Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
DIDACTICA SPECIALITATII
Coordonator, Cursant,
Lect. dr. ing. Costica NITUCA ARDELEANU D-tru Daniel
IASI 2008
CUPRINS
III. Bibliografie
I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului
didactic
Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze etapele si
modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie de ntrebari: Ce
voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut ?
Raspunsul la aceste ntrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina tehnica sau tehnologica presupune:
1. studiul programei scolare;
2. planificarea calendaristica;
3. proiectarea unitatilor de nvatare;
4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).
Obiectivele educationale sunt elementele cele mai importante n realizarea proiectarii didactice.Acestea
sunt precizate n programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca documente oficiale si obligatoriu de
parcurs. Profesorii trebuie sa aiba n vedere, n primul rnd, obiectivele care circumscriu trunchiului comun, partea
obligatorie a programei scolare si care va constitui temeiul realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat).
De asemenea, obiectivele trunchiului comun vor contribui la conturarea profilului de formare la sfrsitul
nvatamntului obligatoriu. Pe de alta parte, n functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei clase, cadrele
didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care contureaza curriculum extins, n cazurile claselor capabile
de performanta n anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline.
Reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienta
ntregului proces instructiv-educativ.
Proiectarea demersului evaluativ va avea n vedere momentul n care se realizeaza evaluare (la nceputul
procesului de predare-nvatare, pe parcursul derularii sale sau la sfrsitul demersului), dar si metodele si tehnicile
de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate asigurarea unui feed-back de
calitate att pentru elevi, ct si pentru cadrul didactic, care, pe baza prelucrarii informatiilor obtinute, si vor regla
modul de desfasurare a demersului didactic.
n privinta instrumentelor de evaluare se pun cteva ntrebari:
Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare,
pe care trebuie sa le realizeze elevii ?
Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii,
pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ?
Care este specificul colectivului de elevi pentru care mi propun evaluarea ?
Cnd si n ce scop evaluez ?
Pentru ce tipuri de evaluare optez ?
Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?
Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe ct mai variate,
astfel nct evaluarea sa fie ct mai obiectiva si relevanta ?
Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina
Eventualele blocaje constante n formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al fiecaruia
dintre ei ?
Raspunsul la aceste ntrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului nregistrat de elevi, atingndu-
se n aceste fel obiectivele propuse n programa scolara.
Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre profesor dupa o
lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe obiective/competente si nu mai trebuie
vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa ntr-o anumita perioada de timp. n acest sens, profesorul trebuie
sa aiba o vedere de ansamblu asupra ntregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele
disciplinelor nrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze demersul didactic,
tinnd seama de specificul elevilor carora li se adreseaza.
Lectura programelor scolare trebuie sa scoata n valoare relatiile care exista ntre obiectivele cadru
obiectivele de referinta - activitatile de nvatare - continuturi si modalitatile de evaluare.
Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza elementele programei
scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe parcursul unui an scolar. Planificarile
calendaristice pot fi:
anuale - se ntocmesc pe un an de studiu;
semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.
Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:
1. identificarea unitatilor de nvatare;
2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de nvatare;
3. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice - continuturi;
4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de nvatare.
Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la urmatoare rubricatie:
Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar___________
Planificare calendaristica
Semestrul I, II
Unitatea Obiective de
de referinta/ Continuturi Nr.de Sapt. Obs.
invatare Competente ore
specifice
1 2 3 4 5 6
Unitatea de nvatare________________________________________
Numarul de ore alocate_______
Continuturi Obiective de
referinta/ Activitati de invatare Resurse Evaluare
Competente
Specifice
1 2 3 4 5
I. 5. Proiectarea lectiei
Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleaza n cadrul unui
timp determinat, de obicei, o ora scolara.
Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape:
Obiectivele operationale indica efectele observabile la sfrsitul lectiei. Pentru a fi atinse, obiectivele de
referinta/competentele specifice din programa scolara, acestea sunt transpuse, la nivelul lectiei, n obiective
operationale a caror caracteristici sunt prezentate n cele ce urmeaza:
se exprima n functie de elev/clasa de elevi;
indica o modificare concreta de comportament;
descriu efecte observabile;
precizeaza conditii n care se manifesta comportamentul;
pot preciza nivelul realizarii.
3. Analiza resurselor.
Aceasta presupune:
a) analiza a resurselor umane:
particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia nvatarii, ritmul de nvatare);
competentele cadrului didactic (competente de baza ale cadrului didactic, competentele n
specialitate, psihopedagogice si metodice precum si competentele psihorelationale).
b) analiza a resurselor materiale:
mijloace de nvatamnt;
mediul de instruire;
timpul aferent desfasurarii lectiei.
Proiect de lectie
Unitatea de nvatare:___________________________________________________________________
Lectia: ______________________________________________________________________________
Tipul lectiei: _________________________________________________________________________________
Durata lectiei: _____________
Locul de desfasurare: _______________________________
Competenta specifica: _________________________________________________________________
Diagrama obiective-continuturi
Obiective/
Continuturi C1 C2 Cn
O1
O2
On
Mijloace de nvatamnt:
Bibliografie
[1] ________________________________________________________________________________________________________
C. Desfasurarea lectiei
D. Evaluarea cunostintelor
2. Diagrama obiective/itemi;
Cunostintele dobndite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. Este indicat ca la ntocmirea probelor de
evaluare sa se tina cont pe ct posibil de cerintele enumerate mai sus, astfel nct procesul de evaluare sa duca la
culegerea unor informatii ct mai utile n vederea luarii unor decizii ulterioare.
II. Proiectarea demersului didactic
ELECTRICITATE
Clasa a IX-a
VALORI SI ATITUDINI
SUGESTII METODOLOGICE
MATERIALE NECESARE
2
1 3
7. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
electrice;
Aplicatiile electricitatii
Proiectul unitatii de
nvatare
Unitatea de nvatare: Rezolvarea de peobleme
Numarul de ore alocate: 56 ore
Continuturi Obiective de
referinta/ Activitati de Resurse Evaluare
Competente invatare
Specifice
1 2 3 4 5
Generalitati Cunostinte generale despre
electricitate;
1. Ce sete
CS 1 Explicarea fenomenelor de
electricitatea; producere a electricitatii; Folii pentru Observarea
2. Campuri Caractrizarea campului electric: retroproiector; curenta;
definire, marimi caracteristice;
electrice,magnetice Caractrizarea campului magnetic: Retroproiector;
si electromagnetice; definire, marimi caracteristice;
3. Cum se produce Caractrizarea campului Manuale; Intrebari
electromagnetic: definire, marimi orale
electricitatea. CS 2 caracteristice; Tabla;
Surse electrice; Clasificarea surselor electrice
4. Marimi electrice (ideale si reale): Markere
- generatoare de current;
principale si - generatoare de tensiune;
unitati de masura; Producerea electricitatii prin
transformarea diferitelor forme de
5. Curentul continuu CS 3 energie
si curentul (chimica, mecanica);
alternative; Centrale electrice: clasificare,
constructie, functionare;
6. Scheme de legaturi Definirea si caracterizarea
electrice; marimilor electrice: (cantitatea de
7. Scurtcircuitul electricitate, curentul electric,
conductibilitatea si rezistenta
electric; electrica,
8. Efectele curentului Potentialul electric, legatura dintre
electric; tensiune, current si rezistenta,
caderea de tensiune, puterea
9. Cum se transporta electrica, energia electrica.
energia Curentul contunuu:definitie, mod
electrica. de producere;
Tipuri de current alternative.
Generarea curentului alternative;
Legarea in serie, paralel si
derivatie a componentelor unui
circuit electric
Definitia si producerea
scurtcircuitului electric;
Efectul termic; efectul chimic;
efectul magnetic;
Transformatoare electrice;
Linii electrice de transport si
distributie.
1 2 3 4 5
Planse;
Definirea notiunilor de: retea Observarea
Instalatii electrice electrica, instalatie electrica, circuit Stand cu curenta;
la electric, consummator electric, lucrari de
receptor electric; laborator
consumator Descrierea unei instalatiei electrice.
1. Generalitati; Parti componente. Receptoare de Intrebari
6. Bransamentul; Tablouri de distributie; lumina si de orale
Circuite de lumina; forta
7. Descrierea Circuite de forta; Lucrari
instalatiei electrice. Materiale electroizolante; scrise
Parti componente; Conductoare electrice (isolate, Tablouri de
neizolate); distributie
8. Materiale folosite Alegerea conductoarelor pentru
in instalatiile instalatiile interioare; Conductoare Activitati
Tuburi protectoare; practice de
electrice; electrice
Izolatoare; laborator
9. Diferite tipuri de Retele de distributie: descrierea Folii pentru
instalatii electrice; elemntelor structurale (stalpi, retroproiector;
aparate, tablouri de distributie,
6. Masuri de protectie contoare, materiale); Retroproiector;
impotriva Instalatii de lumina;
tensiunii Instalatii pentru circuite casnice; Manuale;
Protectia prin legarea la pamant;
7. Conditiile pe care Protectia prin legarea la nul; Tabla;
trebuie sa le Folosirea de tensiuni nepericuloase
indeplineasca Markere
instalatiile electrice
Planse; Observarea
curenta;
Aplicatiile Lampa electrica cu incandescenta; Stand cu
electricitatii Lampi fluorescente tubulare; lucrari de
Lampi electrice cu vapori de laborator
mercur de mare presiune si joasa Folii pentru Intrebari
8. Generalitati; presiune; retroproiector; orale
9. Aplicatiile efectului Aparate electrotehnice: clasificare,
termic; constructie, utilizare; Retroproiector; Lucrari
Casificarea masinilor electrice; scrise
10. Aplicatiile efectului Regimurile de functionare ale Manuale;
magnetic; masinilor electrice;
11. Aplicatiile Elemente galvanice; Tabla;
Acumulatoare electrice; Activitati
efectului chimic; Principalele marimi fotometrice si Markere practice de
12. Utilizarile energiei unitatilor lor de masura: (fluxul laborator
luminos, intensitatea luminoasa,
electrice iluminarea si legile ei, excitanta
marimi si luminoasa, luminanta, cantitatea
unitati de lumina, expunerea luminoasa)
fotometrice;
surse
electrice de
lumina;
corpuri de
iluminat
II. 4. Proiectul de lectie
Proiect de lectie
Diagrama obiective-continut:
Obiective/Continut C1 C2 C3
O1 X
O2 X
O3 X
O4 X
O5 X
O6 X
I2 -------2I,
ce se rqaspandesc in balonul de sticla.
- particulele de wolfram, condensate pe balon sau aflate in vecinatatea acestuia, la
temperaturi relative scazute (200gr.C) se combina cu atomii de iod,
W + 2I = WI2
rezultand iodura de wolfram volatila.
W + 2I =========== WI2
Delimiteaza in interiorul balonului doua zone de temperatura, separate de o suprafata
izoterma de circa 1300gr. C. In exteriorul acesteia sunt preponderente reactiile de
formare a iodurii de wolfram, fenomen ce inlatura depunerea metalului pe balonul lampii. In
interiorul suprafetei izoterme predomina reactiile de disociere, insotite de concentrarea
wolframului in zona filamentului.
D Desfasurarea lectiei:
Evenimentele T
i nstruirii i M
Continut/ m Activitatea profesorului Activitatea elevului in
Obiective p
1 2 3 4
Secventa 1 Face prezenta elevilor, noteaza elevii absenti n catalogul Raspund la ntrebarile puse de profesor, si C
organizatorica clasei; face observatii si recomandari, daca este cazul. nsusesc observatiile si recomandarile primate.
Verificarea 3 Prin sondaj, solicita caietele de teme. Cei solicitati prezinta caietele de teme. C
temelor Face aprecieri, corectari, unde este cazul. Ceilalti elevi asculta aprecierile si eventual si E
corecteaza raspuns urile n caietele de teme.
Obtinerea 5 Solicita un elev sa prezinte clasificarea lampilor electrice Elevul solicitat prezinta clasificare ceruta.
performantei cu incandescenta. Ceilalti elevi sunt atenti si intervin unde este
Solicita alti elevi din clasa sa defineasca parametrii cazul. C
fotometrici. De asemenea, elevii prezinta explicatiile ce li s-
aucerut.
Dirijarea Prezinta partile principale ale unei lampi electrice cu Observa schema facuta pe tabla.
nvatarii 14 incandescenta si rolu acestora. si noteaza n caiete schema si explicatiile E
C 2 O 3, O 4, Explica functionarea filamentului si prezinta proprietatile primite. O
O5 acestuia, materialele utilizate. Deduc mpreuna cu profesorul functionarea C
Explica modul de obtinere a lampilor electrice cu lampilor cu ciclu regenerative de iodi si noteaza E
incandescenta cu ciclu regenerative de iod si relatiile de calcul si reactiile chimice n caiete.
functionarea acestora.
1 2 3 4
Solicita un elev sa realizeze la tabla schema unei lampi
5 cu incandescenta normale.
Solicita alti elevi din clasa sa explice modul de Elevii solicitati realizeaza la tabla schemele
functionare a celor doua tipuri de lampi electrice cu cerute si le explica. C
Obtinerea incandescentat. Elevii solicitati suplimentar comenteaza si E
performantei Solicita clasa de elevi sa explice cum se regenereaza apreciaza raspunsurile colegilor verificati.
ionii de iod.. Restul clasei sunt solicitati
sa faca observatii sau completari pe marginea celor
discutate.
Asigurarea Prezinta din nou schemele oferind elevilor Corecteaza eventualele greseli din caietele de
2 notite.
FEED-BACK- posibilitatea sa-si corecteze schemele realizate, precum
ului si eventualele greseli facute. Retin aprecierile si explicatiile suplimetare. C
Apreciaza raspunsurile corecte. Ofera, daca este cazul,
explicatii suplimentare.
Fixarea si Prezinta, pe scurt, notiunile predate, punnd accent pe Elevii si nsusesc nca o data notiunile predate,
consolidarea notiunile mai dificile si reproiectnd foliile transparente. fixndu-le mai bine.
noilor Solicita elevilor sa raspunda la unele intrebari. Elevii raspund la intrebarile primite. C
cunostinte 5 Dup ace elevii au raspuns discuta mpreuna cu elevii Retin explicatiile suplimetare. Corecteaza E
Evaluarea raspunsurile acestorat. Corecteaza, daca este raspunsurile gresite.
performantei cazul, raspunsurile gresite.
Secventa
finala.
Aprecierea 2 Formuleaza aprecieri, observatii si recomandari. Retin aprecierile, observatiile si recomandarile. C
desfasurarii Apreciaza prin note raspunsurile elevilor motivndu-le.
lectiei si a
asimilarii
cunostintelor
2
0
22
C
CK
I
I M I a;
2
0
11
C
CA
I
I M aI
Eliminnd ntre cele patru ecuatii pe IC1, IC2 si IK rezulta:
1 2
02
1 aa
a
M
MII
I CG
A,
La tensiunile anodice inferioare celei de strapungere M=1 si curentul anodic are expresia: 1 2
02
1 aa
a
C G
A
II
I,
4 puncte;
6. A Anod;
K Catod
G Grila de comanda;
UAK Tensiunea aplicata ntre anod si catod;
IA Curentul care circula prin anod;
IK Curentul care circula prin catod;
IG Curentul injectat prin grila de comanda;
T1 Tranzistor bipolar de tip pnp;
T2 Tranzistor bipolar de tip npn;
a1, a2 Factori de transfer ai celor doua tranzistoare;
IB1 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T1.
IB2 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T2.
IC2 Curentul care cuircula prin colectorul tranzistorului T2.
2 puncte;
Din oficiu 1 punct.
Total 10 puncte = Nota 10.
III : Bibliografie
[6] Stanciu, M., Didactica postmoderna, Editura Universitatii Suceava, 2003.
[9] Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice, Editura Printech, 2003.
[12] Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996.
[30] Consiliul National pentru Curriculum Ghid Metodologic pentru aplicarea programelor scolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil
tehnic,
Editat de Aramis Print, 2002.