Bacteriile

Genul Salmonella poate produce gastroenterite acute cu:

diaree, febr, vom.Salmonella typhi este cea mai virulent specie
responsabil de febra tifoid. Aproximativ 200 de tipuri distincte
imunologic (serotipuri) de Salmonella sunt patogene la om i la
turmele de animale. Infeciile incruciate intre om i animale pot
apare via ap poluat.
Deversarea pe pmant a apei uzate, netratate, i utilizarea ei
pentru irigarea culturilor poate fi o surs de infecie. In Maroc, 33%
dintr-un grup care folosea o astfel de ap au fost infestai. Bieii sub
10 ani au fost cei mai afectai, probabil plcandu-le s se joace in
locuri unde erau deversate ape uzate netratate.
In mod curent, o cretere a rspandirii Salmonellei apare
datorit condiiilor moderne de via: producerea in masa a hranei
sau servirea mesei in comun. Salmonelele pot supravieui la o animit
distan in aval fa de surs. Concentraia mare de pescrui care se
hrnesc cu resturi primite baci i cocoarea lor pe rezervoarele de
ap duc la eliberarea unui mare numr de salmonele i streptococi
prin fecalele eliminate de acestia in apa rezervoarelor.
Shigella (S. dysenteriae i S. sonnei) produce o diaree acuta.
Agentul patogen pare a fi exclusiv asociat cu omul, fiind transmis prin
consumul de apa i hran contaminate cu fecale. Netratat, boala
poate produce moarte in 15% din cazuri.
Leptospiroza este o infecie acut a ficatului, rinichilor i
sistemului nervos central, boala fiind dat de un grup de 100 de
serotipuri de bacterii mobile, spiralate. Gazda primar este
reprezentat de roztoarele care conin parazitul localizat in rinichi.
Gazda secundar este omul care traverseaz sau inoat in apa
contaminat de urina roztorului.
Majoritatea cazurilor apar datorita rnilor tegumentare care
sunt expuse apei contaminate.
Boala Weil este o form de leptospiroz grav produs de
sistemele de canalizare sau raurile ce primesc eflueni unde se adun
obolanii. Simptomele aprute dup contactul cu apa infestat
trebuie raportate de urgena medicului. Boala poate fi fatal.
Gastroenteritele i diareea, in special, la copii mici pot fi
provocate de 4 grupe diferite i variate de serotipuri de Escherichia
coli. Majoritatea infeciilor urinare ale adulilor este de asemenea
provocat de E. coli, dei infecia urinar apare mai degrab prin
rspandirea de E.coli din propria flor intestinal, decat din
aprovizionarea cu ap.
Turitii aflai in concedii in strintate sufer adesea de diareea
cltorilor (rzbunarea lui Montezuma sau burta Delhi) care este
provocata de rase enterotoxogenice de E.coli sau serotipuri care
anterior n-au fost intalnite de ctre victime.
Pan in 1970, Campylobacter, s-a crezut c este cauza comun a
epidemiilor de infecii intestinale care mimeaz dizenteria dat de
Shigella. La copii d diareea cu vizibile fecale insangerate. Gazdele
naturale sunt psrile, in special psrile de curte. Boala poate s
existe la caini i pisici tinere.
Vibrio cholerae d holera (boal intestinal acut ce poate fi
letal in cateva ore de la atac). Agentul patogen triete in peretele
intestinal i produce o exotoxin proteic ce are 2 subuniti (A i B).
Subunitatea B se leag de receptorii de pe suprafaa celulelor
peretelui intestinal, in timp ce subunitatea A acioneaz ca un
imitator hormonal, fcand ca celulele s creasc secreia de ap i de
ioni de sodiu, bicarbonat i potasiu. Acest fluid prsete apoi corpul
ca o diaree de orez-ap, ce ajut la diseminarea bacteriei
producand i o puternic deshidratare, care netratat poate fi fatal.
Holera este sub control in rile unde este rspandit larg,
tratamentul apelor uzate, dar este frecvent in multe pri ale lumii
iar epidemiile apar cand au loc dezastre (foamete, cutremure,
inundaii). O epidemie de holer a avut loc in Peru in 1991 unde
provizia de ap potabil i deversarea apelor uzate nu au inut pasul
cu creterea populaiei. Epidemia a stopat turismul, in timp ce
exportul de fructe i vegetale a incetat.
ACEST LUCRU A COSTAT ECONOMIA PERULUI 1 BILION $ IN
DOAR 10 LUNI.
 COSTUL ECONOMIC TOTAL AL RII IN URMA EPIDEMIEI A FOST
MAI MARE DE TREI ORI DECAT INVESTIIILE DE IMBUNTIRE A
APROVIZIONRII CU AP SI A SALUBRIZRII DIN TIMPUL DECADELOR
ANTERIOARE.
Holera este frecvent in Bangladeshul suprapopulat i inundat.
Vibrionul este mai numeros in intestinul copepodelor ale cror
populaii sunt cele mai numeroase in planctonul care infloreste
primvara i toamna. Inflorirea planctonului e invariabil urmat de
epidemia de holer. Fierberea apei de but pentru a distruge
copepodele, cat i vibrionul, s-a dovedit a nu fi o soluie la indeman,
intrucat combustibilul este prea scump.
Populaia a constatat c filtrand apa de but prin patru straturi
de material de sari se inltur mai mult de 99% din bacterii, ceea ce
reduce drastic incidena bolii. Dac materialul este agat s se usuce
la soare, bacteriile prinse in el sunt ucise in 2 ore, iar sari-ul i-l pot
permite i cele mai srace familii.
Mycobacterium tuberculosis este responsabil de tuberculoz.
Transmisia prin ap nu pare a fi comun, dar aceasta, in parte poate
fi dat de timpul lung dintre infecie i apariia simptomelor, care fac
originea bolii greu de stabilit in orice incident particular.
Bacilul tuberculozei este capabil s supravieuiasc in ap timp
de numeroase sptmani.
Boala legionarilor este numit astfel, dup o epidemie din
Philadelphia din 1976, cand 183 de delegai dintr-o convenie militar
au cptat pneumonie iar 29 din ei au decedat. A fost nevoie de ase
luni de investigaii epidemiologice i microbiologice 16 pentru a gsi
agentul patogen, Legionella pneumophila, necunoscut anterior.
Legionelele exist natural in bli, dar varietile patogene
colonizeaz apa din aparatele de aer condiionat, din condensatoare,
duurile bilor i din alte dispozitive. Bacteria devine un patogen
oportunist cand minusculele picturi de ap infestate din aceste
surse sunt inhalate. Aceste bacterii pot supravieui i se pot
multiplica in protozoare amiboide, care apoi pot aciona ca vectori ai
bolii. Boala poate fi prevenit dac sistemele de ap din marile cldiri
sunt regulat curate. Acest lucru se face prin clorinarea continua a
apei i mentinerea temperaturii ei la peste 550 C. Aproape 1/3 din
cele 200 de cazuri diagnosticate in Marea Britanie au fost contractate
din strintate.