DREPT RMAN

Dreptul rman recuntea ca prima instituie persana (persna) prin care se definea
subiectul activ (detinatare de drepturi) sau pasiv de drept (bligaii).In dreptul rman
acest drept era recunscut iniial numai barbatilr.
Poziia femeii romane n viata juridic roman i cea civil
La fel ca in tate scietile antice si femeile rmane erau subiect de restricie in privin
a libertii persnale in afara de a fi bligatriu destinate la determinata activitate familial.
Matrimniul mngamic determina afirmarea puterii al lui Paterfamilias asupra femeii.
La aceasta s-au adaugat instituia divrului si represiunea adulterului feminin.
Femeile in ttalitate libere ,dupa cum se pate imagina ,nu existau. Acestea daca erau
nscute de un paterfamiliaris liber ,dat ajunse la pubertate deveneau sui iuris,deja supuse ba
rbatului sau casatrite cu iuste nuptiae (in care amndi stii erau dtati cu atributul ius cnub
ii ), ri supuse puterii unui frate sau unei rude aprpiate.Ttusi cnditia femeii rmane,in spec
ial a femeii matrane (materfamilias) era mult mai buna decat a femeii greaca de exemplu.Ma
terfamilias chiar daca era limitata avea capacitate juridica de drept privat,cum ar fi aceea de
a primi mstenire prin testament.Putea sa psede bunuri persnale chiar daca,in lipsa stului
sau altei rude aprpiate trebuia sa se supuna prtectiei.
Casatria era un raprt de fapt ,dar plin de cnsecinte juridice. Casatria cnsta in stip
ulatii reciprce a anticei frme de cmprmitere(spnsi).Cu spnsi lgdnicul era legitimat
sa instituie acti iniuriarum imptriva ricui pata narea femeii prmise si putea sa exercite
si accusati adulterii in caz ca femeia ii era infidela.
Uniunile extramatrimniale aveau imprtanta cu fine juridic ,chiar daca erau cnsidera
te inferiare casatriei.Cncubinatul avea lc in cazul in care stii nu au putut cncluzina cas
atria din cauza diferentei sciale (un senatr cu liberta) sau cand femeia era prstituata.
Divrtul (divrtium) era prergativa favrabila barbatului si se exercita in special in
cazul adulterului femeii.
Femeia inainte de 12 ani era supusa tutelei impuberum(ceea ce nu se aplica barbatilr).
Dupa 12 ani se aplica tutela mulierum care era aplicata pentru ca se presupunea ca femeia cn
stituie amenintare seriasa pentru patrimniul familiei sau grupului.In prcedurile judiciare
femeia era asistata de un tutre,dearece ea nu era un subiect de drept ci cnsiderat un biect
de drept.

Asemnrile si desebirile ntre capacitatea juridic rman si civil crb

rat cu nul cd civil
Pentru ca persana sa pate participa la viata juridica ,n dreptul rman ea trebuia sa
dispuna de capacitate juridica sau persnalitate (caput).
Capacitatea juridica aprea dat cu naterea persanei si nceta dat cu martea ei fi
zica sau juridica.
Acelai lucru este stipulat si in Nul Cd Civil:
Art. 35. Capacitatea de flsin ncepe la naterea persanei i nceteaz dat cu mar
tea acesteia.
Exceptie era cnsiderata in Dreptul Rman cpilul cnceput si se cnsidera nscut dac
a interesele sale cereau.
Pentru ca un cetatean rman sa aiba capacitate juridica deplina trebuia sa indeplineasc
a cnditiile : Statut de persana libera - Statut de cetatean rman,
Statut de cap de familie Sa fie de gen masculine,
Sa aiba anumita vrsta Sa fie nrmal psihic
In NCC
Art. 28. (1) Capacitatea civil este recunscut tuturr persanelr.
(2) rice persan are capacitate de flsin i, cu excepia cazurilr prevzute de lege,
capacitate de exerciiu
Art. 30. Rasa, cularea, nainalitatea, riginea etnic, limba, religia, vrsta,
sexul sau rientarea sexual, pinia, cnvingerile persnale, apartenena plitic,
sindical, la categrie scial ri la categrie defavrizat, averea, riginea
scial, gradul de cultur, precum i rice alt situaie similar nu au nici influen as
upra capacitii civile.

In Dreptul Rman artiti teatrali sau gladiatrii (meserii blamate)nu aveau capacitatea juridic.
Ea putea fi pierduta atunci cnd :
- se pierdea libertatea ceea ce ducea implicit la pierderea statutului de cetatean si
de cap de familie,ca urmare a a exilului sau emigrrii,pierderea sau mdificarea statutului juri
dic.Cetenii rmani aveau ttalitatea drepturilr civile si plitice,ncheiau acte juridice cnf
rme dreptului civil rman,participau la legiuni si ncheiau casatrii.Cetatenia rmana era db
ndita prin natere sau prin acte ulteriare nasterii :adptia,merite dsebite fata de scietatea r
mana,eliberarea din sclavie etc .
Ca asemnare si cetenia rmn se dbandeste prin nastere si prin adptie
Cpilul nscut in cadrul cstriei era cnsiderat cetatean rman si daca era nscut in
afara casatrieii achiziina statutul mamei la acea data.
Capacitatea juridica in functie de varsta :
- Pana la 7 ani erau lipsiti de capacitatea de exercitiu
- De la 7 pana la 12 si 14 ani, aveau capacitatea juridica limitata.
- Pana la 25 de ani erau in deplinatatea capacitatilr juridice.Daca nu aveau parinti se su
puneau curatelei incepand cu seclul III dc.
- Persanele de la 25 de ani in sus erau pe deplin capabili si nu se supuneau curatelei.
In NCC capacitatea juridica se dbandeste de la varsta de 16 ani(limitata) si deplina la 18
ani. alta asemanare este frma legii: in dreptul rman cnine un preambul circumstanial
(praescripti), textul nsui (rgati) i sanciunile prevzute (sancti).Similar si in timpurile n
astre legea este cmpusa din : preambul,textul legii si sanctiuni.

Evlutia institutiei persanelr juridice n dreptul rman

Dreptul rman cnsta intr.un set de reguli, care au cnstituit sistemul rman juridic ti
mp de 13 secle, ncepnd cu fndarea Rmei (753 .Hr.), pn la sfritul dmniei mpratul
ui Justinian (565 d.Hr.).
La trei ani dup martea lui Iustinian, Italia a fst invadat de lmbarzi, Imperiul Rm
an de Apus pierznd, n cele din urm, multe dintre valrile civilizaiei Rmei antice i patrim
niul acesteia (inclusiv cele juridice).
Cele mai multe civilizaii din antichitate au fst cnduse prin cutume sau prin htrri arbi
trare date dup bunul plac al regilr i preilr. La Rma acestea reglementau existena ctidi
an din ra ncepnd de la rganizarea timpului (calendarul). Iniial dreptul rman se aplica p
atricienilr, flsindu-se de tradiie (ms mairum). n prima jumtate a seclului al V
lea .Hr. are lc revlt a plebeilr care cnsiderau c i ei aveau dreptul s cunasc i s in
terpreteze un cd de legi. Ca urmare, i face apariia Legea celr 12 table (Lex dudecim tab
ularum), creata de cmisie frmata din 10 membrii (decemvirii) ce a abrdat tate dmeniil
e de drept, subliniind care erau prcedurile ce trebuiau s fie urmate pentru tate crimele. Ei a
u fcut lege transparent, care n terie se aplica tuturr cetenilr, prclamnd egalitatea di
ntre patricieni i plebei. Dar, n general, cei bgai au gsit mdaliti s scape de pedepse.
Textul legii a fst afiat n Frum, dar din pcate textul riginal a fst distrus n incendiul
prvcat n timpul invaziei galilr (390 .Hr.). Legile celr 12 table nu au fst nicidat abrg
ate, dar unele au czut n desuetudine de-a lungul timpului.
Legile celr 12 table, cunscut de ti rmanii pe de rst, sunt cmpletate n timpul Repu
blicii de legi emise de cmiii, senat i magistrai. n timpul Imperiului dreptul este inspirat de
edictele mprailr, de instruciunile date funcinarilr (mandata), din decrete punctuale i d
in rspunsurile date de mprat la ntrebrile particularilr i ale magistrailr (rescripta).
ncepnd cu seclul al IVlea ac sub influena filzfilr greci (n special a sticilr) se
prduce laicizare a dreptului rman care permite trecerea de la aplicarea cutumei la cutarea
dreptii. Juristicnsuli celebrii se afirm acum, precum Cat cel Btrn i P. Mucius Scaev
la. Fiul celui din urm Quintus Mucius Scaevla a ntemeiat prima cal de drept (a crui el
ev a fst i Cicer) i a publicat prima culegere de ius civile (drept civil) din 18 cri.
La sfritul seclului I d.c, n periada Imperiului, la Rma i disputau ntietatea du c
li de drept, cea a Prculienilr (creat de Prculus i Labe) i cea a Sabinienilr (creat de
Capit i Sabinus). Seclele urmtare cunsc pere imprtante ale unr imprtani juriti pre
cum Papinianus, Gaius, Paulus i Ulpinianus. n seclul al VIlea d.c. mpratul Justinian (527.
565), a angajat juriti pentru a face cmpilaie cuprinztare a legilr rmane, din care a rez
ultat cdul iustinian (Cdex Iustiniani).

Bibligrafie: wikipedia,edu.r,NCC,dirit.it,cursuri