Sunteți pe pagina 1din 10

CapitOI III

NOTIUNI DE RADIOPROTECTIE
C. Zaharia, Silvia Sovdild

Radioprotec{ia este un domeniu interdisciplinar care are drept scop realizarea


protec{iei individului gi a rnediului fa(a de acliunea unui tip de radia{ii, gi anurne
acelea care pot produce efecte biologice. Disciplinele pe care se bazeazd
radioprotec{ia sunt: ftztca in prirnul rAnd, datoritd interactiei radia{iilor cu substan(f,
cAt qi pentru metrologia mdrimilor caracteristice interactiei gi transferului energiei de
la radia(ii la obiecrul iradiat, viu sau neviu; bioiogia, in al doilea rAnd, niai precis
radiobiologia, pentru efectul biologic produs de cdtre radialii asupra {esutului; chimia,
in special biochimia, pentlu comportarea chimicd a substan{elor care apare la
interaclia radialiilor cu corpul iradiat, viu sau neviu; qi nu in ultimul r6nd, matematica,
pentru c5 existd un domeniu al teoriei matematice a dozimetriei qi al radioprotecqiei,
care cuprinde n-rodelarea matematicd a mii de procese din dozimetrie gi radioprotecfie.

Pentru practica de zi cu zi in lucrul cu surse de radialii, radioprotecfia igi


' propune sE stabileascb principii pentru:
- proteclia individului fald de expunerea la radia{ii
- siguran{a surselor de radialii at6t in lucrul obignuit c6t gi in procesele co,lexe.
in individului fala de radialii,
ceea ce privegte conceptul debazd al protec{iei
in anii '70 se admitea c[ principiul radioprotectriei este ,,limitarea expunerii
individuale"; insl c6t de limitat6 sd fie expunerea?
Experien{a in domeniu stabilise cd la anumite valori ale dozei primite apdreau
efecte biologice constatabile nu numai medical, dar gi neplhcute pentru cei afecta{i. Cu
timpul astfel de prejudicii nu mai erau admise de cei care lucrau cu surse de radia{ii,
astfel inc6t, conven{ional, limita expunerii era din cAnd in cAnd cobordti.

Introducerea unei proteclii impotriva radia(iilor ionizante constituie $i ?rt


RomAnia, ca de altfel in toate {5rile europene o problern5 care st5 in aten{ia forurilor
superioare gi este guvernatd de Legea nr. I I l, rnodificatd in 2004 gi o serie de norme
de securitate radiologicf,, dintre care cele mai irnportante sunt:

25
-NSR 0l - norme fundamentale de securitate radiologicd
-NSR 02 - norme de securitate radiologicd privind radioprotecfia opera{ional6 a
lucrdtorilor externi
-NSR 03 - proceduri de autorizare
-NSR 04 - norme privind radioprotecfia persoanelor in cazul expunerilor
medicale
-NSR 06 - norme de dozimetrie individualS
-NSR 11 - norrne de securitate radiologicl in practicile de radiologie de
diagnostic qi radiologie interuen{ionalS
-Directiva Euratom 97 - 43.

Procedura la care se refer6 proteclia aduce un anumit beneficiu - gtiin(ific,


tehnologic sau individual, pentru sdndtatea unui individ. Radioproteclia se afl6 sub
egida a trei principii:
- Justificarea: orice expunere la radialii ionizante trebuie sd prezinte un
beneficiu net care sd fie superior eventualelor inconveniente datorate iradierii.
- Optimizarea reprezintl necesitatea cf,utdrii unui raport maximal intre
avantaje gi inconveniente potenliale gi elaborarea unor mSsuri care sd amplifice pe c6t
posibil avantajele in detrimentul inconvenientelor.
- Limita de dozl impune elaborarea unor nivele maxime de iradiere posibile,
lin6nd cont de dozele echivalente de organ qi parametrii tehnici ai echipamentelor
utilizate.
La inceput, in radioproteclie se apela la nofiunea de ,,risc de radia{ii" ca
probabilitatea de a se int6mpla ceva ,,nepldcut" pentru sdnState: de la un prejudiciu
asupra senetetrii p6nd la accident mortal. Riscul la expunerea la radiafii era privit qi
analizat comparativ cu alte riscuri impuse de activitdfi umane (transportul auto, pe
mare, pe aer, dar gi de activitatea intr-o anumitd industrie). A apirut astfel necesitatea
de a evalua riscul la radialii in paralel cu riscul altor activitAti qi de a glsi calea de
control (,,management") a unui astfel de risc. Compararea valorii riscului la radia(ii cu
aceea a celorlalte riscuri, a condus la valoarea acceptatd de societate a riscului la

expunerea la radia{ii; o asemenea valoare ar impune valoarea limitd a expunerii la


radialii care stb Tabaza normelor de radioprotec{ie.
Existd patru moduri de clasificare a expunerii organismului:
- profesionald, medicala qi a publicului;
- normal[ gi potenlial5;
- de urgen!6 gi cronic[;
- externl qi intern[.

26
Expunerca profesional .medicaltt si a publicului

Surselc dc radiatii naturalc si cele a iflciale(cu lllarea lor diversitate)produC


expunerea la radialii a intregii populatii,atat cea angttattt Tn activitatea stiintiflC ,teh
nic
i economic ,cat si cea ncangttat .Din accst punct de vedcre se dcoscbcsc trei
tipuri de expuneri la radialii: CXpuncrea profesiOnal , cxpuncrea medical
i

expunerea publicului.

Expunerea profesionaltt afectcaztt angttat la 10Curile de munctt din obiect e


sau laboratoare Fn care se folosesc surse de radiatii in cOnditiilC autorizttrii lcgalc a
utilizttr surselor de radialii. Expunerca profesionala se poate datora surselor radio
active artiflciale sau naturale.

Expunerea medicall sc rcfertt la pacicnti, in caz de diagnostic,i tratanlent


prin radialii Expunerca l edicilor si a celuilalt pcrsonal sanitar,prin activitatea lor cu
proccduri lnedicale cu radiatii sau Cu substante radiOactivc este cuprinstt in expunerea
profesional .

Expunerea publicului sc datoreaztt nu numai surselor dc radialii natllrale


(CXpunerea nattlrala=2,4 mSv pe an),ci i CCca ce decurgc din utilizarea sursclor de
radiatii artiflCiale.

Expunerea nonalal a unui individ este caractcrizat cantitativ atat prin doza
efectiv , cat ,i prin doza echivalenttt in organele si tesuturile ilnportante. Aceste
dozc, cauzatc dc posibila combinare a cxpuncrilor din procedecle autorizatc, nu
trcbuic stt dcp eaSCtt doza limit (prin dOZtt limi se ntelegc doza efcctivtt limi ).

Dozclc liinita sc retra la expuncrea profcsional i la expunerea publicului.



Elc nu se refertt la cxpuncrca lllledical .

Expunerea profesionall sc caracterizcaztt prill dozele lirnith:


a) dOZa cfectivtt de 20 1nSv pe an in nledic in cinci ani consecutivi.
b) dOZa cfectivl de 50 mSv intr un an,cu conditia stt SC respecte doza llledic in
cinci ani consecutivi prevttzuta la punctul a.
C) dOZa cchivalentttin lentila ochiului dc 150 mSv pc an.
d) dOZa echivalenttt in extrenlithtile mainilor ,i picioarelor sau la picle de
500 1nSv pe an.

Expunerea publicului:in acest caz nol lllele precizeaz ca pentl l grupul critic
din public luat in considerarc pcntl o anulnittt proccdurtt pentlu care se estimeaz o
dOzh cfcctivtt nu trebuic sh se dep
casc lilnitai
a)dOZa efcctiv dc l mSv pe an.
b)intr_O fmprtturare special ,doza efcc vtt de 5 mSv intr un singur an,cu
conditia ca dOZa incdic in 5 ani consccutivi stt nu dep
easctt l lllSv pc an.

C) dOZa echivalent in lcntila ochiului dc 15 mSv pe an.


d) dOZa echivalenta pe pielc de 50 111Sv pc an.

Expunerea medicaltt este guvemat doar de priincle doutt principii ale


radioprotcctiei,rcspcctiv justiicarca si Optimizarea.In cazul expunerii medicale nu
existtt lilllittt de doz intrtlcat se considertt ctt expunerile se efectlleaztt doar atata timp

i doar pana cand subiecttll cxpus mcdical va fl clariflcat din punct de vedere

diagnostic,dc monitorizarc sau tratamcnt.

Au fost elaborate norlnc speciflcc privind radioprOtcctia persOanelor in cazul


expuncrilor mcdicalc. Respcctivcle nome sunt rczultatul colaborarii directe a
CNCAN,DGSE din ISF,Societtttii de Radiologie si lmagistictt Mcdicaltt din Ro
mania,a cOnlisici de Radiologie din ISF precum i a celorlaltc societttti prOfesionalc
si colllisii de specialitate ale ISF vizate in mod dircct de prevcderile nolHlelor.

NollllelC dC securitatc radiologictt in practicilc dc radiologic dc diagnostic,i


radiologic inte entiOnaltt vin stt detalicze si sa cOmplctcze ccrintCle de sccuritate

radiologictt stabilite atat de Norlnele Fundamentale dc Securitate Radiologictt cat,i dc


Normclc privind radiOprotcciia pcrsoanclor in cazul expuncrilor llllcdicale.

De ascmcnca, au fost claboratc rcglemcntari spcciflcc pentru cxpunerile


mcdicale la radiatii ioniZante a gravidelor,in radiologia pcdiatrich,dar i a expuncrilor
mcdicale efectuate in scop medicO_legal.

Justiflcarea

ln cadml expunerilor mcdicale justiicarea impunc ca oricc cxpunere medical


la radiatii iOnizante stt prezinte un beneflciu net suflcicnt,daca se cOmpartt bcncflciile
totale potentialC terapcutice sau diagnosticc pe care le produce,incluzand bcneflc le

dircctc asupra sttnttt tii unei pcrsoane individualc si bcneicHle asupra socict tii, ln
raport cu detrilnentul individual pc carc cxpunerca il poatc cauza, luand in consi_
deratie eflcacitatea,bcneflc le,i riscurilc tchnicilor altemativc disponibile avand ace_
la i obicctiv,dar care nu implica sau implictt mai putintt eXpuncre la radiaiii ioniZante.
Toate tipurilc dc expuncri medicale la radiatii iOnizante trebuic s flc justifl

cabilc, inainte de a fl gencral adoptatc.Tipurile de practici(oriCC tip dc expuncrc)


cxistentc, carc implich expuncrea medicaltt la radiatii iOnizante pot fl,i trebuie revi
zuite ori de catc ori apar infoHnatii nOi si iinportantc privind cflcacitatea sau
consecintcle acestOra.

Dactt un tip de practich implicand o cxpuncre mcdicaltt nu este justiicattt in


mod gcneral,o cxpuncre individualtt dete ninattt dc acest tip poate fl justiflcabiltt in
conditii partiCulare,flind evaluattt dc la caz la caz.NItedicul ordonator(cel carc face
trimiterea) gi practicianul (cel abilitat prin competenlele profesionale sI efectueze o
practicd radiologici) trebuie sd caute, unde este posibil, si ob{in[ informaliile
anterioare medicale utile pentru o eventuald expunere la radia\ii ionizante gi sd ia in
considerare aceste date pentru a evita expunerea inutila la radia\ii ionizante. Decizia
finald apafiine medicului practici an.
in cazul parlicular al asisten{ilor medicali de radiologie, orice expunere
medical[ nu este permisd fbrd existenfa unui bilet de trimitere cu informa{ii medicale
despre pacient, care justifici solicitarea examin[rii, dar se va executa doar cu avizul qi
la indica(ia directd a medicului radiolog.

in situalia in care se solicitl un acelagi tip de examinare radiologicl la interval


de timp foarte scurt, in care teoretic nu existi posibilitatea unor modificdri
semnificative, examenul nu trebuie efecfuat.
Daci o expunere medical6 nu poate fi justificat[, sau nu este justificat6, aceasta
va fi interzis5. AvAnd in vedere cd decizia final[ apa(ine, conform legislaliei - NSR 04,
responsabilitatea juridicd a acestei expuneri apar\tne practicianului gi nu ordonatorului.

Optimizarea
Toate dozele datorate expunerilor medicale in scopuri radiologice, trebuie sd
fie men{inute la un nivel cdt mai redus, rezonabil posibil, pentru a permite obtrinerea
informa(iei diagnostice urmSrite, ludnd in considerare factori sociali gi economici.

Procesul de optimizare implicd alegerea echipamentului, a aspectelor practice,


oblinerea unei informafii de diagnostic adecvate, asigurarea calitdlii incluz6nd contro-
lul calitaqii, stabilirea gi evaluarea dozeTor, lindnd cont de factorii economici qi sociali.
in canl asisten{ilor medicali de radiologie, orice practicd radiologicd trebuie
efectuatS in baza unui protocol specific de procedurd care se considerd a fi cel mai
fiabil pentru expunerea medical6 specific5. Aceste protocoale trebuie sb fie permanent
intr-o poten{iald posibilitate de revizuire in raport cu tipul de echipament radiologic,
dar gi cu eventualele modificiri impuse de studiile gi cercetdrile medicale.

in context cu optimiz area, dar qi lin6nd cont de specificul echipamentului gi


constrdngerile de dozb sunt elaborate de cdtre forurile competente nivele de referin{d
care reprezintl indirect limite de dozd per tip de procedurl radiologicd.

O aten{ie deosebitl trebuie acordatl expunerilor medicale la care pot fi


supuse femeile in perioada fertil5. Conform reglementdrilor specifice termenul de
femeie in perioadb fertil5 se aplic[ femeilor cu capacitate de reproducere, de la
pubertate la menopauzS, respectiv femeilor cu vdrsta cuprins[ intre 12 gi 50 ani.

29
in mod generalo nici o gravidd nu va fi expusi medical la radia{ii ionizante
flrI o justificare adecvat[.
Medicul ordonator este obligat sI prezinte in scris practicianului toate infor-
ma{iile medicale necesare justific6rii expunerii dorite. Ordonatorul are obliga{ia de a
menliona in indicalia de efectuare a oricdrei proceduri radiologice solicitatd pentru o
gravidd scopul, motiva{ia expunerii, elementele clinice particulare pentru expunerea
solicitat5, sdptlmdna de sarcinl la data solicitdrii, alte expuneri practicate anterior.
in cazul bolnavelor internate nuse va practica nici o expunere medicald la
radia{ii ionizante decdt dupd ftnalizarea gi notificarea examenului clinic general
complet. in cazul bolnavelor internate, lacare expunerea medicalS la radia{ii ionizante
este succesiv6 altor expuneri, orice noud solicitare a unei alte expuneri va fi insolitd
obligatoriu de dosaru1 medical imagistic anterior.
in cazul
dezacordului de opinii intre ordonator gi practician, decizia finalE
aparfine practicianului, care are responsabilitatea efectudrii procedurii radiologice.

Optimizarea procedurii radiologice trebuie sE aibd in vedere reducerea la


minimum a expunerii fetului, p6nd la un nivel al constrAngerii de dozd de 1mSv, la
care riscul expunerii se considera a fi neghlabil.

in
cazurile unor examinSri radiologice care implicd, doze mari pentru fefugi
(peste l0 mSv) gi/sau iradierea abdomenului, practicianul este obligat sd prezinte
persoanei cdreia urrneazd sb i se efectueze o expunere medicala la radiatrii ionizante
toate riscurile potenliale pentm frt, precum gi beneficiile practicii radiologice pentru
mamd gi fdt gi sd oblin6 acordul acesteia sau al apa(indtorului legal, dacb persoana
care urmeazd sd fte expusd este in imposibilitatea de a-gi exprima acordul.

Practicianul este obligat si notifice in scris, in finalul buletinului radiologic de in-


terpretare, doza datoratf, expunerii medicale sau toate datele necesare evalulrii acesteia.

Orice solicitare de practicare a unei proceduri radiologice pentru o femeie


aflatd in perioadi fertilS trebuie sI fie inso{itd de menfiunea specialS a medicului
ordonator asupra existen(ei unei eventuale sarcini. Femeile cdrora li s-a efecfuat
histerectomie, femeile cu sterilitate primar6 sau secundar[ ori cele care sunt sub
administrare continud mai mult de trei luni de contraceptive orale se pot considera a
nu fi insdrcinate. Se va avea insd in vedere faprul cd utrlizarea contraceptivelor nu
garanteazd neapdrat absenla sarcinii. Pacienta va fi intrebati explicit, verbal gi in scris,
dacd este inslrcinatd, gi se vapreciza data ultimei menstrua{ii.

30
Absenta Oric rei suspiciuni dc sarcin , cu cvaluarc clinicl i dc labOrator,

constatattt atat de medicul ordonator cat si de nledicul pl actician conducc la cfcctuarca
proccdurii radiologicc.

Existenta oriCttrei incertitudini cu privire la O posibiltt stare de graviditatc,


cxpriinat de pacienttt mcdicului ordonator sau cel practician,impune obligatoriu un
consult de spccialitatc la lnedicul de spccialitatc obstctric
ginccologie ,i anlanarea
expunerii inedicale pantt la clariflcare.

11l situatia in care pacienta se afl in imposibilitatea dc a prcciza prezenta unei


eventtlalc sarcini iar cxpunerea este absolut nccesar ,se efecttlcaztt procedura radiolo
gic ,cu luarea unor mttsuri suplimentare dc protcctiC(prOtaarea abdomenuluiinfcl ior).

Daca sarcina sc conflm


i ferneia trebuie investigattt sau tratata pc parcursul
sarcinii,sc recomandtt una dintre umtttoarclc 3 proceduri altcmativc ori se vor alege
altcle,confonn speciflcului flec nli caz:
a) utiliZarea unor lllctodc de diagnostic nciradiante,cunl ar i ultrasonOgrafla
sau rezonanta lnagnetic ;

b)amanarea examinarii sau tratamcnttllui pantt duptt na tere,dac accasta


Optiune se considera acceptabiltt din punct dc vedere clinic, punandu_se in
balanttt riSCul,i bcncnciul pcntll mam i t;
C) in Cazul in care in carc intarzierea cxanlinttrii sau tratalncntului nu cstc
considerattt ca acceptabiltt din punct de vedere mcdical,procedura radiologic
sc va efectua cu discenl mant privind doza de radialii la nivelul ttitului; in
aceasttt situatie, dOZa la nivelul lhtului va fl estimattt inaintc dc cxalllinare/
tratanlent si,daca cstc relevant,rccstil attt dup .

In procesul luarii decizici de efectuare a unei proceduri radiologice, riscul


posibil datOrat unor dozc lnari de iradiere trebuie stt fle prilnordial.

Se recomand , de principiu, alllanarea oricarei cxpuncri mcdicale la radiatii


iOnizante a gravidelor aflate in prirnelc 1 5 sttpthlllani de sarcin .

In situatii de urgeni , n care viala femeii sau a produsului de conceptie


este n peric01, expunerea medicaltt la radialii iOnizante cu scop diagnostic ori
tratament trebuie efectuat .

Sc rccOlllandtt consemnarea tllturor paralnetrilor tehnici dc cxpunere pentrLl


estilllarca ultcrioartt a posibilclor riscuri pcntl Ll ttht.

Pcntru luarea deciziei corecte cste nccesartt cooperarea gravidei.

31

in cabinetul de radiologie trebuie sE existe afige care si aten{ioneze pacienta


asupra riscurilor expunerii pentru fbt gi asupra obligativitatii acesteia de a infonna
personalul medical de radiologie asupra unei posibile salcini.

Pentru femeia expusf, profesional la radiafii ionizante, aflatd in perioada de sar-


cinf,, se aplic[ prevederile art. 63 din Oldinul pregedintelui Comisiei Nafionale pentttt
Controlul Activit[1ilor Nucleare nr. 17312003, cu modificarile gi complet[rile ulterioare.

Pentru proceduri intervenlionale sau de diagnostic cu radialii X care implica


expunerea abdomenului inferior sau a pelvisului, in situalia in care examinarea se
justificd qi nu poate fi amdnatf,, reducerea dozei la nivelul fEnrlui poate fi oblinuti prin:
a) reducerea numdrului de n-rargini;
b) selectareaproieclieil
c) limitarea timpului de fluoroscopie la minimum;
d) ecranarea qi colimarea cu atenlie a fasciculului de radialii.
Se recomandd folosirea unui protocol valabil care sI cuprindd dif-erite tipuri de
examindri radiologice ale abdomenului, care sd asigure cd doza de radialie la nivelul
fbtului este cdt de joasl posibil de oblinut.
Expunerea medical[ in radiologia pediatricl impune condilii speciale
privind executarea oriclror practici radiologice.
Examinarea radiologicb a copilului trebuie sd aibd in vedere particularit6lile
anatomice, patologice, biochimice gi fiziologice, diferite pentru fiecare grup6 de vdrst6
gi deosebite de cele ale unui adult:
1. Anatomre
a) proporliile corporale
b) mbrimea gi forma organelor
c) dezvoltarea scheletului
d) varia\ia distribu{iei mlduvei hematogene in timpul cregterii
2. Patologie
-bolile specifice vdrstei (boli congenitale de cord, ileus cu meconiu, copilul abuzat)
3. Biochimie
a) conlinutul total de apd al corpului (nou-ndscut - 90o , adult - 60%)
b) masa adipoasf, redusl
c) metabolismul diferit al mediilor de contrast
4. Fiziologie
a) rata respiratorie mai mare (nou-ndscut - 80-120 de respiralii/minut)
b) ritm cardiac mai mare (nou-ndscut - 160-200 de respiraliilminut)
c) miqcdri rapide.

32
Dc asemcnca,la oricc practica radi01ogictt adresata cOpilului trebuic tinut COnt
cl senSibilitatea la radialii iOnizantc a cOpilului cstc inai nlarc decat a adultului.

In cazul copiilor,justincarca si optimizarea,cclc doutt principii dc baztt alc


radioprotcctici,trcbuic aplicate cu o exigcni 1 arit ,Astfel,nici o expunere llledical
nu va i cfectuat O o justincare adecvati.Nu sc va cfectua nici O investigatie
radiologic attlnci cand se pot obline aceleasi rezultate prin alte metode de diagnostic,
care ar implica un risc inai llllic pentl l copil.

In acest sens medicul ordonator cstc obligat sa prczintc in scris practicianului


absolut toate infomlatiile necesare justiicttr expuncni solicitatc.EI va nouica
scOpul,motivatia CXpuncrii,dar i clcmcntclc clinicc particularc pcntru justiicarea
cxpuncrii solicitatc,precurll i rezultattll altor cxpuncri llledicale practicate anterior.

Orice cxpunere rncdicali va fl efectuat,doar dup oblinerea cOnsinll mantului


scris al apattintttOrilor directi ai COpilului.

Optinlizarea procedurii irllagistice presupune interaciiunca a trci aspccte:


calitatea diagnostictt a illiaginii,doza de iradicrc a pacien1lui i alcgerea tchnicii cele
lllai adecvate pentru efectuarca expuncrii rnedicale.

Pentru orice exanlinare radiologica adresata cOpilului trcbuie prevttzut un


echipalllent standard din cauciuc plunlbat pentru ccranarea portiuni10r de coT aflate
Tn illlediata apropicre a campului de diagnostic.

Pcntru cxpuncri dc 60-80k ,rcduccrca maxilll dc 30 409 a dozci gonadicc


Se Obtine prin ecranare cu cauciuc plumbat,cchivalent O,251111n plumb,pozitionat in
lllarginea campului de intercs, Pozitionarea pacientului trebuie stt asigurc pc cat
posibil cxcluderea gonadclor din fascicolul dc intcrcs.

In gencral, pozitiOnarca pacientului va fl prccis , illdifcrcnt dach accsta


coopcreaztt sau nu.Pent u sugari,i copii lnici se vor utiliza dispozitivc de imobilizarc,
care aplicate corcct,vor garanta ci:
pacienttli nu se lnisc
fascicolul poate fl centrat corect
colilllarea lilniteaztt dirnensiunile campului strict la zona de interes diagnostic
cste posibiltt protlarCa resttllui cottului
dispozitivele sunt u,or de utilizat,iar aplicarea lor nu traumatizeaztt pacienttll.

Persoanele care ttuttt V01ulltar la efectuarca practicilor radiologice la copii se


supun restrictii10r prev zute in Ordinul nlinistrului slnttttttii ,i rnilici
i al pre c

dintclui COmisiei Nationale pentm Controlul Activit ti10r Nucleare nr.285/79/2002.




Responsabilitatea dotdrii unitatii sanitare cu aparatura radiologic[ corespunz6-
toare, mijloace adecvate gi colective de protecfie radiologicl gi dispozitive ajutdtoare
de imobilizare pentru pacientul pediatric, prevdzute in prezentele reglementdri, revine
tirularului de autorizalie.
in ceea ce privegte reglementlrile specifice referitoare la expunerea
medicali a persoanelor la radiafii ionizante in cazul expertizelor medico-legale
vom face nigte precizdri de definilie a termenului de procedurd radiologicd medico-
legal6. Conform reglementdrilor specifice se definesc ca proceduri radiologice
medico-legale expunerile medicale la radiafii ionizante in scopul expertizelor medico-
legale sau la solicitarea unor asiguratori, cu sau fErS indicafie medicalE clarf,.

Orice expunere medicalS la radialii ionizante care are ca scop final o expertizlt
medico-legalS se justificd individual cu respectarea criteriilor prevdzute in Ordinul
ministrului sAndtatii gi familiei gi al pregedintelui Comisiei Na{ionale pentru Controlul
Activitdtilor Nucleare ff. 173-2003, cu modificlrile gi completdrile ulterioare,
conform cdrora trebuie s6 existe o solicitare scrisd din partea unui ordonator.

Expunerea medicald la radialii ionizante a unei persoane la solicitarea unor


asiguratori, efectuatd far6 referinlb la indica{ii clinice, se considerd nejustificatS.

Sunt exceptate: suspiciune de furt sau trafic de droguri gi ame. pentru care
beneficiul net fa!5 de persoana expusi nu este relevantd in astfel de situalii, criteriile
de justificare sunt stabilite punctual, prin consultare cu organismele profesionale
relevante.

Orice repetare a unei expuneri medicale la radia(ii ionizante avAnd ca scop


final o expertizd medico-legalS este justificatd numai in urmdtoarele situa(ii:
- calitatea radiografiilor este nesatisfhc[toare pentru un diagnostic de certitudine
- radiografiile nu au elemente de siguranld care s6 permith identificarea
persoanei c[reia i s-a efectuat expunerea anterioard
- c6nd se contestd argumentat autenticitatea radiografiilor efectuate anterior
- cdnd este necesard evaluarea evolu{iei temporale a unor leziuni traumatice

inteme
- in scopul efectu[rii unei contraexpertize.

Orice expunere medicala la radia{ii ionizante, efectuat[ in cazul procedurilor


medrcale, impune efectuarea cel pu{in a unei radiografii, care se constituie ca
document medico-legal.

34