Sunteți pe pagina 1din 28

Charles

Charles

Charles

Charles

Haddon

Haddon

Haddon

Haddon

Î

Î

Î

Î

NAINTEA

NAINTEA

NAINTEA

NAINTEA

POR

POR

POR

POR

Ţ

Ţ

Ţ

Ţ

II

II

II

II

Spurgeon

Spurgeon

Spurgeon

Spurgeon

Cuv

â

nt

c

ă

tre

sufletele

c

ă

ut

ă

toare

de

credin

ţă

Domnul î ,

n

Isus

Cristos

Intra

ţ

i

pe

poarta

cea

str

â

mt

ă”

!

(Matei

7:13)

CUPRINS:

Introducere.

Cuv

â

nt

î

nainte

din

partea

autorului.

 

Trezirea

sufletului.

 

Numai

El

Domnul

Isus

Cristos.

 

Credin

ţ

a

î

n

persoana

lui

Cristos.

 

C

â

t

de

simpl

ă

este

credin

ţ

a.

 

Ş

ov

ă

ielnic

î

n

credin

ţă

.

Piedici

î

n

calea

credin

ţ

ei.

 

N

ă

dejdea

de

a

primi

ajutor.

O

adev

ă

rat

ă

piedic

ă

.

Î

ntreb

ă

ri

inutile.

F

ă

r

ă

credin

ţă

nu

exist

ă

pace

sufleteasc

ă

ş

i

m

â

ntuire.

 

Cuv

â

nt

adresat

celor

ce

au

devenit

credincio

ş

i.

 

Invita

ţ

ie

adresat

ă

unui

suflet

omenesc.

Ast

ă

zi,

suflete

iubit,

am

o

vorb

ă

pentru

tine,

C

ă

ci

mi-e

ş

ti

drag

ş

i-a

ta

 

durere,

o

resimt

ad

â

nc

î

n

mine.

Ast

ă

zi

vreau

o

rug

ă

minte

ca

s

ă

-

ţ

i

fac

p

â

n

ă

se

poate,

Hai

î

ntoarce-te

la

Domnul,

las

ă

-te

de-a

lumii

gloate.

 

El,

Isus,

î

n

ploaie-a

ş

teapt

ă

ş

i

la

u

ş

a

ta

tot

bate.

E-ntuneric,

url

ă

c

â

inii,

v

â

ntul

str

ă

zile

str

ă

bate.

 

Hai

deschide,

c

â

nd

El

cere

s

ă

-L

prime

ş

ti

cu

tot

ce

are.

 

E

bogat

cum

nu

e

nimeni,

nici

pe-a

stelelor

c

ă

rare.

 

E

sublim

cum

nimeni

altul

nu

a

fost,

nici

n-o

s

ă

fie,

El

e

singur

ce

de

 

veacuri,

st

ă

p

â

ne

ş

te-o

mp Î

ă

r

ăţ

ie.

 

El

e

bun,

î

ns

ă

are i ş

dor

de

via

ţ

a

ta,

amice,

Te

iube

ş

te

f

ă

r

ă

margini,

ca

 

plugarul

a

lui

spice.

 

mult. Ş

mai i

Nu-s

vorbe

goale,

c

â

t

e

dorul

S

ă

u

de

mare.

 

nu-i i

munte Ş

s

ă

se

î

nal

ţ

e

p

â

n

la

ceruri,

sus,

î

n

zare.

 

Nu-i

fiin

ţă

s

ă

priceap

ă

dragostea

ce

Î

l

trimise,

Ca

s

ă

smulg

ă

omenirea

din

de

artele ş

ei

vise.

 
 

Nu-i

g

â

ndire

s

ă

î

n

ţ

eleag

ă

taina

Golgotei

de

aur,

Ş

i

nici

suflet

s

ă

cuprind

ă

un

asemenea

tezaur.

 
 

Dar,

prietene,

gr

ă

be

ş

te

s

ă

prime

ş

ti

a

Lui

vestire,

S

ă

te

î

mpaci

cu

Cel

ce

ţ

ine

universul

prin

iubire.

Aceste

i

dup

INTRODUCERE

t

ă

ş

ţ

i

al

predicatorilor,

ă

se

î

ns

va

ă

m

mai

â

au

î

n

ţă

rile

nc

ă

rca

fost

cuvinte

î

englez,

nmorm

â

Charles

ntare

la

Anglie.

Timp

de

Prin

lucr

ă

î

tale

nc

f

ă

ă

tor

din

cute

ug

r

viguros

pe

ogorul

i

â

desf

ă

viitori

cerul

lui

s-a

Dumnezeu,

recoltele

it

cu

snopii

au

venit

cu

bel

1892,

H.

ş

ă

bdare

de

î

n

î

la

peste

anii

ş

î

mbog

ăţ

ntarea

.

rostite

î

n

ani

a

luat

C.

nmorm

c

ă

tre

sut

a

reputatului

s

ă

u

î

Brown

predicator

Haddon

de

care

40

parte

Spurgeon,

prietenul

de

ăş

urat

mii

Archibald

din

dar

Spurgeon

o

oameni

cu

mult

ntreaga

predicarea

Evangheliei,

talentul

s

ă

u

organizatoric,

c

â

t

ş

i

talentul

s

ă

u

literar.

De

la

el

au

r

ă

mas

peste

40

volume

de

predici

comentarii i ş

cu

subiecte

biblice,

religios.

din

Evangheliei

veneau,

precum

ş

i

î

ş

ndrum

ă

de

ri

practice

ocupate,

pentru

sau

de

5500

cu

via

o

ţ

a

locuri

cre

ţă

ş

ore

tin

ă

.

Oameni

ă

de

toate

asculte

categoriile

mesajul

î

mpin

lui

i

erau

curiozitate

Cele

dorin

din

sufleteasc

ă

,

s

biserica

î

nainte

de

î

Spurgeon.

toate

serviciului

Tabernacle-Metropolitan

Londra

mai

multe

nceperea

Trebuie

lui

datorez

î

ns

ăş

i

Dumnezeu

s

ă

declar,

spunea

Spurgeon,

prin

Evangheliei

totul

har,

pe

care

o

predic,

persoana

ş

i

fiind

ă

c

tot

succesul

î

M

nso

ţ

it

de

predicilor

harul

mele

î

ţ

a

î

n

l

credin

atotputernic

opera

â

ntuitorului,

al

divinitatea

lui

Cristos,

care

î

mi

d

ă

inspira

ţ

ie.

Acesta

a

fost

crezul

ş

i

m

ă

rturia

lui

Spurgeon.

Lumea

era

impresionat

ă

de

idealul

cre

ş

tin

al

acestui

mare

predicator,

cunoscut

prin

bun

ă

tatea

ş

i

smerenia

lui

î

n

via

ţă

.

Influen

ţ

a

lui

s-a

continuat

prin

tinerii

predicatori

forma

ţ

i

î

n

colegiul

fondat

de

el,

c

â

t

ş

i

prin

continua

r

ă

sp

â

ndire

a

lucr

ă

rilor

sale

literare,

traduse

î

n

peste

25

de

limbi.

Convin

fiind i ş

c

ă

medita

ţ

iile

lui

Spurgeon

îş

i

p

ă

streaz

ă

p

â

n

ă

î

n

zilele

noastre

î

ntreaga

valabilitate

putere i ş

cre

ş

tin

ă

,

vrem

s

ă

î

mp

ă

rt

ăş

im

cititorilor

ascult

tr

poate

rom

â

ni

ş

i

ă

noastr

i

ajuta

ş

é

.

pe

ă

J

r

é

rue

de

ă

irea

48,

Pastor

noi

torilor

emisiunilor

lucrarea

ă

pe

î

n

Lille.

mie

Hodoroab

noastre,

ogorul

unele

ei,

î

credin

ţ

ă

ndrum

ă

ri

rodnice,

pe

care

m

rturisind

Cristos

n

ne

î

 

Paris

7/Fran

ţ

a.

Cuv

â

nt

î

nainte

din

partea

autorului.

 

Nenum

ă

ra

ţ

i

sunt

oamenii

care

stau

departe

de

pacea

lui

Dumnezeu

ş

i

pentru

ei

ne

rug

ă

m

ş

i

pe

ace

ş

tia

î

i

prevenim.

Dar

mai

exist

ă

un

num

ă

r

mic

de

oameni

care

nu

sunt

departe

de

Î

mp

ă

r

ăţ

ia

lui

Dumnezeu,

ci

au

ajuns

p

â

n

ă

aproape

de

poarta

de

intrare

pe

calea

vie

ţ

ii.

Ar

fi

firesc

s

ă

ne

g

â

ndim

c

ă

tocmai

ace

ş

tia

ar

trebui

s

ă

se

gr

ă

beasc

ă

s

ă

intre

prin

poarta

cea

str

â

mt

ă

,

î

ntruc

â

t

deasupra

ei

st

ă

scris

ă

o

invita

ţ

ie

binevoitoare.

Iar

portarul

a

ş

teapt

ă

s

ă

le

ureze

un

Bun „

venit

nu i ş ”

exist

alt ă

cale ă

spre

via

ţ

ve a

nic ş

ă

.

c

Cel

care

l

este

mai

greu

cer.

î

mpov

ce

se

î

ş

dup

tia

au

ă

ă

nt

rat

vrea

f

â

cut

mpl

ă

care

ă

s

ă

intre

cu

deja

umbl

ă

primul

i?

ă

ş

prin

ca

s

vrea

poart

ă

,

eu

s

s

ă

ă

ce

ă

ş

unde

o

î

nceap

ă

ă

ă

toria

buni!

oprit,

To

spre

iar

ţ

Dar

slavei

ace

ceilal

,

o

cale

ţ

se

afl

Asta

ă

lung

î

a

nu

acolo

tiu,

oameni

s-au

i

oamenii

calea

ă

ajung

lor;

de

naintea

continu

ă

î

nainte?

Ei

bine

to

ţ

i

ace

ş

tia

au

multe

motive

ş

i

î

nc

ă

mai

multe

pretexte;

dar

oric

â

t

ar

fi

ele

de

nechibzuite,

totu

ş

i

necesit

ă

mult

ă

î

n

ţ

elepciune

pentru

a

le

ă

î

rezolva

s

pe

toate.

î

le

î

cel

nechibzuin

pot

Eu

nsu

nu

ş

i

afirma

ă

se

c

hot

ţ

e

care

r

ş

scopul

prin

â

ă

tor.

afl

a

ş

fi

ă

f

ă

î

n

cut-o.

Numai

Domnul

ş

i

s

ă

-i

duc

E

anume

am

scris

ă

este

p

â

n

n

ă

aceste

a-i

î

î

de

ngrozitor

î

acolo

stare

ca

s

ă

î

n

ture

ă

fac

cei

ă

n

dejdea

ce

nl

ă

aceste

pasul

caut

c

Domnul

ă

ă

El

o

inimile

lor

ă

â

Lui

n

ntat

ş

i

i

eu

ş

î

va

ş

mare

i

lucreaz

folosi

î

n

ă

simpl

ă

Lui

mijloacele

s

ndruma

pagini

binecuv

ţ

ionat

pieri

pe

ncredere

i

necondi

Domnul.

ă

tocmai

î

fa n

ţ

por a

ţ

vie ii

ţ

ii.

S

fii ă

aproape

ntuit, â m

apoi

totul cu

pierdut!

De

aceea

o

consider

teribil

de

serioas

ă

sarcina

de

a

c

ă

l

ă

uzi

pe

prietenii

mei

ş

ov

ă

itori

peste

pragul

vie

ţ

ii.

Intra

ţ

i!

Face

ţ

i

pasul

hot

ă

r

â

tor!

Este

ce

v

ă

rog

st

ă

ruitor.

Fie

ca

Duhul

Sf

â

nt

s

ă

o

fac

ă

eficace

rug

ă

mintea

mea

c

ă

tre

cei

ce-

ş

i

vor

caut

atotputernic

arunca

ochii

î

n

C

mod

t

ă

ă

ci

â

ntare

peste

al

aceste

pagini!

treze

ş

Fie

te

r

ca

f

ă

cititorul

ă

z

ă

bav

ă

â

nteaz

ă

ă

s

aud

ă

î

ns

ăş

i

glasul

Aceluia

dac

sincer.

ă

atunci

dorin

ţ

pentru

a

care

credin

ţ

a,

î

ntr-un

ie

acestea

ov

ă

suflet

care

s

î

pentru

nc

ă

î

ă

fie

ez

lui

o

ă

ţ

ii.

u,

Cititorule,

Dumnezeu

fierbinte

-le

d

ă

mai

a

at

â

tea

binecuv

paginile

care

mai

ă

mic

ă

ş

m

â

ntuire.

Î

binecuv

por

sufletul

departe,

unui

este

suflet

ca

o

naintea

autorului

suflete

c

ă

ut

ă

de

aceast

lucrare

toare

ncredin

ţ

Dumnezeu

ş

i

harului

S

ă

u,

c

ă

rticica

de

fa

ţă

!

Singur

El

o

poate

face

rodnic

ă

!

Ch.

H.

Spurgeon.

 

Mul

TREZIREA

SUFLETULUI.

se

ţ

i

de

oameni

pisicile

adu

i

ş

i

dezintereseaz

dec

ă

lor

c

î

ăţ

â

eii

nc

t

de

ve

ş

s

â

g

nicie.

ă

ne

t

complet

de

Aceasta

â

ndim

de

lucrurile

lor

de

î

n

ş

ve

ş

nice.

Ei

Este

cuget

ori

un

ă

se

m

un

semn

î

st

m

har

ngrijesc

fa

dac

mai

ţă

mult

ă

sau

fa

acolo

ţă

propriile

la

noi

este

suflete.

multe

ine,

s

ă

mare

cum

al

suntem

de

Dumnezeu

ş

ă

ntuirii â m

ce

va

vin ă s

ă

.

 

Din

firea

noastr

ă

ne

jeneaz

ă

teama

produs

ă

î

n

noi

de

grija

pentru

 

m

â

ntuirea

sufletului

nostru

de

aceea

facem

ca

lene

ş

ii,

s

ă

adormim

din

nou.

 

Ceea

ce

este

o

mare

nechibzuin

ţă

,

c

ă

ci

o

lu

ă

m

î

n

glum

ă

risc

â

nd

totul,

î

ntruc

â

t

moartea

este

at

â

t

de

aproape

de

noi

judecata i ş

la

care

vom

fi

supu

ş

i,

la

fel

de

sigur

ă

.

Dac

ă

Domnul

ne-a

ales

pentru

via

ţ

a

ve

ş

nic

ă

El

nu

ne

va

l

ă

sa

s

ă

rec

ă

dem

î

n

adormirea

noastr

ă

.

Iar

dac

ă

suntem

chibzui

ţ

i,

ne

vom

ruga

ca

grija

pentru

 

sufletul

nostru

s

ă

nu

î

nceteze,

p

â

n

ă

c

â

nd

ne

ş

tim

cu

adev

ă

rat

m

â

ntui

ţ

i.

 

Ar

fi

ngrozitor î

ca

vis

nd â

cobori ă s

î

iad, n

iar

apoi,

deschiz

nd â

ochii,

vezi ă s

pr

ă

pastia

definitiv

ă

ce

te

desparte

de

cer.

Tot

at

â

t

de

î

ngrozitor

este

ş

i

ca

odat

ă

trezi

ţ

i,

pentru

a

sc

ă

pa

de

m

â

nia

viitoare,

s

ă

ne

scutur

ă

m

apoi

de

aceast

ă

prevenire

ş

i

s

ă

ne

î

ntoarcem

la

marea

noastr

ă

nep

ă

sare

de

mai

î

nainte.

Constat

deseori

c

ă

aceia

care-

ş

i

î

n

ă

bu

ş

e

imboldul

con

ş

tiin

ţ

ei

î

n

p

ă

c

ă

tuirea

lor

cu

o

alt

ă

ocazie

nu

mai

sunt

la

fel

de

ca ş mi

ţ

i

de

con

ş

tiin

ţ

a

lor.

Fiecare

trezire

spiritual

ă

care

nu

este

folosit

ă

ajut

ă

numai

la

rec

ă

derea

sufletului

î

n

incon

ş

tien

ţ

a

somnului,

ceea

ce

este

mai

r

ă

u

dec

â

t

î

nainte

devine

foarte

pu

ţ

in

De

probabil

aceea

ca

sufletul

s

ă

fie

sufletul

nostru

readus

din

ar

trebui

s

ă

nou

ia

sim

ţă

mintele

fie

foarte

î

ngrijorat

sfinte

avute

la

g

â

ndul

de

mai

a

sc

nainte.

ă

î

pa

de

nelini

ş

tea

care

î

l

fr

ă

m

â

nt

ă

,

singura

cale

salvatoare

fiind

aceea

a

î

ntoarcerii

ş

i

pred

ă

rii

lui

Dumnezeu.

 
 

Un

bolnav

suferind

de

gut

ă

a

fost

vindecat

prin

leacul

unui

ş

arlatan,

care

mai

î

ns

ă

ngrozitor

i-a

infectat

interiorul

dec

â

t

s

ă

fii

î

ă

trupului

t

ă

m

duit

ş

i

p

de

spaima

â

n

ă

la

urm

ă

pacientul

a

ă

murit.

sufleteasc

ă

printr-o

n

Nimic

dejde

!

nu-i

fals

ă

Atunci

mijlocul

de

t

ă

m

ă

duire

este

mai

r

ă

u

dec

â

t

boala

î

ns

ăş

i.

Mult

mai

bine

este

ca

sensibilitatea

con

ş

tiin

ţ

ei

noastre

s

ă

ne

produc

ă

ani

de-a

r

â

ndul

spaim

ă

ş

i

î

ngrijorare,

dec

â

t

s

ă

o

pierdem

ca

apoi

s

ă

pierim

din

cauza

î

mpietririi

inimii

noastre.

Pe

de

alt

ă

parte,

trezirea

sufleteasc

ă

nu

este

ceva

care

s

ă

ne

aduc

ă

â

autolini

dorim

ş

c

n

ă

tirea

ţă

de-a

arde

sau

s

ă

ca