Sunteți pe pagina 1din 6

Colesterolul

Termenul provine din grecescul chole (bil) i stereos (solis) plus sufixul ol, fiind
identificat n calculii colesterolici n anul 1784.

Colesterolul (C27H46O) este un alcool organic, sterol, identificat n membrana celular i


n esuturile organismului i transportat n snge. Colesterolul este o substan nrudit cu
grsimile i care are un rol important n buna funcionare a organismului. El are n mod normal o
concentraie n snge de pn la 200-250 mg/dl.

Din punct de vedere biochimic este un compus aciclic a carui structura include un nucleu
ciclofenantrenic, o grupare hidroxil la C-3 si o catena hidrocarbonata ramificata atasata la pozitia
17 a inelului D.Este un lipid care are o foarte scazuta solubilitate in apa, la 25 C, limita de
solubilitate fiind de 0,2mg/100ml.Concentratia de colesterol in plasma oamenilor sanatosi are o
valoare dubla fata de cea a glucozei in sange.Este un derivat alcoolic care in combinatie cu acizii
grasi formeaza colesterolul esterificat.Colesterolul se gaseste in organism in stare libera sau
combinat cu acizii grasi (de aceea apare incadrat in categoria lipidelor),
In organism el provine din surse alimentare(untura, gabenus de ou, mezeluri, carne de
porc grasa etc), dar si din capacitatea anumitor tesuturi ca ficatut, instestinul, glandele
suprarenale, glandele sexuale, pielea, maduva osoasa si peretele arterial de a-l sintetiza.
Cand prin alimentatie nu se asigura valorile cantitatii suficiente, atunci biosinteza
colesterolului se intensifica, sinteza care se poate realiza in orice celula care dispune de un aparat
enzmatic corespunzator, dar in cea mai mare cantitate el este sintetizat in ficat si intestin
(aproximativ 95% in conditiile unei diete sarace in colesterol).
De remarcat este faptul ca captarea celulara a colesterolului din sange este invers
proportionala cu nivelul sintezei celulare a acestuia.Daca alimentatia nu este suficienta in
colesterol, sinteza sa la nivel tisular se amplifica., dar daca aportul nutritiv furnizeaza colesterol
din abundenta sau daca sinteza depaseste cotele normale, pentru a prevenii acumularea de
colesterol liber in celule care ar avea efect nociv asupra echilibrului biologic al acestora, el este
combinat cu acizii grasi ceea ce il face mai usor suportabil de catre tesuturi.
Dupa scaderea cantitatii de colesterol liber, el traverseaza procesul invers si se transforma
din esterificat in liber.
1
Colesterolul sintetizat in ficat asigura forma circulanta, iar cel elaborat in glandele
sexuale si suprarenale este utilizat la nivel local.
Nivelul plasmatic al colesterolului este determinat de factori ca alimentatie, sedentarism,
sex, fumat, varsta, stres etc.Ea se incadreaza intre anumite valori conform tabelului urmator:

Perioada de Colesterolemia(mg/100ml) Lipidemia(mg/100ml)


varsta
<19 120-170 600-640
20-29 130-180 600-650
30-39 130-190 600-660
40-49 130-220 610-680
50-59 140-235 620-720
>60 140-250 640-780
La femeile aflate la menopauza cantitatea de colesterol creste datorita lipsei hormonului
estrogen.
In sange aproape tot colesterolul se gaseste in compozitia lipoproteinelor(forma
circulanta a lipidelor care inglobeaza alaturi de colesterol, proteine si grasimi).

Termenul de colesterol sanguin se refer de fapt la 2 tipuri de lipide:

LDL (low density lipoproteine) lipoproteine cu densitate mic aa numitul colesterol


ru
HDL (high density lipoproteine) lipoproteine cu densitate mare

Totalul de colesterol din sange se compune din colesterol LDL si colesterol HDL.
Valorile mari de LDL sunt considerate drept "rele", pentru ca LDL-ul se depune in artere si
duce la arterioscleroza.
Valorile mari de HDL sunt considerate in schimb, drept "bune", pentru ca HDL-ul combate
depunerile de calcar pe peretii vaselor. Cand valoarea totala a colesterolului depaseste 200 mg/dl,
medicul e dator sa masoare separat valorile LDL-ului si ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect
riscul instalarii arteriosclerozei.
Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl este considerat crescut, iar cel de peste 190 de
mg/dl, ca periculos.
Valorile HDL-ului sunt considerate prea scazute, cand coboara sub 40 mg/dl.

De ce depinde marimea valorii colesterolului?


Continutul in colesterol al hranei pe care o consumam influenteaza doar in mica masura valoarea
grasimii din sange. Zilnic, absorbim cam 0,5 grame, ceea ce inseamna 20-30 de procente de
colesterol in sange. Ficatul tolereaza fara probleme o cantitate zilnica de 1 pana la 2 grame de
colesterol. Productia de colesterol este programata prin gene. O valoare inalta a lui este, deci, in
mare masura innascuta, dar sporeste sensibil prin supragreutate, lipsa miscarii si diabet. Cu toate
astea, exista si sportivi supli, care nu mananca aproape deloc alimente grase si totusi prezinta
valori ridicate ale colesterolului.

Riscul unui nivel ridicat de colesterol


Colesterolul poate sa patrunda in peretii arterelor, unde de-a lungul timpului formeaza
adevarate depozite. Asa apar asa-numitele "placi" de grasime (aterom), care se pot rupe brusc si
pot in funda arterele. Asta e riscul ce face asa de periculoasa prezenta in exces a colesterolului.
Urmarile pot fi fatale: infarct cardiac, atac cerebral, tulburari acute de circulatie a sangelui in
picioare. Inchiderea brusca a arterelor coronariene poate sa duca la moartea inimii.
In mod frecvent, peretii vaselor de sange, modificati datorita colesterolului, au si depuneri de
calcar, ceea ce duce la sclerozarea vaselor (arterioscleroza). Fumatul, hipertensiunea si diabetul
agraveaza acest proces si sporesc riscul unor complicatii in functionarea vaselor de sange.

Rolul colesterolului in organism

El indeplineste multiple roluri la nivelul organismului , motiv pentru care prezenta sa este
indispensabila in ciclurile biologice.Plecand de la colesterol se elaboreaza o serie de substante
cum ar fi hormoni sexuali, corticosuprarenali, vitamina D3 si acizi biliari. Deasemenea participa
si la realizarea structurii membranei celulare si a lipoproteinelor.
Am sa fac referire la faptul ca colesterolul dirijeaza procesele de transport de o parte si de
alta a membranelor celulare in a caror structura intra.El reprezinta 25% din totalul grasimilor care
se gasesc in membranele biologice.
3
Prin intermediul sau se confera acestora caracter de stabilitate si de permeabilitate selectiva
fata de diversi componenti din mediul intra- sau extracelular.El participa la captarea si inglobarea
particulelor straine(microbi, molecule mari).Acest fenomen se intalneste cu precadere la nivelul
leucocitelor cunoscute pentru apararea antiinfectioasa.El contribuie deasemenea si la deplasarea
celulelor mobile.Daca concentratia lui creste, membrana se rigidizeaza iar miscarile sunt
ingreunate asigurand protectia celulelor fragile.

Afectiuni cauzate de colesterol

Exista 2 probleme care pot sa apara la nivelul peretilor vaselor sanguine:

Arteroscleroza (Ateroscleroza) prin depunerea de colestrol pe pereti si strangularea fluxului


sanguin rezultand afectarea inimii care se poate manifesta prin: cardiopatie ischemica,
angina pectorala, infarct miocardic, hemoragie cerebral, arteriopatia membrelor
inferioare
Arterioscleroza prin depunerea de calciu, fibrina, metale grele si minerale pe peretii vaselor
sanguine rezultand in "intarirea arterelor' si fragilizarea vaselor snguine cu riscul ruperii
acestora si declansarea unui accident vascular.

In majoritatea cazurilor depunerile de colesterol coexista cu depunerile de calciu si este


necesar eliminarea lor totala

Bolile coronariene

Cand in organism se acumuleaza prea mult colesterol se formeaza niste placi (depozite groase
si dure) la nivelul arterelor, ducand la ingustarea spatiului prin care trebuie sa circule sangele
catre inima. In timp, aceste placi determina aparitia aterosclerozei (intarirea arterelor),
principala cauza a bolilor cardiace.
Cand la inima nu mai ajunge suficient oxigen incep sa apara durerile toracice, denumite
angina. Daca o anumita portiune a inimii nu mai este irigata, datorita blocarii complete a unei
artere coronare, apare infarctul miocardic. Acesta este, de obicei, determinat de blocarea
brusca a unei artere anterior ingustate de catre un tromb (cheag de sange).
4

CONCLUZII

Insa concluzia trasa de multi medici naturisti este ca valoarea mare a colesterolului este
nesemnificativa atata timp ca nu se depune pe peretii arteriali ( depunere care rezulta in cresterea
tensiunii arteriale).
In consecinta sunt bolnavi de ateroscleroza caret toata viata lor au avut colesterolul in limite
normale. Exista si reversul, adica persoane cu valori mari ale colesterolului dar care nu prezinta
insa nici o depunere pe artere.
5