Sunteți pe pagina 1din 4

Dementa

Dementa este o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoanei
in cauza. Ea poate provoca probleme ale memoriei si ale gandirii si capacitatii de abstractizare.
De regula dementa se inrautateste cu timpul. Durata accentuarii simptomelor difera de la o
persoana la alta.

Unii oameni raman mult timp intr-o periaoda stationara. Altii au un ritm rapid de pierdere
a abilitatilor.

Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Acest lucru nu


inseamna ca toti oamenii fac dementa. Multe persoane varstnice nu vor face niciodata dementa.
In jurul varstei de 85 de ani, aproximativ 35 de persoane din 100 au dementa. Aceasta inseamna
ca 65 din 100 de persoane cu aceasta varsta nu au aceasta afectiune.

Cea mai frecventa cauza de dementa este dementa multi-infarct. Aceasta afectiune, care mai este
denumita si dementa vasculara, se dezvolta in cazul unui accident vascular cerebral in care se
blocheaza fluxul sanguin inspre anumite zone ale creierului. Pierderea functiilor mentale in cazul
unei demente multi-infarct nu poate fi redobandita, in schimb se poate preveni o noua afectare in
viitor, prin reducerea riscului de boli cardiovasculare.

Alte cauze frecvente de dementa care nu poate fi recuperata sunt:


- boala Parkinson o tulburare a miscarii; dementa apare la pana la 30 % din persoanele cu aceasta
afectiune
- dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu proteine (corpii Lewy) in
neuroni. Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare celor din boala Alzheimer sau celor
din boala Parkinson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi halucinatiile vizuale
- dementa fronto-temporala, in care simptomele principale ar putea fi modificari ale personalitatii
sau ale comportamentului
- traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei.
Cauze mai putin frecvente de dementa care nu poate fi recuperata cuprind:
- boala Huntington, care este o afectiune rara, mostenita
- leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor profunde ale substantei albe a creierului
- boala Binswanger, un tip de dementa vasculara care poate aparea la persoanele care au avut o
perioada indelungata o tensiune arteriala crescuta sau la persoanele cu rigidizare severa a
arterelor (ateroscleroza)
- boala Creutzfeldt-Jakob, o afectiune rara si fatala care distruge tesuturile creierului
- traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau boxului
- unele cazuri de scleroza multipla (SM) sau de scleroza laterala amiotrofica (SLA)
- atrofia multi-sistemica, un grup de afectiuni degenerative ale creierului care afecteaza vorbirea,
miscarile si functiile autonome
- infectii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul intr-un stadiu avansat. Antibioticele pot trata
in mod eficient sifilisul in orice stadiu, dar vatamarea cerebrala care a avut deja loc nu mai poate
fi recuperata.