rFazd'
toN CATRINESCU, r"r rrrai lrrar.eudrlo a il]drl.rriei. Subro]ul I'og,l in zir';rrrr0l'
,1, li(ei, crir'lrone9i Rarc.sulrrtclel. irlix.o dl pdduri' lis'zi'
prim{ecretar al ComiteltlLi ludels
,:,r, it. ,i" Sicolruri cer"alier.r,. prprum ii n,in. ,16 lu.rr .uf;-'
P . a h o v aa P C R '
pr e5edint e c o m l e t u u . e x e . u t r v a i al| t:icul ra jrrdp\ul Prabolr.a dolixn o Pnrrd'r' rorpr"-
c on5i! i u l u iP o P U l a r1 ! d e r e r
'x.|lre
r)atir in ecororlja li,rii.
(i'u{litiile td\ornhil* ale mAliulrri au alras pF unr rlin cele
r,.,r \,ahi lirrpuri. l'. leriloriul jrrdotului Pmhu\4. r:' prrrr-
,rr,,rlc rinrre di rirtn veche, s au seninalat o cultu)i' paleo-
CADRUL CEOGRAF C II ]STORLC

litici, la l,apo8 Ei una neoliticb la TlrgEoru Vechi rii Suditi ii rt|i(,iure.Cu aceasti ocazie a ltat liinii regiunea Ploiciti.
(A as i.slrnic, 1971). Din timpul statului dac se nrentioDeazd ln rxul 1952,clupi reyizuireaimptulirii admini8tratiye, intrc
ca lo.alitSli Tlrggor, Tino8u (Tiasom) gi Drajra (pmbabil l;rrilele lcgirnii Ploiesti elau inglobate fostele judet Dim-
Ramiilara), iar ilin porioada,ocupatiei romane s-au tlAcoperit l{rritl, Pmhora, Buziu !i o parte din judetul Rimnicu
.asl rel de Ld Dra,jna de Sus, Ililiegti qi T'rgqor. precuD gi S:il1rt.
urDrelennui val de ape,mrel& sud qi sDd-vesldc l'loic4li. Dlo ln ltltt8 a avui loc o noud impirlire teritorial, a !5rii,
eloca migntiei lopoarelor (6e4.\aI-XI) 8-au p66trat [nncle trxtsDrrzi,toarc unei noi etaDe alc dezvoltare economicd. Cu
unei celxli la Bloo gi sc me!{iooeazia$ezdrile$ efli T'g$or' ,,"r,,r"in ocazie, rgiuna ailministmtivd Ploieqti a lost divizati
ii Buro!. .ln secolele X tf XVI fi$tleazi ra lirgnri r'rxiirxpor'. in l rei [nitdti mai mici, gi anume judelel Dlmboyitra, PrEhoya
tantc -Tlrglor, Ghryhi-ta Ei Ploiefti. si l3uzir. Act[alul judt, Prahora aliferd, lntlacltlra de judelul
In secololsXv*xvl, teritoriul Ro reniei em irnp64it l'[ihova dinainta atrului 1950, in se["qul c5 limitle lrri :ru
h judele. Judelul Pra;hora, cu o intinalere nult mai micd tlecit lii.rl in rfari or",!ele Prcaleal Si l{orcni, care au fost inglobate
astlzi, euprinalea trinutul yiilor Prahovci qi Doftanei, prec jlnl,l.lor Brn$or qi, reRpeclit. lrimbovila. in lin,p ce omlul
fi regiunea de cimpie ilintrc Cricoru Dulce fi Cricol:u Sir.rt. \lr/il :, rrenul, de la fosrul judel RLrzd[, la Plabora.
El se inyecina la a,puscrr judetul Dinborita, iar la dsdrit Limita noxlicd jln.d,eluhi Pl?lhoya (sprc judelr BraEoy)
cu judetrul Si,cuieni sau Saac, care ctrprindea cea mai marc rr' i! general alireclie ^vest - est, urmirfurd - cu mici exceptii
parte a bazinului TeleajeDului, o parte alin bazinul B[ziului "linirr celor r|ai ma tuIltimi. Ea poroefte din dr'ful Omu (2 507
!i sc lrelungca il] Burl, in cirxpie, pinl in zoDa ale contluetrl* r.r). u[ triconfrnil al lfuritelor dintre judetle Ilrahova, Bmfov
a Pn ;ho vcicu CricovuS blat,(Itcater i a Z a h a l' e s c u , :i l)inrbovila, fi trcce prin drtul Diham {r 582 m), traverseazi
1 9 2 3 : O . C. Giurescr. l95i). rill I'l'ahova !e la nord de localitatea -{zrrga, lasi sprc sual
Jude1,u1 Sdcuieni,situat lnlrc judetclc t'I:ihora qi Buzifl, rirfurile Crbbucetu Azugii !i Neamtu (1913 m) din 'uuntii
menliollat oa aiarc in 1645, a, arut o riati economici infb- { I illx)!r ii coboard la obi4ia Doltanci ln Pa$ul Predeluq (1 295m).
fitoere polarizati, de drumul tm,nscarpatio ee trece* pestc lr, r,ici, rllminal In curs sinuos, trece }rir vifurile Stoler t1]tdr
Muntele Td,taru qi de eele doud,Iamuli ale lni : una,pe Teleaicn I lirnu i1 :i93 m) qi Bobu Iare (1 75i m) din [Iuntii Grohoti$u'
ii alta pe rdil Zelotin - Rhca Chiojdului ti Ituzd,u. Odnti cu , r,l)oal.{in Pasul Rntocea {1 2{i7 m), atjnge virtut Ciucaf (1 956
desclialereanoului drum tran8carpaticale pe'ya:leaPrahoyei, r,). (.oboari. din nou, in PaBul Boncula (10?5 m) de L:l obir'
tn 1189,incepedeclhul juiletdui Sicuieni. Retedinta se rnuti Teleaienului ii Buz5ului. ea, in {iele din urm6r 3d trea(i,
'iil
ile la Yi,leni la Buc,l)y, iar Ploie8tii, devenit nod de rdscroce t,nn f-idurile Titaru M:ue (147? m) ti Tdtnrutu (1 112 nl).
a dlunurilor sprc Xraqov qi lloldor'a, preia trcptat functiile \,1..1 (lin urmi virf constituie un al doile triconfiniu, la lntil-
ecoDomiceqi aalmjnistrative.D$fiintarca jliletuld Sianieni rir',r liuritelor jualctelor Pmhora, Rlt$or Ei Bnz5,u.
la rlata de 1 ianuarie 1845 a!?rre ca fheascr. Prin ilnptrtirrer Li tUa dc est (sprc judetul Ruziu) are direclic genetau,
teritorirdui si,u tntre judetele iNecinate, judet[l Prahoya se \\ sll si str;,bate }) dnd munlii, dealudle fi cinrpia. Din
extinde slre est pind dincolo do bazineleToleajcn[ld li Cri- 1|lnl 'l,rtnrutu ea urmeazi ralea Siriul[i ]larc, tral'rseazd
corului Sdrat, iar ilr cimpie pin5, aproape ale llizil. \,,rl, ltisc:r cr C.rle [i Risc:l firi Oale, merge lal.l.lcl -ctt Risca
Cu acRtcotrtnr',jndetul I'rahora se mcntine pini dupi I l,i,,irlllui:{i trayerseazi alluertul acestia Zeletin. Lr conti-
cel de -al doilea rizboi monalial(1950)chil, ca rrmal a dez i,'li,r' ! se rotette sprc est, tltinginal v {ulil Salcia {716 m)
roltdrii conditiilor ?olitic qi social-econoniee, s-a pmcedat la s' lf irnx llotilor (737 m), iar apoi taie valea superioafi, a
o noud impertire administratird a terito rrllti tidi, in rcgiutri \ i', ,,r lui ii culurex Ciortei fi intl.i in (irntie la est ilc locili'
1

t5lile GuIa Va&]oi qi Mizil. Cu un coutor sinuos, limita se , u st'in6r'j,'l,lrlaLe.sllibStuta de vbi largi, Si cimpijh !e'ede
continuS pind in yala S'rata. .r iDlintuic ulciilui,oduD vast amfitalru.
. Linila ,pird.d e jtrdetsltri Prrboir, (spre judetut Di' -
-Dovita) intrc eel nlai inalt pnnet - vtuful Omu (2 507 m) qi
arc dircctie aprorimetiv NNT -SSD Si, de asemenes, rel Inrti coborit, in zons de yirsare a Prahoyei (70 m) este o
btribal, toa,ts unit.a,liledc retief. Din vffiul Onju o)erqpe de triyel ile 2 43? m. Din aleYealero&ltiEetric'
podul Bucpgilor ii coboani apoi 'rtrvirfEl Curguia.tu(lS-tO 'liftr'.n(dcr indltimi de pest 1000 m?urct ocupi alroximstiv 17,2%
DupA-omici a,b-al,er 'r;).
sprc SV iiD.dls cot* | o?8;revinela di}rl ia 'r'li{'ful
,lin supraiata judetolui Prahoea; ccl cuprin8 intrc 200 qi
iDrtiaui qi rrmdregl runpd,traepelor dinbre Prorile $i Cdcovu I rr00nr acoperl 50,2yo dtn aoeea$ suprafatd,,iar cel sub
Dulc,epin-.lb zonade qer,[rechd prin virturile SuJi.atru (849nt) lrnr l|r 31,6%.
qi Teiqulai (714 m). ln eimpie, timita de vest ,[ judetutiri .Pra:
nola are rur traseE srtruos.I* trece prin deald izolat Mdgura .tceasti propo4ionalitate au coinciale $trict cn exten-
jurlelul PIahov:L
Mdrgireni (3rO m), traye$eozi rturile provjta 5i Crifovu "iun(':r rlrarilor unitdti de reliel, aleosreceltr
Dolce, BulprSo abatrc rpre yest pentm a lFveni pe Cricov n i lilDescsi munti cu altitudini mai mici de I 000 m, ia.rcim-
:r lraverscazi ni Ialomita la localitatea Titdn4i. I'ir nlci, te alocud, in luDgnl!.tror ydi, la leste 300 m ind,tlime
irl,n'hrti,. Tinind searn5,do delimitdrile geograliceale llnitd-
Li,rnita s dacn (spre judetul nfoy) arc direatie generald
verl est $i, ru mjci abaleri Bpresud Ei nord, urmirqlc lalo- { ilol nrorfologice,propo4iotralitateaest urmrtoarea : munlii,
:li.::oo. dealurfe, 36,5% ; cimliilo, 3?,3%. Aceste ra,porturi,
mita ptnl la loralilal,ea Bira. ln conlinuare, strlbate chnpia :,lilrrri ale laclori d alti, naturr,, explici posibilitSlile variate
traeer8lndrluriJe PFabovagi Cricovu Sdrat atxont de cotrflu- ,1. \ xlorificare economici aliye^i,, alar in aceleti timp armo-
erti, Ei !fuiul TohSneanca,gi ajung in valea Silata. a teritorir ui judetului Pruhoya,.
^precum
Intrc limitle amintit, judetul Plahora displrne de ',i,,:rri,
o rna,r'e_rarieta,tcde condilii geogralice. Paginile ca,re&meaz6 I)in latun nordic.6a jud.etului, Dnil vll{ul Omu dir Bucegi
au me4irea Bd,prezht tocmai aceste conditii fizieo- !i ocono- ,'i ('ircatul Btrdjniesctrinutul, Ei pinl in cotul ale sual-est,in
mino-geografice. n giuDea,Gherghi!i, lnillimilc scad, dar s finduiesc in trci
,rirri tr?nt de reliei.
Daii adste hepte siat rezultatul utrei complicate evo-
l|llii geologice- marcatl ale duccealarca mai mnltor laze al
{ |ltir|e a scosrti Ei de iniltare in bloc a lomaliunilor - o
l,()g:rt, rctea alvd,i,ln gneralodentati noral - sud, pune ln evi
,lcrrttr o htendi eroziuno alesfii,Euratd, fdrd intrerupere alar cu
RE I . I E F U I . lil t|ruri diferite a8uprs edjficiului toctolic. Ydile mari, imprlrnr,
ru \';rile lor alluente inllmu}ate la rlndul lor, ftagtnenteazd
fdi{'ful desfi,cillilu-l in cu]mi, pe alocDri palalle, pe alocuri
:rlrurindu-se in yirfuri sau in masive prceminent. Vdile Pra
l!'i0i $i Teleajenului Etrdbst intreg judeiul, ale la munte pintr
T.rptele qi ooNtitutia geologici l:r irnti. \'.himbl.adu-Silntdlita-rcade fiecare dard cilil trer
'
liE multe alin judetle tdrii noastr su rn relief atit alo 'lit|tr o uritate de rclil tDtr alta. Itrguste$i adinri in piet
zona mun-
lors:l, ele se lirgac ln litrutul dmlurilor, etaltndu-qi turile
Tariat li de armo[ios ca jtrdeFrl Plahoya. ]dtrntii cu crestole a||l) f.n rni, de trase, petrtm ca itr clmpi sd-ti pdstrze malu
lor plequre sau impddDrit pind sprca,pe ale eulDe, alealudlo ,l{. nnmai citiYa metri hdltime.
l

RILIEFUI.

BcUefulju'l(luhri l'tirhr'fl, t,rit'it ||' t|nsit rili'h|| I',ujorr, (gresii, lumaqele) lrmate de nisipt'rile. pietri$uri]c, argilelp
dar )i iD , ele ,1. nl| l{':rr{.fi ln(el'\ tiirri r' irur sl mamete plocenuloi au ioslr le rindul lor, cotal fur timD l
siun in treculul'lflrli|l. "Ir.irtr-r prin,
goologic,lmnind ir olidcl(i llrorrcnl(.le omgenezei yalabe (sfirtitDl leraniinului), iar ilrt resul d iJi;iu
ciprle ale evol[tiei lui geologico paleogogr'ilfi(r'. carlal ic aljaconaoUdEta fost ltrdllat lo blo.. ln aceasid,Derioada
Fonnatiunjle sedimentare care alcituiosc i|l o\(lusivitatr n-aE formal, cutelo diapire din rooa subrarpaticli,l sioure la
relieful jude! ui se spriiind pe utr firndaxrent (k tisturi (rin- prditrni potarDice gi datodrd plasticiritii, d-etr)ozii,ete iie sarc
lalinc rezrllfile dilr |llctamorlozarea,uDor 6ed|lncnte Ioartr au mrgr:t[ dl[ adincori spre supralal5, bolri.od tomaliunilc
Teohi. El are drstd precambrianl !i apare Ia zi in afara te - plrocene d deaanpra, si,riputrgindu-l gi r.4stumindu-le uneori.
todului judelului Prahova, in )Iun-tii Leaota. la sfirgitirl jur?, alr cum se poate remarc.a itr aecliudle geologice de la Moreni
sicului, soclul cristalin car?atic, altidatl mult mai extinri, 6au Bticoi - llint'l
s a sculunilalj in zoDa de la est de lUesivul Leaota, a$a iacit Cp o"-q* a miScdri orogenice, lacul care Ia
in spele mSrilor.reracice a ioccput o inlcD*n ,jedinretrtarc. Ai(.i -_ . ul lcsanlin lui-acloragi
,,tir$it ocups Cirnpia RomAtrd a lnclul, sd lie
s-au depus sedimentele fliqului sub diferite faaiesuri (stD,tele colDalat. Aluviuniie adus din mutrli ii dealuri a,ufo![ LlrDr6s_
de Sinaia, stratlo de Comarnic, colglome,ratele de Bucegi, Iia.tp pe sqprafe! tLari sub lormi do delt !i conuri do rleiectii-
lli$ul curbicor"tical) pe grosine de cltera mii de netri, ceea S pa,recd,r timelcochiuri de apd ao persistat,hzona Ch;qbita
ce alovealeqte c6, fu tirDpul sedimenti,rii, fuftlul mirii a suferit rerl,ol,lo aceasli regiure, dupi sccaroa completd, a lar.uluil rru-
o coborire treltati, (subsidenid). Acest fornatiuni au fost IiIe eu rtrtdcit rl?lne indelungati $i cbiar asl,izi ao curburi
outate in timpul miNirilor orcgetrice din faza laramicd (sffr, D&Dahate Bi liDsite ale mal i-
fil||l .relaci.ului). oxondalc qi Fupuseeroziunii. Succedarea= cielDrilor al setlimentare in timDul cdrora
fIdi tirziu, llr eocen, marea s-a retras spre sual, la, xt pe lutldnl aau la margina Dldtilor, rnereu cn alte'conlunui.
rioml alcului car?atic, iar pe funilul ei accidentat s,alt depus au depus tormalioDi atit de diforjle iq coDditii climatice rol
noi BealirnnteBub facies foarte vadat : Eresia masivi aleTarciu "alil de
variale Si reilvicrea ritmici a fazelor orogeDiceau dur
ri alternaDtcdp In.rroeEi grorii. ln oligoceD,c,'l rrtnrFa accen- Ia formarea Elielului. tr'r.imlntfuile scoarlei au citat sedimen-
tuati, a geo|inclinalului a fd,cut ca mara 85,fi rxicEoleze adin- lele, lc au laliat li chiar le.ao inciilecal,po alonuri. a8a i[cit
cimei fi pe fundul ci s au depus miluri orgatrogenc carc au dat ole xe at15a,sldziin dilerite Dportnri ilimetrice. gi dafd ero-
naltere Sistilrrilormenilitice qi Efutrrilor disoalilice bitumi[oase, ziunea nu a lntirziat Bi,$i alat efectele de indatd ce un teren
alci,tuinal cel mai insermat geDerator ale hidrocarbud. Tot in rrou.,ietea alo strb ap]d, nD a izbltit Bd 1 dirtmgd totali intre_
aceastl perioaali, 8-a fomrat Si grsia de Kli\ra (intiltriti astdzi nrpld, rner?D de noi faze oi'ogenice. ea nrr a reugir, ,.u aiit mai
itr pirrtnul de \'5leni) ilin cilnentarea sla.bi a u4or nisipru.i de Inurt,..s6 tteSrgS marile iipare :'oulogi.e rLrorto-!tru.turale,
dune. -
aleroliehrlBi.Existpotacclortrei mlri trcpto de relief o deroons
I)npi, rni8cdrile orcgenice alin aqdtanian (fuza sal.ic.d), trc&zd, ctr prisosintd !i aaleReac[tele scoailei se recuno8c fosrte
i[ marea niocDni lncep si s depuoi, noi Aealiment: conglo bine in reliel mai ales cind sint alcdtuile itin roci dure.
rucrrlF. gro.ii. rufrtri. marDc, urgile ii, nlrturi d. acpslea,sarcA Astfel, zona nruntoasi coinciale cn sria unor formatiuni
Si gip8ul, indicind o faz, lagrnairi a mdrii fi un climat calil mai rczistejrlc.rnlro .are meDlioDnmconglomeratple(Bucesi.
ii r al. Faza ale cutare (t ici de la sfi{ittl tortonialului nlar, Ciural) si grcsiilo Ina:ire cu inrpr.alatii marno-argiloaielGir-
cheazi, inauglr"area umri nor ciclu ale sealimentare, de data bovr, Grohoti$u) (fig. 1), in cea rnai mare par.ti de virstd,
aceasta in apele salma,strcqi apoi alulci ce se aflan pe tcritoriul cretaci.d. Cre8iile. palpogctrc alc p'rntenilor rle Homorici
10 Cimpiei TlomAne qi al Subcrirpalilor'. Formatiunilc sarrn:rtiene $i
rareDrcepatrundtn zoDdcoDcarpati.6formerzi nn relicl destul 11
De"rh il' hil)orului (corc.rplirzird pintenulni prrleogcn ie
Viiled). I).,rhrilc Brcorelnlui sau ]Iigua }ldtgireni. I)c
...c'J,.Do.,.IU"l. drr'rr. irrni ,rrr lrrrl Di:lor'c in lrrrrg.rl unor
.iD,l;r:rl.,.,,|.t'r..irrrrilpllr:,ju,r l-hi,,ldt lli.lcrr l1dtsui.
l)1u rr jiLdetll l'I:rhor:i se tlisiing fi (:izuri de relicf inveNat'
rind. pe nlocur';, "iirrlinale ale roci d rc Lr rimas suspeldrte
(lerstljrrn viilor',ji {lcpresjrnilor rl(rittLind procninonte : renar-
rirx rici deilnrilc ,lticetu. lldgull] 'l\'cstioarei. i:1r in zona de
r,rDrlle Circ:tiul :\i lli-ri1'nl IttL(egi.
{ LrieleaLiDdcahrilc fi nr\Dtii jn(letnlui PraLiI a se disl)rn
itr gcrlcral J,e alidrDl{nlDl s\' \n san }: - E. }tln}itile
.*rl rfirlrdirilc i\ii1le ille acestora nt sint sttiinc alc d$pettul
nnjof al rlicfulli. I'iotnbnren rriald a Istritei eg)lici iniltinea
aie leite 000rr i aleahrrilor rrr ilnedir,ta \'e(init^te a cimpiei,
i?u rihrndarca gererrli,:i ertelol lc :lLiniaDentul Prahorei inglls-
tarci r]ilrrimi rr $rrbcalr:rtiliJr in aceasti r{rgiure !i contactd
ezitrrt deal cimpie diDtre l,Io ta !i Tleajen.
inrrusiune ilr tre(uttl gcol)gic al lerito-
'\ceftsG ,srlrrti
rirlrri prrhorczrr tu.iti, ci reliefri de iici s.t {orrnat trel}ttt
dc lii Ilord ltr srral, nulrare a,\uccealdrii mti nmltor cicltlr'i dc
tiilnhicrclacicin
Fia.1.- l.ornalirnilc lfoloG l,. \iculr:,1,
\!l,a Doftan.i sejinrentine ii a ciior*r ftze orogcncti(e. lliy'dlile otogcni(r'
de la sfir,ritr leqrtinnlui $i inceFtul cuaternarului alr xiut
de Podni]lent de nlrncei. coffrlrilralu,!c cl o legiu]re (le llrll o ir)llolt.rnld deoscliti lrir colseci[lele lor Drofologife. Ele
zitic intre rur]li fi dealrd.
'l'inlltul {lealulilo) corrsplrdc unor lo}]n,rtinrti rlc olriter an alcteruiftrt lrrgnrelhrea rclicfuhi in zona de deal li de
eird. ".' :
.,r'giioc-n,nralB"j,rts..i ni-jpor.c ,lc \,r'.1, rrrio_1,1i,,, irunte, &diDcitca treltflti riilor si folmarcil teranclor', reac'
,e crtl'ce ilrilrrdiu,i" rrai cohofrr. xl" )"1 .frrlrii. Bau,'rril" tiv^lea Dloceselor ile eroziuDe rorcntiali, de allrfcare,si de
ale qlesji s:1ucalcarc In,ri dure, ce fi cele {le conglonreutt sI[r spdlar a solulLLi.plcauDr lii ncrrlD hxe:], tLlror nrari l]omrli de
t, " r'iruri sroJso,!e in:' fiu irt rPli.f lrm ln,PtI|inenlr l\rrirr'. {lejer1ie 1:r mnrgine:L lostului l:rc levanlin. in l irr1prl ri(iilii
nr,,rive;, In tirnf,e,,rgilele si rrrrfnFleiprr 'lo ol'r,a gener'ftlea clinei aLiDpleistoccn, tempcratu}ile sctrztte, conjrl-
"ulrrri,
h depresiuni si I'rilcjuic,\c alunecirj dc tclen. ga1 cu inill:uel\ h btoc a Carlatilor, ru dus la formarca ghc'
t ilrrli, coiocide cu curertura delozileiot cruternrd I tsrilor itr Nasirul llucegi, iar in regiunilc ai joasc lipsitc ale
rkituite alin lictrjjnri, xisi}lli hlnri rdrse (linrpre nrunrc pd.drui, ulde climalul a1e[ un cara(ter lhryial, h declansat'ea
-si
fi depuse Ir lorilele alcilurilor leste for ,rliuni lliocene slrh [Dor aluncceri ale mare rDrploare.
rrrtato s r (rrizoltrle.
odul de disFrelc x n(eslol f.mnrtjtui. ltlici ftrrr(tru'Lr Prin urrDare, frza de eroziune tlin ru:rterniu a conferit
1(|r':e\ercitd infhenlc iD c(Dfigurrlia lelicfrrlui. L ele ]na3iTc leliclului iDJdti8area lui actuali. trtagmeltarea generali, a
12 dchrloasecoi i(l l.Lrl).rtili :lnlirlinrle. crrDeiht luitrc - Istrita, leliefului, eonsecintl a adincirii ti lirgirii riilor prixoipde, l)re-
r . r , r f i ii,r' Ir:Irrr l l D r' rtItrl $ | | l l ri , r ri t: II
, ||r ' r rl ' . r,l r' ,t r :,1
z ' |lr i||'" ' I |lil
iI r i r' 1 . r1 , fr)r.:rz ri .

u n ti i

follil.itrrirld tle p1,l, c{r:r nlai jnalti 1l r.elieiuhli. rlnrnrii


ii t,d I,i r..r n,,rdi,d J jud,tltui Prrb0r:r rr... t,. \r,rorrclara
,,,.t,lir.,F],,,:ri iJ,,Jlr.t,,rL,jo nrJr.h.:,zJ l .,,., iU,,,ir,i".r.,_
ri\j irrlr, judF,FlF I'r.rt',,\:r )i Br,,io\, i:,f l,:.,r, J, d" r,,.rd nt"
'l||i'rrrrnr'.rLrarl , .,,ts,lui diu rrrnra j|nr.!.
J,irlritrl, sDdicr, n zonei rrrrnto:rsc rl,c dir.crlie rest _ e.rt
i', i t,r./inrl:] rrrrel, ,,,i..i .l| ro/il:tlj. r"rri,r.o,L,r.p tocrt srr,
nor'dj l'e \';ile I'r'aho\'ei, Telctrjc]rdui si thaiDei. ]ia rr;ce
r,, 1, 0ur.l d. lu.r.lirdr'le T.'1,.:,,po$d,. t',, r"i,. ,.i.,. Lelrcr..
:'l,iujcrri. 1ldr,,ri.l ||quen;. ! ts,.r..,r,tr., | : | .r sr. r,.r,,,i.1.
L"ri:r' iul ,linrrc I i,rl,,,ti si s r,.,,rr,,,li,.r,. . ,, i,. rr ,1. ,Lr.;j
!.JJfi dc..l p'l||n t;u-..:r(, r,. tr."i rrr,, fr. . t,, ,:,t, , t,r...
L,,\ii.,orjr,,. rl a.l- r,nt d,,,rrr:. t.rp||r,. .., .rrllrjlrit, r, I
',r. r,.uUr rtorrr.,,,r.rni,.iri:ri r, rtr .t,r. ,1,.,t,,i,.: llei r,. I.rr.L
, .n in .',:rl-.,,;., In...t,rr j. .Jt,ro\i ,,,.,\
'rrr ,il. In..lrtsrr .t.it,I i
1 0il0 nl, {ir lilirni r-Nrjabiie ((te li jt la 13 kml, rtLD ac (oD-{t!ti
inlle Pjahovr !.i lllclerjex. ('hiar'ihcd tr esi {le prahorit s I
{erronsiutt, lc fi:12:rirnor [r]gr]urc]rte nlorfologire \i geolrrgjc.
(\-. Mihiiles.n. 1963J1966).ci crirl:i o zoui cle it1rcl
lolenf:r caryato sLrbcaipaticii. ircaptd de 1 000 !r ioiltine dez,
roltali le delozitele flilsnlni cletr.ic. c:1r.irte
"tic Drntcld,
lil)siti de rfez;r'i oDcne$ti cornpicte ri ir xrar,eparte cu futctii
})rstor'rle. pr.zinti rnni nrrrlte l|finitili cu rnrntete Si pre:LpuliDe
cr derhuile. si lrebtie ltalat,i zonci caryatice (Gh. \i{rn-
1orrll. l1);1).
O sf]je (le rrii nr:| i,.u dilcclie gelcr.+linotd- 6ud,fi,ag-
rrurtexz:l zonit nrunfoari 1r jrdetuhi Prahora in nlri nnrlte
14 cunlt)rr'iirlrertccu pr,rti(iular.i1d1i deos.'1)ite.
BRA$OV %2 6 E
JuDE-[u L 2 m M 7
3 m
+h s
E I
4 E=l:
E
al5 tl 10E
a

a
(

+
a'
o
o
t
e
o
z .\

0 5 J0 l stm
IL F OV

tl{. 2. - R.li.ful jud4ttui pnhoDd.


drn serondd.: r nulr otr
l' 2 @ - 1 6 0 0 DJ.lo | t!&ld j!r l1 | o !| ..1 0 .@.
7. orarn te@rb toM: a, ou-
d8lsro rt, r.@ltv, n! nun d. d.i@tt.r ,) trD@! d! mmutu
Fig. 3. -{bruplul resnn&a! aI Bucegdor (foto Comlr. Poligr- casa Sctnieii)-

Uasivd Bicegi, cu peisajul lui impozant Ei cu lndltimi


de 2 000-2 500 m, esteimptulit lntire jutletele hahoya, Dim-
bovita $ Bragor. Jrtletului hahoya ii reyine o parte d.ii ramura
rnsiriteaud a masiyultri !i vrsantul prahoyean, cu un veri-
tatil sFtroct ah)in $ ca,retocd tle multt vreme a constituit o
ileosebit atmctie petrtru (humetrie, tulism Si alpioism, cu attt
mai mult cu cit domiDd una ilintrc cele mai circulate vdi car-
patice din iard Talea Itahoyei (lig. 3).
A3pectul imptrnd,tor al masivuld si5 tn strinsd delend.eqtd,
(le alcdtdrea lui gologic5. Peste fnntlar[entnl de tisturi criB-
rilioe, care a,psreI^ zi in alara judetDl Pr*boea, nc alisputrc
u slivn gma8d,ile scdiman{e.In },azdrpar ralcar tnasiv jura-
sice ce elcituiesc versantal brdndan al maBivului si citeva cr mi '15
ploelrinDli 1fig.5), de e\ist{:ntr cdrou niut risl)unzitom,c.
,tlittli de croziunea tornli:rliJ ptocesele de inghct si dezghef
ntit de :rctire toamna ri pimi,rar:!. r\{ateri:1le1edetaq.Ltedin
leleiii stin(o;i, trahportatc nri intii gravitalioni,l fi apoi
{le rimi, Fint dptse Ia poalele al'rultului conglomerr:itic, in
zoxs fliiullli barreni.rr elian, unalc pantele Be atrueazi,
xlcdtuird conud dc grohotig Eiagest1'eIhr vilr,tile*ta,rl,inind citor'
rr genemlii { Y. Mihnilescr, 190:J).Utrcledinheeleijrng
I,il]i, io ltln(a Prahorei.
In conlrast cu rnofologi:L haoticd ll, !,bruptului, croftetul
B cegilo} se prezinti c:r o Blrccesilrlrritle poaluri shuctu]ale
inclitrtlte uior stre S\' ({ig. 4). I'odul l3ucegilor este se}arat ir
tloni corrprl.lirnelrte ale ya]ea lzro]u Doruhi - ii c:l' asirnc
tricn . al citlli r'eirart drept reprezinti $i el un fiont de
{ re"t, i['JAct itrdlti$i rrult rlllli reilrrse(Ir,r l eri a l{ i c ale iic lr
Ieltei, 196l). ,qituat l.i indll;me alelestc 2100 l1r fi acol(fit
de pdtuni !i ile jepi, podul Bueegitor retrezinti poate cel mtli
iDportatrt obiectir tn stic al judctului Plxhova, alatoriti, ])ri
rcliitilor alotculrinzi,toare inscrise intr uD tur ale o zont com-
I,let. Ilecum li dotixilol tulisti(ie corcrlunzitoale.
trruele crolulici relicfului se (itesc cu gre[ in mor{ologia
lr:rsiruhri.llai eyidente siDt ,,platforma Predeal" (G. Y li I s l! r,
1939) situati ca o prirpd la in-,iltime de 1 100 | 200 m, donri
!:ig. ,1.- Forme de .eliel structnral in Brccgi (foro Comb. PoliAr. (:asa scintcii'. niD{l ralca l'rahovei, ii un nirel de et,ozilllrein lurgul Ialolitei
lil 1 600 1 ?00 m; h, aceasta s ar' aaliuga urr lrirel snperior de
eroziune carc *r'rezulta ilin unirea tuturor Drocminentelor situ-
risfirate spre Ialon)it*, in cale 8ir1tsilate cheile lh iilor, Titi- :.rF |lr cuprinFull)odurilor sudprn'lxl.Cclema i rur llp prrncrcr t.
rului, Zdnoagi li Orzei i ale&supra urnle.azl conglomer:lte poli
gene (calcare Si cristalin) cu matrice grezoas5,de lirsti albiatrl, ircciitor.poaluri constitrie citera trlroemil1llt,li ,],nruxe: yirful
tDlru, Costila, earaiman, Jpii Mi(i, .Iepii ari, Piatir.L Arsd,
a cdror grosime delSqeqte 1000 m Di carc alci uieste partea Furnica, Ynft eu DoI ti Vluturinn.
Iisdritcanx a Bueegilor. Aici cle se sprijini, pe fonxatitnile
flifului nramo-grczos (barfemialr aptian) in care sint inglo- ilr paltea cea mfli inalttr a masiyuhri, io juruI yilfului
bato blo<:uri mari tle calcal'e recifale. (rnn. se situe|zi c clui glaciare, e.fect al ghelarilor ?leisto-
Iarnura rdsd,ritea,ni,.r Bursilor are o asiruetrie structu rali : i.eDi. Profild lor transver,qal in lormd de ,,U" Ni ru])tudle de
,r,l)luptul praho\ean estc o cuesti uiali, in care viilc tol'enti- i':rnti din profilul tongitrdinal ar,r,ti ci, aici, in vcchile r.di
ale au reulit sX aleta$ezernici pinteni cu Fofil rult ill trc],te, I'r'eglacilrrc,s',[u instal]t ghetari (iare ar:rrnotlclflt relieful dupi
unale l)laouril tle stiat sint aaleseapuse in eridcnti ijnb formi rrnDier:r lor specificd de eroziune. ('el mai h rg ghetar cobora
d.e poiite 4umite aici blino (fig. 1). fn partea superioari, a rer- {ie sub \'n'ful Onm spre suil, in h rgul IalorDilei, iar tuIntea lui
sa,ntilor sc remarcd folme ale clii, tnanncloa,ncstitrcoa^eSi colti i firserrlolirr mri la rord de CasaPc*crt, unde mo]enll ftontll.li, 17
|llcuiti si prclungiti in arxunlc cu o nloreli hterali titir.,i,
.r mirrruiein:r'..r.ens(ll. \\ r, hncr, l9:9i \altri.'
lIi c al erj ch Y lc ea, 196r). \'nile Caula, Iilietti. Tigd-
nelti {i Ce}br at grzdnit tiecane,ln pleistocen. cite utr ghetar.
fn tirxlul glxcialiei, abruptruile lipsjtc dc zipadi ti rlrixr,
lortirnile din piator sl)ulberatc tle ri[t au stat "iub ixliuejrtir
lrc'ccselor periglaciarc, cinal capetele de strat au foit erprrlf
crr lrecidere tnghelului Di dezglrelului ti rind rrr ci?dtat :ir,
lcctul lol apropirt ale cel tle astdzi. Plocesele criogeDeii lliIale
se (ontinui 0i astdzi iD zona ilr.. ti r Buce,gilor. insi, cle aelio
reazd perioalic toamDr si ]rrjllriTara. Alituli ale alezagregaretl
cbDgbrncmtelor trebnie sd amintirD aici fi:rctiruea zilezilor
rarc sc n)arrilesti brusc pe riil abruptc ale rcrsflnt[hri ]l,lr
horean sau lelt, ])e platou, actionind rsupra solului si asupr.n
ctler'turij aJinatc de la sul)rafatx.
'\ceste procese au o rlare iDlportanti letrtlu dodelarcrl
icliefuhri, cici rpele {liD llccitit.,Iii sc inJiltreazi in rnalc par'l(]
n stivn glons:i dc lo(i pernelbile, incit scrugelea, aleci .qi ero
ziuxea JhrYiatil:i, .ictiore&zd cu trcidere lrulllai in lerioadele c
nl'o]'sc de llorie.

,U .tii Girlou. iituxti irtlc l iile hrh(,1'ci .'i Lrofr.rf i.


:c dcosebesc net din pnn(1 ale redele gcoglafic alt ltu.i\Lrt
It .regi. .\ nd inilliDri nra\ir))e de 1923 rn (1-nful \ernr{d)
3i 1908 m (rir'ful Raiu), ei re trezintd sub {ol'rxr unei culrrj
t)rincipale mameloDate crr dbecljc fintn (N S, ! \.,qi dix
noll N-S), ternrinindt Nebrusc t)Iirl tleDileliri de 600-i00 rn
spre snd, in regiunea Conamicuhri. I)in culmca principali .ie
dcs?riD(I, dc o parte Sj de alt:i, cubni sec rd:tre mai scrurde.
rrneori ,sc iite, alteori rotuljite, ]iIII irr riile Prllhorei fi
Doftanci. trIici lroeDinetrle sc iDsinic de la Dord la i d. pc
l'rrlmea I) ncipald, alupi cum u.meazi: i'jr'furile Nea[rtu
I 923 tn, Rusr 1 909 ur, Linghia Nr,re 1 Ii17 Dr, Yil{r lui
Petru 1591 n\ aazllcr I 753 nrj ZaDora I 326 nr, Itaiu
,\Iare 1908 Di I 89tj ]l1, Dligan 1 775 m ti Gagr llare
1660 lr) (fig. 6). A!.i culrr rejese din sirrtla in-linrile a acestor
irliuinri, intre rilfil le Rusu ii Cazacu, aalici in sectorul in
18 care culnrca Girbovei axe directie st l'eit. eristi o inseuare la

Fig. 5- llunlii Btrcegi, Collii llora-


r ului ( r or o Enilian cr isr c{) .
F j ! . e- - \ir ltrrilc Ste a ti tt u$ dh \ t unlii { jj. bo! a ( iot o ( jt r . N i c u r e s c ! ) ,

I ;i0 I iiUOtlJioflalort..rcairl'riueroziuucaaflueDlrl.rAz|rii
'| :r uhirriilor h.irlopului (all oni al L,ofraDei).
Din punct de vetlere geologic, Iunlii Girbola 361s.r.r4
iol,r|afiunilor neocomiele ale str:]telor de Sinaia. Alcituite
rLintr o alternantd de gresii calfiuoase, ca,lcare marDoaso si
tistuli argilo-malnoase, cu o microtatonicd foarte frdmlri-
trti - alit ale bitrc pusi in eriilenti, in defileu] pmho]ei alintre
si&lia $i Posada stratele ale Sinaia constituie in ansa,nblu
lnr lalg anticlinofir cunoBcut sub numelc de anticlinorirl Z:i
rrura {ll. Pai r u I i u s. 1963).Lrirc.lia tui gpD.ratd (SSV-
\\E) coincide .u ca a l\lon(ilor Cirboea Ji-r\},ti..6 arbilcc-
lum "\imet ci a acestorr.
Afluetrtii Azugii qi PrahoTei, ca $i cei ai Doltanei, ftag-
renteazd lluntii Ghbora, aleslichdu i intr-un sistenr ile culmi 't9
GH, N CULESCU.
I. VFICEA

oare(*r'eifflucnld la modelalea,reliefului li 1e ,,fufuetinerea"


ace"itol ogale. Dealtfel, forme niyale selntilnesc adsseain Muniii
{iir'bora. sub culmesauin qei,fie ca delresiuni adinci ate1-2 m,
lie ca rdci tantmi in lungul culmilor, provenite p n tasareil
delozitelor tle panti,.
Pantcle situate aleasupn]imitei pddu lor plezinti fo:*te
adess \riluriri [ercgulate cane indicd, vechi procese ale alune-
care. Deasupra unora alin ele {ca de exemliu sub .v'fuful Pal
t]nir - 1900 m) se remarei,nile aloalespdnalere cu tlime[siuni
mari. .{.1rrnecdriles-au proatusiot Ie sean\aalepozitelorale ])allti
jn conditiile unui elimat mai umed. DeEilnietrbate,valu le de
d lu t re ra rcle
, s i l e S i f i x r l r s i D l u n p o r it i a s l d z i r x . i i \ r t p
perioaalelecu lloi sau zdpzi inalelungate, 'n
ynniii Grohoriiu ocup;, spaliul tlinhe viile Doftatrei
ii Teleajeouloi qi sinr alcltui!i aliulr.oculrnccu djrc.iie lI S,
afLa!5in prcluDgirea culu,iiSratoceidio \lssivuj Ciurc\i.\ir-
furile Babel, Bobu )Iare (1 ?57 m), crohotiqu (1 ?66 m) Si
Ilie (1588 m) relrezintS ce.lemai mari indlrimi. Din vtrful
-sI.
Sf. Ilie ,sedespriftle apre SD culrnea mai joasi, a Nebunuhi,
lntre Telesjenqi Crasno,iar spre SV cDlmeaRadilei, d,estdrlitd
Fig. t. Org anir nc ( or eDt ialeI n t \ f unlii c ir b o \ . a ( r o ! o c h . \ i . u t c \ r f '. ln dond ilo yales Vtubil5ului: culmea ftifoiu - Eerban vodi,.
situatS lDtre vdile Clastraii Yixbil?I,u,ti culmeaCl{b[cet - pil-
nlai joasc, c:l, Di$te contrafortui carc ,,sustiD'! crc$ln t)rin.j tjnetu, intre Yj,rbiliu $i DoftaDa.La sud de micul troaloroEralic
pald. Ira obir$iile acestora, sub crrlme, se iDlDiinrrni|.itz:r Sf. Ilic (1588 Dr) lnellimilc rrad treprar l.t I t88 m (Radita
ollale |ii Tilcele torentialc, in l'ersantii cil ora al)ar glr'hr,lisuli -Uarc),1318 qi 1373 !n (ytrfnl Pdltint[ $i, respectiy,Trifoiu),
(Jig. 7). Aici, c:L ti in alte masirc muntoase, panicl(, sint ri(o ;rentrn ca,in continuare, la conta,ctul cu Subcarpalii, sd coboare
porirc la sul'r.rfi{i da un .lrat dc nlrler'ralorerl|ltxt'. r ,1,.r:r. la 900--1000 m, alcdtuind o treaptd alemun i jogi.
greg:rrca stratelor de Sin"xia. Ogarjeleadincite t)un in 'tljt'crlxte ioillimilc de peste| 50o m cortsspuod forniaiiunilorrlurc
acestegrohotilu}i,{iale,intimpnlploilortorential{,.sinl I t1rnsl,{)r- alp JliEuluialbian coostil,oitcdiD grcitii masire rqinonglolllerrlF
tate fi tleluse mai jos srb fomla unor'{irii dostl|l rL, hle dr de Bucegi; partea s[tlic5 a muntilor Bobu este alctt[itd, diD
aluriuni. i.ccsl fapt e|te foarte bine pns in rli(lrnlri i'r \iile Jligul Ei8tos-grezos (flisul Nrbicoriical) de virBtd,albian-yralco
ale l)e 1'ersantu] ale e)rt al muntelui Stei irr. Do I'l,i'1 i i sri. og;l njani, mai putin rezistent la eroziutre.
iele Ei riile toren(ialc de srb (nhne sinr litsit(, rtr.:rl'iri izlotl ]|tuntii Croholi!u re cai"aclcrizeaza pr'ineulfirirolLrDiite.
rcle sint nrult r)raijos. Zb^da inNtr$tiruio rriult:i r11,|lr{, in Ceste I'r"lungi, cu deniselari oeinRemDale. CreglciuJmuntiJor ad;bpr,
r,Ibiir contudndu le ti ficindu-le lizil'ik! {tr tI| Irrui rtisr*rfe c-rte plat sa[ DSorbombat si contrasteazd,cu adincimea si as-
20 ])i4i spre sfirfitnl 1)rilDii\-{rrii. Flld indoilli i.il ol| {,\ot'citi o lectnl de titrelete al vdilor. ABtfel ,,Yiful', Bobu trIare este ale
Iapt Dn platou foarte neted la 1750 m indllime cu suprafatd 2l
CH, NICULESCU,
J. VELCTA

ile auoape 2 kmr, care aminteqt ale intinsele platforDe dilr


Caryarii Meridiotrali. LTnal aloiteaniyet, tr 1{b0 1d00 III,
qc rccunoaglo. ufuriDln; el retcilztr spfoap fd|l* exceplii
prin' ilalole culmi DruDtoaso, liind cel ;ai bine r'"n*z"dtat
sub lirful crohotiqu, ln muntele qetu. fn tinile muntoase
margiDale care domind, Subca4)aiii se racordeazi ti ele intr-un
niyel tle erozitne la cilca 1 000 m, flagmertat de yii sdirci.
ln Muaiii Groliotigu, procesole di:'eroziune cele mai ill-
lense se localizeazl in cadrul ydilor. Yi,ile torctrtriale qi ogagele
nu rnai au exten8iunea celor di]1 Munlii Girbova, dar li aici
tormelcde aluoe.aresp pun in esideotdiD urrelezono prjtr njdc
\p.'bi de dpspriDdFre lii salffi nercgrjrte iDierbate.lD zotra
cea rnai iDaltd se schiieazd timid qi forme ale relief datonte
persistenlei mai inalelung*t a z;,pczii. Piqunile relatir lnlinse
' au favodzat viala pastolald, conc[trat5 in speeial sub \'ir,
frrilo Bobu qi GrohotiDu, alarextiD6r,!i in lnngul culmilor prin-
cipale. Masiveleforestiereau cotrstituit !i constituie iti astizi
uD obiect pretioF ale erlloatare sistDratici, fapt carc a atr'r6
dupd BineconstruircaaleEoseleforestierepc rAile Teleajenului,
V;,rbild,tlui, Doftanei $i ale afluentilor lor.
llasivul Ciuet!, cu in-{ltiDre:L ldi rDaxinrdale1056 lrr in
Iirflrl Ciuc,a$,ests al doilea masil ptoeminelt din judelul
Pmhov&. Situst la izyoarcleTeleajenului,Tetqenelului, Buzd Fig. 8. - VtfDr ciucai !i culda BElocea (ioto
ului li Delghiului, Ciucalul se prczinti cs o cetate spriiinitd ch . N i cu l cscu ) .
de contuaforturi (fig. 8). Faln de g"uple mutrtoasedin jur cl
e8te bine tleliuritat. Buziul Si Delgltiul il despart spr.e nord l.,r'uatitrnile de {liq grzos sau marnos alin jur se insoriu ill
ale culmi puntoas de 1000-1200 nr indltime. DeDresiunea reliet pr'in formc ssme!e. Al{luri dc conglotncrrlF.klippelr dc
I bciail lilriteEz,ila sud,iar 'm$oerilejoascHIeBrato;eir | :d; ( nlcal, culn Ar fi .ca dio sirful Tesld.Iac cl reliclul Ciucstrrlrri
rn) li BoDculei (1 0?6 !1) il separi ale murtii Bobu }lare !i, ,ii iie !i rnai va at Si si prezitrte ux interes turi[tic aleosebit.
r$pectiv, aleculrrreaTdtarului. (ionglomelatcle $icllcarele sedispun pst6 lormaiiuD rDai
Oiucasul re deta!azd, ale linutul incoDjuritor prin lut-i]l rezistente la ercziune, alci,tuite alin fliq grezo8 cu inter-
silucla lui Fpn.laculoa.i, cu cresleleplequFefi daDlclalecrod talalii ateiisturi mrrnoase (balremian'ap-tielle), acstea alcltuiDal
cblctr|risjrdc la Cbeia,drr mai alesdc b lDtorsuraBuzdului. t)dntel rnai tlomoalo de la poalele Ciucalului Ei inleuirile din
Iniliyidualitatea lui geogralici se datoregt in ce* mai :!propicre
_ (pastrrile llalocea $i Boncula).
mare parte alcd,tlirii litologice. qi aici, c.ati ln Bucegi, co[glo- Stira groa8?idc conglomeiale, prin excclenld permeabile,
neratele poligene de rfustd albisni, cu ciment grezos, sint fac cs llasii-nl Ciuca! si fie lipsit ile apd. IzYoarele apar pe
22 mareato de pa,nteabrupte brlzdate de rdi toreDtiale; fatd de aliniai ente preeise, intotileatrna la contactul coDglomelatelor 2l
si crl(lLldor.cu dcl)ozitelcirlperjrir.irt,ile iLi]l l)lz,r. Dcsj drirsitr '!.rFtir:'rj'r ,J i'r \i'lts. srfir.l j pr :r B.cei Uj,tIt,ri. trj\,rd
Tele,rjeDulri(ru.rxiti f:alca B{1ij I sf :,1lr1,rjljiltil]r.rr de 1 600 ;r. .till I irr,:r) r.,,r ',
I lxl' ,.rt,:r,.o:,,ra .r,Inr':,rts,ru
tD c rmitura dintre fifur.jle (ljlr.r\ si Gr,,tJsi,urr,1(.. lj. rrL,e,l
izl nlul ie r,rou,'lnnilir ,:, 'lpZr irLdtru,rjtor I u \il,,ri :,frut,rerc.lr,rI rr,L.l,ir.
+iseste ltrrrll,n1ai jos, h tJi;0 Dr rttitudi|r , nur.lu:, . r... lrclrrusj .i,rt dts.!drlitp,lF:.r l I,r..l
Sl)r,edeosebjrede Bufegj. ux(t{, dur:rrtr:r ;rt,r.lruntrn. ",,,
rilrnrr: lil:ii11 (l lt..j JI,. Trrrnr \l:,r. rt l;; nrJ, lti;uil,i
s1)inlitrde nn ]t:ltou .u nrrnrelorsolrtull!,r|r(, rlr.u(lur.alr.(.iu i1110. I tilJ fi I r6i xl) ti l-irfu lui Cl'rri (t t;i ur). toatr.
(alul este nlcirtuit dilr doun cuLrli ix.ltc rL
trest{j I ;lr(r lrr. r('cslc rilfuri ,\e r${.ordcllzj :iitilletli| si fnc Drrrtc tliri rrrccllsj
(lesp,irtile dc o infetate: in prir.te:rdc \est fuLllcl iinio.rtl
|lalflJt'Ixi dc alerrda}e intihiti in -ULLxfijcr.(itroti$1|,,1iftn{rrr]il
r'Nrc cuhrineirzi io virlul Ciuc,ii, in cca de est (nlrDe:r Zieilnu l,l{tnnrra $e!r- Il\rcrisiune:r, ei iilir {tc Drue in illiDiti tfe t,r
i1r cet f.il.frrl croploarele este ({t mai inal1 (t SSjJxr). Ire rirlrl est.le l:iLrzliuilesti o laz[ uinciprti de xrodelr,r.c
iD Bu(cgi lorrnele cele llxlj valiate s inlilnesc in \.e}sauti. iljcr a te]iefirhrj
nrurtos.loz\oltrt pe llisul (ret,r(ic ti prlcogc]rdin al.easti ]c,
,lriiluiesc clcasta iniifi. () gami 1.a}iari ilc turlrur.i. Irici :ti fi,. r,:rr.,.rl,ni,le :l'1|n,ir,.. \tsrtisin,,d.:i: rF!.1.i Li,l,o
rrrsi\-e liranlidale, ca renurlritelc Tigni !{i ..Sfi[\ut.! ]lrarorei, gr':rIr.. .urI lDn. err.'Ixlert[f.
JtiDi.i izoltte saD innlinun(jbiate {rr degelele uDoj nriini. cl:ii. lrjrf :rJpF,l l t or,ntu ., rFlhtir ul|r,,:err ,l \l,.rjLrt,,l
.,(,iupclcir) fi holnuri (,aracl,er;zeazic bnile Cirraiuhri fi conn j _
lr':,r'ri. sp. .r.to. rr."zo. ,.rl
tnic t.'t ntilea Urn.1e de rtl.lr.lie truirti(ii. (.lban:r {.jii.lr 'trrtorp,rr.ri t,,ru.:,lirruilnrlli:ul i
irr'f.:rlatridp-gre.ri
(l 5i0 Irl) aDrtlasatn Du deI)ar.lc dc f.igii, Qt)rDa ]Iulrrft{, r,,:r,r\, rttiJ,rt,.rubi,a,rii..,lld.\rf.rjrtLi.lrr_
nofu (l 260 rD) fi Drotehrlde la llreia. coninr)ire in ordjncir ' 'r'1,'r!{'l; L, rr11.:, .,r,ti,i. :.,.,tn itrrut , ,rrL,i,1,ri.rt
ru,:,1'{r'l 'rdF
eDlionrti, nrai(,henzifaze ilr t,ro]ulia rulirnrr,lui din ( il|.1s. .l' r,.ti Uil. I'r:,r nni rJlhirn lufn||idn !.j paleng.r,e),
rJ'n|l ntrr l' t r it fc...F ,.un.r,,ti !,,rrfnierur dc ,.r,.\:., rt.
loze legate birer^nfeles:ii rle acccs l rLin cc i[ re jlllrj ](\Djfir^
sl)te ntilsrr-. 'tts rrelfr |lrrll . rrj, f:r. rj..prpr \pf.,, ||.crp', ,r,Jij,,jr.ri .l
r,IrDI.ilof..U,,|lrjr j dirr f,,'mi(iIjU t,ilF,,ec,rcJj nlitu,.u;
Spc sud. di[.r)lo do t)cp]esiunca(.hei.r ,j dr (ulllriiirlrir In rrrrrrjrrts:rI cflIu i' ; rr li|| tpu lu i dc Bor ofi'.r,,,rrr,rindrnr ],riIrc
jo$ii r, I,rjdlalei, se inatli, rD Durntcrelatir iir,hf: (.]?itJ(ei J, ,.:,.
t r?apr; nrl, nru .J. ,1. II rr(ii Z'r,s rtst,dIIi n. r,,,t,..pr j
(l l;t' r,,). SrirIl .rJ\ila DLle teteajtsu.i Tpt"i,.,,ct.,".,..,,1.
r,r' Jr,\i, iiejrnr firgnrFnlate de \ni id r,.r. r rirr,1,, , rr,r,.. 'rrrr Indlt rnI iL 13tl r,,).
\riJ iL ll trt trlnr ..rt :r r t| Utii Zr,r. rlr
1,lI',jiti i. In"rrie In t'ldDuJgenr".,t:,t I,l:, ,. s," 1rr.,,rr ,
'r. .'(tctxr?a rcrrol'rtIrjlI Iurt ,i ,rur .rrL.ri7i Jrrirc. \ld rrl
t,r....,rJ.
o:1iD.i ir lluntii TetFajenlui. Si :,i, i fptiar,rt:r"i fo.i rrr,rdrt:rr
'tl. 4p \arr. rorctr,rlle.rlio.,tc iI|.ol .iu.hi.,r In fo,.:rri.. ." ,lj.l r{
de- rlu||ocari ra,1ri. gro.iiic flicrrtui, fhi,urrri :rl rt Uc,.,I,t t", rrc, \.n,l,run',. d? al IH.,,rp is.9r. UI|oorirricJ
.ulFrrcnrl orizonrufrtolrtp IrJrtrc arXit.. rifo.iitp,r,:r.i,, ,l;,. d",l".prin,l"r,.
)i -.!,. llr,lrur:, li .i dp gfttrori.u .ollruo:r.p r"z,rlt.,rerlin dtscr,r-
creftetul Clit'rlcotntui, sub iDfhreDta rgenlitor rle nro(letiu.e. l:.rF:','r'rz.onlruili'rrrczoa.e.
se alesfilcl)e: o(uri iD bloflrri si leilezi dc.pintli, alcltuind cinr- Li r or r el:rccjr"tor|lrFr,,ri:ldn qi r
pnri de grohotis_ 'l"t'ic.IrxrlF .' J:rul filc :,1'rngir,.de I,c 1lrtnr.l. Turr( r ltrr(
ilatot,l1te. rlupd cile se pare. zdt)ezii.
lhrnlii Tritaru rlj desfito:rfi nr1r.e Tctci.Det. Bu,;int l)r'prsiunileintramonl{nr. nlasir.ele cuLnjlexrunlolrse
srrl'el'ior', Biscir ('trjojdrrlni si oLirjia Si}juhrj .{i ie sndffrze dc j"dol l Prrln,rjr Jior de.t,drlite do rni .r,tin,.i Inq .l..
I.lsivul Siriu jlr crrtilul fet xLri nol'lli{,:rl judehrtui p}:rtro\il. .lin
I r,.re ii
rlc. In.d,.inl rrrrr hr.gi..ondtir in,l i,ricidcprc.i ni
In |rI.:||rl,lI. ll r,(ii TirjIl| rn ,' L,,n ,,r'itsnr; I_s. ,tr,l 'lrutrr
.:rrl r':rzr||plp
..
rl '. 'd dc.h'zi Dc. .afc jru I'cn is dpzFoltarpr n;r lo.r_
frfc pnrn,., .lrF t|ia?i?i -.i tt-itr,.rrlnri ..,.rtn,1,.r,..,.otr,f,1,,l rr.r|| In runsrjrarr.relol de r. rfltl.rr'.. 25
CI], N CULE5'U !EL':A

Il'J'r'e-rirrooacsle t|rai IArgd ii rnai bioe indi\ id iLizala i iu


' d,.lluloi br r.mlrrci u hrocn suprraltirioDtlri ti tr.pitcrlle trin,.
'r'drcrle ce pdlnlDd m l||ngul rfl onl;lor rre(ind In .oquri de
,L.je.rie. LocaUtntrl. Tc..iln,ji Tfaisreoj au lual tiiold pe rreqle

Deprsiunea Chcia alin bazinul srDeriol' al Tcleajmdui.


. deposlila dc al'.uprul sodic at Cio.rrirtui, este dp t;Dr un
l,.rzibcl de .ooJluenftr,al oarui fund atu\i,,trat cqre aicetuir
,linlr o asocr.ro de .oouri de doje,.(ie tcri\ale. Ni.ul rat a
iutir;pal inir ial in jurulnraDA:lirii ci acr,tatinul tsa der?Lil aildzi
o ,rt*tiutre climaterici, li turistici alestul ale aDrcciat;. cu
najt, mai rxult cu cit soseaua ploielti - Br:l,ljor;, de cdintl
rnoilcrnizati, atrage un tEfic ali[ ce lir ce Drai sDorit.

D eal ur i l e

1)incol,' dp prolelc al' rptc l. mrmlilor, in drr.Dtlll


,,'rora \iilc se l.irgoir dintr-o dala $i riuilo ixrep .d .edc"ple_
lea6cdrse inlinde li|lutul dedlurilor, ,, rcCiuDeIn crrc DeisaiDt
Fjg.9 , llunlii Tlt ar u. Reliel de alunc c ar e( I o t o G h . N i c u l e s c t ) , g.ngratjc s .ehimbd. Prdotc relnzi fac lo. cetor d;rnoa'te.
rtrallIrile senrc(cqinl tDlocIirts c tni rorutrjirp sru rFcirc,
,lc o tartp si de alta a riitol trrgi'.uapar rcraqcnoierteqi
Cea nrai DaIe dclresiune intramontani erte DepFsiunta .rcoImrtc rrrl rtc sugeJii\ ,,poduri". A16lrrride utrolcc lmiinri"r:rirre
Siqaia, cuprinsi intre ab tptul Bucegilor', Uuntii Gitbol..l 5i ixtrlnei,
lroemioFDlenc )i deprc. ij inrpriof,rl.jrora aJFzi
cele atouiriDg[stiri alc r'iii Prahotei rlc la Bufteni fi de la sDrl r,rc ompDellr re fnrtoazi ba :e 'ni. ix{bi iD l|nqul v6ift,r si al
de Sinaja. Ita a luat nalterc IL contaclul conglodreratelot i rtrrorde-.omuDir.at ic. p*r i.elp rlc padure allcrEcazd, t| tii tszi.
tlc Bucgi tn stratele de S;naia' pe serura {lisului marno_giezos Frl Sr (bidr c leren.agricol. idr boDdclo.ahtrrri ,le co$urile
{bfin'cli}iarr'aptian). Luner relatil iargi a Plahovei, in care raoircuor. apar.(tastul (tc Jre.rpnt pe corqtc s:ru pc f ndIl
se coDstatd chiar despletiri, e8te domiDali dc (el putin dorli l arlor. rDtesnndu-seIrresc rn periajul geogl.afi.il Suh.aft,:r.
terase, lcg.rte, indteptrl rlilor, ale conruile ile ileicctie ale aflu-
ertilor. l,ocalit{tile Sinaia, PoiaDa Tapulli li Brsteni rcopcrS 'fre;lutile
subcarptli,c. .a Iioapr, jnrcrnrodirrii rnrr.p
rfforpe r4 Inrf.siru. rrfe-lp lFrasc fi |.onrrri 'iruolr ft.rtxpio! sc dcsti:oirA intrc jo"ltir i d.800 -900 jn il
:.:rr0 JO.l,m. Aceloasirdi .arc jn zoD! de txunrp i)i inrp D.au
Depresiunca T;ila arc o rituatie siDilari cu Deplcsiunea priD aaliD|.iLnc
tpfboa:lrrla_l,ea mxre. :cl,nr.rnd Drabirc ,nalle.
Sinair, n_umaici aici ir a lost scnlptati alel)oftrna la contictul dr.r. ttr buDcarpali, se afirmi llriD Inrgimejri nriD sTadul lof
st:ratclor ilc sinair cu flitul grezos al lluntilor Grohotisu. dc rDleDsaun|Jnizar.Fle qpar, !irutrrflelrrroq In cornpcrri_ 27
r cdnlilor llinciprle, io lungtll ciron se lfirit1|azri clrnlit ri
I nrente rnali 1,r'|111s\'cr'sal6, i iDlet,iolul rirrfa. insi. o retea Fecuri ,,,ai r,||rll_
i.,u r0:ri J, Lin :rdin.r.e.tts'l l'li,a dp,,'lrr.clip \F,l
dlrri de rii lc rnbdiliale in tDit,iti nrai mici -- dcahni Di atepte, 9st a (Ilmilor se(undale, coreslrnzitolrre lomrali[nil{)r iieo-
siui - foalte &alseahdnd jnfifitalea di.titi de co;rstitirtil logice ti unor linii icctonice. Inediat srb llmnle, car'e aici i]r-
ge_qlgEi!-na regiul i. .rllrdc o treipti joasi h cir(a I 000 rr, se ichiteazit (lelresirui
La vcsl de Pralora o sinsuri, rul le rai jrDDortantji se ulai nles in zoncle de innli,mrnchiere ll piniclor. nle sirt sclrlptatc
iudi\ iduJlizp,,zdrt'|? lrott fIl ju,lpr Iui. l)e.I,r';D.; rodl. in defozitcle hehetienc. Cele nlai inscnrnaLc s t: dcpresiimile
timen Imrltoari a Gur,g atului, ea irrrel)e si rc coltruezc 'liD Brcbr ti Oinrpira, in cadrul (irora o terasii {le 15 0n rn rfe
ai
clar din pdrtiic 'l'alci, s})Ie SSIJ. dcspiltird Talen l,raho'ci dc ,. c\rrr,"i xF rF|na11ilLildItrr I,c r:,1.:, Pf,,b,,\ci. .:r
:, Dutr:to.i; L,.l.rc.i 0.:, ll Dri, l.r , uLtl tsnLlr\ rrLitnritur"i ln. c.d
cea a Plotitei. ] a srrd de Bobo]ia ea ne curDri brusc ficild loc ,.rl
I3ertr; micul brzi[e1 de h Slini(. f{tli la s1ld, {olnrali[nile
te.ruhri. Pe totti lungimca ci de ,rtroile 10 knr se s[ccedi pal{rgre. dar rnri fllcs citen six(lilalc lltiocelle luspond:rte
rirfuri lri tei, dupi cunr in c lue apar,.biucuri de grcsie {lurl
Nau formatirrni rai pttjn rzistentc. Atit in lelsartii Proiitei, fornrerzi cel ulri inrll relief: r-fir llicesu, 315 nr, $i Miillra
clt li ln cci ai Prahorcj, alunecd lc redri au traDslolnlat lan- 'l'restioarei, ti;:t r)r. Ille sint cr itit rnai lromiDcntc ci cit
tele initiale, atenuindu'le in ansrDrl|lu, dar (:on{erind[ le un sint flaD(.atc rle ibluptlrri itac:ttc tle ahx(dri fi tornti. Lr
reliel hiDor rilurit, ntiljzat ca pitune saD ca tcrcn pomicol. .rrd .le cd-riou:i \ irfurj, fi mri ales irtre \rtubiliv Di Tehajcn.
L:, l* {iril dc tJirIo\:r.,.urrr,,rDratr.j roti.fl|hri subnanJar i,. cnln)ile itrclini unifoln) sprc stld. suI folina unor lroiluri netede
1i,;;ii,liu,,r"r.r. rio;rinirctur'. r.fatiit,,rjsi a sliu lohrnjile, uD(le pietrilurile cuatelrare au gfosinri de:.t0
;i,,r.!l+,bi. .Ir;', +i nr. Intrgd tinut dehn,oi rlilrtle I'rahora si Teleijcn, (,u ex-
llp\u)ilor ioi' d un rul inbenrnnrio Iro'lul de di{triLuire |r dcr-
i lurilor $i aleplesiuuilor, dar ii a relief[llri de detnh. ir acest r'eplirr iniltiurilol dc pe,ite ;00 600 nr, a fost rcolerit h ir{ie-
sers, h ert {le Prahora sc rcnrar'o5,doud zore srrhrarpatice binc lintrrl curterrarnlui de o clrertur.i dc ]ietrifuri pierr(xrtrnc
distinctc (fig. 2). Zona noldirii,, deuuriti Sub(arpaiii jnterri, rr(!rll1r ate h poalele rnurtehri de Pfthol''r, Vnrbilir si Telerjcn.
rrr [n ]elief agjtat ii {oarte rnriat, corcsprrDalerDei structuti rlir . e astdzi sc pistre:rzi destul de Dnllte restud: l)odririle
Jrinfnlate: llillterf prleogcDi, cuLe asirnetri(e, deeersate ti rle h jtd de f-ir:ful lldce,qu, Po.lD Ucrtei, rifi lrintinr Ret
lrliate, sir(ilinale suslendatc. Zona sndicii sau Subcar?atii ,.i *ltclc (C L. ,\ i r.u l c s c r. 1965). Ihiziuex r ,e |t urnlat
cxl,cnri sc calacterizeazd lrintl uD relief nrai domol in carc se tr .lus la adin(ilca \iilor ii la {ornrdren rlror ter.ilseinlplu dez-
relllarci depresjuDe:r rijllclin;rl:i lliNlra l'odeni, ?rluDgiti
])e r:rler Cri(rolrului Sirrt pini, NprcCisliu, si dealuri ce se in:ilti Dircolo de ralea liclcajenlLlui. {lerlulile subcirl|Irtic
tre,ltrt de la Biicoi strc dsilit, pini iD trIasi1'ulIstritr. Sullcar ifiierne crcsc lrsor in inilliDre si l)rzinti DD rrslect lilni rrliat,
l)rtii externi rin in contact dirct cu cimpia ir luDgul unei lirii (lupi.runr $i al(.iifuirca geologici a tcritoriuhli cste ulai rariati.
.e tleco te lingi, localitdtile Binetti. Biicoi.'l'intea, Illeajsa, Pixtnii paleogeDi de I{omorici !i de \iilcni se tusclirl
(lhilolani, \-alea Ollugire:$(ii, Urla!i, Ceptnra. Gum \'Atlrrlui. 'rn felicf .a delllrrri in:lltc (r espect dc muncei. Dcpresiuner
Intrin{lul }c care il }rezirti slrtc yest liruita Snbcary{tikf Irr':rjni {'hiojd, hrsiDu{tI intre ei fi (:orertnxziDd unui
ertemi sti in legitrrri cu alnndalcll axiali a (utelor alin hugul .in.iirl:tl llrioccn, r fost .indva drelati .le n riu cu alirectie
I'r1lho\.i. \E-S\', afheut al ll'elcrjerrrlui(EInIn. dc lIrrtorre,
. Sul)c?r])atii intcrlri s)^ntdcitirtiti de Ial&r Teleaienulni 11,0;; ,\. PopI. 1931), dal mifcdrile tertoli{ie dir cu{-
iin doui coDrpr irrcDtc diferite tra lelief, str'u{.tDri geologicri ltD:u au fdcut ca Bisca Chiojdului li aflnenltl ei ZeletiDul
ti peisaj. I)ealtlrile rlintle Prrho\':r tii Toleajn iint flagNentate "ii fugmertcze l)erkuile l,ripoiuhd (t)irtel)lrl dc Vileni) ,qi 29
28 de Doftrnx. {le Inrbiliin fi de rfl eDtii l(n. I)ileclia no}d s[(l
I (),,'),.\.-.).:
|.

lt t
i.' it
Sub&Ip&tii erterni sint despdrljii, la ilnalul lor, de 1alea
Cri{orului Snrat ilr doui coDpartiBente. Dealurite izo]ate de
ls l,'intea fi lllejoi, continflato d.incolo de Tcleajen cr masiy l
colinar al Bucoreluld, toate cu indltirrli de circa 400 m fi
pant tlonmale, iraLeptdtes(i gruparea lor intr-o unitate alarteJ
pe care o culfindcnr rub nurnelc de l)rlurile I'loieEtilor (G h.
NicuIescu, 195ii). Aslectul lor se alatoreDtedepozitelor
rnoi (argile, niritud argiloare ti tietrj$ri) larg cutatc.
Forrxrte ilr I^z tirzie niscirilor ralahc, cle lar si-fi
rotrtiq ic ii azi ilrdltarca lcntd,^ de rrenrc ce ter'rsele ce]e rnai
tiDere ale h?hovei $i Teleajenxhd ar fost deforlute. Derlurile
Ploie$tilor ,cint itrcorjuate ile alurillni. fapt c c trialcazi o
inrportanti fazi ale instabilitate a riurilor. Zon[ ale coDfluenti
r l\'aborei ctr Dolti,na, rciper.lit zotradin 'ar" alrrriurile Pra ,/
LU\!iJolo:liJul'':i1.lid|ePebi|iinlitrder|.r.p|.zin|i'.i<
l|Dl,u n.l d. r.h ir',her. d. dir oclier applor.Depre"iu'reaMislea
I'odcll sj.l!!arainrre DcHlrrile PL'its,tr ilur si Suh.:rrp:rriiiuierli,
, rr r\n . d,re.!Inzfloar. ||oui :incfinxl, .n arhryiDnil.--]?tr:
fate ti cn toatc cirlacterele ei morfologice rru este altcela decit
I i g. 10, - Clln ,M S.lci! ( l.lu ( i lr. \i .!l r\cu). o \eche \*le a Pralovei care'i ifalruma apele s])re est liri
ir rala Cficorltui Sdnt. I'c de altd pate, |aua altviorl.lld
de la Gdgeni, care desparte alerlul de la Tiltea de cel al Gige-
nilor, i[alici, s,iea rcurgeren rtr rirr pe aici. -{!adar, dc o parte
sd, decapiteze vechiul afluent al Teleajenuhri, iar apelc h)i si
iultarea unor atealflr'ilecentc, lc alo alta a]uvjonarea excesivi,
fie tnr,,arspnpr'elluzdrr.
.are a irnlus dilaliarea riluilor', iatl conditiile ir tare s-a defi-
Dedurile inrlle corcspunzind cebr {loi pintcni li l)cpl'c niti\tt relielul dir jurul Ploiettiului.
siunea DrajDa-Chioja[, ale ciror calactcre Droffologicele ap}ol]ie La est dc rilea, C coyului Sdxat, al ci:r'ui bczin sulelior
aleopotrir.{ ale zona rrrlntoasi fi ale cea alehnoas5, pe tlrcpt ( olespunale firmoasei Depresiruf * .singerului, se ir{liridurli-
cudnt ar fost consitleratc ca ficinil parte alintr o zoni de zeizd! o regiune aleluroasi - prclungiea resticA a lInsi-
jnlerfcrcn i caryato'subcarl)aticd(V. Mihdilescr, 1963 ti ^ltl Cele Blai mairi lniltimi se in[iri pe alirectia resl -
rLlltd Istrila.
19ti6; GL. Nicrrlescu! 1971). Ea se ileosebestede zona ert rqicorcsluual ca,lcarelorDigresiilor sauDaliele; yirtul Ciorter :i
Sub.ar?atilor lropriu zi$i de Ia iurl, u[de iniltir]rile rarcori {009 m) este cel rrrai proeminetrt. Srb creasta calcaroas5, l:r,
depdqesc 500 000 m fi urale afhenlii C cord i Sirat au ,nlittiile piEielor cc sc iltheapth s])re clmpie, Beschiteazi rnici
creat cullli cr directii diferite. dici bancurile de gr$ie rezi"' rlelncrinni. Din culmea Ciortei se ales])dlralspr SY o culme
tentd forrneazil ]'il'ful'i asimetrice, ca in r'egitDea CoaalaUah- rrrtli scunali, piDn h L-rlati. Ea coreslutrde nnui intiolinal
lui Bogdinefti. Fo nrtiudle pliocenc cele DI,i realresate t,liocen Ie flanc ile cdruia eroziunea a sculptat nicile tlelro-
de la narEiDea aleveBt a cDi'ctci Calrini alarrun rclief de cueste .julri dc l+ Iotari Si Suditi. Pe lantele rll:r,i donoale acopelite
l0 qi suplafeie stmcturale (dealrl (lot'bu fi culnea Srlciei) (iig. 10). ,lr \'ii fi ]i\ezi, sondele iralici prezcnta lctrolDld in subsohrl 31
r'.giunii. ConlacluI alcalurjk)lclr cinrpja se I:r(r l)r'ixrr-ur tipinn ( 1)trcort]it{rlr \(] ronstati ii o
sl.rl) ifi.lili.rt fo]nrat alin ,litur:rft:r coD lilor de dcje.lie rru -lrdalele rltilxetrili ri reliefnhti
rnnhtc ri(i dc tolorli fi larcnc. dc lil rrold la s[d. uDalecirnpili cobo.rrii sub 8{r rn.
Alitrli dc alcaluri ti alelleiiuni. iD cadrul reliefului ,(ntL Drr' fLLlrI iicorilr :ifile d lictriirri s atl trrodLLsritnric,
carpatic se ill(li\'idrL, izeari lqiliile hlgi alc l)'iholei. DoftaDei. 1lr Jr rctie (le pr Jatiilc mifcil'iiol. Deotctonicc, ])ozitii.c spr
nNDle li ncgariye iD zon.r de cimpie, ti relietul lornut ?rezirra
'l'eleaicnuhri fi C corului f,sirat. ca aaleriutr rulorrc in crrr. ltntiinri li drste diJerite.
irsezirile onrcnelli s au coDcentrat crr ln'(r.id.r. alrloriti aon
ditiiir)r faronbiie t)e crle le of{ili. Lun(ilc lirgi, 1et?selenetede Se rcDarci, a.stfcl, pe teritoriul jrdctulni l'nho1:r,, cilev.i
ctajttcr ptnndilurilc carc ascunalpinze de:r}lli. lro!i])ilitilitc | ,,:jnente alintl o cim?ie iDafti. mai Tc(he, Si ll rme cimtlLrl
lesniciolse ale cbcdalie, toate au firut ca riilc fi,se itiflic afletei. tare destdrtc llahora de valea lfislei, fi cinlia dirtr{'
ir l)eisajr gcografi(: ca u tifi rl tc. c consecinte e{oDoxri{1' l,r'ilitdlilc thchenii ;UDri $ Cocordltii-Grind, hagmcnlali
IoaIto inscnlnatc. -.r ea ale Pr:rltor_a.la Ti[osu (fig. 2). Aceasii alin u]rni cimpie
Telzlsele \ 5iior, mrLlt ini4ate h (-orlaclnl cn muntelf ii ileDife$te spre rcst lirnitele jrde{uhd Pr:rlxrra fi iler})nl'te
rrlrlliile rrai joase ale Ploie,ltilor la est fi Tilgorilrtci la !cs1.
t)rte],nir coLolite ipfe cirnpie, sttu rtu1 r,;r derpre tuiltarer
srferiti {lc Srlxlr'l)rti jr tinrpul crrateua}ului. {lritriti dilr pr rili$rui acope tc dc depozjte ll|gilollie fi
Aalinc;r'ea stccesi\ ir l liilor rmd a air':rs dnli :ile -si ]i,r-roide, are:rsti cilnl)ie iDrlti repezintd o l(tenri(A Jazd
:rdiftnea ,fluerlilor', illr lrccrilca au {a\ or'jzat {lilect sau irdil'ect rk' ar'umrlrre dc riNli llei,\toccn mediu; e:r, :L fost rrltdior
ahrncc 'cr telenurilor', cstizi in mare lartc stabiiizatc. $i toate lrilsmcDl:lti de IaloDtita, PrahoTa ;i C (or1 l)Dlcc, afd, incit
(lin last.r ei irtindere au rimas resturi alungite Nlr
acestea explici as?ectul ,rctual rl dcahn,ik)r su])ce]patire {lirr -SE.
judetul Prr]rora, iD cale crcslclc tlc inlefsc(tie:ie contueazi rr!:rixtinrl(a un linten h iDima ciDtiei (G. Y a I s :r n, 1915 ;
(; h. ,\iclrlescu, 1960).
(a n clcmenl pledominant.
Sub Dlallnile proemineate illc accstei cjrnpii inilt sc
!LiiDde Cirlrl)i:r ?loieltilor, neteali d:ll bombati. trlstc conul
rLl dejectic al h'aho\ei alesflturat (iu precidclc tc stingd
Cimpiile I'riholei ])ini ,\uL poalele derlurilor izolntc dc 1:r }liicoi ii
(iitIeDi. El este prelDngirea spre sual lI celei mai in?ortrntc
(',r,(e{ lrtai joa!i treapti de lelief din judet. ciDrpiile coDsti 1er'r,rerle pc yalfir Prahorei. le c:l,r se sitrerzi Oirnpinr !,ri
tuie o unitatc alerelief sjtuatii de ol)ici l.r ifi ltirDe dc 100 :00 nr. llic:rza. Suprufrta cinpiei estenetcrli, darpdstrcazi inci urnlelo
tlar'rrrc rtr',aitr rLtslertsgiuurl,rna lu 30o jr alrilrrdilre,L,i,, Li!j ri;\ lgilii Prahoyei care xpar tr)calocuri ca l.ilcele abia sclf9.|te.
I'xi Dnrbr crrgc p nlr o \ale mnlt prea largtr frti! {te pr-
ti mai nult, rsa (iur| sc constati in lungul Praholei. Fol'rllnrca l||eir lui de eroziune .si se lare ci el:i inUurnntit
Fi p"le lcgrlA do r,.udlcturr, :, llrur.lor 1..rifii un rcchi
rlc lncnlui plioceD "rnl,lerel.
crre ac(rl)clea ailnpia Rornani .prorpe in , rrs al Plalorei, dac5, nr crlrnyi! al Teleajenului, care li el
intleginre. LN l)oldrua ci noralici, acolo rlnde {lealurilc crldeau I'ilrunalel .indTa in cimpie pe la Gige . Pe d eclir NY .\8,
l)Ius( .\i rrndc liiie cale br'izdfl[ Sulx ru.frrtii ifi lierdcaD ln&- ,,rDui Pmhorei preziDtx ulo:lle gribiri de ?antir ca s])rc crcm-
ltrlih, r'irrrilellu inlltistirt l)exuri snlraletc ahl\irnilc 1raDi, t'hL h galr Buah, c:!Ic marchcazd alc Japt limite tempor:1r{.
por.i&1e (liD r'egiuuile(lc Drrrnlc ii coline.l\Illi gloiierela coniactul ,rl, unor rlepnncli D)ai substanliale de lietriquri. De falt,
deah lol cu ciinpia, aln\iulile fltil i.rtile defin din ce ir ce t,r, r'rlinrleni in Cimpi:r Ploie$tilor sub Fohl sublire dc n nrNi
32 nrii fine \l)re inal $i tI( trol)tat li nisiurri ti chirr' la Dilu}i- rio 5lr , r, se ol)scr'r'i prrndifuli ir cft'or glosime atitge a:$
, rrir i,r ,'r'5fr'\'nlin fourje - 80 m in zonl Bu(h. Se lalo ci, 33
aici, inaiDtea alu onirii cinlljL,i, a eristat o depleljunc ii,I 'JrarteaL1fost 4escol)ertitei-lr ultiDele douri secole,ial cefcotililo
loate cd a,ici mi$cdri Degatit'c locale au solicitat (::rDtitiljlc geol.,gi(c de amimrlt anume intrelrinsc descoperd,noi bogd,lii
imense ale ahrliuni. G|osinea Drr 'e a lietriiuilot ii in cons' irle sub,rolrrlui snu alau la ireali, lerinretrc nl i largi ale zi,cd,-
ci4!i aalincimea nlaxc a pitrzei de api explicd absenla localiti- nliDtelor alej$ cluloscute $ ca,rei8i 1l,ftei,pti,punerea in valoare.
tilor in accastii regiune. ForuI+tinnilc fli$ului crctacic li paleogen conlio roci ale
lui l)r'aho\'ean sc subliazi lteptat, 1!'it ('iiror irsusiri lelnrit utilizare* lor ca materiale ale constluclii.
-{luviunile con pinza
incit l,r,SE de PloieFti dc .!pi 8c afii h adrnciDe nrai r.r( ir :UenlioDinr calcarcle .ndsioe c t:e se erploateaz5, la Sinai.i,
lci {olnrcrzi pr"raie oe se hdrcapti FpIe Pr:rhora sin Tele.ljcn. \-rler Largn ^i6 li Conlarnic [i cale se folosesc $i ]entu fabdcare.t
nle comluc spre lortillDea cea Drr,i joasi a ciDlliiei din judeltrl rarului ti :r, cimentului; marnele (alcaroute se erlto{Ltcazi,
PrdhoTli - Ciml)ia Gherghitei -, o citnpie ncted; cn lartir ld, Dctrile si GrIa Belici.
Factic nuld,Jln carc durile divagheazi !\i Drerndtcazi pttellic Tot in culn insr {liqLLluipaleogen nlenliondn cil fot'Dra-
trin alL'ii lalgi fi intorlocliatc, adesealipsite de Dralu}i \rllrai riDtre dc interes eeolrollric ,|dria de fli d (oiigocelr). -{cc:i,std,
\lr'e noral, in ilropierer alealurilot, aceasli cirnpie :e in:l,itit lr'esie este sili(io:r-si. albd, alcdtuiti din firanu.lo do currt ilr
Ifor, ,lciituiDal lrn tdpFD mai inall forDlat alin ilte comui .Lo plololtie de 98%. Orizonttrile stperioare, mai Blab cirnentate.
deieclic, djrtle oare cel rnai in8ennnt estc cel al Crit'lrtrtl'ri .e dezagrcgd u_sorI ele sint explo:r,tate Ia Yllenii d.e nlnnto.
in schinlb, slre sud, alincolo de Plaho\-:l ti rllea (1i111 t(, -rirnga Tele:rjerului.,\js{nrl silicios pus tn lile]tate prir
-silat.
\.tllui Scc, (,r,lftterul dc ilivagare a li ljlor diiprrr.e,iilr io ton'tr- lresitrlre:i jetuilor de .1pXlJrin carc se erlloateazi este utilizftt
trtia cinllici jnterTirt depozitclc loessoide. r'r nateric priDi in fnbri{,iLreasticlei.
nelieirl judetuhi Pr'fihora plezinti aiad*r'o nlal'e rati In clll)ritrsul formalinlilor mioccne aliD zoDi! detllnilol
,,tie rtit in ceen ce tn'irefte i ifiqarca, oit .qiindltiDile. -\.'crt iubtiupatice se i\lilnesc lulurile iaeitire albc sar verzj. Ccllula,
lalt atlngc dul)i sine fi r'a alia altor oicmente g('(,gr'.{lrre rul(rnici alitolrli eruptiilol d.in tirn! tortonianului !'a depus
l)e \ertiQli. aft (nru \(rllr putea lcde:r in celc fe rrrrr('i,zr. rn npele pttiD rdiDci rle siDclinalelor de Sli,ni(i rqi l)rajna, for-
rrin.l rtxatc :11eciror gosimi pot atinlie 50-60 ln. Tufurile
,Lr(ili(c au rn conlinut bog!,t, de globigerinc. Iiezistert.r
lil nrare ii frlful ci si[t usoar'efac ca aceste tufuri se lie nti-
lrr1te co nlaleriale de (onstruclie si ca materic lrimi lentr'lr
i r.rl)r'icareacimeDturilor speciale.Tuludle tortoDiene au un aslect
r,'iliir'!i Pezinli intercahtii tlc tnl lrerale silicihat in Piatra
I RE S U R S E8I EUB $ O T U tIi '
I
f"rd. dc lingi Slirlic, do rnde sc si explor:rtozd.
,\litrlt,i de tldlui, ln rlele l]r;uilor helveljene Si torto,
r i \:ru dej,ur ri formaliurlj de gipd ti
"Jrp tn ,oodilirl,. DUi
',, rrldii arid. Xrapornr.ile.cetrluatiaipclorpulirradilci
,li i golfurile sinclimtelor Sldnic Bi Draina au ficut ca in aceste
b'(rnrLrtiunile geologiccatil dc rxlilrte. rltntc irr r'rrllir.ul ,iui folrlrr,tiurilc ale gits ti sare si aibi, o exl,cLciunc rnai
jn(tciuhri 1'rtrho1lt.coDtir nunreloilse,rrrl)nlrnte r iuerrle r1 jle, .11.:,Cips I alare aalesealur, alteori in amestee (tl nrit,ne
(1re c('lrsliinic c' irrn{,rnrii l)rzi nlater'irli lrcn1r'urlrlultfie. rJil{'i uneoli este cristalizat ilr formi, de la ce sal:l clei]st5,
o I'r]'te lliD r{rslc lesulsr arr f, sl .,rrnos(rll.rlr llernLrllti reoli ,l ,'',(,o:, d.rr cel m.ri frecvent are rD a,spectJibros. lle_si este
34 .rr coristilllil rnrirr'tul llxrr e\l,1or!tili t,,trrlc rffhir o rlli '/'!)t nlrloirpe pletutindeni in tortoDiaDul Sul|(iar1)'rliior', ll
r-

a
el este exllontat ilr lutirre locuri dill iudel,lr] Prahola. li ulrt|lrre
la Sl6nic, Cexatu Bitrilri.
I
irl
Lj
Barca, ,\ eixei cxtensiunc este foar'lc are in ntiui:tDlll
I 3
drn deahr le subolrlatice al iuile!$lni PrahoYa, *lare s b
forEd de &asive in nuDrroaseregnrni' ile$ ea se cxploateazi,
[umai la Sli,oic, Depusi in lagune' ir1 coutlitiile unei eraporAri
a({rentuater sarea a fost alislocati tectonic, a[a incit. de fele i .rii
rnai multo oli, ea apare sub forml de rnasive lenticulalc. lauc fit
sau liloui. Datodtl poziriei te{rtonice a at{stor rnasir e cale
face ca sarea sA yjni in contatl cu formatiuni fosrte tlifelite,
Llrrl
s-au.purta.t d.iscutriiiudelungote asulrs YirNtei acesteia. C-oDsi_
tlem,tl inilial ca adnd Tfo8ti aquitani*ll5 (11 r a z c c, M a c o-
vei) Nr,uchiar m*i yeche (L P. Vo ites,ti)' ea este accel)-

ffi
tatd a8tdzi ca o lomatiune toltonienb (Gt. Popescu). fi:l
Plasticitatea, si,lii a ficut ca' iII tinlprll n
gelriee, aceasta si sc aleplasezespre suprafatl in lungul uEot
irilor olo'

linii d.e&inimd rzistenti, de regdx ile a lun$rl rtrticlinalelor,


1.1
il
s. l d

stlipunglnil folmaliunile ale tleasupm, rueori l.isturninalll-le


Fat inci,leciDalule (diapitistrl) (fjg. 1l). -{palitia maiirelo!
d. .a,ro rost., l A I r.i aliriarnonI e in z',0u r,rio ttjoced din jttdel'tl

u
Ptalro\u,rontormodireclieidcculaf"n l lrlxa!irurilor.to fux' !ie
dc presiulile mai lDari sau mai miti Ia carc au lost supuse E^ ri
depozitel sahDe in timpd lazclor de tutale, nrasirele de sat'e Fi
ari difelite lozitii. in tlmp ce in aliniane[tr cl rnai nordiL FI
EI
masiTele tle sare at ajuns ]a zi producind. incileci i, tloradi,
a, unor solicitili liectonioe accentuate, in aliniamcntul miilociu
llu 8-au proalus incdlecini de folmaliuni' iar Drasivele tle r. e
din alinianentut sualic nu au jzbutit sd iasi la Enpr?rfati. alcd-
tuinal e$a-ziselestructuri cfiltoaliapirc. Crtele atrticlinale a-'turse
sub *luviunile Oimpiei Ptoieltilor reprczintx un astfcl ale caz.
Tot ca urrnare a prcsiuailor tectotrjce exercitat asuprir
Fixji, in nasiyele ale sare se reDarce ollduliri de iluneli ile ilnpu .=
riti1,i, afia cum sc rid in muntele alc sare ale la Slinic stu in
lerelii galedilor de cxlloai,are tlin acecafi loealitate S:lr'c;L,
ca Eubstanti minerali utilii a lost exploatati tlfur Yetlime

36
lrin incipiri tn formi ale clopot. ln p]ezent, cxploatilile
Doalerne ])r'in galerii tralczoitlale se fac c miiloftce nctleme,
mecanizate. ile mare ratdarnent.
i\ :t E
Legate ale pleze[ta masivelor ale sare 6int !i i3cr4trk Zicdnintele ile petrol alin ituleiul PrahoYa se aLispunln
' sd,tdLa,Ele au fost Ei mai 6int inc{ utilizat pentru efeci.tc patru aliniament legate ale iYirile masiYelor ile sare (N. G r i-
lor terapeutice la Poian:l Cimpina, Telega, Tilrtea qi Slinic. S o r* q , 1 S 6 1 ) ,
Dacd prinlrele trei au o importantS stdct locsld, bdile de la In aliniamentnl nortlic mentiondm zicdmi4tele d ls Copi-
Slinic, sitlate chiar lingh masivul de 6are, 6e bucur* de o (l'ni Cura Yitioarei, unalen'etrohrlsegiseEtein gresiEtle Kliwa
i mportant* regioDald, d.qi aDreDajSrileeristnte nu Eiat illcl .\i in rocile pemeabilo helYeriene 9i Beoliene.
La calitdtilor tenleutice ale apelor. Imatiatla stalseaflStlord structuli petrclifere care s-ar
-ind',ltimea
Xoarte aaleseamasiTelede sare sint a8ociatecu zScdmiDte iDcatha intr-Dn aliniament secunaler,Si anume fea tle la Apos_
ile pelrot qi gaze, zona cutlor aliapir alin juiletul Prahov$ lolrrbc, al cfuui pctrol din meoliao ,l lost erplo:]lal prio pulu-ri
fiinal reDumitr, ahn aceBt ptrnct ale vetlere. Ca roci-manni ale inainie delg l6 (astdziabardotr1!ld), Siceadeta Pd.rlleli-tfrgrr
pefuol sint coDsiateratofom*liunile bitumfuo.lse alin iliferite rclo cu titei itin alepozit pontiene Bi meotietreJ exlloatatl lnci,
odzonturi setlirrentare care au luat nagtele in mnri putin adinci din secolul fout.
seu ln lag:Lrne,ruraleBubstalltle organico abnndente an Bufe t Aliniameqtul mijloaiu ile zbcr,minte tle petml este legat
o dc8compuncrelootd, io .rh6enla origeDufti. lu depozilelo ale Drezenta tnor cute draprre tipice in carc malive-le ale lare
dc fif semenlioneazi gistulile ali3oalilicesi rnamele bitqmiDoas6 ii,tn" ta,i io caz! lor. Anintim aici zdcimin
di[ formaliudle oligocenc,iar in ilepozitele seditnentaremiocene, "n
tele ale lt tr'ilipeqti-rloritatea
(helYelian, meotian, alacian), Floreqti (meo-
Eistur e bituminoasc cunoscute 3ub numel tle listirti cu mdio- l ian) BiBdicoi-Tintea (sarmaliaD, meolian, dtcian). La lLceBtet
la,ri din formaliDnile tortoDiene. Titeiul nu se gisette insi in se aalauebstmctura Poilenii Yechi, in care ponliarul li meo-
:\cesteloci eareI au geneiaf,ci ln formatiuni rnai noi, tleoalece I ianDl contin pctrol gi gaze, ti mai ales strnctura Boldelti unde
e.la migrat spre Buplafard in lungul unor linii tectonioe. Odzotr- srnnatianul, meotiar alaciand Ei lerantiml slnt bogat in
tiurile ale gr$ii fi nisipuri, {i ilr genepal rocile permeabi]e l)rtrol, gaze Si gaz '
metan. ln alacianul Si lcvanttlrtl acestei
intilnite ln calea a8censiunii lui, au lost i&pregtratc c(t petrcl, str [cturi elistd 13 otizontEi de Irhipuri gazeifere, in ca're
constituinal excelente rociDlagazin, in cazul cinal aceste srzul metan aletitr 999/o. Exploatarea hidrocarbudlor alill struc-
orizonturi eldu acoperite ale strate impemeabile (aryile, l rn.t Bolileiii a itrregishat ult progres contiNu oalati cu mo-
rname etc.). Aq&tlar, foruarea zlcdnintelor ale pctfol este {11.r'nizarea utilajdui ile Iomj capabil si atingi o zonturi pro-
legatS tle exirltenla unor mci bitrDdnoase, a unor linii tec- rLirrtiveahn ce in ce mai aalinci.
tonice {falii, d.eGoqfui, linii ale incebcere etc.), * Ilaor roci
in:rliniamentul sualic'Ie*rt ale plezcDla unor .ute tli,r_
lermea,bile colectoare qi a unor stBte tle protecfie in acoperiqirl I'ire itcipieDte (sareanu a ajtns la zi), s incaalreazlstructurile
acesiora.
i||rticlilrele ale Ia Cepttrra- Urlati, cu xploataraptrohiui
Intre formariunile colectoare tle petml amintiD gresia ,li uisip ile meotiene,qi cnta ascunsi ile la Adcefti (br.ahi-
ile Kliwa (oligocen),gres;iletlin orizotrtul ro$u al hehelianului' :,rliclinal 'faliat qi acopcrit ale aluvinnile Prahovei)' i[ cale
nisipurile Ei gresjiledin sarmalianul rnttiu,meotisn Si al*ciaa. cxploateazd pholtrl ilin meolian $ gazele tlin meolian,
', dneqti - \'lddeni
Tot aici ttl)uie si, aaldugd.m$i urele nisip i intercslate intro rllr.iin si lerantin- Stluctulla anticlinali
38 msrtrele lontiene $ cele alin lei'anliD. f1, l ine numai gaze in nisipuri meoline qi daciene. Sp'o hotarul 39
cu judctul l)iDrbor.ilr se cotrtiDui rrDti(.liL$lul ,UilgineDi. (!dre
:ricurile letrol (meotiar) !i gazc (a[ecian).
In judetul PraLoya existi ziciDrinte (le ddalt l.i, Uatirir,.
-seclionalea lrin
{:roziune a orizontulilor peholiferc din nleo-
tiall $ dacian a ocazionati oridaler liteiuhri si trrrtsforDaleil
lui in asfalt. Itxploatare:r lui sc Jace priD gdlerij.
trtr^lw
O alti resursi rDilerald o constituie r.Zr.],rrii. cale ix
judctrl l)ahoya, .a, in toati zora scalimeDtari din Jati
[]&r'patiior, !c gisesc iD forratiurite datieqe. I)efi rfut cnr.- Dirersitrter Drare ,r leliirdr desfiiiur&t pe o difer'orin
buni jnferiori - lignit cu tutere calolici d ruDai 3 6C0- le rir_el ale pestc 2100 rx ii di,qpurclea lui in trcptc, (r cxlu
I jl00 dc calorii, ei sint utilizdti h, a,lirrentalea te.rnoceD nele sralicd,rletelrnind,o di\'er.sitate sinihri ;; in ceace In ivestc
tr'rr,lelor. climatice Fiecare unitrte rD:rrede lelief este (lrlrrc
LigDitul dil] dacian coDstituie o par'ticrd it,ltc a ace,rtei "leDrentele pun(trrl
:elizati din de rcrlere:rl cti[rei pljn anuDre ]arti.ulari
lormrliuni $i .rprr (:rLiricr.cilatii care rariazi iltit ca x nir'. r.ifi. in lunctie dc iniltime. Acestcs rczullS din moah djfer';t
(rt !i ctl,grosinte(N. 0 n ( c s c rr, 1947).Cu toati nurea i[tir), ,le asociere .i ralo}ilor temperatu]ii, lr'ecilitatiilor $ a altol
ilere a d{rcianului prrrlitor ale (dxbulle el Dtr se exploatcazi ,-lemente clim:itice. Din ace8t notir'', in prczcntarea {lirnci
dccit in pnline regiuri, lsi lrnrD&i ricolo urdc sl]^tele de lignit iLrdeluhri hahova, 1om uuriri nrai intii modul in care pirci
Begisesc la sulratali. O lJrirni, regiune estc tgiunea Fililestii t,illele eleDleDte ile elimei variazx cu altitualine&, t)elltrrr cr,,
rr (ele alitr rulxi,, s{ yedelll nodlll lor de asociero regiomli lri
de Piduf (Siliijtca DcahrlLri),undc in drciamrl din (ele dorri
IlaDculi ,,le unui *ntiolinal se cuDosc noud strate de ligl1it cu 'i puncm in eyitlenti ceea ce are specific din p nct atc yealele
,liirafic fiecare urdtate alc relieJ.
grosime co variazi iDtre 1 li 4 m. A aloua zonl dp e\ploatare As|} cum leiese thll antliz, datelor colsem]rate pentru
e8lo L,i Ceptua, unalc in aceleasi lor.rDatiuni se gdsero cite\+ ,lr {il nrdelurgat de nni de obse.r-Ertic(1896-1915 ti 192 r -l95i)
itr'rte dc cirbruf diDtre carc cele mai importante a[ groiirne . din annliz:uer hdltjlor rltl.,rrtu{i dinnhtolti(: ol tlep lrlit:ii
.le 1,.0 nr ii 3 rn. r't;tliste Ror Ania \1966),tenpemhDa nedie anuuld a aerulxi
f'.ieti:urilc ,li, ndsipurile holocetre {li[ ilbiile riurilor ua , ir jrdetul I'}rnho!'a se dcsli$oard intre mai tulin dc -2'C
c, P|l ro\.a si 'fcle.rjenul, constituic ,, ro&r in:rlid * Bucegilor ,(i leste 10'0 in zona ale cilrlple,
alti r.esur.si,cononriri.
'r rLre{isb i[ahr-se o :imp]itudille de cnrr 13".
llle Bint exploatate iD m:Li multe luncte ti sint utilizrte in
crnstmclii. iir rcgiunea tle muDte, medi:r,tcnrperaturilor r,nuale eite
'l, L 2'O, erprinziad celc nlai inaltc culni (Ciucalr, Gro}lo-
O pti\'jrc do aDsilmblu .Lsupraresullelor subsohrlui enu- r .I ti G;rbor:r), pcntru ca I)e poaLLLlBu(egilor sri Ncadi l:r,
rner:r,te l)la.\cilzi judelul PIahoIa pl'intr'e priDreb judele rte | . ittl in julul vi]frhli OIIlu ri :rtingi, -2'O. Spfe porlele
lirji noastfe. Sarea, allr mai ales petrohl ti j:lazelesint ltincj r rrrlilor tc&perutua erettc trcttat la circa 6 8'C (fig. 12).
tralelo bogilii, fapt frrc a constituit o eoDdilie c.\cntiali pcntrn in liDrtr dealudlor sDbearpatice teDrperatuile a r,le
tlezvolt*ro:r nnol rinrrui indusiriaic ale bazi :r]e cconomici ,. Irczirtd rnai omogeDr iDregistritd yalod clrprinse aproxi
40 iualetului ii clial a lirji. .rrir irltre 8 ii 10'C (9-1O" C pe \'ni ii 8 0'C lc inhltimi), 41
J!
!
i[ tinp ce iD zoln de (iirxl)ic texrleralul! rnedic:rlrtla]d se ridicd,
la peste 10" C.
Succesirnea alotimpur'ilor, a,tit d.c caracte]istici rliDrr
trdrli temper'rt de la htitudinite noastre, face ca temperatur'il ti^-i;.1
qiq.-
i
iii fluctrcze alela luni la lu[i, iDregistriDd rnloti foarte ieriate. 'i
Opr'ilralune l& situatii ternpelatuilor tlin lltna itDuarie (cea
m,r,i le(e luui a rrlnlui), se corutatd, o amllitudire de trun.li 8'
llrlrc lcmperaturilc alin regiunea cea lx:ri iralti ti tlin cca nlai
joasi a j[d.etuh[. Astfel, tm]er:]tDra aemlni alin legiune.l
de munte e8te nlai rrici dc -.1" C, atingind ralod de -il' C
in ,\tun!ii Oiucaq qi sub 10" C la virful Omr; cea tlin lcgiunea
a*V
Brbcar?atici este ale -1 ... -2" C. Contl'a] sittafiei notmale,
teDlcratulile cele mai litlicate Besitueazd pe ind,ltimile subcar-
?alico tls la suat ale LlirnpiDa Fi l-ilenii de f,Iunte (Dlai pufin
de 2'C). Spre zona muntoasi, terllpel'atula sraate confornl
gtadientului, i4 schinb in zona alecinlpie, alatoliti relului rece
fi greu masat pe iunalul alepresiudi CiDpiei RolrrAno, tcm-
I{iraturile tscrd la -3"C fi chiar rnai jos. Se corl-ctatr,deci o ll
inrersitne ternic6, ala cDm se leale in figun l2B rii cullr tl
r fo.ct consernnatd i[litemtull (Octerir .:e itRtr-Bog- f,
d a x. 1969).
.\fadar, rciesc cA, in lurLr ianualie, difelerrtele telrnic
sirlt reiativ rnici: cu toate cI Si .rici coxJigu]ati izotel elor
tunc ilr eviderti, regiunca muntoasi,.
l)iDpotlifi, luna iulie, cca mai calduroasi luni a rrllrlui.
se caracterizeazd?ri[tr-o rali]lie foarte m*re r teDperatrrilor
aernl i, exl mati printr-o anplitualinc de circa I ?' C. Inlilxl
re in zorn rmrntoasd, se remarci tetrDeratuli cuDrinse intle
. ir:! l6 f la I'ualF 9i l0-12'Ct'e.ulrDi (la\u'futbnl'ruumdi
0 C)! znDi d.ilrrfilor srib.:Ul'r|l.o o:r. r'ulriD:i rnl|c izorcr-
mcla d.2l ii I6 a, iir ir l+a a.jrrpiei ienrpetdruriledpf;1c..
;l)r snd 92'C (fig. 12 O): Diferentele termice mari ale aemlui
:c alatorcs.rrnodnlui diferit dc incdlzire fl slDlafctci actiyc in
,ar,diliile iuroldlipi l,uierni'.e din luDa iuI;.
T)e a hDglrl pelioadei ale obserratii cuplinse inire 1896
ti 1955, pc tcritoriul jrdetului Prahora ,a-aillegistret c* te)rr'
perat[ri miniui ab8o]uli 38,0'C la ril'ful Onru (10 fcblralie
1929). cind nrargjnea [nui ]rutelnic anticiclol cu centrul in
Finjr ||aLna atiDdCdpalii JeriJiouli, adiel ouoai cu o iurrd ,^, ileazdrntro mai pulin rle 5,5 Si 6.0 ze,imi- Pajtcle rc.tire
I rr e dc grad dilorcnt - fal, de minima absoiuti pc lare ( -38d C :i uoFMiot'Tnalinii 6puse turselor dc aor urncd
ld 2i ianuric l912) de la Bod din DFpresiunetBrrqort Ce*'uai rtlntrtic *ntrcnate d eircularia vesticd au un graal mai mare
ridicare tempcrarurd,E-* iDregisbal la .Ptoieiti (J9,t C ta l0 ile Debulozitat,h tilrrl ce ve$antii ale est qi sucl tr,rczinti.
augusl l.Jl5), cri orazia uDei iorazii de:|er tropical, gi la Vajea r, nebulozitate mai mic5, alin cauza cNenlilor aleaer descenalenli
Cr,lugIreasci, tot 39,4" C (la ? septembrie 1946), cu 5,1" rnai (11efectc alefoehn. De aceeaEipreeipitaliile slnt mai ab[[deDto
pulio dpcii ma:ina abdolutr pe larn (t t,5' ta t0:r, sust t95l)
t,e pantle aleyest qi nord, in timp te pe cele ale sud qi est,
inlcgisl+sd.i ia lon Bion La BeragtD. |rr gi pe vdile clr orient:[rc rneridiand cantitatea de precipitalii
Diferenlielile pe rerticald ale ternperaturii ierului ie (\ie Drai realm'.
_jqtglaiI fi in ceca.c priveflo aparil,ia 8i disparilia ingbelultrj. ln ceea ce priyette Droalul de distnibrfue a cantitdlilor
-\sl tet, tD zona munl odsd, aloasupraalt il,udinilor de I t00 . I 600 I trrl de orecioilalii anuale. se conrtati, o crArterc srad&|5
D. lemppralulile 6ub o'C spar dia luoe septembrie cuprfuizhd ., ,.,,.ror;r"riinffi iia-spre nold (fig. l3). io gener,l,,agiuoea
mai ales Dasitole aiucas, crohoti$u, cD proloDqirilelo; sudice. ,lr rimpie primeqte in jtrr de 600 rnm d9 prccipitalii, iar cea
fi bineinlelpq -Dlasirrl Burcgi, und; fenbmeoe-ied" inghe! s; . ,lcalurilor Bubq&Ip4!!,9_q0_L-,Ig9_jsm. ln reiutreade munl.
pol soFsla uDeori rhiar din rluguat. Treapla de refet urmi- ,. ni ittliinG piccEiia,itrclesc6rc rn limi la p;sts 1 000- I 200
loary,./derlluile aubcarpalice, incppe Ae.tie de 'rnqhet irtn (CiucaS,Grohoti$u,Gtbora) SidepdlreBe in Bucegi,la drlul
'ihT-re| $i 10 ocloorbrie,, iar o;irrlite do rimpic^fectatd
,Ibia iatrc 2ioc: ()rnu, a.astd cift,. Iattr de culmi, yiile Si alepresiuDile iBtra'
lom]nit-fil Eoicmbiier deci .u aproxinat ir o ltrni mai tirziu rrontxtreprimesc o cantitaie mai realusi de prcipitalii.
dprit la IIUAI.. De ascmenea, dat* medie a || lDUJuj iqqhet in curBul unui an, precilitaliile si-nt repaftizato neuni-
cble nu muit ma; timplrlic iD (t*10 *pritic) dccit cei
'.impie l,,lnr, in functie de aleplasarea maseloraleser gi a lronttuilor
ilia regiunile nuntpase, unale inghetiul se poate pretungi pini ,lr-rpre Atlantic sau ditrsprecontinent qi alprezenla sau ab-
In l|ldle DrDi- iuDic. Atadir, dacd in sodol lfldptrt'ri itrl"c'"yalul . rta conditiilor lavorabilc confecliei. Astfel, in judlul Pralovat
ILUal firir-nghet lotalizcazd l80 -190 do ziloi perhi{,itrd desfd$u. ,., ri ix intreagn ,ar:I, cele mai mari {rantitSli d precipitalii
mrea lird [ifi.ulrdti :] actisitililor ir pe cut.mite ,.1,1ir luna iunie, cinal acrul umcd dils?re oce:m p6,trunde
inalte ace8t i4terval este mult diminua,q$ub ^gri.ojtu|1i.,
110 de zile), linri-
liDd [5qq!a1sl lp rileva ltmi pe atr- Alteroanlr] lnshplril'rj si t,,rri iD regfunile lirii noastre, fnomen cdruia i se $sociazd,
dczghctului in anbiirupuile ilelrstrzilie (priDrev$mii toaDoa) ;\r rrterse procese de conyealie, proalucttrd lloile torentiale
,| \ rlrd,.Aia rum sqobservi in graficslealinfigum 14 cantif,:l{ea
actioDeazdasupra retefuloi stinms ahdtuit diD roDglomeraie .,llic L preripitrtiilol {iB ldns iDnie inregistrea-zd 88,0 rnm
qi .alcare, protluciott dezsgregarea rocii, rostogolires fragmco-
telor qi alepulrIea lor sub farmi, rle irohotio:uri. Stincile cu 1.,l'l,ie.sti,190,6 mm 1aClmpilra,126,2nm la Sinaiaqi 173,0mm
forme ourioasc din Bu.egi qi ( iucs:, cl qi loate Deregularitbl.ilc 1., \ ir'{Dl Onlr, puninil in eridenrd creqteroegraalattr a valorilor
\ersanlilol abruptri i$i alatoresc existents, itr marc part, re\-e- ,l r limrtDl ale Sesspre cel de munte. Cele mai mici cantiti,ll
nirii repetate a inghefului. ,1, tn&il)itatii au 1ocln priDul tdmestru al anului i30-40 mm)t
in fullctie de circuletia gnerali a atmosferci gi de eon, ,., ulrrare a ileplasfuii anticiclonului continental euroasi*tic
figumtia fi altitudjnea rcIietvltti, *eb*l.rzitat a prczintd, gi ea ,,. I t,. lcr'itoriullirij lloast-r4' Exreplie lacc numai regiur":t
uD caracter variat. ln timD ce in zona rnasivelor rnrndiras ili uDdc cinlilalea mioime se inregi-sireazd in lu0r
roalle obuloziiate* anuatt JcpiicStr 6,0 zecimi. otinclod 'r,,|nt,.! (54,6 precipitaiii
^.t,r, rrl'rie, turregim anticiclonic mm) Di unile
44 i.2 zecimi la virfui On'u, in I egiutrite de deahli 1i rte ies acdri a, nu loc $i ltr lunile irmuarie- mafie. 45
'l'rr'l.llto
I -2
^!.

ia:
"e
'+ r:s
-"(

t=
) ='I|
I
I tl
(
,l I

oe

.?
i"s

=-_ r:
.3 B 3- -F 3 A
:
Pe fondu] getrelal al desld4ruirii olris[uite a resinrului
t,re.ipilatiilor sc suprapune sporadic abulrdenla tLn;r Dloi
sau rfnsoli oc.azionale, ale c.dror cantitdti extrema sint c.auAte
\ar'.u d,e procese coDvectiTc Si de pasaiul troDturilor reri, iar
iar'na de o frccreDli mare e frootDrilor cajde sau r.eoi.Se ircn-
,ioneazl astfel ca valori extreme nsxime alc cantititii ltrnrre
ile precititatii 419,6 mm in iunie 1948 Lt drfr Omu. iOr.O rm
in iude l9t3 la Dottana, 3?0,4 mm in iunie t8g7 la CimDba,
sau iarDa,234,0mm in tchrnaric 1908 la Doftaoa. Dar:In fost.
di cazuri cind preaipitaliile dintr o aoumjl^d lani, au inreeistPf,L
.HIc mai scizul^s valori (la virful Omu tO,7 mm'ttr aDriE tgfil
Si I 1.0 mm ln ocl{,mbriel94g), irr in zona de deat 0.i J.0 Dlm
in iDtervalul octombrie tchruarie Bi fu lunije martie. aDrilie
gi,seplenrbric,prccipitaliito arr tjpsit csl pDtia in cit6 n; en
(Ej-rt4_-R. P. n., $82I
' TD timp|ll verii. preripita.!iileslnt mai abuDdcntedatorittr
iord,lzirii Jtulcrjri.c a sul,r:rlelci tereDUlui, a dezrolIdrii ..u.etr_
lilor de .ooveclie ti impli.it ft rorilor. ln asempne{L|.azuri.
inir-uD interval 8curt pot citle* ploi aburdcnie, totalizind
o mai marc derit itrtr o luDd de zile. Amintim ,,.st.lel
'.rolilale
caDlirdlile rnaximede preripita!ii c5zulc in 2{ dc,rre: l2i;;;
la I)ollaDa. 122 mm la Slbnic ti 5 mm Lr \'irtut Omu.
Precipitariile solide ilin timpd ierdi cad ln mod nenni_
form la dilerite altitudini, a$gurind ua sirat de zinadi cu
gro8irne a.a,riali gi care, daioriti tempera|uilol scSzol,e.Doate
dura un iDterrrl mai mare sau o'ai mic (tk. lb). ln r&i ite
.1{ .impie qi de dealuri durala straiotui d-e zboadd oaZitezz'
lorre 30 $i i0 de zile, in timp c, Is virtul Omu dtinee ZIS zile.
s||at,ul do zA,padi di-Dregiuoile agricole are o mare in-semri-dtatc.
in atard de fapl ut fi protojeazd ogoarele hsdmiDtate ,l;
"Acl
lngbe!. asig[r5 umidjl,ate solului 'rD timpul priotiverii. Sub
acest raport se constald, cr, reroltclc bogcte din zooa de.rmnie
a judcl|llui sc ohl,ini-oanii'm rare Folnla.lont a.operit cu ziprdd
pe un interya.l mai mare.
Oa !i toalie celelalte elcmente ale clinei. alelliiar.ea a,
rului - I irl// - are dire.lii Bi intensilir,!i .tifcritc: .rn lunctie
,1eindltim.-FxFidispuneroa retjefului. trarptlii consl,ituieun obsi*-
48- col pentR cilcnlatia general4 a atmosferei oi din aceasti cauzi
Fig. 15. - Itunlii Ciucai Peisaj dc ia'nn
( to to En r i l i a D cl i sr o !) .
dephsrrea aelului Be face h mod ililelit la lD5ltimea de leste
2 500-3 000 m gi Aob areasl5 sltirodioa. Asrfel, td in*liimc,
dasupra ttrrii noastra predomini ctculatia zonald dinsDre
ret't i ficrreut"l a-oualia rintuld dio direr.tiaN\. \. Si $V ejre
dc 6t 9r fatd dc nnmai 21o,,cit roprczirti cm a Finlului vpnil
dio seilorul eslic ( l'h:mrl ,1.P.R., 19621.AcpaslA .itu&tie ejre
biDe pusi in e,ridetrii ds roza rritrt ilor constluit5, 'Deftm
Fl.a(ifl dctl vtrful Omu (fig. ltj). Judptul Prabova ne 'rntin.lF
insd, pe p+Dtelc sudi@ ale Carparilor qi nu resimte elctele
ciroulaliei Teslicc a aturosferei. Dh aceasti rauza, cel pulin
plrtea sudi{.I a jtrdcfului se af15 sub iolloenla prdomfaflte
a rinhltri dc NE eil \'ariaolelc sale dinsprc Dnrd Si di.nsDlc
dfT4ol;) Si ale ceffi Sv (23%), aqa ;uln .ci"ir;,i;, ;i,
v'rDturflor pcntru dal''r Ploi{ti (lig. l6). Se remar.e aici Ilara-
lelirmul dhlre coDlartDl morfolugic deal.rlmpie !i direclia
virtului, alin care rezultd foade bind rohl reliluiui ii circulaiia
at$osfelicl. Alituri de acertte directii frecvente slo vintulu-i-l
trcbuie 6d aildugdm ti dirctia moriiliand a scurgedi arului I
car'e sc resimle in luDgul vdilor mai largi, ca Prahom, Doftana /
ri Teleajen in cupr'insil linutului dcloros, $i !e patrteleaudife J
ale muntilor qi cullriior subrarpalicc (foehnl. - -
Yileza Fintulni are ralori loaric difcril,e, iDreqistrlnd
'rn medie peste7 m/R lA rirtul
Omu, 2,3 xr/,rla Sinaia $i l,t m/a
b Ploiesti-
Din aDali rea gi comp*rarea yalorilor elementelor cli-
lratice din iudelul Prahoya, prcum !i alin modul lor ale aso,
ciere in aliierite regiuni ries cltey* tipud.de clinll care'8e
suprapuD ctr riguroziiate peste beptele de rclie{.
(lima ile mmle se intiln{te in pada cea mai noralicd
.I jrdetului, acolo unde ind4imile reliefiilui deptgesc 1000-
| 20O ln. Da so caraclerizeazl Ilrin tpmperaluri modii anuale
sub 6" C, iar pe creBtele cele m6i inalt *2.C; precipiteliile
sint obundente, yariinil intru 1 000 ti 1 400 mm $nual, din care
zipaala ocdpi ulr proceat losemtrat, asigrrinal ul1 Btrat a cirui
duiatd poate dep5{i 180 ale zile pe an. Vlntrl tredominant
diD sectorul iffpgist razd vitcze mari. care uneori alcl)d-
30 -veslic
m/8.Itr ctima de mootc fie Beparddou{ elajc : cel idcrior,
sP8r 49
(2501m)
Vr.0MU P L 0 lt $ T1li6 4ml

llroRooRAFralw

1}inci!:1lul roleftor rl riurilor din iudet este Ptrhov:r,


,r i) hrnginreae l3tl kn (diD. e prjrlij t' kxr:r,prrt;r jude,
-,rlui Rrrso\ itrr ullirnii jldelrlui IHov). al cimi b:rzir ru
. ruafald de ;J;7;,5 kln': .cupi nrai xrnlt de 3ll alin telitolirl
talm.25,8 ii'deluh (Iig. 1iJ. ID afarx :rcesteia,Cricoi.I [)ulce $i afl ontul
,% lri. P!oril2. in:iinte de 1r.se 1.Ilsa in Ialonrila, drereazi pllrte&
'r" \p.' i jI'r.l',lIi. i:,r \i,,orrl, Zelprin l. Bi'c:,.rr r'rlc.i
lrr.( a fiIA Cile ahenerzi nici trrorti[Di de terex in partea rle est-
]lig. 1r i. llr c c r t nla t i \ it r z r rlrtului tc dire.lii
in gerer:rl, r'efe:ruahidrogrtdicd ale directie predonrinantx
\\_ SE. confornt disprr0erii nririlor treptc dc relief. Dircc-
' rl- \.:r. esr ji \E-S\ sint ,lj.rar"rlctrrtr.ulifira!ile morfo-
|l'ai blfi,l. .or.rFrrDz;lor .lrjulrri for'ettier',ri,el 'un.rr"i- I 1r|e. li ele delerdente in nuueroasc- cazuri de confornrlltia,
rr'.rir!p:r! carc r;rl fefrrrire d;zsollnle' Teg'lrrliei 'ulelioxie lrr,,logici jttructurali a teritoriuhi. In configunlia genel.:rlii,
(llirna de deal colesp[nde trepti rijft).ii r )eliefuhri din .' l,idroglaliei -si ,\e remdrci citc.t't! zone de conrergenid, a apelor,
iudnlrl Pr,bo\a, crt rrilli|'ri de 300- | 000 rrr' Torrrl,efrrrurr , 'respunzind unor arii de rfundare lcnti. nrostenite chiar
i're,lip anuala ft xefulri c.rc de 6 9 (, i,tr p'{il'illliile :'ling ' , rr:rlolnarsi ,rre r j .rt uu lul ru.e|l'n r ;I Iroditi.ifor
rioo- xoo nrnr. CIren(ii de aer' .c dcph{uzt in l"ug' v*ilo' , tlri hidrogrL{ice plcistocenc li in ,.slxbilizar.er" ci :tctuali.
||r seucrsl.\Aile ii deDresiuDrle utple rrD (lirrrdt dc drlnposl -, nrentioneazi, astlel, nrarea zond ile conrergenti alill regi-
'lrf.
faroral,il a."ezarilor'on'one1ti1; crllturilor do siln do rie {i li\P_ ,r.t| Gherghila {partea de SE a judctnlui), in care Pratrov.r,
zllor, , I'l,-,j.nul. frirorll Sdrnt r.i :rfluenrii lor'Irdrun(i ru forl
- ,.,.r rorr'o reche zuDj de
Clirna ite ,:inpie oclrpi trcinre& sudiri a iudetuhri ii re !{i forlatp sd dl|lfioDcze
-ILrsirlculicinpiei.
.i nreanah?zeaproape la srpra{ata
calocterizeizi prin: terrpeiatud mealii am6le rle peste t0'0 ,\Itc zone locale
si DIin t,r'"tipiiatii dc ;;0 600 rurir' \rrrplilrrdiDil' re'r"ilo ' ''r,\.rgen!d hidrografira 'ixr coa dp l.r ]lngur.lF lconftuF0t:r
coDlixeDt:11i. \l l r. a,,srnioei,ti Iafbilauhri . Tele:rjeDUl)ticrr ,lp Ll Apo;.
-ez6niore.int Drrri,, onfcrind, lir,rrltrlui o nrraulis\. i'oD'lrliile
irr'\rrnurile Fre.lor,rinanle.inl ,plc,lc IE ti ' r. l'r rcoofluculaLoprrEpi , tr 1'rjcuru Sd,rat),r, bcle siluaro
.li'Ihr i, o diD ;oux de rirrpi" .iur fr\"falrile' rrllrrrilor :tgrk"'lc. ,,rr ,' rleplesiune sitrclinald accentuatd in pleirtoce,n rii sNd,-
iar'r):rntele sudjce:rle pritnelor dealuri, a{ltrpostite (le \:int' I.,r,,r,i rn rcel timp de rrn rechi (rns longitudinal al prahoyei
ufpri r,'nrlitii oprirn. p;nrru \iricrilture ,'l,lirjenului ce se in(lrept de la Oimpi&t po 5t
50 -cprer5si,rit,
I, VLLCFA
GH. NICULESCU,

s c u l9i5 Si 1963)'
la noral aleDc{hrrile Ploieqtilor {Gh. N i c u I c'tnr'60rurali
Roteauahidrograficn esle nrull lrrai in zooi
InrtDl;si 8i de deal;ri, un'le mr iiludinca paDlclor crr diJcrirc
inclin6ri Bi lrredomjoarearocilor pDliD perrtreaDdeau o'erll'
in cursd ;\olu{iei reliofului' condiiii lropicc lenlru scurgerea
aDelor 8i IofmaiPa riilor' ln rcesle regiuDi.den"ilalca r'!elcl
siiDee ralori cupriDseinl,r'coi3 ti 0,; t'niLx''. d9pt$rDot reorr
,tti-e cfin ( Ir onoqialia geargtu|irda F.P H' 1960)'
""""'.ie,
ln s'rlimh. in parlea budi"A :r judelrtlui Prdhosa' deDsrl'll+al?
l, lpi hidrograticecs!e crlprinseiDtre0.1Si0.5ktrr/Llrr'lD rcgrunee
rie Lr, NT dc Ploieqii, F rooul rle deiectie al Prab-orer' s rtrlrl-
nobc suDrafclc relativ inl inse DPbrd,zd*lc de nlcl o apa' rnrlr
a"ti^ituti, rcLclei e'ite oploape nul5,. Acesl fapl,
"ia trri c aiuvinniJor',r'rplicd adintirrrea rrrare 'lalor:}| Ia caro
er*i;ii
ie ct.sgte pixza dc ape {li!r. l8) ,J; petru} r|ezit ilol ornPoeili'
ltu;diai la S qi sE de Plaieqli i-o3d,acolo rmdc dPpozrlclcil,U_
iin""i" s" si dpaf iiroarc,.lenbitaleA Iclelei hituogra-
lice (re$te "olrtio"l
la 0,3-0,5 kLr/knf.
Fratot" qi Tole jclrul prix(ipalclc do-drenai
'irdl -ase
rlle rDIo,.a,nbole blriltdlind in loog jude!ul dc La Inalfrrrlrre
(lriruru Si'at'
nrunioase'pine la gcs. l,r a.e.l,a |se adaugi
cere. Drin Lazinul bdrt ,le.1ul d. inlinsr ad l* apele (un ded-
lulilp $i cimpia ptulii de SE a iudelului (fig l7)'
lzr{)riDd oc tcrilor;ul iudctuld Braqu\ Iii formtudrr Re
din ,loui Dliia$, ambolcrilrraic in porimetrulorasuld Prcdes-l
PoliBtoa(asi Joile' ,ltohore pdltunde pe lenlollul Jude[ ur
rtr acelasi oume la Dulnai 6 lm dc obirqie. I)upt ootrIluetrl',
tu Azuea. a:Uucnl,mrrll mai lung (18 km) fi mai bog'tl t4 1p9
ldelril ;e' I,4l nr'!/s) si dupi! 'otrftrenta r'rr Pi-riu eerbulur'
Pr:rhova scap* dtn mutrlelui Ei pil,rutrqe llr Leprc'
sinne.r Siuaii. cursind !e sub abruptul Bucegi-lot' ln cupnl)lur
^lrbsoarea
/i \dii largi, cu teraic, ea adul5, EflDeDlii ditr GtrboY* qi pe- oer
din Buceei 9i iqi dcspleleqte aple in mai mulrc tlne' p rt |a
s;ia. l-euir ut ei rirnrliu mrntianoal la postul hidronrelric
Sinaia cslc dc 4,9d m3 s. lDdati ce primcat pe drenpla apele
Diriului lzl.oru Doruld ce coboari prin patrt repezl oe pe pl''
_tlllruo
iout Btrcesilor, Praho\a ae angajazd detreu deBr
ir"lxtlr-ii"l F;ulDrai in .lratclc ,ti 6inaiA. ,"i L1 Posad* palrunde
BRA$0v
. l__
tV
.,\
l-/
r l*
'{,
t%1
rF-,----t
rI
d\
o
ii. l /lr
I
I o
G
(
7'
[:
o a,
t o
\ Pt0ttsTl
@

0 5 10 l5km .4 ILFOV
JUDElUL
r..tstr.
, c .rri g n rrti , .rl (toi Inlrograrjco rlln judelut l,fshovr,
l\-.ro

t 2 4 6 k'n

Fig. 1s. - Adincimea pinTei,1,: apn lrtuiici din Ci.rDia liloic,\tilor.

r 'egiureir Dc u0dc pioX airi ea curgca'prrnlro


-ub.arp:liii5.
.. ..;tii abruoli. meondrind qi $lreeurindu'sele bub rlinoi'
.,t" ie Posaid ilqil5rgeile all,i$ in"opc sd Fc derplPIcalctr'
,,r\iIolle ci. nare piDli acurn rilrta"i $ni scoperesulrrn'i. a'u
'r iIt*tr|1rt Dc urarj duprafoteli utilizate de cil,rp ltrl,rica
l, ir,rerrL,leta iorrr*rnic. ald incit riul sc a'hnccqla loc.irlIni r'uo
r.lu -rtincot.
ln cuDrinsDl dei urllor t'ubcalpali.er Prrhota ou alo
'rr'rri i"r;od,soli. Ai.i tminlim numai !iraiele 'Ialoa' care
, !lIe,,zn ;n Plahor la Cura Beliai. Bi cimpioila, afluent
' . ||rc.r In Podu Vadului. Cu coDlributia aceslola. Pra,hova
' ' I t Inrnina un dcl'il mediu multiaoual de 7,41 me/r. Avale
'. ,-.sri l,"rlilale ro.tr, ea iqi sporetlc volumul indalS ce
li

/ , nDnr er z b .u D o fti D i , il c a l 1 l i aport sc rifreazii h peifc


;J llr -ls.
Doflu fl este ale la.l1 singurul a,fhelrt xrai i poltttnt rrl
Pmhol'ei ?e calc I lrirrelte in zona subc$r'pati.i. Xa are o iulr
gime cire dq)5,!eqte cu t)rlin 50 kxr !i nn bazin de 418 klr12,
deci alroale tot atit de nrarc cit al PmLo\'el considerrf iD
arnunne alc Oinrpina. lzrorind de srb Pas l Predehri, Do{t:rnx
i afirmd relealc lcrsonalitatea (latoriti nurnrofilor ei afhrenti
disluqi simetric pe stinga fi le drelpt:r piDd in cun na murl
tilor Girlror:r !i Grohoti8ur prclungitd sl)re srtl cu crblea Lsf.
Ilie, Muqita, Pr'islopn, I'lorcilr s; l{eg] arq[ r]u Lazhele lol iIIlS,-
muratc nralcsc succesi\ \'olumul de apd , l)oft,mei, n$a in.it
ln cal5tul sudic a.l delresiudi furtri onttrne a Tciilei se irnc
gishoazx ur debit mediD nultinnnil rle 4,5,1 m3/s. In liDrpul
ploilor torenliale de r.|ri carc au lo( [neori in baziDrrl supelior
al l)oftanei, Duroaiele sporite Lrusc plodn{ locrl Tiituli ii
alcle lncirc:lte c[ Iietlii, xisip. nril ti le]nnc uDr]lu l:alcN Lrrgi
a Doftanei dir.lepresirne. cu aiit mai mdt cu cit in a|ille
delileul ingu$t nu tr|el.nrite Bctugcrea lapirl{ a alei. Digu}ile
de Potcciic de li Teisitr, lacul ile a(unmhre de ltr Pdltinoaia
qi conslruilea unol noi folaje nrai in aralc fac parle alin sistennrl
de anrell:lja.rea bazimrlui DoJtanei. llai ios de lac, apelc Dol
1t. C l e i r l ) o ftr n .i l l i a ti r i t co n r ]l o m e .r l t ( r ,,1 ,, ( ;l ' \i ( u l 's.u )
tanei ae scurg priDtl o hrDcd destrl de l,ugi. ahrriolati (gilu
iti illtr-rm singur loc de lrolrrolltorii drrc de (onglomerate LL
Lun(in lfar'e), doDi[ati de prntclc abrupte :lle nnei 1cr':1re I r,r s. I:12[ ]Iorilor, crr o hllrginlc de :i; krlr $i o crPcitatc
inalto (Ijg. 19). La Bd,neEti, apele Doftanei se irnpleteic (u i (r'.S.i., Iouc)' drrl', ,c tre.e ne l:,
':,Urrn,rr ,lr l.:' In3/s
cele ale ?f,rhor.ci, ul.lninal dmm l spre !u{1. iD continr{rre spre I l'.)lii_rh lirg.i \tdoplli, so \nr.ri irr t rirorx Dulcp lc lo,'l
lDIIlla (1rnlptet. I rfr Ghioklu .
De la Bd,neEti in alrale, Praho11l xu rnai tlirxc_rtc ni(.i il Cinl])i:r Ploieftilor Pr.rhor.a sc rotctte trelrt:1l 'tfre
un a{lucnL. Adincitd, la confluenta (:D l)olttna. canl cr :10 lrr , .,lriti dirtolo de $o,ic.lrla B cureDti I'loieqti ir{iepe sn
in .Itflfa{i p, upriului, on,lo doj..!ic. fllrl cr[go print le rnl||r i ,,.-,r'ic nrealrdre ,srrt in{luenia mi!\cirilor negaitire din zona
lepezi care scad treptat in indll,ime. ID drept llorcttilor, r , "qhitci ti ldmelte crl mai mare afluent al sdu - Tele:r-
din PrahoT'l se dcsprinal dou, c&Dale care indl.ullti o
-rcurte I L in (ontiDrare se irdreaptd slrc est, pi:r'ise'lfe illdelul
Iarte dir ale cd,tre doui piraie, lrcbabil Techi albii secundrle L lLt'lir ti s yalsi, in Iatonrit:r pe terito ul jtdetrlui lHor'
ale Pr'ahorci : spe stinga Le,aotD,irir spre drcapta Iazu f,Ioril.'r,
ambele utilizate pentru iligaiii. Leaotu irsoteDte riul L1 distrnfi ,l' t I fe. la ldincatt!, adrrni $i rpcle Cri{ovul[i Sirat lnsu-
de citiya kilometri li se1'arsi in Teleajen la localitatea Prlirnca; ,,,1 1i)trlhl rlebitelor afhrentilor ei fi scdzix.l delitul ce(lat
54 el arie o lunghne de 51 klll ii o c;,Fcitate de trlrnsport de r , \ rlui lhrl.e prin Iazu llolilor, }'mhorn ale li ,\dincat.'
aproape de rir.sa.rre,un debit nredi[ multianual de 2i}.8 nr3/s. |r:e o lungd perioadb ditr an su spi putind slr chiar seac5,
rnull, nrai nrare decit al colectolulni ei. Ialomita. De tinrp d sectd. Asimetri* bazinDlui Tleajenului ili gdseqte
f'a ti Pmhova, Telzajcrwt strdbato. in tunq iudctul de t\plicatia ilr evolutia mor:fologici, a linutultri dluros in tim-
la un naper la allul, I rDversind lost uLit.Sb-ile jni rte relief. pu,ri nu pr* indep;,rtate. Toate cercetdrile lntrcprinse in regiune
El izvord4te din Masivul Ciucsn Bub numelc ate pniul Berii, xu ad,tat cr, mitcdrile de alunalerc alin taziNl inlerior al Sire-
.a la Dumai 2 hm mai jos sd fie cunoacul,sub Du||relede Cheitft lulni au actiyat Toziu[ea riu]ilor de la curbur:a Calpatilor,
ln lorul unde, Btnecur'lDdu-reprintre orun[ii Baj*traD ti l4abcc, fort,r, acestia scizlDal trIt^t ale la e8t Bpre yeBt. Buz5ul qi,a
icse 'ltr mica doprcbiuDed Chrii. Airi prime$te primDl sdu aflueni, ,,\tins bszinnl Bpre r.est incilcind baziDul Tleajem ui, alca-
Tlmpa, trte mald oiruia se ridici miindstira Cheiai drDi, t)itnrd aflDen-tii acesfiria qi indreptinilu i spre rdslrit (I m m.
confluenfa cu acea$ta, l& postul hiahometric Chcia, ar.e uir debit ,le ]Iartonne, 1907; N. ?olp, 193,{).La rindul sdu,
'l'elerjenul qi-a extrtri brlzinul Bpre yest
de 0,68 mt/8. Pe o dista,n!5 de 17 km tmversea,zd zona Drtrntoa,{jd, di titrde sd incalco
aduniDd apcle de pe clina, cstied ,r muDl,ilor Bobn ]tarc ii L:rzfuul Doltanei Fi al Prahovei mai ales prin afluentul sd,uIislea,
Crobotiqu $i mieile plreie dc sob vbful Ctlbucet 156 rrri. r circi oblrlie se afl, la mri pulin dc 2 km de albia Doftanei.
Pulin lnninte de Miiloeci-Ungureni, le loca,titata ptilietu, fd,rbildit, cel Drai mare afluent :rl Teleajerului, cu o lun-
plimefte c& afluent pe sttnga Telejencl[t, sporindn-li sub.rt.rn rinrc de 36 km qi un bazin de 21i km,, impreund, cu alluentii
lial debitul. AsemdtrStotre ca lungime (Telea.jentl 9.1 hD s; .ii ce isu naatere in plili zond de nunte cu prcipitalii bogat,
Telejenelul 26 km) Ei pantd meilie, cele doud iiui insnmeizj, , rirtte debitul Telajetrului in nloal subrtantial. Nu acelaEi
un bazin cu o supnfatd de 253 km! (C.lg.j.. 1966), cee.1ce ll('ru se poate spnae doapre Mislea, (23 km lungime fi nn bazin
reprezint, o rnicd parte din intr.egul bazin l!] TclesieDului ca,re ,l( 1;0 km'), a c6rci oblryie se situeazi intr-o &giune alehuoasd,
lot^:Lze4,"zd 1 498 km,. .i ru precipitatrii lnai prline. Pe de alti parte, stdbd,tlDd depre-
Inrre Nd,ne?i$i Blcioi, pe o lunqime de eDro:lDcl0 Ltu. . unca cu acola4i nume, sculptatd in dopozite perrneabile cua
Tclerienul stldbate It^Dsvcraaldealuiile rubcaipatice. L rr":i r, rJrarc si leyantine, Mislea lEi piede plin inliltmtie o mare
largt $ foarte bine aluyionati cu pnrnili ri bpla,tisate, pro- I'rrte din apole sa,l Ei adsea seacd.
l.enind mai ales alin lespezilc de gresii ale fli$ului, este inc"Mliati Odati inl,ral in .rmpie. Tok ajnnl bc abdte spre FUd-e.I,
de rlla,luri &brupte, fie c5 ele reprezint6 coastele dea.ludlor, ,,,1'lirrd conul.do djeclie al Pmhoyei. Nu departe insd ifi
fie cd, slnt frunli de tersse. Aluyiunile Dtr aparlin numai Tel6- l,ir'thdditr nou dircr{ia spre sod {i pitruode in rcgirEcajoasa,
jctrului, cdoi aproape f.{r5, excepfie 1o g&ra eflueitilor s6 afli t;l|e',lhitei, ferpnindu-ti nu-rrolinaiot d vdrsare.ln clmpie,
conuri de dejerlie cate inalrd locBl lunca. Apele se desplctesc, '
'l,leajenul nrai lrimEte doi B\caMlu pe stiDga,
prinzlnal intre ele ostrc*ve rnai lnalt, qi pendoleazd abitlndr se lrlr piriu cu dbit nu pra m*e,^tlnel,tj:
qi Dimbu pe dreapta, a clrui
clnal slre stinga, cind sprc drapts. ,'f irfie se afld in rogrune* Bdicoinlni. Dani, in zola srbcarpa-
Io zon:r subcarTa,tici, Teleajeod primegt cei nrri n'ulti rr.ri. i:L (;ura Vitioareij debitul mealiu multianual al Teleaje-
alluonti. iltal ei stnt treunilorm rpartizati. ln limp ce pc sl inga L,rlui este de 5,82 m8/s, datodtd aportulBi aflueqlilor lui, qi
prirnpste doui riuri mai insemDate - Draioa (ale |14mi izroa;e , i.ri iles al Y5rbilr,r ui, la, Moala Domnoasci, aprospe de \.5r
sc aflr,.ub \lrfu loi Crai) qi Bucovelu, pe drcapta primesl,e rre. li.le rn debit d 9.35 m3/s.
Cradtrati \irh nu, ale ctmr obi\ii sibuatedeparte,'rD pliod (ri.otu Bltral, eBte cel de-al treilea riu m6i insemnat clin
rsgiuno nruntoasd,. *sigrrt on volom insemnal de ape. b trl"tul l'llahov*. Blzind 8d,u, cu o suplrlali de 654 kmt,
afar6 de a|.c,llia m&i sint. de semnsl*t. tot. pe dreaDta. si alti , .rlucllz5, numri in linutul dealurilor ti clmpioi constitnit
56 aflocuri r ai rir.i, ri Valea scaca,,Siitpu,'Bughca $i'Iiiste;, i,' l,rlli parte din formaliuni prmea,bile. fiungimea dului 57
tota.lizeazS 83 km, dirr care ceva mai mult de iumitate stribate
crmpia. Trvorind de rub virful PoiaD Eot'ilor, de pe teritoriul
e
?
iudetuLuiBuznu, oe iodr,r!lt spre SV li lrircrseaz6 Uepresiutrer
Singer, pent r-u ca apoi, pln-d dilrcolo de Aposlolache, si curfi
r'rill-l,r'b-.rale lDsurll-i. La Priseaca pi,trutrdc in DolresiuDel
lvtactrj.eleunde primeSl,opriDcipaJul lui aflucol. J'up&I^a, m^i
lun-c dectt cl inluqi, conr'iderat,de la izror pm-i aici (32 hm J=
fatd do 2l km), si cu un bazin,de asenreocn.maj nrare(229kmr z.=
tald de 186,5 kn'/). De la Pri^caaa' Cricoru Sirat' se inalreaptii
npre sud, curqe pri[l,r-o lu!c6 destul de largi tncad,atd ale ler'aFc < ::
siu de oant6le dealurilor. l.a rrldti, Cricovu Sirat pd^isegle ;=
dcaludlG. iar iie la AlbeDti i6i schirubi ilircatia spre SD' mear-
drcaze piinlre Dalu-riioa{c se t'ardi'tlr Prahora Ia Adinratd'
pe roritorirrl iudctului lUor.'jiSlrib6lind o zon6 cu precipilalii EE
bu prea abunienre, fi utr leriloriu alcdtuit din rori permeabile,
Crioovul are un rlebit rtslatiT moilest, in ciuda bazinului 35rr

ln regimul bidnologir al rituilor din judetul Pralova,


ua si din 6ricare atl, r;qiutrc, aDsamblul coDdi(iilor fizico_
r a!
eeoslati@ ioacd un r"l boiiritor. Retieful cu intil,imca qi trag_
menrar.a liri asigurd,o aDurili scergrc a apelor, iar condiliilc
(limaticc Bi coDilitulia litoloqici asiquri alimeol,arfa rclelei
hi lroerafico. iD diforit, de la loc la lor. Aslfel, scurgerea -4
mcdic'secilleazAla 'uu{i
I0 20 l/sihtu'z'lnrcginnealrrunloasi,culnri_ <;
nlDal in Masivd Bucegi, unde athge 35 l/sAm" {i e8t4 asi- o,=
surare de caDIilelile mnri dc prcipilalii ; {impot'rivi. in zona
iub.arDaticd raloarea n.urgprii se dijniDueazi_la3-10 l/8/kIU:L
iar i-o cea dinrpre cimpie ta l- 3 i/s/km3, unde panlele loogi- n ai
tuilinale alo rludlor sint foade micl a ep
Pe de alt5, pert, repa izarea difedtd a cantititilor de
E
ureciDila(ii ir ruisul arului si variatiile tmperahuii srului
intlueDlsazd m mod subslanlial volDmol qi debibul riurilor ilin
anut reirrectiv, precum fi rcgimrrl lor trmic. La toate riurile
so const;ti, o scirrEere cri valori foart ritlicate in bnile aprfie' e
mai Bi iunie. , onse-clo!5a topirii orasire a z;LpezilorSi a ploilor .c
bogaie din perioada respectivd. DiDpoiriri, voltrmd riu-rilor :
esto scizut in lunile seltnrbrie-octombrie (lig. 20)' ca ulmalg
58 a lerioadci secetoaso din timpul veriir Si itr timpul l&ilor ilc 59
GH,N CUI FS CU , , V ' L C E A

aseDrenea, lacuril ale pe ter*sa ile la Cimpina (Peitelui di


iarn5. cind zdDadtrpersisld errne indeluugal'i' ln aoii cu ptci- Bisericii) a d,ror gellezi est similad, aici fiind yorba de dizol-
Ditdtii slahe. Direie-lerlrai Dri.i cu iz\osrele Aituat'e in tonele rared sdrii (P. GeEteBcu, 19?1)
ie rleal qi ciinbie seac5,o eoomit* pcrioade. mai *lef, csle care l,a est de Teleajen, lacnl Vitioor? c8te situat p o rale
. atribrt rceiuxi consl,iluit dio depozil, grioaae' permeeoue' abaodonAltr, al (ird curs de apb!a fosl caplal de pidul SAI,,tel.
I Transportul naxim ale aluviuni in snspensie arc loc i nSDJas ilu$Iletrdal Ite rumtrLiDa al,plor, lacul Yjlioara, ru o
I el eoororniienr .u cretl,erea Epelor din lu-oile apnlie-itrore' "uprrlalA
dc 6 ba ii o adincimema !itxi de 2 m, ifi scurgeapelo
Valorilc ld cle tbai ridioalo se siltoe*zi in zona subcarlalrca' atit in yslea Strblplului, cit Ei ir cea a Vitioarci.
r rals consistonte formatiunilor geologic se asoci^zd' cu pantcle Tot in regiu.trea dealu lol. aDintim nuDeroasele lacur.i
longitudinale mari ale riu lor. sfuate forrat in rechile exploatlri de saro ds la Sli,nic !i
in.eea c.e privesle lDmllera,tffa a'pei' valorile cele mai Telega. Lacurile Baia Bac;ului de liDgi m utriele dc 6are ameDajal
sctzute 8e tnt'ilnesc in luoa ianua,rie (0'0 -0,2"C) in secloml rn rr"op balnear-rut:iliv ,qi Baia Ve-rdes.au acumulat itr rei.hi
ilc munic al riu-rilor,iarcolo mairidi"ale in lonile idie angust' saline. Avhal aceaSi origine, lacurile ile lingd Tlga sint Ei
iro. tl'Ct in zoD&dc cimpie- lD lirnpul iemii, temperaturile clo ut ilizate itr baheotrapie ; lacul Doltana de litrgi gam Doftana
bcdzule dolermin"[ apari(i* feDomenelorde lnghet {gbeat',la, eate cel mai nare, avlnal o Buppala!5 ile peBte I 000 mr. Adln
mat. dloiuri. Dod de thealtr); duFdla lor este dllerili: in medre eimile acestor lacuri variaztr iDtre ?,25 m (Baia Baciului) !i
?0 ; I de z ; lu reqi'uneamuntoasi gi l0 -45 dc zile ltr rea do 107 ||r (laafll Slarric] de la Telega), iar apele lor slot tr)utemic
cimpjc. Ininemlizate,pul,'rDddepnti 200 g/l (P. C a q t e s cu, tSZl1.
insumlod loalo caracietislicile riurilor' cercolerile au lu regfunea de munte nenlioDdn ca lac natural pe cl
ous iD cvidenti fonmrdan{a inlne pafl icularit i( iie hidrolt'gir' situat ir {a1& tlnirc mrntii Babet li Robu Mare, la ine,llirne
;le Ielelei de riurj 8i cle ale uraritor unil6(i geofr}lice (nruDtr' de 1 49O m.
dealuri' cimpii). Cl nrai mare lac din judetul Prahova este lacul de baraj
ImasiDpa hidrogrtrfioi din iudeld Prabur^ sc rompleleazi' de p yala Doftanei, cunoscut snb trnmele ile lacr Paltinn r.
si t,u oreziuta uDor lacuri rftre, de4i relaliv pu{'in' li.u bupra- Avlnd o lungime de aproape 4 km. o iupralali d6 ln; La Ei un
ie(e nrini, se inrriu lolu$i iD pcisajul geog?fic local- O lrim' volum ale53,5 uril. mt, larul se ilrl inde de la confluD{a Seciriei
renrnrcaebteca cele rrraimulle {iol localiz:rtcin zona de cilrrpre cu Doftana p'rtri lo capSlul sDdic al localitAtii Tciila. El a fosr
8i iD ca ale alealu . -cleat l9trtru alimsntarea cu apd gi ln scopuri hidronergetice.
Lacnrile atin uona clmpiei se :!fld pe stinga Ialomitei irr ln avale do barajul lacdui, sprc Cimpina, s-au conrtruit
cuDrinsul uDor r";ci lii aflueot, vdi care au lost bamlc d' noi beraje ile rctenlio ln vealeree alimerrtririi cu apJ a oraqului
alisiuDile IiulDi. cenel,ic, deci' ele 6iDl, limaDe 0uviai ile' llco_ Clnrpitra. Prin pozitis sa piloreascd 'rnrre mutrtii impdduriti,
tioai,m ai. i Ralla DoamDei, cele dord laouri Ctrrcnbu Si Siild' nD doparlc de centrrl induslfial Cimpilra fi in l[ogul troii
;inea,Dca ul,ilizste asl[zi peolru irigalii sau smentjtl io seop sodele de acc6s Bprc Teiila, lacul Plltinoasa ya deveni in
niscirol. Pc valea,BiJtna nreulioDlm Lt(.rrlFulg5, ext'inBil ffma rurind lloul ditr inaemoatcl obieclive luriltics ale indetntui
-coDstmirii t'rabov&. h acc8[ seDs se imptrn aici amenaj4ri iorespun.
unui baraj (Iig. 17).
Tit|;{tdre.
tn regiunea de ale*lud, o parte atin lacuri sint sittreto pe
terasele vdiior nari. Amintim aici laoul Brebu, cu o $rpratali' I Dentrnima corcti .sie lacDt PnltiDolsr, l.cul liiDd ahplasat la
al 3.8 ha, si o adincime maiimd ale 12 m, cuibdrit intr-o ilepr- confluenta Dofianei cu Dlriul Pnttinesa. 61
60 Biune lormati, prjn alirolYanea gipstrilor din subasment; de
50LURILE, VECETAT A, fAUN^

Apel din ililotrul PrahoYa prcvenito direct ditr duti.


lacud sau alin piDr ateapd,subtemne !i eu gftit intrebuinfdri
multiple. .Alimentarca, cu apd potabilS este asiguati in cea
nrai:iare parte din plnzele de apb de la baza pietr4urilor d s0f.uRrrE,
rru'llJlt
tera,s{,, al la baza co[glomeratlor Si a pietli$ulilor connrilor
de dejeclie, iat tr rcgiu.oea de munte, din izYoare. Daad in
loca.litdtile situate pe dealuri 9i pe vdi ingute in regiutreasub_
lw
carpaticd, ca, 9i ttr unele legiuni din cimpie' alirnenterreacu
apd, potabild se face alin flntini, in maioritatea locelit5lilor so l u r i l .
iliu lun$ vdilor prineipale ln c,a,rs-au eonc'entnt intle_
prilrded hilustrialc alimentarea cu apd, se face prin conducf.
Ora8ul Ploietti 8e alimentaazi din plnza de api din pie- Ca pdtur.i superliciald a !cot4ei, aolul este utr prodrs
tri4urile {ronului de deieciie al PrthoYei, una alin prilci- rl sctitrtrii direct a apei, clfulei !i a yegetaliei asupm rocilor,
palele stalii ile pompa.rc sifirlntlu-8o la vest dc oi"aq' I* Crin- desfi4or*td pe o psdoaild mai mlrlt Baum*i pulin lndelungat5.
gr lui Bot. DiBpuera reliefDlni in trcpte !i alilerentirea pe yerticalb
a cotrditiilorclimaliceatrag dupl RLneo etajarea vogelaliei
Alinretrtarea cu apt industdslS a lntrcprin'lerilor utili-
:i o dilerntiroa soltrIrlor.Io judelul Pmboya solurilepreziorAl
ze z6lrt prezer\t' qi apa laoului I'iltino*8a. O p&It ilin apele o nare v*riotat, ale b zona cea mai lnaltd a Bucegilor plni,
- aeestui lac vor Ii utilizate It lulnitarce cnergiei electiee itr cimpir ale alivagsro ale la coDfluenla Pra,hovei cu Teleajenul
ale cdtre o mici hidrocentmli cu o putere itr8tal|td de ii cu Ialomita.
10 Mw. ln zona ile mnnte, aleasupm limiti piilu i, adich mai
Apele Pllehovei lndreptate pe Leaotu fi Iazu Uirilort nrB ale apmximativ 1 600-1 700 m, alatoritl condiliilor clima-
ca gi apele pifaielor de la nrerginee conuld de ilojectie'-stnt uli- li.r specifice itrdltimilor, cu temperattrri ici,zute, cu prioade
tizate ta irigarea unor mtti s[prifet legunrr(,{'le 3[dul plelungit d inghe!, cu precipitalii bogate !i cu yillturi puterni-
judelului, ea,reasigurd aprovizion,rP-* cu zarzavatu 'litra mrurr- ce, solul est,oform&t dintr-un orizolt subiire, bogat h subst&nte
orgarice carc ircce Bprbazl intr-trn orizont boget ln matefiale
;ipiului Ploieqti qi a altol localititi. Amen*jdrile limarelor provcnite ilin aleragregareati alterarca, rocilor. P in,lfimile
D; 'JliDqalalooilei au a,suti[ Yederealit irigaraunor tereouri 'le
Bucsgilorie 'mlilDe{te podzol bumiro-leri;lueial 8i Rol poilzoli.
:rgricole,cir qi pisnirultura. to acesFteultimtr dircc{ie aminl'io} feriiluvial. Io roDclcilo pajql,e alc Cirborei ti Munlilor Cmto-
giamenajarea unor eleqtela Azuga, Brebu, iltraqtii ile Jost iisu prilomini un 8ol bmn acid subaDil, poalzol humico-friilB-
Ptdielu, Ne,ne.iti Valea 6lioii. \ ial !i sohri bmne poalzolioe feriilu\riale, ia timp ce pe
Lac[rile 8i izYoarele slmte si[], utilizate in belneoterapie creast* Ciucaqului se alezyolti reldzine (-Adda Itedologicd, a
(Sl6nic, Telega' Poiana Cimpine' Tintot)' i&t unele l'ecuri sslr R. B. nonrAt ia. 1977\.
rluri aliD aprolierea rnarilor zo[e inalustriale serveso lo cnlec- la lD.dltimemai micd de 1800-1 ?00 nr, acolo unale
tarea rezialuurilor (de exomplu, laaudle ile la Cimpina qi pifiul t,Nnt6le mtrntilor slDt acoperito dc coyorDl forestier mei mult
62 Dtmbu). "Au rnai putin compact, so alrvoli, soluli bmne, bn e poalzo- 63