E t i c = e t h o s

e s t e c o n s i d e r a t t i i n a c o m p o r t a m e n t u l u i , moravurilor, studiul teoretic al principiilor

care guverneaz problemele practice.

Se identific cteva principii i valori etice de care trebuie s in seama asistentul medical:

autonomia

binefacerea (beneficiena)

non-maleficiena

dreptatea

veracitatea

sinceritatea

confidenialitatea
Autonomia
conform acestui principiu, individual trebuie s i se
deap o s i b i l i t a t e a d e a h o t r s i n g u r a s u p r a p r o p
r i i l o r a c i u n i
Beneficiena

r e p r e z i n t o b l i g a i a d e a f a c e b i n e i d e a e v i t a producerea
d e p r e j u d i c i i a l t o r p e r s o a n e . A a c i o n a c o n f o r m a c e s t u i principiu nseamn a-i ajuta pe
pacieni s obin ceea ce le este benefic ide a reduce riscurile. Asistentele medicale sunt obligate
s promovezes n t a t e a , s p r e v i n m b o l n v i r i l e , s r e d e a s n t a t e a i s a l i n
e s u f e r i n e l e ( I . C . N . , 1 9 7 3 , C o d u l d e E t i c ) A c e s t e l i n i i d e c o n d u i t pr
ofesional se materializeaz n efecte benefice pentru persoana
ngrijits n t o a s
s a u b o l n a
v .
Non-maleficiena
- prin tot ceea ce facem nu trebuie s facem
rup e r s o a n e
i n g r i j i
t e .
Dreptatea
-
a s i s t e n t u l m e d i c a l t r e b u i e s t r a t e z e c u a c e e a i r
esponsabilitate i profesionalism toi pacienii indiferent de vrst,c o n d
i i e s o c i a l , e c o n o m i c , c r i t e r i i r e l i g i o a
s e , e t n i e

Veracitatea
- o b l i g a i a d e a s p u n e a d e v r u l , d e a n u m i n i p a c i e n t u l . Relaia ntre asistentul medical i
pacient trebuie s se bazeze pe adevr.
Sinceritatea
- este considerat o dovad de respect datorat
persoanei ngrijite. Asistentele medicale au obligaia s fie sincere i de buncredin, s spun adevrul despre
boal, despre tratament, fr ns s-i depeasc limitele de competen.
Confidenialitatea
- asistenta medical este obligat s pstreze
secretulp r o f e s i o n a l ; t o a t e i n f o r m a i i l e c u p r i v i r e s t a r e a p a c i e n t u l u i n u v o r f i mp
rtite altei persoane din afara echipei de ngrijire, dect cuconsimmntul pacientului, facnd excepie
cazurile prevzute n mod expres de lege.

Etica medicala se constituie ca o teorie a moralei, ca o stiinta

cestudiaza ansamblul de cerinte, deprinderi, atitudini si obiceiuri morale specifice
a c t i v i t a t i i m e d i c a l e s i c a r e s e m a n i f e s t a i n f a p t e , i n m o d d e comportare in cadrul profesiei
medicale. Etica medicala inseamna de faptinfruntarea responsabilitatilor, gasirea unor solutii cand
datoria o cere siactionarea in consecinta. Deontologia desemneaza acea parte a eticii
cares e o c u p a c u s t u d i u l d a t o r i i l o r m o r a l e , a l o r i g i n i i , n a t u r i i s i f o r m e l o r acestor
a, in calitate a ei de componenta esentiala a constiintei morale a o a m e n i l o r . P r i n c o n d u i t a e t i c a
s i d e o n t o l o g i c a i n t e l e g e m a n s a m b l u l d e atitudini si actiuni cerute de normele morale si cele
tehnico -profesionale,f a r a d e c a r e n u e p o s i b i l a e x e r c i t a r e a p r o f e s i u n i i l a n i v e l u l
e x i g e n t e l o r societatii.

I n cele ce urmeaza dorim a va prezenta cele 14 puncte inscrise in acest cod:

 1. Responsabilitatea fundamentala a asistentei medicale estei n t r e i t a : s a
p a s t r e z e v i a t a , s a i n l a t u r e s u f e r i n t a s i s a p r o m o v e z e sanatatea
2. A s i s t e n t a m e d i c a l a t r e b u i e s a m e n t i n a t o t t i m p u l s t a n d a r d e ridicate de
i n g r i j i r e n u r s i n g s i s a r e s p e c t e a n u m i t e r e g u l i d e c o n d u i t a profesionala.
3. . A s i s t e n t a m e d i c a l a n u t r e b u i e s a f i e b i n e p r e g a t i t a n u m a i d i n punct de vedere
practic, ci trebuie sa-si mentina cunostiintele teoretice sipriceperea la un nivel foarte inalt.
4. 4. Credintele religioase ale unui pacient trebuiesc respectate.
5. 5. Nursa are obligatia de a pastra secretul profesional. Aceasta
nui n s e a m n a n u m a i i n f o r m a t i i l e f u r n i z a t e d e p a c i e n t , d a r s i
c e l e d e importanta medicala acumulate de asistente in cursul muncii lor.

6. O asistenta trebuie sa recunoasca nu numai responsabilitatile, cisi limitarile functiei; recomanda sau da un
tratament fara reteta
medicalan u m a i i n u r g e n t a s i r a p o r t e a z a f i e c a r e a c t i u n e u n u i m e d i c
c e l m a i devreme posibil

7. .7. Asistenta medicala are obligatia de a indeplini ordinele mediculuiin mod constient , loial si inteligent si
sa refuze sa participe la o proceduracare se abate de la etica (de exemplu la efectuarea unui avort ilegal).

8. Asistenta medicala sustine increderea medicului sau a altormembri din ec

hipa de ingrijire; incompetenta sau practica neetica ac o l a b o r a t o r i l o r s a i
t r e b u i e d e z v a l u i t a , d a r n u m a i u n e i a u t o r i t a t i corespunzatoare.

9. O asistenta este indreptatita la o rasplatire justa si accepta doar acele compensatii prevazute in
contract.

10. Asistenta medicala nu trebuie sa permita ca numele ei sa fiefolosit in legatura cu

r e c l a m a p r o d u s e l o r s a u c u o r i c a r e a l t a f o r m a d e reclama proprie.

1 1 . A s i s t e n t a t r e b u i e s a c o o p e r e z e s i s a m e n t i n a o r e l a t i e armonioa
sa cu membrii altor profesii si colegii sai.

12. I n viata privata, asistenta adera la propriile standarde de etica care se oglindesc cu mandrie si in
profesia sa.

1 3 . I n c o n d u i t a p e r s o n a l a , a s i s t e n t a n u t r e b u i e s a n e g l i j e z e c u bunastiinta mod
e l e l e d e p u r t a r e a c c e p t a t e d e c o m u n i t a t e a i n c a r e e a traieste.

1 4 . A s i s t e n t a m e d i c a l a t r e b u i e s a p a r t i c i p e s i s a i m p a r t a r
esponsabilitatile cu alti profesionisti ai sanatatii, in promovarea eforturilorde a intalni nevoile de sanatate ale
oamenilor

aspectul psihologic lucrator medical pacient

n cadrul relaiei medic-pacient cei doi nu se afl pe poziii similare.Astfel bolnavuleste persoana cea mai
desavantajat,aflndu-se sub influena suferinei fizice i psihice,suport reacia psihologic determinat de
situaie (frica),resimte boala ca pe osituaie de nesiguran i insecuritate.n aceast situaie medicul este perceput
ca o fiintare,puternic,uneori cu puteri magice,plin de energie i cu multiple posibiliti(desacralizarea apare de
exemplu atunci cnd i trateaz propria familie i cnd succeselelui terapeutice sunt foarte mici).Medicul este
influenat de diferii factori dintre care cel mai important este propria sa personalitate i de manierele lui
personale de a reaciona i de a se drui.n acest sensformarea psihologic i psihoterapeutic a medicului implic
nsi modificri ale personalitii sale. Comunicarea cu pacientul este esenial n relaia medic-pacent i ea
trebuie s fiesincer.

Nenelegerea dintre medic i pacient este accentuat adesea din cauza strii deanxietate n care se afl pacientul
n acel moment. La aceast comunicare poate contribui:

1.Starea de anxietate a pacientului;

2.Ignorana pacientului;

3.Circumstanele n care bolnavul a ajuns la medic;

Comunicarea interpersonal direct este cea mai eficient,deoarece ea are o marencrctur afectiv.Deosebit de
imporrtant este maniera n care este organizat feed- back-ul,pentru ca medicul s se conving de faptul c nu a
fost greit neles.

Aspectul afectiv al relaiei medic-pacient

Relaile cu bolnavul nu trebuie s duc pe medic la relaii de rutin,reci,sau s-l fac pemedic s-i piard curiozitatea i entuziasmu. Relaia
medic-pacient,n majoritatea cazurilor se materializeaz printr-o relaie de tipspecial,un anumit tip de relaie afectiv i de ataament
particular,afectiv a bolnavuluifa de medic.Acest aspect al relaiei medic -pacient iese n mod deosebit n evideni ncadrul tratamentului
psihoterapeutic,mai ales n nevroze.

Etapele ntlnirii medic-pacient

ntlnirea dintre medic i pacient este o ntlnire dintre dou personaliti diferite,carestau pe poziii diferite.Bolnavul pote veni
cu diferite prejudeci la medic dar i mediculare propriile aspiraii,dorind ca pacientul s corespund acestora.Aceste ateptri
alemedicului in de temperamentul su , n primul rnd.Dac medicul este autoritar el i vadori un pacient docil,dac este foarte
ocupat i va dori un caz mai simplu etc.n relaia dintre medic i pacient trebuie s intervin cea ce numeroi
cercettoridenumesc cu termenul de acomodare.Balint subliniaz c relaia medic-pacient las cursliber tendinelor
personale,sentimentelor incontiente,convingerilor i prejudecilor.Adeseori deciziile eseniale i vitale se iau fr ca cineva s
se simt pedeplin responsabil.Acest anonimat al rspunderii este cultivat mai ales n cadrulinstituiilor sanitare de stat,prin
instituirea unor relaii "oficiale" i a unor stereotipuri ncadrul acestor instituii.Pacientul vine la medic cu sperana c va fi
neles,c suferina lui va fi uurat,cmedicul va fi competent,c va gsi suficient solicitudine din partea personaluluimedical.
Relaia medic-pacient n aceast faz trebuie s lase fru liber tendinelor personale,unor sentimente incontiente,unor convingeri
sau prejudeci.

Obesrvatia

Examenul

DISCUTIA

Tratamentul

3Imopttanta si reulile ingrijirii bolnavilor

https://www.slideshare.net/koncsag/Tehnica-ingrijirii-bolnavului

4 pag 23Principiile organizarii asistentei medicale

http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Safta_Management_si_Legislatie_farmaceutica_2012/04_Capitolul_0
4_Sanatatea_pub_Sist_de_sanat.pdf
5 Obligatiunile personLULUI MEDICAL

https://www.cmb.ro/legislatie/colegiu/cod-deontologic/

6.

7.Structura si functiile sectiei

https://lege5.ro/Gratuit/geydanbvge/norma -privind -structura-functionala-a-compartimentelor -si-

serviciilor -din-spital-din-26072006

8.mobilierul si aparatajul spitalului

Cerine privind inventarul i utilajul tehnic 208.

Instituiile se doteaz cu mobilierul, utilajul i inventarul necesar, conform destinaiei

. 209. Folosirea mobilierului, inventarului i utilajului defectat este interzis. 210. Paturile n saloane trebuie aranjate n rnduri
paralele pereilor cu ferestre.

211. Distana de la paturi pn la pereii cu ferestre nu trebuie s fie mai mic de 0,9 m n saloanele cu 4 paturi, i de 1,2 m n cele
cu 2-3 paturi.

212. n saloane distana dintre capetele paturilor direcionate spre centrul ncperii nu trebuie s fie mai mic de 1,2 m. 213.
Distana dintre prile laterale ale paturilor trebuie s fie de cel puin 0,8 m, n saloanele pentru bolnavii cu tuberculoz i boli
aerogene de cel puin 1,0 m, iar n saloanele pentru copii i cele de tratament de reabilitare de cel puin 1,2 m. 214. Numrul de
noptiere i scaune din saloane trebuie s corespund numrului de paturi. 215. Fiecare secie trebuie s fie nzestrat cu
crucioare pentru transportarea medicamentelor, hrnii, lenjeriei, deeurilor, fotolii cu rotile pentru transportarea pacienilor, n
funcie de numrul de paturi i de profilul seciei. 216. Pentru dezinfecia aerului i suprafeelor n instituii trebuie instalate lmpi cu
raze ultraviolete. Metodele de aplicare a lmpilor ultraviolete, regulile de exploatare i securitate a instalaiilor trebuie s corespund
cerinelor igienice i instruciunilor n vigoare
9 Regulamentul sectiei

http://www.sr -cahul.ms.md/files/file/1%2 0IMSP%20SR%20Cahul/REGULAMENTE/REG -

24%20Regulamentul%20de%20activitate%20a%20s_%20Ingrijiri%20Cronice.PDF

10regulile de comportare al bolnavului

http://spitfog.ro/regulament_al_pacientilor_internati.pdf

11 Regimul de lucru al colaboratorilor

12 Predarea si reluarea serviciului de infermiere

nainte de terminarea serviciului i prsirea spitalului, infirmiera i reverific sarcinile pe care le-a avut,
controlnd caietul de nsemnri, pentru a nu omite nici un amnunt.

Efectueaza verbal si in scris predarea serviciului in cadrul raportului de tura;

13 prevenirea bolilor profesionale din domeniul medico-sanitar

(2) Angajatorul trebuie sa organizeze controlul permanent al starii materialelor, utilajelor si substantelor
folosite in procesul muncii, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii salariatilor. (3) Angajatorul
raspunde pentru asigurarea conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente de munca,
pentru crearea conditiilor de preintmpinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea salariatilor in
situatii speciale si in caz de pericol iminent. Art. 178. (1) Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in
munca institutia abilitata prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabricarii, comercializarii,
importului ori utilizarii cu orice titlu a substantelor si preparatelor periculoase pentru salariati. (2)
Inspectorul de munca poate, cu avizul medicului de medicina a muncii, sa impuna angajatorului sa
solicite organismelor competente, contra cost, analize si expertize asupra unor produse, substante sau
preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaste compozitia acestora si efectele pe care lear
putea produce asupra organismului uman.

http://www.analkoaluminium.ro/fonduri-
europene1/files/instruire_in_prevenirea_bolilor_profesionale.pdf

http://gripaaviara.swarm.webartstudio.md/pentru-medici/masurile-de-precautie/

14Noxele profesionale

http://www.mymed.ro/bolile-profesionale-la-medici-i-asistente.html

15Echipamentul de protective si tinuta lucratorului medical

http://gripaaviara.swarm.webartstudio.md/pentru-medici/masurile-de-precautie/

16modalitatea de intrnare a bolnavului in stationar

http://icardiologie.md/CONDITII%20de%20INTERNARE.pdf
17prelucrarea sanitara a bolnavului in sectia de internare.Combaterea pediculozei

Pagina 4-5

http://www.sfantulsavabuzau.ro/acreditare/arhive/Proceduri%20generale.pdf

18 dezinfectia (solutii,mod de prepare)

http://www.spitalulmavromati.ro/wp-content/uploads/2015/03/METODE.pdf

19.transportarea bolnavilor

http://spitfog.ro/pdf/Bibliografie/tematica_brancardier.PDF

categoriile de bolnavi :

http://www.qreferat.com/referate/medicina/Transportul-pacientilor856.php

20 igiena bolnavului

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Nursing-INGRIJIRI-GENERALE-ACO47.php

21rePETA

22?

23Patul bolnavului

http://www.umfiasi.ro/masterate/Suporturi%20de%20curs/Facultatea%20de%20Medicina/Master%20
Nutritie%20si%20Dietetica%20profilactica%20si%20curativa,%20anul%20II,%20sem.I,%202014-
2015/Pozitii%20si%20transport%20pacienti-%20Master.pdf

24 Alimentarea bolnavilor

http://www.qreferat.com/referate/medicina/Alimentarea-pacientului-alimen549.php

Orarul si repartizarea meselor:

- intervalul dintre mese trebuie stabilit astfel incat perioada de repaus din cursul noptii sa nu fie mai mare
de 10 - 11 ore, iar in unele cazuri si mai mic (ulcer gastric).

- pacientii in stare grava, febrili, vor fi alimentati in momentele de acalmie, indiferent de programul sectiei

- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la intervale scurte, in functie de
stadiul de evolutie; la ei alimentele trebuie servite uneori din ora in ora in cursul zilei, adaugand una, doua mese
si-n cursul noptii

- pacientii febrili, adinamici, in stare grava vor fi alimentati dupa un program special, cu mese mici, dese,
atat ziua cat si noaptea

- pacientii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta greu o flamanzire mai mare de 6 ore

- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoare la oficiul de alimente

- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentului

25 Asigurarea alimentatiei,curatarea vaselor si indepartarea resturilor

Blocul alimentar (Buctria)

Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienii i nsoitorii internai, precum i pentru
personalul care mnnc la spital (echipe de gard), buctria dimensionndu-se n funcie de numrul
de porii preparate pe zi. n cadrul blocului alimentar se vor amenaja urmtoarele sectoare: a) recepia i
depozitarea produselor alimentare neprelucrate; b) spaii pentru prelucrri primare; c) spaii pentru
prelucrri finale;

Camerele pentru prelucrri primare: a) vor fi n numr de minimum dou, recomandabil trei (separat
pentru legume, pete, psri); b) se vor conecta direct cu spaiile buctriei propriu-zise sau prin
intermediul unui coridor intern curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare murdare". n
buctria propriu-zis se vor organiza distinct urmtoarele zone de preparare (eventual separate prin
perei de compartimentare parial, la blocurile alimentare de mare capacitate): a) prelucrri termice
pentru mesele principale (buctria cald); b) prelucrri dietetice; c) prelucrri pentru micul dejun
(buctrie lapte-ceai); d) buctrie rece. Preparatele de patiserie-cofetrie se vor prelucra ntr-o
ncpere distinct. Anexat direct buctriei se amplaseaz camera pentru splat vase.

Modul de amenajare a oficiului de distribuie a mncrii depinde de sistemul adoptat pentru livrarea
acestora la seciile de spitalizare, astfel: a) livrarea alimentelor preparate se face pentru ntreaga
cantitate necesar unei secii (n recipiente mari), cu mese de transport i meninere a temperaturii
alimentelor; porionarea mncrii se face n oficiile alimentare ale seciilor i tot aici se spal i se
pstreaz vesela pentru pacieni i crucioarele de transport (mese de transport). Oficiile alimentare se
vor dimensiona i se vor echipa corespunztor acestor activiti. b) din blocul alimentar, alimentele
preparate se livreaz gata porionate pentru fiecare pacient, situaie n care oficiul de distribuie (sau
buctria) va fi dotat cu o linie special de porionare i catering. n acest caz, adiacent oficiului de
distribuie se vor prevedea spaii, echipate cu linii mecanizate, pentru splarea veselei ntregului spital i
igienizarea crucioarelor; crucioarele pentru transportul mncrii porionate vor fi izolate termic;
oficiile alimentare din secii se vor dimensiona minimal.Se recomand ca hrana bolnavilor s fie servit
la aproximativ 30 de minute de la preparare. n caz contrar, ele trebuie meninute la o temperatur mai
mare de 60C sau la maximum 8C. Alimentele preparate n afara blocului alimentar vor fi transportate
la rece i nclzite la minimum 60C nainte de a fi servite bolnavilor. Este interzis pstrarea alimentelor
preparate de la o mas la alta. Dac se adopt sistemul de livrare pe partide, transportul alimentel

26pregatirea bolnavilor pentru recoltarea probelor de laborator

http://ids-laboratories.ro/pregatirea-pentru-analize/

27. pregatirea si schimbul lengerii de pat

http://www.qreferat.com/referate/medicina/Patul-pacientului-pregatirea-s635.php

28 schimbul lengerii de corp al bolnavului cu diferite boli

Dezbrcarea i imbracrea bluzei la pacientul care se poate ridica in poziie ezand

Descheiai nasturii pijamalei
Ridicai pacientul in poziie ezand
Rulai pijamaua de la spate spre ceaf i trecei-o peste cap rugand pacientul s flecteze capul
Rulai fiecare manec i imbrcai pe rand braele
Scoatei mainile in afara manecilor
Ridicai bluza pe spatele bolnavului i imbracai umerii
Fricionai uor spatele pacientului
Incheiai nasturii

) Dezbrcarea i imbrcarea bluzei la pacientul care nu se poate ridica

Descheiai nasturii
Intoarcei pacientul in decubit lateral i dezbrcai braul eliberat
Intoarcei pacientul in decubit lateral invers i dezbrcai cellalt bra indeprtand bluza
 Meninei pacientul in decubit lateral
Rulai maneca i imbrcai braul liber
Intoarcei cu blandee pacientul in decubit lateral invers i imbrcai celalalt bra intinzand bluza pe spate
Aducei pacientul in decubit dorsal
Incheiai nasturii
c) Indeprtarea i imbrcarea pantalonilor
Ridicai regiunea lombosacrat a pacientului i tragei cu grij pantalonii spre picioare
Asezai pacientul pe pat
Ridicai uor membrele inferioare i continuai dezbrcarea
Punei pantalonii murdari in sac
Observai aspectul membrelor inferioare
Rugai persoana care v ajut s ridice membrele inferioare ale pacientului
Imbrcai pe rand fiecare membru i tragei pantalonii pan aproape de ezut
Coborai i aezai pe pat membrele inferioare
Ridicai regiunea fesier i tragei in sus pantalonii
Verificai dac cearaful e bine intins
Incheiai nasturii
INGRIJIREA PACIENTULUI DUPA :
Aezai pacientul in poziie comod
Observati faciesul,
Refacei patul i invelii pacientul cu ptur
Verificai dac pacientul se simte bine

29 Comportarea cu pacintii in situatii de depesii si psihoze

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/ROLUL-ASISTENTEI-MEDICALE-IN-I87.php

http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/419/ghid_20de_20nursing.pdf
13,4
Pacientii depresivi, cu comportament suicidar, considera ca nu au nimic de pierdut si se pot manifesta
violent fata de anturaj. Pacientii psihiatrici par sa nu manifeste mai multa violenta decat restul
populatiei, exceptie facand cei cu schizofrenie paranoida atunci cand trec de la paranoia generalizata
(ma urmaresc) la o anumita persoana sau grup (X ma urmareste)(2). Semne premonitorii ale
comportamentului violent 1. Pacientul se manifesta violent sau ameninta ca va deveni violent. 2.
Personalul simte anxietate sau teama fata de pacient. 3. Comportamentul alterneaza intre strigate si
perioade de liniste sau intre cooperare si agresivitate. 4. Pacientul isi exprima teama de a-si pierde
controlul. 5. Pacientul este necooperant, ostil, agitat si incapabil sa stea linistit. 6. Pacientul se afla in
stare de etilism acut, este intoxicat cu alte substante sau este in stare de sevraj. 7. Pacientul are istoric
de violenta, este cunoscut politiei sau personalului din departamentul de urgenta pentru comportament
impulsiv sau violent. 8. Pacientul are o postura rigida, tensionata si este suspicios. 9. Pacientul are
tatuaje care-i sugereaza apartenenta la o anumita grupare.

Metode de evitare a situatiilor tensionate si a comportamentului violent: 1. Evita contactul vizual cu

pacientul. 2.Nu bloca iesirile si lasa deschisa usa de la camera de examinare.

3.Mentine o distanta apreciabila fata de pacientul violent, nu ii invada spatiul. 4. Adopta o postura si o
atitudine pasiva, necombativa si permite-i pacientului sa spuna ce gandeste. 5. Comporta-te cu pacientul
asa cum ai vrea sa se comporte si el. 6.Ofera-i pacientului ceva de baut sau de mancare. 7. Evita
remarcile provocatoare sau malitioase. 8.Daca pacientul devine agresiv, spune-i direct ca are un
comportament neadecvat care-i sperie pe cei din jur si care nu este permis in departamentul de
urgenta. 9.Nu intoarce spatele pacientului potential violent. 10.Nu subestima niciodata potentialul
violent al unui pacient.

Concluzie
 Managementul pacientului agitat si violent incepe cu incercarea de a controla verbal situatia. Personalul
trebuie sa evite sa se puna in pericol si sasi comunice intotdeauana preocuparea pentru binele
pacientului. Accentul se pune in general pe strategiile verbale. Nu trebuie neglijata posibilitatea
existentei unor afectiuni medicale care sa cauzeze sau sa potenteze comportamentul violent. Medicatia
se utilizeaza cand controlul verbal e incomplet sau a esuat. Se pot administra: droperidol, haloperidol
sau asocieri cu o benzodiazepina. Acestea se titreaza pana la efectul dorit. Metoda sedarii rapide este
sigura si eficienta. Uneori poate fi utila asocierea dintre imobilizarea fizica si medicatie. Cand se
utilizeaza imobilizarea fizica, este obligatorie consemnarea in fisa pacientului a motivelor ce au dus la
aceasta decizie

30 deridcarea saloanelor
EHNICA EFECTURII CURENIEI N SALOANE

se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se deschide geamul pentru a se aerisi;
caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe cori dor; se face ordine in salon : se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata
in solutie de detergent - dezinfectant : corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa
de scris si scaunele; laveta se clat este dupa stergerea fiecarui element de mobilier; se sterg de praf celelalte suprafete
orizontale; daca este cazul, se sterg peretii, geamurile, usile; cu o laveta imbibata in solutie de detergent - dezinfectant se streg
intrerupatorul electric si clanel e de la ui; se curata grupul sanitar : oglinda, suportul pentru prosop chiuveta, suportul pentru
hartia igienica si vasul de toaleta cu accesoriile; se sterge umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se
goleste cosul de gunoi si se curata; se pune in cos un sac (unica .folosinta). destinat pentru reziduurile menajere . Deseurile
provenite din salon se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din sectie. ATENIE ! Splarea se realizeaz prin
folosirea de ap cald i detergent. Apa cald la 35 45 grade C are o putere de splare superioar apei reci deoarece are o
putere mai mare de emulsionare i dizolvare. - se spala si dezinfecteaza pavimentul n zonele n care pacienii primesc ngrijiri
medicale, pe supraf eele contaminate cu snge i/ sau alte fluide biologice, se toarn dezinfectantul adecvat pentru a nmuia si
distruge eventulalii ageni patogeni, se las un timp de contact, apoi se cur i dezinfecteaz. - se verifica aspectul estetic al
salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul. CIRCUITUL LENJERIEI Materialele textile i mai ales lenjeria pot constitui un
factor important n rspandirea infeciilor intraspitaliceti atunci cnd sunt n catiti insuficiente, cnd nu sunt schimbate la timp sau
cand nu li se asigur un circuit corespunztor. Pentru a evita riscurile de rspandire a germenilor patogeni prin textile, msurile se
vor concentra pe: colectarea lenjeriei murdare, transportul lenjeriei murdare, dezinfecia i splarea corespunztoare,

31Igiena personala a bolnavului

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Nursing-INGRIJIRI-GENERALE-ACO47.php

32 ingrijirea invelisului pielos

http://www.profamilia.ro/familia.asp?medicina=28

Pacientul sa prezinte tegumentele si mucoasele curate

- ajuta pacientul, in functie de starea generala, sa isi faca baie sau dus, sau ii efectuieaza toaleta pe
regiuni
- pregateste materialele pentru baie
- pregateste cada
- asigura temperatura camerei (20-22 grade C) si a apei (37-38 grade C)
- ajuta pacientul sa se imbrace, sa se pieptene, sa-si faca toaleta cavitatii bucale, sa-si taie
unghiile
- pentru efectuarea toaletei pe regiuni, pregateste salonul si materialele, protejeaza pacientul cu
paravan si-l convinge cu tact si cu blandete sa accepte
- efectueaza toaleta cavitatii bucale la pacientii inconstienti

33 ingrijirea mucoaselor

INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE

Reguli de baza:
-pacientul se aseaza in decubit dorsal;
-se informeaza pacientul si este rugat sa nu miste capul;
-dupa ce imbracati manusile de unica folosinta, se curata fiecare fosa nazala cu cate un tampon steril
imbibat in ser fiziologic cu miscari usoare de rotatie fara sa apasati;
-nu folositi acelasi tampon imbibat cu ser fiziologic pentru ambele narine;
-daca sunt foarte aderente (prinse) crustele de mucoasa nazala tamponul se umezeste cu apa oxigenata
in loc de ser fiziologic;
-la pacientii cu sonde nazogastrice, nazofaringiene, de oxigenoterapie manevrele se efectuaza sub
supravegherea asistentei si constau in urmatoarele etape: se dezlipeste banda adeziva cu care este
fixata sonda, retrageti sonda 5-6 cm, se curata sonda de urmele adezivului de la banda cu un tampon
imbibat in alcool sanitar, se curata crustele de la nivelul fiecarei narine cu un tampon imbibat in apa
oxigenata, se reintroduce sonda (tot cu 5-6 cm) apoi se refixeaza cu banda adeziva si se controleaza
permeabilitatea (functionarea) sondei de catre asistenta.

IGIENA ORAL A PACIENTULUI DEPENDENT

Unii pacienti sunt n situatia de a depinde de infirmiera pentru ndeplinirea nevoilor de baza sau legate de igiena
orala. Pacientii care prezinta risc crescut de dezvoltare a problemelor orale sunt cei care sufera de boli
grave, comatosi, confuzi, deprimati sau paralizati. Daca bolnavul este incapabil sa se ngrijeasca singur, infirmiera
va trebui sa ia toate masurile ca pacientului sa i se acorde ngrijirea cuvenita astfel nct cavitatea sa bucala sa fie
mentinuta curata si umezita. Pentru unii bolnavi aceasta nseamna efectuarea igienei orale la interval de una sau
doua ore.

PREGTIREA ECHIPAMENTULUI:

Infirmiera va selecta din lista de mai jos materialele utile n functie de situatia specifica a fiecarui pacient.

periuta de dinti cu peri moi (de copii)

pasta de dinti

tavita renala

manusi de unica folosinta (optional)

pahar cu apa rece

spatula

solutie pentru spalaturi bucale

echipament de curatare a protezei (daca este necesar)

container pentru proteza

curatitor de proteza

prosop sau servetele

tampoane de vata

gel

TEHNICA EFECTURII IGIENIEI ORALE LA PACIENTUL DEPENDENT

1. Explicati pacientului procedura.

2. Asamblati echipamentul pe pat/masa pentru ca sa-i fie pacientului la ndemna.

3. Spalati-va minile si luati manusile.

4. Respectati intimitatea pacientului. Ajustati patul la o naltime confortabila pentru infirmiera. Pozitionati
pacientul n sezut la marginea patului sau culcat pe o parte cu capul ntors spre infirmiera si nclinat spre
perna. Se va aseza un prosop pe torace si o mica tavita renala sub barbia bolnavului.

5. Deschideti gura si introduceti cu blndete spatula ntre molarii din spate, apoi evaluati starea cavitatii bucale
a pacientului.

6. Daca pacientul are dintii sai naturali, curatati-i cu grija cu ajutorul pastei si periutei de dinti. Daca bolnavul
are proteza, aceasta se va nlatura si se va spala. Gingiile, mucoasele si limba vor fi curatate cu blndete cu
ajutorul unui tampon de vata.

7. Daca este posibil se efectueaza pacientului o spalatura bucala.

8. Se aplica o crema lubrifianta pe buzele pacientului.

9. Se nlatura echipamentul si se repune pacientul ntr-o pozitie confortabila. Se raporteaza orice sngerare sau

inflamatie neobisnuita.

34Ingrijirea ochilor (restu mai sus )

Implementare:

- se va explica procedura pacientului

- i se va asigura intimitatea
- cand se vor aplica compresele calde, pacientul va trebui sa stea in pozitie sezanda, daca se poate
- cand se vor aplica compresele reci pacientul va trebui sa stea culcat pe spate, sa aiba sub cap o perna si capul sa fie usor intors
inspre partea neafectata. Aceasta pozitie va ajuta ca compresele sa ramana la locul lor
- daca pacientul are un pansament pe ochi, acesta va trebui indepartat
- se va trece un prosop peste umerii pacientului pentru a-l proteja de eventuale scurgeri
- asistenta isi va spala mainile si isi va pune manusi

Aplicarea compreselor calde:

- se vor lua 2 comprese de tifon din vas. Se vor stoarce de excesul de solutie
- se va cere pacientului sa inchida ochii si se vor aplica usor compresele una peste partea de sus a celeilalte, peste ochiul afectat.
(daca pacientul se plange ca compresia este prea fierbinte, va trebui indepartata imediat)
- se vor schimba compresele la cateva minute, dupa cum este necesar, in functie de durata de aplicare prescrisa
- dupa indepartarea fiecarei comprese, se va verifica pielea pacientului

Aplicarea compreselor reci:

- se va umezi mijlocul unei comprese cu apa sterila, solutie normal salina, sau cu solutie irigatoare oftalmica. Aceasta ajuta la buna
conducere a senzatiei de rece dinspre pachetul de gheata. Se vor pastra insa marginile compresei uscate pentru a putea absorbi
excesul de umezeala
- se va spune pacientului sa inchida ochii, apoi se va aplica compresa peste ochiul afectat. Se va pune pachetul de gheata peste
compresa, si se va fixa cu leucoplast. Daca pacientul se plange de durere, se va indeparta pachetul de gheata. Unii pacienti pot
manifesta reactii adverse la rece
- dupa 15-20 minute se va indeparta leucoplastul, pachetul de gheata si compresa si se vor arunca in recipiente specifice de
colectare
- se vor folosi compresele ramase pentru a curata si usca fata pacientului
- daca medicul indica, se va aplica un unguent oftalmic sau un pansament ocular

35 Ingrijirea perineului

Este de preferat ca toaleta sa se faca dupa scaun, sa fie exterioara si sa constea din spalarea delicata a organului cu pricina si a
zonei perineale, care va fi ultima curatata si stearsa, prin miscari din fata spre spate pentru a evita circulatia bacteriilor inspre
portiunea aceasta sensibila. Mainile trebuie spalate atat inainte, cat si dupa toaletare sau daca se recurge la folosirea absorbantelor
interne, fiindca ele vin frecvent in contact cu zona genitala. Dupa urinare, modalitatea optima de stergere este tamponarea.

Curatarea propriu-zisa trebuie facuta cu apa calda si produse delicate -sapunuri fara soda, dar cu Ph neutru, fara substante
antiseptice, deodorante, lotiuni de ras. Ingredientele suplimentare de colorare sau de parfumareexpun pielea contactului cu
substante pe care organismul nu le cunoaste si la care reactioneaza ostil. Folosirea frecventa a sapunurilor antibacteriene sau de
casa, care contin soda, poate deteriora flora bacteriana saprofita si grabeste dezvoltarea candidozei genitale. Apelati la servetele
umede doar ca ultima solutie, adica daca sunteti plecate in voiaj.
La barbati, e mai simplu. Baia lor se poate rezuma la spalarea cu apa calda si sapun. Manevrele difera dupa conditia penisului,
circumcis au ba.

Sub preput e locul unde se adua o substanta comusa in special din grasime si celule moarte ale pielii albe. Smegma aceasta
trebuie eliminata ca sa nu apara posibile infectii. Se decaloteaza penisul si se spala glandul, corona si portiunea de preput
ascunsa , apoi scrotul, zona perineala si a anusului
http://www.qbebe.ro/copilul/ingrijirea_copilului/igiena_intima_la_copii_diferente_intre_sexe_pe
_varste

36colectarea dejectie(materii fecale ) fiziologice

Captarea materiilor fecale

In vederea captarii materiilor fecale la bolnavul imobilizat, se urmareste: separarea patului bolnavului de restul salonului, cu
un paravan, dupa care se indeparteaza patura si cearsaful care acopera bolnavul, se protejeaza patul cu musama si aleza, se
dezbraca si se ridica bolnavul si se introduce bazinetul incalzit sub regiunea sacrala; se acopera bolnavul pana la
terminarea actului defecarii. Se efectueaza toaleta regiunii perineale, se indeparteaza bazinetul cu atentie si se acopera cu
capacul, indepartandu-se din salon. Se strang materialele folosite, se imbraca bolnavul, se acopera, se aeriseste salonul. Se
spala mainile bolnavuli. Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala in locuri special amenajate.

http://www.qreferat.com/referate/medicina/Captarea-dejectiilor-fiziologi529.php

37prevenirea si ingrijirea escalelor de decubit

http://medicalnet.ro/blog/masuri-pentru-prevenirea-escarelor-aplicarea-unui-tratament-escare-corect/3969/

38 .colectarea probelor pentru investigatii de laborator

https://www.sanador.ro/informatii-pentru-pacienti/recoltarea-probelor-pentru-investigatii-microbiologice/

39.asistenta medicala in caz de voma

http://www.romedic.ro/voma-si-diaree-primul-ajutor-0P32353

40 regimul sanitar in sectie in sectie ?

41deservirea bolnavilor gravi cu troaca si urinarul ?????????

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/ingrijirea-pacientilor-care-au-cateter-urinar_594

42ingrijrea pacientior in stare de coma

Prima problema pe care o ridica un bolnav in stare de coma este gradul de interesare a functiilor vitale in acel moment. A. Ingrijirea
respiratiei Bolnavul comatos va fi asezat in decubit lateral, intr-un plan usor mai inclinat (semi-Trendelenburg), pentru a evita
patrundere continutului gastric in arborele bronsic, accident frecvent intalnit, mai ales in cazul varsaturilor repetate, incoercibile.
Obstructia cavitatii bucale si a faringelui va impune eliberarea acestora, fie cu ajutorul unei pense, a unui tampon umed, fie cand
exista posibilitatea, cu ajutorul aspiratorului medical.Aceasta dezobstructie la a cailor respiratorii, la originea lor reprezinta un gest
de urgenta extrem de important pentru evolutia ulterioara a bolnavului.Tot aici se subliniaza posibilitatea obstructiei aeriene de catre
limba hipotona, in acest caz glota fiind obstruata prin etalarea muschilor linguali.In aceasta situatie se impune aplicare pipei Guedel.
Atentie! Pipa Guedel nu se introduce in cavitatea bucala daca exista corpi straini(cheaguri de sange, resturi dentare etc.), deoarece
manevra acestui dispozitiv poate impinge corpii strain din gura spre glota. In starile comatoase profunde, cu mari tulburari
respiratorii, sau in situatii extreme-stop respirator- se va practica IOT, daca aceasta este posibila (lipsa obstacolelor obstructive oro-
glotice, sau lipsa edemului glotic). In cazul in care IOT este imposibila, se efectueaza traheostomia de urgenta. Corectarea
tulburarilor respiratorii contribuie la diminuarea edemului cerebral si la imbunatatirea functie neuronilor. B.Ingrijirea cardio-
circulatorie Cateterizarea unei vene este obligatorie la bolnavul in coma. Se prefera cateterizare, in locul punctiei simple venoase,
deoarece se inlatura riscul iesirii acului din lumenul venos, mai ales daca avem in vedere ca multi bolnavi comatosi fac crize
convulsive, crize de rigiditate decerebrata sau decorticata, sunt agitati. Calea venoasa confera posibilitatea administrarii solutiilor
medicamentoase, cu actiune rapida, simptomatica si etiologica. Supravegherea clinica a functiei hemodinamice prin controlul TA,
a pulsului, a zgomotelor cardiace se face concomitent cu monitorizarea EKG, deoarece starea comatoasa este insotita de tulburari
vegetative adesea severe (fibrilatie atriala, extrasistole ventriculare, tahiaritmii, bradicardii importante), de corectarea acestora
 depinzand supravietuirea.Observarea in timp util a insuficientei circulatorii, confera posibilitatea de a obtine rezultate pozitive in
urma administrarii medicatiei specifice (Atropina, Efedrina, HHC, etc). C.Examinarea neurologica Determinarea scorului Glasgow -
la GCS < 8- pregatire pentru IOT, internare in ATI - anuntarea medicului -la GCS 8-9-monitorizare EKS, SpO2, administrare de O2
pe masca faciala - internare in sectia de Neurologie Postura: decerebrare, decorticare Functia motorie: putere, tonus Functia
senzitiva Reflexe Mersul , coordonarea Nistagmus Anizocorie, midriaza, mioza D.Ingrijirea functiei excretorii Necesitate
introducerii unei sonde urinare la bolnavul comatos, inca de la primele gesturi terapeutice, este argumentata de urmatoarele
aspecte: In foarte multe situatii bolnavul are glob vezical. Acesta trebuie evacuat, deoarece poate produce ruptura vezicii urinare.
In comele superficiale si in starile precomatoase, globul vezical constituie un factor iritativ, determinand agitatia bolnavului. Sonda
urinara permite eliminarii de urina, masurarea cantitatii acesteia, in acest fel fiind posibila o orientare corecta asupra functiei renale,
asupra bilantului hidric a organismului.

E.Ingrijirea tractului digestiv Introducerea unei sonde nazo-gastrice este o necesitate la bolnavul comatos deoarece:
Prin sonda se aspira staza gastrica, fiind astfel oprite varsaturile. Dupa ce a fost introdusa sonda, bolnavul va fi
asezat si in decubit dorsal, iar pozitia usor inclinata in semi-Trendelenburg va fi corectata printr-o pozitionare cu
extremitatea cefalica si 1/3 superioara a trunchiului ridicate la cca.15 grade fata de membrele inferioare-pozitie
optima pentru reducerea edemului cerebral. Prin SNG se fac spalaturi cu substante neutralizante ale aciditatii
gastrice. Este cunoscut riscul aparitiei ulceratiilor la nivelul stomacului, cu sangerari ale mucoasei gastrice, ce
agraveaza starea bolnavului. Prin SNG se pot administra unele medicamente care completeaza tratamentul
injectabil

43.transportarea pacientului in sala de operatie

Cu targal mai sus

44supravegherea sii ingrijirea pacientului in perioada postoperatorie

http://www.esanatos.com/ghid-medical/asistenta-medicala/Pregatirea-preoperatorie-si-in63485.php

4,3(capitol)

45

46Ingrijirea pacientilor in stari critice

48 comportarea cu cadavru

Instiintarea apartinatorilor se face de as med. Daca ea considera ca se apropie sfarsitul bolnavului ea anunta medical. Este bine ca acesta sa fie prezent n momentul decesului

Decesul se constata dup semnele de probabilitate a mortii: oprirea pulsului, respiratiei, instalarea paliditatii cadaverice, relaxarea completa a musculaturii, abolirea complet
reflexului pupilar. Semnele de certitudine ale decesului se instaleaz putin mai trziu (rigiditatea si petele cadaverice) de aceea mortul rmne n pat nc dou ore nainte de
transporta.

Asistenta noteaz n condic de predare medicamentele cae s-au dat B, procedeele de tratament care I s-au aplicat n ultimele momente, comportamentul si simptom
observate ca si ora exacta a decesului.

Apartinatorii vor fi invitati sa paraseasca salonul pentru ca dup instalarea rigiditatii cadaverice ingrijirile se pot face f greu.

As mbrac un halat de protectie, mnusi. Se ndeprteaz de pe pat toat lenjeria, accesoriile. Cadavrul rmne culcat numai pe un cearceaf si o musama. Mortul treb
dezbrcat complet, bijuteriile scoase, hainele si lenjeria ndeprtate din pat. Ochii se nchid cu tampoane umede, maxilarul inferior se leag cu ajutorul unei comprese usca
mprejurul capului. Membrele se intend , cele superioare se aseaz lng trunchi si coapse.

Regiunile murdarite cu snge, varsaturi sau medicamente trebuie spalate. Spalarea cadavrului n ntregime nu este sarcin as med. Se ndeprteaz urmele de pansament, nu
vor atinge plagile operatorii sau traumatice, care trebuie conservate n vederea ex necroptic. Cadavrul se nfsoar apoi n cearsaful rmas sub el.

Efectele rmase de la bolnav se predau apartinatorilor, pe baza de bon.

Transportul cadavrului se face n liniste, cnd nu sunt bolnavi pe coridoare.

Patul trebuie apoi splat si la nevoie dezinfectat.