TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. OBLIGATIILE rmedicilor si unititilor sanitae pentru malpraxisul medical este tual; sunt ins si cdtevasituaii in care raspunderea civil& pentru prejudicile eal paciengior are un regim juridic deictua, care necesit& punerea lor in discue, Fiecare dinte ipotezele speciale de rispundere civil delictulé din enumerarea ai sus prezinth unele particulait de reglementae, cae fi conferé in regim parte derogator fats de regimul general al acesteirispunderi cae ist are ait. 1357-1371 C. eiv., unde sunt prevézute condifile rispunderii pent. * SEG In functe de criteriul fundamentubst sdu, rispunderea civild: delictuald se ein rdspundere sublets rdspundereoblectve "Ac Rispunderea civild deliciualé subiectva. In sistermul noulti Cod civil, a fel yechiul Cod civil, rispunderea delictuaté se fundamenteaza in principiu pe ideed | Be era dovedia, Astel, conform an. 1387 C, civ: (1) Cel cae cauzeats alla Fe ee prcjucci printr-o fp ict, svar cu vinovje este obliga 8 repre. (2) © © oro prejoticitaraspunde penta cea mai soars cup Teta regimented = | rapuodec oes pseane pena pop fap it pees sono = regula general fiveasch cu valoae de princi. $i eu rgpunderea civil pene ~ fapta proprie se fundamenteaz pe vinovatia autorului su, urmeaz8 cf, in principiu, = 5 sASpunderea delicuals este subjectvl. Tose ceelate cami deraspundere, in afr de |= Aspunderea penim prejudicil cauzat prin fapa propre, sunt ipoteze particular de sispundere civild, cu caracter derogetor. @ B, Raspunderea civilé delictald obiectiv, Este raspundeea civls delcnald & cae exist gi se angnjeazS fk vinovaja. doveditl sau precumais a. persomne ‘Aspunzltoare. Fundanenol stu obicetiv este ideea sau obliga de garantie bec, “care areca suport, dupa ca, rscul de autortate sou riscul deactivate. La idee de fanfic se mai staeazA uncor gi idea de echiate- Sunt $i situa clad gaan | Obiectiva este insotié de principiul precautiuni “ Toate ipotezele de raspundere civil dlictual,altele det rispunderea pent rejudiciul cauzat.prin fapta proprie, alcstuiesc domeniul de aplicare al raspunder ‘objective. 1 textele legislatiei dezvoltatoare. Pe cale de consecint’, vom aborda inainte de toate ‘polezele de rispundere reglementate exclusiv prin normele juridice care ii au sedi fp neal Cod civil, continuand apoi cu analiza celorlalte cazuti sau ipoteze c&rora li ‘plicd si unele reguli speciale aflate in texteleallorlegi sau acte normative Capitolul Il RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE PRIN FAPTA PROPRIE. CONDITIILE GENERALE ALE RASPUNDERII DELICTUALE Sectiunea 1 Considerafil introductive 280. Reglementare. Rispunderes civila delicrualé pentn prejudicile cauzate prin fapta proprie a unei persoane este reglementaté in ar. 1349 alin. (1)2) $1 ar. 1357-1371C. civ. De asemenea, sunt incidente si dispoziile at 1381-1395 C civ. sare stabilese regulle aplicabile reparari prejudiciului caueat in condifiile rispanderi civile delictusle in toate cazarile si ipotezele sale. De atfel, acese texte legale instituie, ‘in acelasi timp si implicit, principiul general al raspunderii pentru prejudicile cauzate printr-o fapti umand iliitl In acest sens, este suficent s& refnem c& art. 1357 C. civ Aispane: .(1) Cel care cauzeaz& altuia up prejudiciu prin-o fapts ict, sSvargita cu Vinovitic, este obligat si fl repare. (2) Autorul prejudiciului réspande pentrv cea mai ‘ugoaré culpa. De asemenea, at, 1349 alin. (1)-(2) prevede in sinteza ed cel care, avind iscemimant, incalcé indatorirea de a respects iegea sau obiceiul locului si de @ nv duce atingere prin conduita sa drepturilor si intereselor legitime ale altor persoane ‘ispunde de toate prejudiciile cauzat,fiind obligat sé lerepare integra 281. Condifile generale ale rispunderii civile. Din analiza textelor legale ‘eproduse mai sus si a celor redate in sintezA se ajunge Ia constatarea cé angajarca Tispunderii pentru prejudicile cauzate prin fapta proprie, mai mult, a inte rispunderi delietuale presupune existenja cumulati @ pat conditi sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicité, raportul de cauzalitate inte fapta ilcité-si Prejudiciu, vinovatia autoralui fapte ilicite si prejudiciabile. Toate aceste conditiierau Inecesare si sub imperiul dispozitilior art. 998.999 ale vechiului Cod civil Subliniem imprejurarea cd aceste patra conditii sunt, in acelag timp, condi ‘gencrale ale rispunderii delictuale gi chiar ale raspunderii contractuale. Astiel, trebuie 5 fie intrunite cel pufin unele dintre ele fp toate ipotezele si cazurle de réspundere ivild delicmualé. Este in afard de orice discuyie ci dout dint ele sunt infotdeauna bligatorii pentru toate situaiile in care este vorba de angajarea rspunderii civile Feparatoris acestea sunt prejudiciul gi reportul de cauzalitate dinire fapta ilicita @ ‘mului sau alt faptjuridic si ace prejudiciu suferitinjust de persoana céreis leges fi d3 Areptul I reparate. Pe cale de consecintS, procedind la analiza conditilor angaiarii ‘ispunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie, in ultima instanfé, yom ‘alica conditile generale ale angajarii intregii rispundesi civil delictuae,42 “TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. OBLIGATHILE 382, Froba condifilor rispunderticivile delituale. Vitima prjudiciat cae ft ches in judoenth pe autora fepei prejudiciaile sau, dup car pe persosna Taspunaitoare, find relamant in proces, conform principle actor incu’ probatis (reiamanul incuba sarcina prc), pentru admierea acini sale, este Gua ek (irs dovada ceicr patra condi ale raspunderit delieuale ooo acexor condi se poate fae prin orice milo de proba reglementat de lege, nlusv cv tartar gi prezafi simple. Dato race Jor obies ieee El prime ue confi sunt relatvusor de dovedit Unee dificult pot apres ranegatus eu proba vinovsizi, ature cand ibract forma negljete sa npr wrod in aces xz prez simple sun e are importa wie practic "once ce ueneaza, vor avaliza aceste patra conditi, avand co temet legal ispoziile in aaterie ale noului Cod civil Sectiunea a 2-2 Prejudiciul ‘Subsectiunes 1 Notiunea de prejudiciu. Clasificarea prejudi 283, Nouunes de prude important fl in ansamblol condor rs pundzit dpe deetae reparatorik rn preci tege recall Pander ci sermon seu moral, conseinte ole inededi say vatimér oe vcctor lege unl persoae,Coofom an. 1349 an (2) a Fe ia cis reparatoreatervine aur in cau in cae exist wh 138 Coa earat une perome, prea ce webui, pot lei Se ra ceamiaren pune hile epartnae tet son, inne Teper, Asner con cate 0 peeaaa poat retin repaet prejudicilu einjust ra fst eauzat. a iu ce inis‘Tdere condiele umane, ia planul dru vil fap i chiar pba ca vinovaie este lps. de rlevangs ieee, dae rn es mu 8 chat dei alas pesoane. Aga, punderea civil eater Prin Cauca un Pre tetclor Cod civil ~ repraes prejudcior eauzate, Dig fn cova pte afin cb prj ete mu mei condi spun a ae rc niur in sen ken seaman data Kimi prec injust cauzat’ g * Literatura de specialitate a sustinut si sustine fara rezerve ca prejudiciul este i a jement al ispundet civil, find o conde esenald neces I Pe autre, Creder ch czas airmaie ete vali dat In TRim wades UM Angi, Fe Desh, MS. Pops op ct p81, Dep alo dose aia veces: S. Neclese. fis demo now! Code. Pr sg: Ph Malia, rot ex oligaions, Lt, Paris 2007.36 FAPTELE JURIDICE LICITE 413 raspunderi civile repartori, singura reglementaa in normele noului Cod civil, De ict insd, nu se poate susjine c& dovade existenfei prejudicivlu este suficientl pentry fangajaree raspunderi. Aceasta inseam c& doar pomind de fa prejudiciu, prin Tuares in sonsiderare i examinarea atenth a raportului de cauzalitate, se junge la fapta ict au la alt cauz8 a prejudiciului gi, de aici, la autorulfaptei sau le persoana obligaté Te reparati. 284, Clasfcarea prejudicilor,incepénd co cea dea dows jumitate 2 secollui srcut i pin ati, asst la 0 aevErahiflaji adiferiteloreategri de prejuic ‘arbie,Aceast evolu este motva principal cae justified necesiatea dona felasifcdi lor. ‘Proud sunt susceptible de mai mute clasifics in funete de varit eter ous dite acesteclasific le considerim mai importante: una laic8 5 tradionalb sialta moder gi actual. I peciiscasficdri raditionale, prejudice sunt de dowd fluris patrimo- ate si nepatrimoniale sau daune morale 3 Prejudice patrimoniale. Prejudice patrimoniale sunt consecinte diu- auoat core a valoare economicd, putind fi evaiete pecunia. Ele sunt, in primul Hm ares inaleriidreprrlor st ntereselor economice ale victimes, cum ar fi avagerea, cistgerea sau degradaea unui bun, ucideres unui animal, pierderea Steyr la fneegner,pierdrea clientele, piederea unui profi, pierderea crept terri dito Teen, fupetea abuzive » negoceriorlibere pentru incheierea wnat a cre Prejudeile patimonial pot rezulta si din incdlcazea unui drept personal A se veda M. Beso, op. it, p92416 “PRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL, OBLIGATILE spveiza ck pera a pte oie reararea Ii pejil ete neesr a fie cert 5 ‘84 nu fi fost inca reparat'. in literatura juridic’ francezé, in general, se sustine c8 pentru saree aspnder evil delicuale aracterele presi patrons s fie direct, actual si cert” ori cert, direct si egitim’. ee ie pivene, sshinem ch pent a fi reparabil io prncpia, once prejuds este obligato 6 indeplneascl urmstonrele condi minime: st fe cer, direct, personal si s& rezulte din jincalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legit 4386, Cerstudinea sau caracterul cert al prejudiciulu. Un prejudiiy este cet stung) chad exstena hi este sigur, neindoielnicd si ttoda, poate 6 stabi seeeca a in prevent. Sunt cere toate prejudicile actual gi prejudice vitoare si reece rprin peje actual se inelege acela care s-2 prods in toaitate pant lk sae ein cre vietima cere reparaea Is. Prejudice witoare sigue sunt acele Treat care dey nck nu -20produs, ete sig ch se vor produce, puting f arts founderes sau valorea or, pe bazd de elemente indestlatoare, De pid, aaa eects unl aceident sau a une agresiuni a rlmss cb incapacitate de ‘munca permanent, prejudiciul este cert, dest {n buna parte ef se va produce in vitor’. sorrel e& ceritodines unui prejudiiu vitor se eferd atl existent cit site ntnderea sa. Dad na se pate cuncaseteag nindre a acest, nstana se Recta ge ve mia mumai la obligara reparii prejuciciuuiconsatat gi evahat de aterine Ea poate apoi reven ollesor, Ja cere, pentru a acorda reparaie aca pentru prejuiile deveitecerte dupa pronunates hori provente in ‘aceeasi fapt8 sau imprejurare®. S Sadiile vitoae si eventuale a clr producer tm vitor este nesigurk sunt lips de catnet: cr le obi To eprare mum dup ce sau produ su et sit che vor produce ‘Deneta dnte un prejudici vitor repaabil gun prejudiiu eventual, care mo exe pb se pote sian In cx precio cae sn ret ide Sans Puc pane din acest catego prejoicile cae sunt umaea piri de cle sereesount pont dea reaiza un csi sau de a eit 0 pagué. Problems «tan or asemenea prejutici a fost o preocupare constant, de pid in France Tereand bogs jursprodené gi disci doctinale deosebit de aprinse Tse eden Stes, C. Bsn, op. 2008, p. 154 ‘2S vedea 1 Four 1 Auber, 2 Savaur, Dro civil Lex obigaions 2 Le fic pe pt > seven Fi, Tent. Sime. Y¥- Leet. cit. 887 A aden: M. Ebeu, opt. pp. 92-95 L. Pop, rept cv. Teoria general o oblige op. cp. 206 Pe edt: TS, pena dee. ne. 2726/1963, in RRD or 8/1984, 63 idem, dc. 11301986, ‘RAD, 1198p. Tom ds 180/187 RRD e396. Me de vedees TS: ev ec. 312/985, im RAD or. 11/1985, p 70: T. Jud. Shit de. ox 3/906 BG ah Ge Las iy RD a. VE. Aveda Sc pe 6/3609 CD pe rl 960.9 45 ‘Ase vedea Fe Tene Ph, Sime, Yv.Lequete.op ci p. 68. APTELE JURIDICE LICITE 417 persone! Desi tema este ek desl de comoversati i doccnd wrist inert constant ch ,pirderes une) ganse pone prezenta pra Vlg anes ja eatin toate cau In cae se const ispariti posTla Yak ca stra, pin defini, sb dud Ia reaizatea accel gnse™ Excnoicte woe aes sens sunt acidentul sufent de opescank care pune in impose coset prezenta a un concurs sau examen penirt ceuparea unt Saunt POSS een avoctlui e & inde In wren wn anumit act de proses (2 | neat yance hens de a cgige proces pirderes nse PORT SS cage a cagiga in concas hipic pens faptul cA, don” nice vantportatori sav 2 unui accident animal nu & putt 6 prezeat start et. ere improdenia france ocmite cE repaare prjudicilr de ses 1h ei exe just ais le find prj rele oe anus condi. TRparareapejicilorezlae din piederea nei ganse fn dep nasey Ch pink ord, a fost psn ica, fp cl afer ea 2 fs. SNS pi cant de aouea arias neabserai In scm, Cod civ, in content) dom an inner repel, in art 1388 alin.) prevede pres panne 1 Teena reparaieg pentru un prude ezutat din perderee une nse 2 am vamg on, dul ez, dea evi 0 paguht, dak piereea cnt & Het oad de 0 fap ict. Dup& adoptarea novi Cod civil, secastt problems . Exemplulclasic fs cel al prejudicilor patrimoniale sau morale injust eauzate sofaui si copilor vietinei imediate care a incetat din viatd ca urmare a vitimarii inegrititi’ sale corporal In definirea prejudicitor prin ricosea este important de refinut c& ele sunt sauzate vietimelorindirecte. Lato sensu, este vitims indirect orice persoand care este legta print relajie de rudenie sau de ineres cu victim imediats st care, datorita Prcjdiciulu sufert de victima imediat pierde o valoare patrimoniall sau este lezatd inseotimentele ei de afectume fat de aceasta. Asadar, de regu, prejudiciul sufent de ‘otimaimediata este prin el insti cauza ator prejudiciicauzate unr tere persoan Reparare prejudciilor prin ricoseu este admisé de mult vreme in dreptulrlor Solutia a fost agreat fn lnii generale gi in dreptul nosis, mai ales fo "aspundeiiciviledelictuale, att fn eee ce priveste prejudice economi spat "A se vosea: M. Bliscu, op. it, p. 97: V. Staies, Rela catalé comple co elemental "sounder vile delice in procesl pena ia RRD ne. 2984, 9.35, 7 ces sng, ase vedea M.Biscu, op cit 9.95, 2 A se vedex | Albu, Reperare prejudciulcatat prin vin corporal, GA. Lamie-Lex, Bucues, 1997, p. 53 si urm: CF. Popescs, Detrminarea si evluares prjuicioe corporate C6, Daum, Caransebs. 2005, pp. 172-192; L. Pop, Tatar de ep chil Obie wo, Conrocnd, on tp, 656659, * Penirdreptl races,» se vede: Fr. Tene, Ph Simi, Y. Legute op ti, pp 698-702; Pour, pe, pp 156-178 vin420 “TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL OBLIGATULE ‘ieogen, edt gi cele morale, constind in prejudici afective!. Aceasth orientare este ep nn i wee Ee ‘rensmnis pe cale succesorals’ 288. Caracterul personal al Drejuditlul Prn aa persona! al. ac a of oF ee pre She Sersoane pevi individual. Dimpotiva, asta sunt tot mai numeroase situate oe pea nin! pe 2 ed eco serene cata ga i cee connate ain rc ve isn i, i oe oe eee ca er el a iy so oe Ae Snel Eo et ee ea a i open ere nc Ee EN oe sn meni it no aco aa PS ee ey mou spd en io etn gn nce Gveniment”. Prejudiciile colectve care, prin numirul mare de victime, gunt de °: amploare exceptionalé se numesc prejudicli fn masa”; ele pot fi rezultarul ‘unui pac vedea: M Bisse, op, pp, 100-02; L. Pop op. cit pp 657-659. 1A vade Pop, Reglemantanle nui Cod el ex priv la eparareo pejcu in cal. sn te a Bor es eR eh te my AEs poem SN Rctan en me © Ase vedea G. Viney, P. Jourdain, op. cit, p. 117. 7 Ibidem. * dem, pp. 154-178. Cea a cag : ett war soma pe a ae a ep TE a = FAPTELE JURIDICE ILICITE 421 aceident tehnologic major, unui accident nuclear, unui act de terorism, unei boli contagioase ete. Tn mod obisnuit, in cazul prejudiciilor colective, fiecare membru al aceiei colectivitigi sau al grupului respectiv poate s& cearé repararea prejudiciului pe care It suferit; in schimb, el nu are dzeptul de a pretinde repararea prejudiciului cauzat integii colectivitii, Aceasta reguli se pare c& s-ar impune cu forta evidengei. Numai c& Iucrurile nu sunt att de simple. Atunci cind interesul colectv lezat privegte un numir ‘mare de persoane pot exista indoieli asupra certitudinii gi caracterulut personal al prejudiciuli suferit de fiecare in parte. Or, apficdnd regula enuntaté fra excepti, ar exista riscul multipliedrii actunilor in justtie cu consecinte uneori imprevizibile. Mai mult, in situafia in care colectivitatea afectaté este foarte numeroasd, in plan individual, prejudici isi pierde din gravitate si substantd, devenind difuz si greu sesizabil fn ce priveste certitudinea sa, i-un cuvant poate deveni contestabil, ‘Acestea sunt motivele, prntre altele, pentru care in cazul prejudicilor colective repararea lor se poate asigura si prin recunoasterea asa-numitelor acfiuni cotective! Prin actiunea colectiva se infelege actiunea introdusé de catre un reclamant- reprezentant prin care se soliité apararea unui drept aparfinénd unui grup de persoane, inedt solufia ce se va pronunfa va fi opozabilé integului grup’. Astfel, actiunea colectivi poate fi introduss de 0 asociajie @ profesionistilor (Scrttor, avocaji, notari public, artigi plastici etc), 2 consumatorilor, un sindicat, asociatie de proprietari, “organizafie de cult ete, Doctrina juridic& romana s-a pronunfat incé de multé vreme in favoarea recu- nossterii dreptalui unor organizatii cu caracter profesional de a pretinde despagubiri penta atingerile aduse profesiuni ca atare’, De asemenea, unele reglementari legale recente confera dreptul unor organizatii neguvemamentale de a introduce achuni colective, Astfel, cu ttl de exemplu, art. 32' al Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului provede cé organizatile consumatorilor au, printe altele, si dreptul ,de a introduce actiuni in juste pentru apirarea drepuurilor gi imereselor legitime ale consumatorilor™, Unele actiuni colective pot fi promovate si de care anumite vioritati ale statului atunci ednd legea le confera aceasta competen{a in mod expres. 289, Prejudiciul si rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legitim’Asa cum rezulté din definitia prejudiciului, pentru ce existent " Aeeste acim’ part denumi difrite.Astfl. in SUA se floseste exprsi lass acon" ucbes, recous elles”. Doctrnn franert uilzeact exprsia action callecuve™ fn tao nossa, etins 2 op asupes stage vactune colectv8" (ase vedea E Ropu, Acumea civil. Cond de eercgre. Abical de dept. E&. CH. Beck, Bucoret, 2010, p. 150) = Class ation su acpunencoletvs Tor recunoscuts pee prima dat in deptul american. in tal 1936, pro Federal Rue of Civil Proedure 23. Art 999 dm Coful de procedurs chia in Quebec Gefcete acumen coesti ca find yun moe procedural care permite unui membru al ropa 2 {cone irk mandat, in nuele ror member acest" Ph se vedea M Else op ct, p99 * Publica in M. OF $93 din] ile 2004 apo! modifica «i complet prin mal muke ate BA ge vedes: M. Eliescu, op. ct. pp. 100-102: L Pop, Drepml endl Teonio peneralé @ ‘ohigonidor. 1998, op. cit. pp. 201-204; C. Sttescu, C. Bean, op. ch. 2008 pp. 145-147, X. Prael, ‘pi, pp. 19-296:G. Vey, P Jourdain op. cit, pp. 158.[TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. OBLIGATHLE faporlui judi de rispundere civil, ete necesar ca el al fe Sa ep suieciv atau ners egitim al sige umnerala vebue ot fe prezetindferentc prejudices uf jilor vechiului Cod civil, doctrina de specialitate a sustinut pp i a area ee eco re ech i ae eso come ea de el ec, el te SE Se er a cath 4 Speier epee ee aprerr atten fmt cu asemenca cereri practice judicial a statuat fn mod constant cin 1 exist obligaia de reparare a prejudiciului si fa cele ipoteze in care a fost nei persoane prin incalcarea unui simplu interes, ce nu corespunde unui drept CZ sibiecy?. Astfel, a fos adiisi acfiunea in despégubii introdusi de © concubins feparrcaprejudiciuli contné in perderea intetindiprestata de goncubinat ‘care fost viesma unui omor, cu motivarea cé,ininfactunile contra vei, fapral < ehparteacivild nu era sofie vietmei, ci concubina sa, ese ielevant in moment ¢& 8 SGhvedt ek se afla tn tnueinereaviesime?™ De asemenea, a des obignea a pentru pierdereaintefinesi pe care victima unui accident o presta in fap Tavea © obligate legal, copiilor soul stu, copiii care ereu dint-o césatorie jn desi mo aveau un dept subiestv de «prim tener dela vita accidentulu*.Int-o alti solute, -2 recunoscutdreptul unui minor, aflat in intretneres apne rade Gea jn emp in can pcre itera fot victim “Ghutoeidnt Tot atl in nal multe cai de ap, - apreciat h tnci cd fo “uma faptei ilicite victim a.decedat ,congubina sa, mami a unor copii minori, are ~Geeptul la despigubiri pes invetineréXTor, dacd face dovada eR prin moarter “coneubinului copii au suferit un prejudiciu™; imprejurarea cf .minorii nu se aft in “Taportur de filiaielegitima cu victma mu duce lao solute contra, ct timp ei au fest Drejudiciag de sumele ce le asigura victima in a chrui intense se aftau in TA Se vedo: LM. Anghel, MF. Pops Fr. Deak, it, p- 85: M. Blescu, op cits pp. 100-102 1 Pop, op: elt, p. 202-203; Sttescu, C. Bist, op. ip 146-147 : PX Se vedex TS pen de. n 49511966, CD 1966, p 432: dom, spn. des ne 2722/1970, feRRD ae STI, p 130. 2, col pon, dec nr 1143/1968, in CD 1968. p. 367 £4 se vedea TS, ol pe. deen, 391963, io Justa nowt me. 4/1964, p78 7h se veden TMB, I'a pen, de. 593/974, RRD mr, 1V1974, cu pots de Radlesem, CBs, ‘TS mil, dec. r, 33/1981, 2 CD 19814327 FAPTELE JURIDICE wicite 423 Permanenfé"'. in toate aceste cazuri, nefiind io prezenta unei obligatii legale si coriatv a unui dep sabe ante, xe vst dow de leaves ul spa interes, rezultat dint-osituaie de fapt, Literatura de specialitate a fost favorabill acestei orientai”. Astfel, majoritatea autorilor au apreciat c8 atingerea unui simplu interes rezuliat dints-o sinuatie de fapt 48 reptl la repararea prejudiciului cauzat dacd sunt fntranite dowd condi; situatia de fapt sh fi avut caracter de stabilitate, incdts8 se poath deduce c& ar fi continuat gi in vitor i fie vorba de vitimarea unui interes lict gi mora’ Aceast orienta a jurisprudenfi si doctrine’ juridce gi gisit consacrarea in textele noului Cod civil i primul rand, art. 1349 alin. (1) prevede obligatia generala @ ovictrei persoane de a nu aduce atingere drepturior si interesclor legtime ale altor persoane. Apoi, ca o consecinfé s nerespectiii acestei obligai, art. 1359 C. civ. ispune: ,Autorul fate ilicite este obliga sé reapare prejudiciul catizat si cand acesta este urmate @ atingeri aduse unui interes al altaia, dacdinteresul este legitim, serios si, Prin felol ta care se manifest, creeazA aparenta unui drept subiectiv". Desigur ¢& Peotra s fi legitim si prin modul siu de manifestare si creeze aparenta unui dept subiectv, interesul trebuie si siba caracter de stabilitate,adicd 5X aiba o permanent Indestulitoare 5, in acelai timp, si ma fie contar legit imperative, ordinitpublice si bunelor moravuri Existenjainteresulu legitim gi serios care « fost vitimat si caracterul su ict gi ‘moral sunt imprejurisi de fapt si deci pot fi dovedite prin orice mijloc de probl. ‘Acordarea reparatei si intinderea acesteia se stabilesc de cle instana de judecaté cu aplicarea principiuluirepardiiintegrale a prejudiciulu®. Sectiunea a 3-a Fapta ilicité Subsectiunea 1 Fapta ilicita si obiectivarile sale 200, Definitia faptet ilicite. Faptele iicte sunt conduite ale omului prin care se Incale& normele imperative ale dreptului, sivargte fBr8 intentia de a produce efecte Juridice impotriva autorului lor, efecte care insi se produc in puterea leat. In alti ‘ermeni, prin faptailicité infelegem actiunea sau inactiunea contrard legii care are ca ‘ezultat incSlcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane. "TS, mil, dec. mr. 391988, in RRD nr. 8/989, p. 7. fn scsi sens, ase vedex: TS, & pen, es, 316/1988 ia RAD ne 101985, p74; idem, des. 3/198, fn RAD ns 11/198) p52. * Pec opiie contrat rast za a se vedea LM, Angel, MF. Pops, Fr. Deak, op. p85, 1 Ase vd: M, Ec, pp, 101-102; Pp op lp 208, ©, Se, C. Ban. op. tp. Ave vedea M lies op cit p. 101-102. "A ge veden C. Steen, C. Bits, op. ip. 149. A se veden TS pen, dee. ne 316/198, fa RRD mw, 101988, p74424 “TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL, OBLIGATULE [Necesitatea existenfei unei fapte ilicte ca element sau condite distinctd @ underi civil in toate acele cazu ciné un prejudiu este eauzat pans conduits Camand este prevazaté expres in art 1357 alin. (1) car dspune cu valoare de principiu aerial care cquzeazh alta un prejudiciu .prinr-o faptilicit” este obligat sil epare. Fesmenul Ge fap, insofit sau neinsoit de adjetivl ict, mai este ntnit fn ete texte legal. Aste, in art, 1359 se prevede ,atorul faptc ici” ar art. 1372-1373 fe referhprinte altele la fapta prejudiciablé” 2 minoralui sau fapta stvaryit#” de prepa, De asemenee, ar. 253 care reglementeaza mijloacele de aphrare a dreptior Fetsonale nepatimonal, iclusiv dreptl la despigubit pera repararea net daune vera utiizeaz& sintagma ,caracterulilcit al faplei savarste” sau .vathmarea este ‘mputabilé autorului faptei prejuciciabile” apt ilieit prezin’ urmatoarele trisituri sau caractristici a) fata are caraterobieciv sau existent material, constand nro conduit or smanifestare urnan8 exteriorizatd 1) Tapia ese mijlocul prin care se obiectveazd un element phic, subiesti ‘vointg om care @ales 0 anumith conduits “)fapta este contrard ordinii sociale si reprobaté de socetate;reprobarea social, din punct de vedere subiectiv, este legati de vinovitie, iar din punct de vedere bieetiv, ii gaseste expresia juridicd in caracterutilicit al faptei “Temmenul de iict, prin el insugl, evoct ideea de comportare interzisé sau contrat’ unei nore juridice imperative “Textele vechiului Cod civil nu prevedeat expres ca fapta prejudiciabila sé fle stcitt; an. 998-999 faceau referiri mumat la greséel8, neglijent st imprudent. Acesta te motivul pentra care sa considerat de cAtre uni eutori c iictal ar fi un simply Clement al gregelii sau culpei, int-um cuvant al vinovatie’. De altfel, ideca a fost preluaté din docrina francezX in care si in zilele noastre culpa este confundat® x Freital sau mai exact culpa (vinovitia) implic3 obligatony o actiune sav inactime ict s.mputabila autorului sau; ayadar, in aceast concepti, culpa arf aledtith cin oud clemente: unul object, constind in incalcarea une! obligati juridice, celalt SSubjectiv, botezat culpabilitate sau imputabilitate si exprim& atitudinea psihic& @ Sutorutu fa de conduita sa, inlusiv asumarea consecinfelor acelei conduit. ‘Docttina noastrjuridica modem si practca judiciarésustn, in prezent.c@ fapta ‘tics si guegeala sau vinovatia autorului sau sunt conditii sau elemente distincte. Distinetia dinte ele este nu numai posibilt, ci si necesara’. Distineia este posibilé deoarece fapiailcith este manifestarea exterioat sau obiectvarea voinfe si constinti Tage von M,Biseu op cl p14. 2 ide p18. 2 ee de: MB. Cantacuino, Elementle drei civil, Ha. Canes Remineascl, Buc 1921,p, 2% ND. Chimps, Respimdere eld. Bueures, 1986p. 196 ee ace AL Benabent. op. cit, pp. 348350: He L, Mazeaud, J. Mazead, Fr. Chas, ap cl, pp ASOT: B, Star, H. Roland, Le Boyt op. ct, p. 107-153; Fr. Tent, Ph. Simbet. Y¥ eget pet pp. 106-712; Viney -loaréin opt p. 363-14 Te eee popes, P Anca op, cl, pp. 179-182: IM. Angel. MF. Pop, Fr. Desk cep.cit Pp DIEM Ble, op. cpp, MSe144 Ls Pop, op. pp 212-215; C, Stacia, fp ci p. 176-176, FAPTELE JURIDICE ILICITE a5 “utorui, iar vinovatia este atitudineapsihict,interioaré autorul ft de fapus se apasecintele pe care le produce. De asemenea, ea este necesard deoarece sunt Sia a se vede A. Ton, Les récens développement du droit anglaise omisican ur lo relation de emaind esta te donmage don’ on dot reparation, it Rew international deco compare, 1953, p, Sear | : eh gn Conse Rookie an. 30 alin. 7) prove cf sine ntezise anfestile rise bone mae"‘TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. OBLIGATHLE ri pot fi definite ca ind ,ttalitatee regulilor de bunk condita in > ‘are $-a0 conturat in constinta majorittii membrilor soceti si a ‘4 impus ca obligstorie,prnt-o experienté si practc§indelungata in if ordinii sociale si binelui comun, adicd a spirarii si realizar le ale unei societi date”! Aga cum reaulté din definiie, aceasta ‘este stabilittodath pentru totdeaune. Ease schimbs gi evolueazA rile fiecireisociti cu privire la ceea ee este fundarnental si pectat din punctul de vedere al moralei sociale. Determinarea gi jutului ,bunelor morevuri" este aproape in exclusivitate 0 operatic cade in competent judecdtorlor chemi, in concreto, dela caz la ca2, ach 0 anumité conduitt este seu nu conforma cu aceste reguli de fraré normelor juridice imperative si.bunelor moravuri are ca rezultat, area drepturilor subiective ale altora, Numai cl asa curn am arta deja & caracterelor prejudici © 292. Faptce cite se po obiectiva fn atin sau inatiuni contrare leit jor moravuri. Drepturile subiectve si interesele legitime ale pesoanelorfzice $i lr juridice sunt numeroase siderite. La fel sunt gi faptee prin care acestea pot fi tmcaicate. In cele mai frecvente situafi, fapteleilcite ale oamenilor sunt Positive, adic fapte de comisiune sau aciuni Aga sunt: sustragerea, deteioraea sau ASstrugerea unui bun, vitimarea corporall a uneipersoane,deflimarea unei persoane, _ Minctina, flosirea fra drept a uneiopere literare ori a unui brevet de invent ee. $i _-SHe fires 58 fie aga intrucdt legen, de regls, impune turwor obligate de a se abjine ‘dele orice conduit pozitva prin care s-ar aduce atingere drepturlor subiectve si intereselor legitime ale“sltora. Incdlearea ebligatici generale de abjinere, stabilita in Scopul de a asigura respectarea persoanei si bunurlor sale, are loe print-o conduits Pozitivl, prin acte comisive- ee ‘Patem spune deci ed faptailicité conse, cel mai adesea int-o actune. fn pod: eesti evidente ins faptele camenlor pot isi omisive, ceea oe inseamnA pasivitate, Inaciune. De regula, inactiunea sau abjinerea unei persoane este lipstl de caracter ite Libertatea omuiui const, printe altele, in acea ci el poate sf rimand pasiv in Taporturile sale éu ceitali si, mai mult, adeseori aceast conduits fi este impusd de ‘Hormele juridice tn vigoare.'Cu toate acestea, fapa ilicié poate fmbrica uneor fi forma unei inaction, in acele sini cind, potivitlgi, 0 persoand este obliga $4 "Pop, Tra de dept cv. Obligaie, vol. I, Contract, op cit, p. 384 Pentu ate defini ale sbunelor moras" se vee: C. Hamangi,N. Georgian, Code ci achota vol. I, Ed. Sooee ‘Co, Bucur, p. 4; i. Albu, Drep civil Inveducere fn stdiul obligor, Ed. Dacia, Ci-Napocs, 1984 pp. 208-081 Plu, JoL, Aube Savant, op. cp 206, Fr. Ten. Ph. Sil, Yv, Lege, op. cl, p.392. FAPTELE JURIDICE ILICITE a7 Indeplineasca o activtate sau si slvirgeasct 0 anumité actiune. Abjinerea de la indeplinires aceleiactivitai sau dela ivargirea actiuni previzuta de normele juridice conerative constituie o faptlilicits. Asa, de exemplu, fac parte din categoria faptelor iicte omisive, prin care se incaled obligaia de a actiona: neluarea masurlor de stenfionare a ttecdtorlor cu privire la 0 gurd de canal descoperité pe carosabil sau pe trotuar; plrSsirea locului accidentuui de edtre conducttorul autor care Ie provocat: nelvarea masurlor de tehnica securilii muneii; neacordarea asistenfei medicale de urgent; refuzul de a aplica tratamental medical unei persoane sau unti animal; nelusres mésurilor profilactice pentru prevenirea sau combaterea unei maladii contagioase; refuzul de a continue negocierle incepute pentru incheiesea unui contact; refuaul de a incheia un contiat forft etc. Faptele ilicite omisive sunt astizi in ous de mutiplicare dtoricresterimumriobligailorlegae de secartate, i ales fn domeniul dreptului consuraului, dreptuui medical! ete. Jn concluaie, inactiunea este fapt iicité in toste cazurile cind legea prevede imperativ obligaia unei persoane de ® acfionaint-un anumit fel, adicd de a avea 0 conduit pozitiva, obligaie care ins nua fost respectat 293. Abuzul de drept este 0 fapti iliciticivili?. Dreptul subiectiv confera ‘iularulu stu anumite prerogative prin a e&rorexerctae se pot eauzaprejuici ltor persoane. De acea, se pune problema dea gt dak o pesoand prin exerci dept su cauzeacd aluia un pejudiciu poate seu nu fi obligaté sl repare,adicd st raspunda civil In ali temeni,exereful unui drep subiectv,prejudicabil penta all, poate fi califiat es find o ft iis? La prima vedere, aceasti intrebare este surprinzitoare. fn dreptul roman s-a afireat fat-o formulare celebr8 princpiul neminem laedie qui suo jure utitur, in traducere ,cel care uzeazA de dreptol stu nu lezeaza pe nimeni”, Potrivit acest principiu, din moment ce exereitd un drept recunoscut de lege, ticularul séu nu poate fi "spunzBtor pentru consecin(ele pagubitoare pe care l-a provoca alte persoane. [Nu trebuie inst ignorat faptul cé dreprurile subiestve se exerci in societae, find recunoscute pena ca tulai lor sii relizeze anumiteintereseyele nu uebuie crercitate in alte scopuri sau cu intenia de a prejudicia pe alti sau a fae ru, nt-un cuvént, ele nu trebuie transformate in instrumente de realizare a-unei nedreptati:” Dimpouriva, este necesar oa drepturile sh fie exeritate civiliter” ev grija de @ nu aduce atingere drepturilor gi intereselorlegitime ale eeloriaki membrit ai corpul Social. Aga cum s- spus: ,deptul subiesti reprint att temeiul juridiceste garantat de a cere altora un anumit comportament, cét si masura propriej conduite”*. | A se-vedea G. Viney, P, Jourdain, ep. cit, pp. 387-390, 2 Ase ytea © Sates, C. Bian op sp 78. XA vical Dele, Droplet ole ap Baca, Chi Nipoc,1988 tp. 50133 ono sali scl» surah de ip, priv cai tse Ge ipune cv i Erp oon, use yeaa LIC Bo, argue pnd concrareo chau de See @ ows Stns pun cv nro oan DP ot 32001. 287 “1 Deveamu, op. cit, p. 51.428 "TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. OBLIGATHLE. Pentru a rimane in sfere licitulu, drepturilecivile rebuie exeritate in limitele previzute de lege sau celor care decurg din bunele moravuri si co ‘bund-credinta. in peest sens, art. 15 C. civ. dispune: ,Niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de @ Yatume saa pagubi pe altul ori intrun mod excesiv gi merezonabil, contrar ‘bunel-credinte"”. De asemenea, art. 14 alin. (1) C. civ. prevede: ,Orice persoana fizica sau persoand jurdicd trebuie si-i exercite drepturile(...) eu bunt-credingl, im scord ‘cu ordinea public si bunele moravuri”. Exercitarea drepturilor prin depisirealimitelor lor juridice ori cu rea-credinta, contrar ordinii publice si exigenfelor care rezaltS din continutul bunelor moravuri Consttuie o conduits iiei sau un abuz de drept. Daci print-o astfel de conduits {leita sau abuziv’ se cauzeazé alfuia un prejudiciu, autorul stu este gi trebuie obligat iil repare;ajadar, se va angaja rispundevea civld dectualé peri fapta propre prejudicial Subsectiunea a 2-a Cauzele care inlétura caracterul ital faptei +204, Enumerare. Pentru angajarea raspunderiicivle delictuale nu este suficient sh existe 0 fapth prejudiciabill; fapta ceuzatoare de prejudiciu, dacd este conduitt fumand, trebuie sé fie ilicit. Prin urmare, in acele ipoteze in care fapta prejudiciabilé hho are caracter ilicit, réspunderea civild reparatorie nu exist. Astfel, sunt anumite ‘mprejurs in prezenta cSrora, desi fapta umand sivarsitécauzeazi un prejuiciy altel persoane, rspundesea civild ma se angajeaz8, caracterl lit al fapti respective find Fhteturat, Vechiul Cod civil nu a reglementat imprejurrile care inlarurd sau exclud caracterutiliit al unei fapte prejudiciabile. In schimb, noul Cod civil, in contextul feglementini rispunderii pentru prejudiciul cauzat prin fapia proprie, prevede si imprejuarilea ofr prezenfa in momental sivayiri sale sunt de natura s8 o lpseasca de caracterol virtual iit gi astfl s4 mu se nascd sau s& nu existe obligafia autorulut de f repara prejudicial sufeit de victimé. Aceste imprejurri sunt: legtima apérare (ar. 1360), strea de necesitate (art. 1361-1363) si indeplinirea unei activi, impuse ori permite de lege (art. 1364). De astmenea, sivariea fepei prejuicabie, in Pxercitarea drepturilor subiective ale autorului sau, cu exceptia abuzului de drept, este © cauzi care fl scuteste pe acesta de obligatia de a repara prejudiciul astel cauzat, fnumai c& aceasti imprejurare, care in realitate inlaturé caracter ilicit al faptei prejudiciebile, este prevazut in at. 1353, fn segiunea destinatdregiementari cauzelor Exoneratoare de rispundere, La acestea se mai adaugi gi consimiémédntul victime! sau Conventile elisive de rispundere, reglementate in aceeag sectiune, in art, 1355 C. civ. 295, Legitima apirare, Textul art 1360 C. civ. nu defineste legitima apérare, ar in prin alineat prevede c&: Nu datoreazi despigubite cel cae, fiind in legitimi 7 pont aatznabuaul de rep, as cum exe reglementt tp pou! Cod civil se vse: LR sain "Noculese, dimbigul oe ere usu de dept. Drepa 372011. mm. 218, FFAPTELE JURIDICE IICITE 429 pire, a cauzat agesorlui un prejudicin”. ga find, pent defini face ere: molt a repemeatil fn matere ale Codlu penal. Art. 19 alin, (2) wren od penal proved: Exe in legit apfrae persons care sivireste fe okra 2 nltura un sac aera, direc, imediat i inst care pine pericol 2 eM altuia, érepturle acestora sau un jteres general, dack apirares Se Poporjonalé ca gravitate atacuui™. Din analiza acest tex, realli ch legitima Tparare presupune itrunirea urmitoarelor condi i) sh existe un atac material, imediat, direct injusts {) sacl in senol de aciune umand, si ceeze un perce pent persoana cli ‘uacat, a altuia, a drepturilr acestora ori pentru un interes general "} atest proportionate ne apirere gravitate atacal Sgvasirea fate prejudiciaile fo legitimB epdrazeo lpsete de caracter ii $+ i urmare rispunderea civilé nu se poste angeia- a 560 alin. 2) C. ev. prevede cl totus cel care a sivérsito inffactune prin depsirea limitelor legit apr, prin exces Se apérare, ve plata une aera ah adcevate sj ecitabie”, i cazul i cae fapta pigubtoare «fos Avr indemnivatl unel tere persoane, cel prejudicat are actune Smpotiva acesteis fo femeiulimbogafiri fir juts cauzs (art. 1362 C. iv), 296. Starea de necesitate, Starea de necesitate este definté legal in ar. 20 alin (2) din nou! Cod penal ca find 0 cauzk care int inaciunea, aed NSE: an penal al te! fape svar ix anumite imprejurri. Per existent str, qe ctesitte sunt previzute urmBtoarele condifi: 2) si existe un perical iminent; ) acest peical s2ameninls viaja, integrtaea corporals'ori sinitat, prope 8 fBpnatorfi ofa alta au un bun important al shu sau al alte persomne oon ni tira) pencotl sim oat fi inliturat tn alt mods) st se fi coms © pet ervastl de legea penal de cre persoana care urmdrete si slveze ace valor 6) urmarilefaptet si nu fie vadit mai ave decit daca pericolul mu era inaturat Suvicgrce une fapte pejudiciabile in stare de necesitate face ca casi fie Ups de carter iici-gi, pe cale de consecints, fatre.cel care a sivargito si persoans rej nose angajea spunderea civil, adicd mu se naste un rapont de ESS aerate, Cu-taate acestea, art. 1361 C. civ. prevede cB cel cae a actionat In stare oe ear digs sau detesorat bunurileatuia pentru se pla pe sine or bususle opi de un prejudiciu sau percol iminent este obligato repare prjudicn! ea! rele pesoane, potvitregullr aplicabile imbogiirit fark just eauzk ts ess) a een Txe) C. civ, dacd fapta prejudicabils a fost sivarith in stare de secesitate in interesul unei terje persoane, cel prejudiciat are acfiune impouivs reece tot in temeful imbogatr fr8 just cauz8. Asada, Gind svar Im tare dc ecesitate, fapta prejudiciabilé este 0 fapté licitd, din care se poate naste un raport T Fonms anais eapriaoare a acest condi, #2 vedee G. Antonis, Lgitin epdrre 0 ean ae Seto Cod pera aie 157, coordnaar G. Asin £4, Unter Soe, Bucret, 2071p. 100-193. a Ci pens de. 10152001, fo Dept. $2002 pp, 16-189. 3A ES G Antonin Soren de meas... 195-201