Sunteți pe pagina 1din 2
"= In timp ce se pronun{a repede sunetul d — logopedul loveste limba cu degetul dr-stg. man of ro perioada copilul va trebui si exerseze inlocuirea in cuvinte a sunetului r cu d, abia apoi la pronuntarea semantic a sunetului r, Corectarea rinolalici Rinolalia este de doua feluri: organici si functionali: + deschisi - inchisa = mixté Corectarea rinolalici deschise)se realizeaza prin: ~ exercifii 48 inchidere a orificinlui faringo-nazal si exercitii pt. dezvoltarea mobilitaii valului palatin = prin exercifii de respiratie, expirafie, pt. dezvoltarea auzului fonematic = prin exercitii de emitere corecti a sunetelor = exercifi pt. diminuarea nazaliti Cele mai mari prableme de nollie le pun paltoalig unde sunt necesareexerstipreoperatorigBupi ce se realizeazi plastia, éxereifiile sunt aseminatoare cu cele pt. rinolalia functional deschis’. Activitatea preoperatorie vizeazai dezvoltarea limbajuluis urmarindu-se formarea corecti a bazei de articu- lare prin excluderea mecanic’ a cavitafii nazale. Exettifiile se realizeazd prin strangerea narinelor (pens nazali) urmarindu-se ca 0 activare natural a sfincterului velofaringian reglindu-se-inchiderea si deschiderea sa se realizeaz si cu pronuntarea unor sunete 5i apoi cuvinte (findnd logopatul de nas). ind operatia se realizeaza inainte ca subiectul si devina constient de defectul respectiv 51 inainte de a se consolida automatismele acustico-motorii defectuoase, sansele sunt mai mari ca acesta si se dezvolte armonios fizie, social, psihic, si dezvolte un limbaj normal. Rolul hotaritor in vorbirea corecti revine exercitiilor postoperatorii, deoarece chiar dacd operatia a reusit complet, valu! palatin riméne rigid, pujin mobil, fiind necesara invatarea copilului pt. a inchide voluntar valul palatin. Exercitii: Se efeetueaz in fata oglinzii: cAscatul gurii — observand mhigeaile faringelui si valului: si simtind intinderea, relaxarea muschilor. «© Exercifii de deglutiie cu nasul strns — prin masticare, inghitite ~ s& nu se piarda aer pe nas. © Exercifii de masaj mecanic (rinolalie disartrica) — cu degetul se maseaza valul palatin « Exercifii de gargard © Exercifii de inspit, inchiderea gurii, astuparea narinelor cu incereare de evacuare a aerului alicmativ pe cale orali i pe cale nazali — subiectul trebuie si simt un pocnet in urechi si aerul cevacuat cu zgomot si se constientizeaza si miseatile ‘+ Exercifii de suflat puternic intr-un tub de cauciue, furtun inchis 1a capatul inferior ~ va simfi presiunea aerului care vine inapoi — asta dac’ invafé si dirijeze corect aerul pe gurd ~ exersare. « Exercitii de respiratie in general ~urmairea dirijarit aerulyi pe gurdi— numai pe gurd = umflarea unui balon cu narinele strinse la inceput, cénd nifmai are nevoie si stringi narinele $i reuseste si umfle balonul — atunci cénd a invajat si respire coféct pe gura - si deplaseze diferite obiecte prin suflat ‘ = siisufle in instrumente dowerftat * fon rut jiouke = slisufle baloane de stipun © Exercifii pt. reglarea ritmului respirator = suflarea cu paiul fntr-un pahar cu apa - und& ~ val uragan ~ furtund stingerea unei luméndi de la anumite distanje ~ emiterea de sunete intr-o anumitd ordine - vocale, consoane are participa valu su rren{iere/sesizare a timbrului corect (se pronunfé sunete cu nasul pensat gi si nu nd acesta e pensat) iene, labiale — pt. tonus; copilul trebuie si invefe s& fact constient si put chiar si le exagereze, Je emise corect (cand pronunta gresit si cand pronunt& de vocalizare a sunetelor si inregistrarea lor: aaaaa, ce se objine coordonarea organelor de corectare propriu-zise se realizeazi dupa i i i. palatin cu migcarile celorlalte organe in special coordonarea migedrilor valli — deoarece in acea tulburare are loc o asiner; je, dar ealonarea Invatarit terea lor, Ordinea este: mairind dirijarea aerului pe gur’ i) 4 (cu oglinda sub nas) -azi— aceeasi pozitie a organelor — la aceste sunete vibreaz narinele le: c, g numai dupa ce se pronunta corect t sid, ta t, ti, da, de, di, ba, be, bi ~ siflante: s, 2 = suieratoare: §, j - africate nd& pt. corectarea suffului nazal’~ asocierea unei vocale cu sunetul p si inchiderea bruscé si puterica a Tp, op Cone mei oR) — dcomre pees ae buzelor ‘antreneazi o mai viguroasd inchidere a faringelui si o crestete a dural palatin Pentru diminuarea nazonirii (S.B.M,) = recomanda pronunfarea rapida a unor combin: sps, sls, sf, sms, sbs, $e = deoarece sunetele siflante, suieritoare combinate cu cele ocluzive (b, ¢, d..) faciliteazd ridicarea prelungitd a valului palatin, . Pentru a preintimpina contaminarea nazali a sunetelor orale: ulare a sunetelor orale impreund cu cele nazale; aceasti situafie poate si jn care sunetele orale sunt invecinate cu cele nazale (sunetul nazal face ¢a si in efectuarea pronunt consonantice cu alte sunete ex: sbs, ses, sas, sps, scs, - dac& un sunet oral este urmat de cel nazal ~ valul pal = se fac exercifi pe silabe = a:pauz3 me pauzi m la inceput cu pensarea nasului