Sunteți pe pagina 1din 14

METODE SI TEHNICI DE CUNOASTERE A

GRUPURILOR

Oamenii traiesc organizati in grupuri deoarece sunt fiinte sociale.


Un grup social reprezinta un ansamblu de indivizi intre care exista relatii
bine definite si in care fiecare individ are constiinta apartenentei la grup.
Membrii unui grup au o anumita structura, functioneaza dupa unele reguli
prestabilite, au interese comune si urmaresc realizarea unor scopuri
specifice, bine delimitate.
Metodele de investigatie a grupului sunt putine, iar acestea care
exista sunt, cele mai multe dintre ele, adaptari ale metodelor folosite
in studierea personalitatii individului. Psihologia de grup este diferita
de suma psihologiilor fiecarui individ ce ii apartine, de aceea se
simte nevoia unor modalitati noi, specializate, proprii cunoasterii
grupurilor.
Pedagogia este o munca ce necesita o activitate de grup. In acest
caz grupul are o dimensiune restransa (de la 2-3 persoane, la maxim 30
persoane), si este cunoscut in literatura de specialitate ca fiind un grup
mic. Intr-un astfel de grup oamenii simt nevoia unor atitudini de
receptivitate si prietenie. Pentru ca un grup scolar sa ajunga la atingerea
scopurilor, este necesar ca organizatorul si conducatorul acestuia sa aiba
informatii despre caracteristicile grupului, sa cunoasca deci psihologia sa.
Proprietatile grupurilor mici au fost analizate in foarte multe lucrari
de specialitate. Printre psihologii straini care au abordat aceasta tema se
numara: Robert F. Bales Interaction process analysis: a method for the
study of small groups; J. Piaget Traite de psichologie experimentale;
M.A. Bany, L.V. Johnson Dinamique des group et education. Le group-
classe ; J.L. Moreno Fondements de la sociometrie; Roger Mucchielli
La dinamique des groups; Edwin Hollander Principles and methods of
social psychology; Anne Ancelin-Schutzenberger Lobservation dans le
groupes de formation et therapie. Cateva exemple de autori romani care
au studiat problema grupurilor sociale sunt: Achim Mihu Sociometria.
Eseu critic; Pantelimon Golu Psihologie sociala; Ionescu Ion
Sociologia scolii; Radu Nicolae, Carmen Furtuna Psihologie sociala;
Dumitru Cristea Tratat de psihologie sociala.
Lucrarea Cunoasterea si activitatea grupurilor scolare, elaborata
de Mielu Zlate si Camelia Zlate ofera si ea o serie de metode si tehnici de
cercetare a grupurilor sociale, produse in psihologia de specialitate sau
imprumutate si adaptate de la stiintele invecinate.
Printre aceste metode se numara:
Autobiografia grupurilor
Observatia sistemica a grupurilor pe baza categoriilor informationale
Tehnica sociometrica
Determinarea personalitatii interpersonale
Profilul psihologic al grupurilor
Exista multe situatii in viata sociala in care este foarte utila
aplicarea metodelor de cunoastere a grupurilor, ca de exemplu:
1) Inceperea activitatii cu un grup necesita detinerea unor
informatii despre el. Intr-o astfel de situatie, daca un profesor cere detalii
elevilor referitoare la performantele sau la aspiratiile lor, el va obtine
caracteristici psihoindividuale, nu unele psihosociale. De aceea este foarte
necesara utilizarea metodelor autobiografiei si profilului psihologic al
grupului.
2) Aprecierea gradului de participare al fiecarui elev individual sau
a intregului grup la activitatea de seminar necesita utilizarea metodei
observatiei sistemice pe baza categoriilor interactionale elaborate de
Bales. Astfel se poate aprecia continutul si calitatea celor discutate,
numarul participantilor la discutii si felul in care s-au implicat ei in
rezolvarea problemelor ridicate.
3) Aprecierea eficientei grupului in functie de relatiile dintre
membrii acestuia, de atmosfera creata in grup , se poate face utilizand
tehnica sociometrica. Aceasta metoda analizeaza relatiile afectiv-
simpatice, deci relatiile de simpatie sau antipatie manifestate de membrii
grupului.
4) In situatiile de selectie sau promovare a oamenilor si in cele de
formare sau reconstituire a grupurilor sociale, este necesara luarea in
considerare a criteriilor de ordin psihologic si psihosocial , a trasaturilor
de personalitate, relatiilor din cadrul grupurilor si atmosfera de grup.
Stabilirea tipului de personalitate interpersonala al grupului poate fi de
mare folos in atingerea acestor obiective.
Rolul aplicarii metodelor de cunoastere a grupurilor sociale este
acela de a-l ajuta pe cercetatorul, organizatorul sau conducatorul unui

2
astfel de grup de a culege cat mai multe informatii referitoare la grupul in
cauza, de a intelege functionarea sa si a comportamentelor de grup. Daca
acesta reuseste sa atinga scopurile prezentate, va fi capabil sa anticipeze
cu usurinta evolutia viitoare a grupului.

1. Observaia

Reprezint metoda prim, fundamental n cunoaterea realitii.


Observaia tiinific distinge ntre:
a) Observaia structurat (cantitativ) - ce presupune o gril de
comportamente dinainte stabilite, ceea ce se observ, se include n gril.
Deci, lucreaz cu scheme urmrind testarea lor n condiii de via reale.
b) Observaia calitativ - presupune studierea din interior a
unei comuniti pe o perioada mai lung de timp la activitile ei, fr a
avea o gril sau un set de ipoteze specifice.
Caracteristicile relevante ale observaiei (n special cea
calitativ) sunt:
- nregistreaz comportamentul efectiv al oamenilor (ce spun
i ce fac);
- comportamentul este studiat in context natural;
- studiaz comportamentul obinuit al oamenilor;
- angajeaz i alte metode de cercetare.

2. Metoda sociometric

Initiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno,


originar din Romnia. El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a
realitatii sociale, si anume de relatiile interpersonale, acordnd o
importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora.
"Sociometria are ca obiect studiul matematic al proprietatilor psihologice
ale populatiilor "n cazul nostru tehnica sociometrica se ocupa cu studiul
relatiilor interpersonale, ndeosebi acelor relatii simpatetice care se
bazeaza pe atractii si respingeri ntre membrii colectivului. Se realizeaza
cu ajutorul unor formule si calcule matematice surprinderea unor
calitati/caracteristici relationale ale grupului de elevi.

Tehnicile sau metodele sociometrice reprezinta un ansamblu de


instrumente si procedee destinate sa nregistreze si sa masoare
configuratia si intensitatea relatiilor interpersonale din interiorul grupului

3
scolar. Sub aceasta denumire sunt incluse att instrumentele de culegere a
materialului faptic, ct si cele de prelucrare, interpretare sau prezentare a
materialului respectiv. De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoasterea
concreta a interactiunilor ce se stabilesc n cadrul colectivului de
elevi/studenti. Studiul sociometric are o tripla orientare: n primul rnd
cunoasterea de catre diriginte/comandant/psiholog a afinitatilor exprimate
de membri grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; n al
doilea rnd o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii n
grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea relatiilor si a
climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice.
Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot
determina:
- amplasamentul, statutul unui elev/student n cmpul relatiilor
interpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.),
- structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul
sau,
- diversele centre de influenta,
- perceptia grupului fata de un anumit membru,
- coeziunea de grup, etc.
Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra
microgrupului cercetat testul sociometric poate crea usor iluzia
instrumentului "ideal". Totusi trebuie atrasa atentia asupra unor limite
privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizeaza totalitatea
relatiilor interpersonale, ceea ce implica n mod obligatoriu corelarea lui
cu alte metode si tehnici de cercetare; criteriile testului sociometric trebuie
corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile preferintelor exprimate;
pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de
ntelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test;
cercetatorul trebuie sa dea dovada de delicatete si competenta
psihosociala, el este recomandabil a fi un observator participant care sa
creeze la elevi sentimentul utilitatii participarii lor la test, sa-i implice
personal.

Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a


testului sociometric precum si prezentarea rezultatelor va fi redata sub
forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea urmarita. Putem sa le
definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:
- testul sociometric;
- matricea sociometrica;
- indicii sociometrici;

4
- sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor);
- cadranele sociometrice;
- prezentarea n fata clasei/individual a rezultatelor.
Pentru a cunoate mai bine relaiile dintre membrii unui grup trebuie
parcurse mai multe etape:
- ntocmirea sociometric (membrii grupului sunt notai att pe
vertical ct i pe orizontal);
- calcularea indicilor sociometrici: care e locul poziiei ocupate de
fiecare individ: nsumarea pe orizontal a numrului de alegeri i
respingeri emise de fiecare elev d indicele de expansiune afectiv iar
nsumarea pe vertical a alegerilor i respingerilor primite de fiecare elev
d indicele de statut preferenial al subiectului prin aplicarea formulei A-
R/N-1
- ntocmirea sociogramei, adic a figurilor grafice care redau tipul i
sensul relaiilor existente n grup;
- calcularea indicelui de coeziune al grupului dup formula:
Cgr = Alegeri reciproce x 2/ N (N-1)6.

Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de


plecare n cunoasterea diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se
manifesta n colectiv. El ofera doar materialul brut n legatura cu aspectele
relationale ale elevului si ale grupului n totalitatea sa. Ulterior acest
material se va prelucra si numai pe baza celor rezultate vom putea
cunoaste aceste aspecte.

Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute n urma prelucrarii


sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde
de sinceritatea raspunsurilor la ntrebarile testului, sinceritate care la
rndul ei este determinata de felul n care a fost ntocmit testul si de
modul n care a fost aplicat.

Testul sociometric consta n formularea unor ntrebari prin intermediul


carora se solicita fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de
ceilalti colegi ai sai. Foarte important este ca ntrebarile sa aiba la baza
criterii atent alese, care sa fie n concordanta cu interesele, preocuparile si
aspiratiile tuturor elevilor, dar si cu interesele cercetarii. Este necesar sa li
se ofere elevilor suficiente motive pentru a raspunde ct mai sincer. n
cercetarea pe care am ntreprins-o am folosit un test sociometric cu 4
ntrebari solicitnd elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi pentru fiecare

5
ntrebare (vezi anexa 1- testul sociometric). Aceste ntrebari pot avea ca
referinta diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea timpului liber,
participarea la sarcini profesionale, cooperarea n cadrul echipei sportive,
etc. n cazul nostru ntrebarile nu s-au referit la un anume aspect, ci s-a
lasat un criteriu general, tocmai pentru a acorda libertate elevilor, pentru
ca acestia n raspunsurile lor sa nu fie restrictionati. La fiecare raspuns dat
s-a urmarit si motivatia deoarece din aceste motivatii se poate realiza ntr-
o oarecare masura evaluarea obiectiva a elevilor.

Etapele aplicarii testului sociometric:


a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:
- fiecare si va cunoaste mai bine locul n grup,
- n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele
interpersonale,
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si n structura formala a
grupului;
b) se obtine ncrederea subiectilor n caracterul confidential al
raspunsurilor la ntrebari;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu ntrebari ce urmeaza a
fi completate si se explica clar modul de completare;
d) se precizeaza caracteristicile situatiei:
- grupul n cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;
- sensul fiecarei ntrebari;
- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3
sau 5 raspunsuri n functie de marimea grupului;
- se explica faptul ca poate raspunde att ct corespunde
preferintelor sale dar sa nu depaseasca numarul maxim
indicat;
- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine
valorica, cel de pe locul nti sa fie cel mai preferat, iar
urmatorii n ordine descrescatoare;
- nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.

Testul sociometric se poate folosi ntr-o cercetare transversala pentru a


surprinde evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi
administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate ntre ele.
Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte i
diminueaza eficacitatea, subiectii orientndu-se mai mult dupa
raspunsurile anterioare, care sunt nca vii n memorie, dect dupa ceea ce

6
simt n momentul respectiv. De asemenea n cazul n care intervalele sunt
prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre
fenomene. Putem recomanda pe baza experientei reluarea testarii
sociometrice anual.

Matricea sociometrica

Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua


intrari, unde att pe verticala ct si pe orizontala sunt trecuti elevii din
colectivul respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite din
alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala perceptiile
pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.

Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic dect


unul de cunoastere. Ea faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute
pe care ni le ofera testul si asigura conditiile necesare pentru manipularea
si prelucrarea lor.

Pe verticala se trec n ordine, corespunzator fiecarui elev, cu


culoare rosie +3, +2, +1 puncte n dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu
culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte n dreptul colegilor respinsi,
nominalizati la ntrebarea a doua. Pe orizontala se trec perceptiile pozitive
reprezentate prin cercuri rosii si perceptiile negative reprezentate prin
cercuri albastre. Mai apoi n capetele de tabel ale matricii sociometrice se
calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si suma
perceptiilor pozitive/negative.

Primul coleg ales la prima ntrebare primeste +3 puncte, al doilea


+2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la ntrebarea a
doua primeste - 3 puncte, al doilea - 2 puncte, iar al treilea - 1 punct. Toti
cei trei nominalizati la ntrebarea a treia primesc nediferentiat un cerc
rosu, iar cei trei nominalizati la ntrebarea a patra primesc de asemenea
nediferentiat un cerc albastru (anexa 2).

Sociograma

Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi


sociograma care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din
interiorul colectivului. Ea scoate n evidenta printr-un mod grafic nu

7
numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale.
Aceste retele se cuantifica n sociograma prin diferite simboluri grafice.

Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective.


Primele nu sunt altceva dect un extras din sociograma colectiva si
prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu
ceilalti colegi.
O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni
legaturilor dintre molecule) sau sub forma "tinta" (relatiile sunt prezentate
n cadrul unui numar de cercuri concentrice). Numarul cercurilor din
care e formata "tinta" poate fi mai mic sau mai mare n functie de numarul
elevilor din clasa sau n functie de distanta sociometrica dintre elevi. Este
recomandat un numar de cercuri impar astfel nct cercul de nivel mediu
(de ex. cercul 4 din 7) este nivelul corespunzator statutului sociometric
nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare, n care se afla
elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund
nivelului de "neintegrare", n care se afla elevii cu punctaj total negativ.

Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat
n centrul cercului numarul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre
exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai mic cu att se departeaza mai
mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup

Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii


preferentiale ce se stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n
mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor.
Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sageata rosie B), iar
respingerile printr-o sageata albastra(A l alege pe B, adica A B).
Relatiile reciproce ne apar ca o linie(A l respinge pe B, adica A
continua dubla cu vrful spre ambele sensuri, n culoarea corespunzatoare.
Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, ct si aprecieri
calitative diverse n functie de: numarul alegerilor/respingerilor,
subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte
dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite
alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificatie dect
un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai
mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa
n raport cu pozitia subgrupului din care face parte n cadrul colectivului
clasei.

8
Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea de a prelucra si
interpreta relatiile interpersonale sub aspectul dinamicii lor n timp.
Comparnd datele ce figureaza n cadrane se pot desprinde o serie larga de
trasaturi ale colectivului ca ntreg. Observnd ponderea distributiei
elevilor n cadrane se pot cunoaste influentele si "constrngerile" pe care
colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul cadranelor surprinde
fenomenele sociale n intimitatea lor.

Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe


aspectele generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale
elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate n evidenta
partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul
psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea
fiecarui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod
realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile
negative.

3.Profilul psihosocial al grupului

Este o metoda de reprezentare grafica a rezultatelor unor masuratori


facute prin utilizarea diferitelor probe, fie pe un individ in parte, fie pe un
esantion de subiecti.
Cu ajutorul unor teste sau a altor modalitati, se determina nivelul de
dezvoltate al diferirelor capacitati psihice globale ale individului si a
elementelor componente ale acestora, ca de exemplu:
Gandirea rapiditatea, ritmul, flexibilitatea, creativitatea
Atentia stabilitatea, concentrarea, volumul, distributia, mobilitatea
Memoria rapiditatea intiparirii, trainicia pastrarii, exactitatea,
promptitudinea si completitudinea reactualizarii datelor memorate
Alte capacitati precum: imaginatia, afectivitatea, aptitudinile,
motricitatea, temperamentul, caracterul.
Fiecare caracteristica are in final o anumita valore. Daca se aseaza
toate aceste valori pe verticala, iar apoi sunt unite printr-o linie, se obtine
o figura asemanatoare siluetei umane. Din acest motiv metoda este numita
profil psihologic.
Aceasta metoda are menirea de a vizualiza performantele obtinute
de un individ, sau a unui grup la o serie de probe, avand si posibilitatea
compararii rezultatelor obtinute de o persoana in diferite perioade de timp,
sau a rezultatelor obtinute de diferiti indivizi la acelasi moment.

9
Se pot remarca doua puncte in profilul unui individ:
a) Puncte slabe care necesita interventii educative, remedieri sau
ameliorari.
b) Puncte forte elementele de sprijin in vederea desfasurarii unor
comportamente eficiente.
Pentru ca aceste trasaturi ale indivizilor sa fie convertibile la
trasaturi psihice ale unui grup, trebuie sa se tina cont de cateva aspecte ale
grupului:
1) Stabilirea unor particularitati ale grupului care urmeaza sa fie
masurate iar apoi vizualizate sub forma profilului. Alegerea acestor
particularitati se face in functie de scopul urmarit (daca se doreste aflarea
multor informatii, se vor utiliza majoritatea proprietatilor grupurilor mici;
daca se doreste caracterizarea grupului dupa proprietatile esentiale, se face
apel doar la o parte a lor).

Cele mai utilizate proprietati sunt:


Consensul (existenta atitudinilor asemanatoare in grup)
Conformismul ( respectarea normelor de grup)
Autoorganizarea (capacitatea grupului de a se organiza singur)
Coeziunea (unitatea grupului)
Eficienta (indeplinirea obiectivelor)
Autonomia (independenta)
Controlul (grupul ca mijloc de control a actiunii membrilor sai)
Stratificarea (ierarhizarea statutelor)
Permeabilitatea (acceptarea altor membri)
Flexibilitatea (de manifestare a comportamentelor variate)
Omogenitatea (similaritate psihologica si sociala a membrilor)
Tonul hedonic (placerea apartenentei la grup)
Intimitatea (apropierea psihologica intre oameni)
Forta (taria grupului)
Participarea (actionarea pentru grup)
Stabilitatea (persistenta in timp a grupului)
2) Alcatuirea unui chestionar care sa se adreseze grupului si care
sa contina proprietatile anterioare, dar transformate in intrebari. Se
recomanda ca aceste intrebari sa fie clare, concise, sa contina cuvinte
uzuale, pe intelesul tuturor, astfel incat sa permita elaborarea unor
raspunsuri care sa concorde cu realitatea. Cea mai des intalnita formulare
a intrebarilor este: In ce masura?

10
3) Este foarte necesara stabilirea unitatilor de masura a
proprietatilor respective. Cea mai utilizata este scara de atitudini de tip
Lickert (cu cinci intervale), care da posibilitatea evaluarii gradului in care
o anumita proprietate caracterizeaza grupul. Valorile scarii se pot
interpreta astfel:
- un punct caracteristica apare intr-o masura foarte mica
- doua puncte caracteristica e prezenta in mica masura
- trei puncte caracteristica exista intr-o oarecare masura
- patru puncte caracteristica e prezenta in mare masura
- cinci puncte caracteristica apare intr-o masura foarte mare
In realizarea profilului psihologic de grup este necesara urmarea etapelor:
a) Pregatirea grupului in vederealicarii chestionarului, care poate fi:
- o pregatire de continut in care se explica termenii dificili.
- o pregatire tehnica (organizatorica) in care se repartizeaza foile de
raspuns fiecarui individ chestionat si instruirea grupului subiectilor de a
raspunde la fiecare intrebare, notand in dreptul fiecareia numarul de
puncte acprdat.
b) Aplicarea chestionarului - poate fi lucru individual sau dictarea
fiecarei intrebari de catre cercetator si notarea raspunsului de catre
subiecti.
c) Construirea profilului psihosocial al grupului pe verticala sunt
notate proprietatile, iar pe orizontala cele cinci unitati. In dreptul fiecarei
proprietati se trec mediile rezultate de la toti membrii grupului. Unind
punctele, vom obtine profilul psihosocial al grupului.
Realizarea acestui profil poate oferi informatii despre grup, precum:
- indica orientarea generala (pozitiva su negativa) a proprietatilor
grupului social. Daca proprietatile sunt prezente in mare si foarte mare
masura, grupul este bine organizat si structurat; daca proprietatile apar
intr-o mica sau foarte mica masura, grupul este dezorganizat si conflictual.
- arata masura si gradul in care fiecare proprietate este dezvoltata in
grup, indicand ce caracteristica trebuie imbunatatita.
- arata cauzele probabile ale unei situatii de grup si unele efecte ce s-ar
putea obtine.

Profilul psihosocial al grupului este modalitatea prin care se poate


realiza o buna cunoastere a grupului, a caracteristicilor lui generale si
particulare. Cu ajutorul lui se pot lua decizii de ameliorare a unor
probleme aparute intre membrii grupului, rezolvarea acestora ducand la o
crestere a eficientei si o mai usoara atingere a obiectivelor comune. Este
inlesnita de asemenea si anticiparea functionalitatii viitoare a grupului.

11
4. Metoda biografic.

Manualul de psihologie de liceu consemneaz metoda biografic ca


fiind prin excelen evenimenial, concentrat pe succesiunea diferitelor
evenimente din viaa individului, surprinznd relaiile dintre cauz i efect
(dintre evenimentele scop i evenimentele mijloc). Variantele noi sunt
cunoscute sub numele de cauzometrie i cauzogram.
N.A.Loginova propune o nou variant a ei (a metodei biografice)
pornind de la concepia lui B.G.Ananiev asupra personalitii umane.
Metoda propune:
- prezentarea ntregului drum de via parcurs de individ;
- marcarea pe acest drum a momentelor semnificative care primesc sens n
raport cu ntregul.
Ca tehnici particulare sunt:
a) metodica "evenimente" - subiectul enumer i caracterizeaz
acele fapte ce le consider ca fiind evenimente n viaa sa;
b) metodica "impresie" - subiectul i reamintete acele episoade
din via care i-au provocat triri emoionale puternice;
c) metodica dispoziiei martorilor - se consult alte persoane aflate
n preajma celui cercetat (M. Zlate, 1994).

5. Fia psiho-pedagogic i valoarea ei pentru procesul


instructiv-educativ

Se atribuie denumirea de fis acelui instrument de lucru care


serveste organizrii si prezentrii informatiilor referitoare la o persoan,
privit n totalitatea sa, sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia.
Printr-o bun organizare a informatiei, fisa prezint un avantaj
deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp ndeplineste un rol de
directionare a activittii de cunoastere a persoanei.
Alturi de notiunea de fis se foloseste si notiunea de diagnostic
pedagogic, care se poate defini ca fiind forme de organizare a activittii de
cunoastere a elevului, destinat necesittilor actiunii pedagogice, adic
obiectivelor de formare a personalittii copilului, sub multitudinea
aspectelor sale: dezvoltarea fizic, dezvoltarea psihic, fond
informational, integrarea social.

12
Fisa destinat studiului individualittii elevului privit in
interdependenta factorilor n care se integreaz poate fi definit ca un
document cu valente practice care permite desfsurarea unei actiuni
programate, n scopul desvrsirii personalittii elevului prin intermediul
procesului de invtmnt. Eficienta nu trebuie cutat n valoarea analizei
psihologice sau pedagogice efectuate, ci n rolul ei de factor dinamizant al
procesului de nvtmnt.

Caracteristicile fisei psiho-pedagogice

Alctuirea fisei se sprijin pe cteva principii, dintre care


mentionm: considerarea unitar a personalittii copilului, cercetarea
variabileleor de personalitate n interdependenta lor, distingerea
caracterisiticilor dominante de personalitate, de mediu si de educatie,
abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare
aprocesului de formare a elevului.
Aceste principii, precum si metodele de studiere a trsturilor de
personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-
pedagogice:
-caracteristica de fis de concluzii, deoarece contine rezultatele
prelucrii informatiei, realizeaz cunoasterea prin trierea si ordonarea
datelor, exprim generalul si caracterisiticul din fapte;
-caracterul sintetic, priveste copilul multilateral: fiziologic, psihologic,
pedagogic si social,
-evidentiaz elementul caracteristic: scoate n relief ceea ce este
diferentiat de ceea ce este comun, ceea ce este permanent de ceea ce este
accidental, explic persoana prin dominantele sale psihologice,
pedagogice, sociologice.
-permite o prezentare dinamic, contine date din analiza procesului de
adaptare, integrare, familie, scoal, societate, urmreste copilul in
procesul de formare, sesiznd modul de cristalizare a anumitor trsturi,
explic structura psihologic prin interelatia dintre dominante si realizarea
copilului, prin factorii care intervin ( de sntate, de mediu, de
scolaritate).
-are un caracter directional: permite o actiune programat nn formarea
copilului, contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul
instructiv, educativ ct si datele referitoare la orientarea scolar si
profesional;
-are un caracter explicativ; este rezultatul actiunii de ntelegere a
copilului, contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite;

13
-are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului,
urmreste elevul in toate etapele de nvtmnt, se definitiveaz pe
parcurs.
-are un caracter de accesibilitate, poate fi completat si utilizat de orice
cadru didactic;
-prezint usurint n parcurgere: contine numai informatii utile,
evidentiaz elementele caracterisitice, prezint o anumit sistematizare a
datelor.
-constituie un document secret, comunicarea datelor se face cu grija de a
nu crea elevilor conditii de stres.

1. Doise Willem, Deschamp J. C., Psihologia social i


experimental, Iai, Ed.Polirom,1996,
2. Stnciulescu Elisabeta, Sociologia educaiei familiale, Iai,
Ed.Polirom,1997,
3. Zlate M., Psihologia social a grupurilor colare, Bucureti,
Ed.Pedagogic,1972,

14