TULBURRILE DE FLUX MENSTRUAL

DEFINIIE: fluxul menstrual este un fenomen fiziologic ciclic, caracteristic

perioadei de maturaie sexual a femeii de la pubertate pan la menopauz.
Menstruaia apare ciclic, la 28-30 zile in medie, are o durat de 4-6 zile, iar pierderea
de sange este intre 25 i 80 ml.
DIAGNOSTICUL POZITIV al tulburrilor de flux menstrual se face dup o
anamnez minuioas, examen clinic i investigaii paraclinice.
CLASIFICARE: clasic, tulburrile de flux menstrual pot fi imprite in tulburri de
flux menstrual prin insuficien i tulburri de flux menstrual prin exces.

TULBURRI DE FLUX MENSTRUAL PRIN INSUFICIEN

Amenoreea
Definiie: amenoreea este absena fluxului menstrual; poate fi primar sau secundar,
dup cum se manifest la pubertate (practic nu se instaleaz menarha) sau survine la o femeie
anterior menstruat normal.
Amenoreea primar
Amenoreea este considerat primar in cazul in care menstruaia nu apare pan la
varsta de 18 ani.
Cand menstruaia apare la varsta de 17-18 ani, se consider a fi o pubertate intarziat.
Trebuie fcut distincie intre amenoreea adevrat i amenoreea fals sau criptomenoree.
In criptomenoree, menstruaia nu se exteriorizeaz din cauza unui obstacol mecanic de
la nivelul colului, vaginului sau vulvei. Acumularea in timp a sangelui menstrual la nivelul
uterului i vaginului determin hematometrie i hematocolpos.
Cel mai frecvent, amenoreea primar are la baz o cauz organic care perturb
funcionalitatea la unul din nivelele sistemului hipotalamo-hipofizo-ovarian sau uterin. Astfel
deosebim urmtoarele forme de amenoree primar:
-amenoreea primar de origine uterin
-amenoreea primar de origine ovarian
-amenoreea primar de origine hipofizar
-amenoreea primar de origine hipotalamic
Amenoreea primar de origine uterin.
Aproximativ 20% din pacientele cu amenoree primar i cariotip 46 XX prezint
anomalii congenitale de dezvoltare a canalelor mlleriene:
- absena uterului i vaginului (in sindromul Rokitanski-Kster-Hauser),
 - sept vaginal transversal
- sau himen imperforat (criptomenoree cu hematocolpos).
8-10% dintre cazurile cu amenoree primar, care prezint fenotip feminin i organe
genitale externe de aspect normal i au cariotip 46 XY, intr in categoria sindromului de
testicul feminizat.
Alt cauz de amenoree primar de origine uterin este metroza de receptivitate, in
care se intalnete o lips de receptivitate a mucoasei uterine la hormonii estrogeni secretai
normal.
Amenoreea primar uterin mai poate fi intalnit in: hipoplazia uterin, pseudo-
herma-froditismul feminin prin hiperplazie suprarenal, mixedemul congenital, diabetul
zaharat infantil, peritonita TBC din copilrie i pubertate, sinechia uterin de cauz TBC,
subnutriie i carene vitaminice majore.
Amenoreea primar de origine ovarian
Marea majoritate a cazurilor cu amenoree primar de origine ovarian i fenotip
feminin prezint defect cromozomial legat de sex ca in sindromul Turner (cariotip XO,
nanism, gat scurt, cubitus valgus, coarctaie de aort, rinichi in potcoav).
n cazuri mai rare se pot intalni: disgenezie gonadic pur, disgenezie gonadic mixt,
pseudo-hermafroditism masculin, absena congenital a ovarelor (agenezia gonadal),
mozaicism cromozomial X.
Amenoreea primar de origine hipofizar se intalnete in caz de insuficien hipofizar,
consecin a hipopituitarismului constituional sau dobandit (nanism hipofizar).
Amenoreea primar de origine hipotalamic apare ca simptom constant in:
-sindromul adipozogenital (Babinski-Frohlich, de natur tumoral, care induce
hipogonadism hipotalamic i obezitate),
-sindromul Lawrence-Moon-Biedl,
-tumori hipotalamice,
-meningit in copilrie.
Amenoreea primar psihogen se datoreaz:
-traumelor psihice,
-stresului prelungit,
-emoiilor intense asociate cu subalimentaia (amenoreea de lagr).
Diagnosticul amenoreei primare
n precizarea diagnosticului de amenoree primar, de mare importan sunt:
 -anameza, insistand asupra: antecedentelor heredo-colaterale (dezvoltare somatic,
caractere sexuale primare i secundare, varsta menarhei la mam, surori i ascendena
feminin), antecedentelor personale;
-examenul clinic: dezvoltarea caracterelor sexuale primare i secundare, dezvoltare
somatic;
-examenul ginecologic, inclusiv tueu vaginal;
-examinrile paraclinice: radiografia eii turceti, laparoscopie, examenul fundului
de ochi, examenul campului vizual, determinarea cariotipului, urografie intravenoas, biopsie
gonadic.
Pentru diagnosticul diferenial intre cazurile cu sindrom de ovar rezistent la testele de
stimulare i cele cu disgenezie gonadic este necesar biopsia gonadic.
Amenoreea secundar
In aceast categorie intr femeile al cror ciclu menstrual este suprimat peste 2-3 luni,
dup o perioad de cicluri menstruale normale. Amenoreea secundar poate fi fiziologic sau
patologic.
amenoreea secundar fiziologic poate fi intalnit in: pubertate, sarcin, menopauz
i pan la 18 luni de la natere.
amenoreea secundar patologic: prezentarea acestei forme de amenoree se bazeaz
pe corelaia funcional cortico-hipotalamo-hipofizo-ovarianuterin, a crei perturbare poate
determina amenoreea.
amenoreea secundar de origine uterin se intalnete in alterri anatomice i
funcionale ale uterului: histerectomie, sinechii uterine posttraumatice (sindrom Asherman),
dup nateri, avorturi, chiuretaje, miometrectomii, endometrite (mai ales in endometrita
TBC),iradiere.
Amenoreea de cauz uterin se intalnete i in situaiile date de covalescena
cicatriceal a colului uterin, care poate aprea: postpartum, postabortum, dup diatermo-
coagulare sau sutur.; in aceste cazuri se instaleaz hematometria.
Metroza de receptivitate este frecvent una dintre cauzele amenoreei secundare prin
tulburri profunde ale metabolismului tisular de cauze multiple: mecanice, inflamatorii,
traume psihice.
amenoreea secundar de origine ovarian se intalnete in caz de absen sau
funcionalitate anormal a ovarelor: lipsa steroidogenezei ovariene se intalnete in caz de
castrare chirurgical sau radiologic; steroidogeneza anormal mai poate aprea in:
preclimacteriu, chisturi ovariene, tumori ovariene cu celule granuloase (hiperestrogenism),
arhenoblastom, tumori cu celule tecale, tumori cu celule lipoide, sindrom Stein-Leventhal
(hiperandrogenism), menopauz precoce, inflamaii pelviene severe cu implicarea ovarelor,
ovarita posturlian bilateral (hipoestrogenism).
amenoreea secundar de origine hipofizar se intalnete in caz de secreie
insuficient de hormoni gonadotropi; cauzele secreiei hormonale inadecvate pot fi hipofizare
sau extrahipofizare.
ntre cauzele cu leziuni hipofizare menionm:leziuni inflamatorii (abcese, meningit,
arahnoidit, tuberculoz, sifilis), tumori hipofizare (sindrom Forbes-Albright, adenom bazofil,
adenom cromofob), tromboze i embolii ale sistemului port hipofizar (sindrom Sheehan,
sindrom Simmonds, sindrom Chiari-Frommel).
Cauzele extrahipofizare productoare de amenoree secundar pot fi:
craniofaringiomul, boala Basedow, mixedemul, hiperplazia corticosuprarenal catigat,
tumori suprarenale, insuficien suprarenal, administrare de clorpromazin sau meprobamat.
amenoreea secundar de origine hipotalamic apare mai frecvent dup traume
psihice, fiind denumit i amenoree psihogen i poate fi cauzat de: emoii puternice, fric,
schimbri de clim, anorexie mental, sarcin imaginar.
Amenoreea secundar hipotalamic mai poate fi intalnit in caz de: obezitate marcat,
malnutriie, diabet zaharat, tuberculoz, nefrit, artrit reumatoid sau efort fizic intens.
Diagnosticul amenoreei secundare
n precizarea diagnosticului de form clinic de amenoree secundar ne bazm pe
anamnez, examen clinic i examene paraclinice.
n primul rand trebuie exclus o eventual sarcin prin examen clinic, teste biologice
sau imunologice de sarcin sau prin examen ecografic.
n al doilea rand trebuie exclus amenoreea iatrogen, urmare a unor manopere
terapeutice sau diagnostice:
Cand debutul amenoreei urmeaz postpartum, postabortum sau dup un chiuretaj,
suspectm amenoree de cauz uterin, pentru confirmarea diagnosticului recurgem la:
histerometrie, histeroscopie i histerosalpingo- grafie.
n tumorile ovariene, androstendionul seric este foarte crescut; se mai impun: urografie
intravenoas, arteriografie, pneumoperitoneu (pentru patologia suprarenal) i laparoscopie, in
patologia ovarian.
In diagnosticul diferenial al amenoreei secundare, de mare utilitate practic este
testul la Progesteron, ce const din administrarea a 20 mg Progesteron pe zi (2 x 1 tb
Medroxiprogesteron sau Duphaston ), timp de 5 zile:
 -testul este pozitiv dac apare menstruaia in cel mult 4-5 zile de la terminarea
tratamentului i indic:
1. receptivitate uterin;
2. endometru proliferativ;
3. funcionalitate ovarian: estrogeni prezeni, Isecreie bazal de FSH i LH, lipsa
peak-urilor ciclice de LH (amenoree anovulatorie);
n toate cazurile de test pozitiv se impune dozarea prolactinei intrucat proba
terapeutic cu Progesteron este pozitiv i in caz de hiperprolactinemie, care poate masca o
tumor hipofizar.
-testul negativ sugereaz: sinechie uterin, metroz de receptivitate, insuficien
ovarian sau tulburri severe hipotalamohipofizare.
n aceast situaie se indic in continuare un tratament cu estrogeni (0,650 mg
estrogeni pe zi), timp de 21 de zile, urmat de 20 mg medroxiprogesteron pe zi, timp de 5 zile
(ciclul artificial); declanarea hemoragiei uterine are semnificaia unei insuficiene ovariene
globale sau a unei tulburri hipotalamo-hipofizare.
Tranarea diagnosticului se obine prin dozarea FSH-ului plasmatic: FSH-ul
plasmatic este crescut in cazul insuficienei ovariene i sczut in cazuri de tulburri
hipotalamo-hipofizare.
Cand suspectm o patologie hipotalamo-hipofizar, trebuie exclus un proces tumoral.
Lipsa hemoragiei uterine, dup ciclu artificial, denot sinechie uterin sau metroz de
receptivitate.
In stabilirea diagnosticului etiologic al amenoreei secundare se impun:
-testarea funciei tiroidiene i
-excluderea bolilor de sistem, a bolilor cronice grave, a bolilor endocrino-metabolice i
a patologiei imunitare.
Tratamentul amenoreei secundare
In sinechia uterin se practic cura chirurgical, prin dilatare cu dilatatoarele Hegar
sau prin intervenie histeroscopic, dup care se aplic un dispozitiv intrauterin pentru
evitarea recidivei.
Metroza de receptivitate este slab influenat terapeutic (fizioterapie, balneoterapie,
psihoterapie).
n menopauza precoce se aplic ciclu artificial (0,625 mg Estradiol pe zi, timp de 21
de zile, + 20 mg Medroxiprogesteron in zilele 21-26 ale ciclului sau, mai simplu, preparate de
substituie: Climen, CycloProgynova, Femoston).
 Cand amenoreea este anovulatorie, administrm doar 20 mg Medroxiprogesteron pe zi
in zilele 21-27 ale ciclului
1. ovulaia poate fi indus prin tratament cu Clomifen in doze de 50 mg pe zi timp de 5
zile.
2. in caz de eec terapeutic cu Clomifen, se recomand Humegon (HMG) pan la
maturaia folicular (150 u.i. LH/zi), iar dup maturaia folicular se administreaz HCG in
doza de 5000-10.000 u.i./zi.
La bolnavele cu hiperprolactinemie se aplic tratament cu bromcriptin (Parlodel, 5
mg pe zi); prin scderea nivelului seric de prolactin, se obine normalizarea gonadotrofinelor
din ser, dispariia galactoreei i apariia menstruaiei.
Cand se constat o tumor prolactino-secretant, se intervine chirurgical sau cu
iradiere.
n amenoreea psihogen se recomand: eliminarea factorilor stressani, psihoterapie i
realimentare progresiv cu suficient aport proteic.
n distrofia micropolichistic a ovarelor se recomand progestative de sintez 10 zile
pe lun, din ziua a 16-a a ciclului (10 mg medroxiprogesteron pe zi), sau blocarea ovulaiei cu
estro-progestative coninand cyproteron acetat (Diane).
n amenoreea secundar care insoete boli generale sau boli endocrinometabolice
se aplic in primul rand tratamentul bolii respective.
n obezitate se incepe tratamentul printr-o cur de slbire (regim alimentar mixt de
1000 de calorii pe zi), cu care se poate obine o scdere ponderal de 12-15 kg in 3 luni; dup
slbire, ciclurile menstruale se reinstaleaz decele mai multe ori.

Hipomenoreea
Definiie: const dintr-o reducere a cantitii de sange menstrual, durata fluxului fiind
scurtat la mai puin de 3 zile.
Etiologia.
Din punct de vedere etiologic aceast tulburare apare:
-in caz de malformaii congenitale vaginale sau himenale;
-ca o consecin a unor boli: obezitate, diabet, tuberculoz, intoxicaii
profesionale, toxicomanii (alcool, tutun, medicamente, opiacee).
Hipomenoreea se mai poate instala dup 35 de ani:
-la multipare;
-la femeile cu multe chiuretaje;
 -in insuficien ovarian;
-in caz de hipertiroidism;
-in caz de sindroame hiperandrogenice.
In multe cazuri se constat existena unei hipomenoreei constituionale, care nu
necesit tratament.
Hipomenoreea de origine uterin se datorete reducerii suprafeei endometrului:
-chiuretaje prea energice,
-infecii endometriale,
-histerectomie fundic.
Hipomenoreea de origine endocrin poate surveni secundar dup interveniile pe ovar,
intervenii prin care se reduce volumul parenchimul ovarian. Aceste forme de hipomenoree
evolueaz spre amenoree i menopauz precoce.
Examenul histologic al mucoasei uterine, in caz de hipomenoree, evideniaz
endometru insuficient dezvoltat, cu reacii inflamatorii i descuamare incomplet sau,
eventual, foliculi tuberculoi.
Diagnosticul hipomenoreei.
Presupune
-o anamnez complet,
-testarea funciilor hipofizare, ovariene, tiroidiene i suprarenale.
Nu trebuie omis faptul c utilizarea contraceptivelor orale combinate reduce fluxul
menstrual cu 40% in medie.
Contraceptvele hormonale numai cu progesteron sau injectabile reduc fluxul
menstrual, producand frecvent amenoree.
Efecte similare se pot intalni la utilizarea dispozitivelor intrauterine purttoare de
hormoni, de regul progesteron.
Tratamentul hipomenoreei va fi etiologic.
Sinechiile uterine vor fi debridate prin dilatare sau histeroscopie, iar pentru evitarea
recidivei se las pe loc un sterilet pentru 3 6 luni.
Intrucat majoritatea cazurilor de hipomenoree recunosc o cauz hormonal, de obicei
insuficien ovarian, se indic tratamentul cu estrogeni: 0,625 mg Estradiol in zilele 10-20
ale ciclului, in 5-6 reprize, pentru stimularea vascularizaiei i troficitii endometrului.
Dac este afectat faza luteal, se face tratament progestativ in zilele 15-24 de ciclu,
iar dac afectarea este mixt, se administreaz estrogeni in zilele 524, asociat din ziua 15 cu
progestativ.
 In formele inflamatorii, tratamentul va fi in primul rand antiinflamator i antibiotic.
Hipomenoreea constituional nu necesit tratament.

Oligomenoreea
Definiii: in aceast tulburare de flux menstrual, hemoragia menstrual apare rar i la
intervale neregulate, intervale ce pot varia intre 35 i 45 de zile, dar are durata i volumul
normal. Cand intervalul dintre fluxurile menstruale depete 2-3 luni, se consider amenoree
temporar, iar cand acest interval se extinde peste 45 de zile, este vorba de spaniomenoree.
Etiologie.
In majoritatea cazurilor de oligomenoree se intalnete o tendin familial, situaie in
care nu este necesar tratamentul.
Oligomenoreea fiziologic: cazurile de oligomenoree care urmeaz instalrii
menarhei sau preced menopauza intr in categoria de oligomenoree fiziologic.
Oligomenoreea patologic
n oligomenoreea patologic, cel mai adesea se evideniaz o patologie ovarian
Graficul temperaturii bazale art o curb bifazic deviat spre dreapta prin aa numita
ovulaie tardiv.
Tratamentul oligomenoreei
La femeile obeze cu oligomenoree, cura de slbire constituie primul act terapeutic,
corectarea oligomenoreei dup scderea ponderal fiind frecvent.
In caz de insuficien hipofizar administrm terapie de substituie in caz de sindrom
Sheehan, atat ciclul artificial, cat i substituie tiroidian i cortizolic i dopaminergice
(brocriptina) in caz de hiperprolactinemie.
Adenomul hipofizar se opereaz.
In caz de insuficien ovarian, facem un tratament substitutiv i secvenial.
Astfel:
in insuficiena folicular se administreaz 2,5 mg Estradiol pe zi, in zilele 9, 11, 13
ale ciclului, urmat de 10 mg Medroxiprogesteron pe zi, in zilele 16-25 a ciclului; tratamentul
se continu timp de 3 luni;
in insuficiena luteal administrm 20 mg Progesteron pe zi in zilele 21- 25 ale
ciclului, timp de 3 cicluri consecutiv (2 x 1 tb Medroxiprogesteron pe zi).
In caz de hiperplazie glandulochistic a endometrului se practic chiuretajul biopsic i
apoi se instituie tratament cu progestative de sintez timp de 3 luni (in zilele 5-20 ale ciclului).
 n caz de absen a ovulaiei administrm Clomifen 50-100 mg pe zi, timp de 5 zile pe
lun, cu incepere din ziua a 3-a de ciclu.

TULBURRI DE FLUX MENSTRUAL PRIN EXCES

Menoragia
Definiie: prin menoragie se inelege o menstruaie abundent i prelungit, cu durat
de peste 6 zile. Cand hemoragia uterin apare intre dou fluxuri menstruale, ea se numete
metroragie.
Metroragia este un simptom de baz in:
Neoplasmul de corp sau de col uterin,
Polip endometrial sau endocervical,
Endometrioz,
Adenomioz etc.
Etiologie.
Cel mai adesea menoragia este cauzat de o patologie localizat la nivelul uterului:
-creterea suprafeei endometriale (fibrom uterin, adenomioz),
-congestie uterin activ (inflamaii metroanexiale, vibraii, trepidaii, bi fierbini,
exces sexual),
-congestie uterin pasiv (insuficien cardiac, hepatic, renal, retroversie/flexie
uterin fixat),
-hipoplazie uterin,
-boli de nutriie,
-caren de vitamina B1,
-mixedem congenital sau dobandit,
-dup tiroidectomii,
-dup traumatism psihic,
-in cazul discraziilor sanguine.
Uneori menoragia este cauzat de alterarea mecanismelor fiziologice care stau la baza
ciclului menstrual, intrand in categoria hemoragiilor uterine disfuncionale; in majoritatea
cazurilor se evideniaz o insuficien de corp galben (insuficien progesteronic).
Patogenie
Ca mecanisme patogenetice care stau la baza metroragiei intr in discuie:
Descuamarea lent a endometrului hiperplazic,
 Tulburri in contracia miometrului i a vaselor spiralate,
Tulburri de sangerare i coagulare.
Diagnosticul menoragiei
Se pune pe baza:
-unei anamneze minuioase,
-a unui examen clinic complet
-i a explorrilor paraclinice : V.S.H., hemoleucogram, T.S., T.C., la nevoie dozri
hormonale, examen citologic cervical, histerosalpingografia, biopsie de endometru
Ca prim pas in abordarea diagnosticului se impune excluderea colului uterin ca surs
de hemoragie.
In continuare se evalueaz starea corpului uterin, dup ce, in prealabil, se exclud bolile
generale cu efect hemoragic local. In acest scop este util un chiuretaj biopsic-hemostatic.
Tratamentul menoragiei.
In tratamentul menoragiei, se urmrete in primul rand oprirea sangerrii, care poate
afecta starea de sntate i uneori pune in pericol viaa bolnavei:
-in acest scop se efectueaz chiuretaj biopsic, explorator i hemostatic.
-dup chiuretaj se administreaz: uterotone (Methergin, Ergomet), hemostatice
(Ethamsilat 3x250 mg pe zi i.v., acid epsilon-aminocaproic 250 mg/kg corp pe zi ), tratament
antiinflamator, tratament antibiotic conform antibiogramei in infecii acute sau subacute.
In cazul in care examenul histopatologic din biopsia de endometru arat deficit
progesteronic (hiperplazie endometrial), se recomand tratament substitutiv cu
Medroxiprogesteron sau Duphaston 2 x 1 tb pe zi in zilele 16- 25 de la chiuretaj, continuand
inc dou cicluri in aceeai doz, in zilele 21- 25 ale ciclului.
In caz de hiperplazie endometrial pe fond fibromatos, la primul episod hemoragic,
neexistand alte indicaii pentru intervenia chirurgical, se aplic tratament hormonal cu
progestative (Orgametril, de ex.), 1 tb pe zi in zilele 5-20 de la chiuretajul biopsic.
Se continu tratamentul inc dou cicluri, dup care se reexamineaz ginecologic
bolnava.
In cazul in care hemoragia nu poate fi controlat, poate intra in discuie histerectomia
de hemostaz; in caz de congestie pelvian inflamatorie se recomand tratament
antiinflamator.
Hipermenoreea
Se definete ca excesul cantitativ al hemoragiei menstruale.
De obicei este cauzat de:
 Insuficien luteinic,
Polipi endometriali,
Fibroame,
Inflamaii,
Cancer,
Boli de sistem (trombocitopenia, leucoza),
HTA (poate produce hipermenoree sau menoragie).
Aciunea prelungit a corpului galben poate genera hipermenoree funcional.
Biopsia de endometru i dozarea progesteronului seric sunt concludente.
Tratamentul va urmri indeprtarea cauzei hemoragiei i favorizarea epitelizrii
endometrului prin estrogeni administrai incepand la 4 zile de la menstruaie sau prin
favorizarea transformrii secretorii a endometrului cu progesteron administrat cu 4 zile
inaintea menstruaiei urmtoare.
Polimenoreea
Definiie: este o hemoragie ciclic, cantitativ normal, care apare la intervale de 17-21 de zile.
Etiologie.
Polimenoreea este cauzat de patologia organic sau hormonal a ovarului:
-chist ovarian,
-congestie ovarian,
-endometrioz ovarian,
-inflamaii pelviene,
-tulburri ale funciei hipofizo-ovariene.
Polimenoreea disfuncional poate fi rezultatul unei faze proliferative scurte, a unei
faze progesteronice scurte sau al ambelor faze scurtate.
Polimenoreea apare de obicei dup pubertate i menopauz, cauzat de maturare
incomplet a centrilor nervoi hipotalamici (la pubertate) sau lips de LH (menopauz).
In caz de faz proliferativ scurt poate fi vorba de o hipersensibilitate ovarian la
aciunea gonadotrofinelor hipofizare, mai ales la LH.
Diagnosticul polimenoreei
In stabilirea diagnosticului de polimenoree se indic:
-o anamnez minuioas,
-examenul clinic i ginecologic,
-examinri paraclinice: V.S.H., hemoleucogram, citologie cervical, curba
temperaturii bazale, laparoscopie, ecografie, biopsie de endometru.
 In precizarea diagnosticului trebuie exclus patologia hemoragic a colului i a
corpului uterin.
In caz de tumor ovarian (chistic sau solid) se impun investigaii suplimentare
pentru a se exclude formaiuni tumorale dependente de organele invecinate (uter, trompe,
epiploon, intestin etc.).
In polimenoreea disfuncional, de mare importan diagnostic sunt:
-biopsia de endometru,
-dozarea hormonilor, in special progesteronul seric,
-temperatura bazal.
Tratamentul polimenoreei
Atitudinea terapeutic este condiionat de etiologie.
In caz de tumori ovariene se recomand intervenie chirurgical.
In caz de polimenoree disfuncional, se instituie tratament hormonal substitutiv
conform datelor culese in urma examinrilor paraclinice (biopsia de endometru i dozrile
hormonale).
n caz de faz proliferativ scurt se administreaz 2,5 mg benzoat de estradiol in
zilele 5,8 i 11 ale ciclului;
n caz de faz progesteronic scurt se administreaz Medroxiprogesteron sau
Duphaston intre zilele 15 i 24 ale ciclului menstrual;
n ambele situaii se poate aplica i schema terapeutic a ciclului artificial sau
tratament cu estro-progestative; tratamentul se continu timp de 3 luni, dup care se face o
pauz cu urmrirea ciclurilor menstruale spontane.
Ciclul este uor de controlat folosind terapia estro-progestativ, oferta de preparate
fiind deosebit de bogat.
In premenopauz, inaintea inceperii tratamentului hormonal de substituie se
recomand un chiuretaj uterin pentru a exclude un eventual adenocarcinom de endometru.