Sunteți pe pagina 1din 215
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HĂRDĂLĂU, LAURA Logopedie prin jocuri şi exerciţii /

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HĂRDĂLĂU, LAURA Logopedie prin jocuri şi exerciţii / Hărdălău Laura, Drugaş Ioana. - Oradea : Primus, 2010

Laura, Drugaş Ioana. - Oradea : Primus, 2010 ISBN 978-973-1975-60-3 I. Drugaş, Ioana 376.36 Desene:
Laura, Drugaş Ioana. - Oradea : Primus, 2010 ISBN 978-973-1975-60-3 I. Drugaş, Ioana 376.36 Desene:
Laura, Drugaş Ioana. - Oradea : Primus, 2010 ISBN 978-973-1975-60-3 I. Drugaş, Ioana 376.36 Desene:

ISBN

978-973-1975-60-3

I. Drugaş, Ioana

376.36

Desene: Ioana Drugaş

Toate

drepturile

sunt

rezervate.

Reproducerea

integrală

sau parţială

a

în

orice formă

sau prin

orice

mijloace

(electronic,

mecanic, fotocopiere,

laurahardalau@gmail. corn ioanadrugas@gmail. corn
laurahardalau@gmail.
corn
ioanadrugas@gmail.
corn

textului,

stocarea

înregistrare

sau

într-o

de

altă

bază

natură)

de

date

sunt

sau

transmiterea

interzise.

Cuprins

Ghid de utilizare a cărţii

Album logopedic

9

11
11

Jocuri

şi

exerciţii

pentru

corectarea

^

Jocuri şi exerciţii pentru corectarea ^ pronunţiei   Vocale 27 Anexe Vocale   29 P

pronunţiei

 

Vocale

27

Anexe Vocale

 

29

P

36

Anexe P

38

B

43

Anexe B

45

M

51

Anexe M

53

T

57

Anexe T

59

D

64

Anexe D

66

N

71

Anexe N

73

L

78

Anexe L

80

F

85

Anexe F

87

V

92

Anexe V

93

S

97

Anexe S

99

Z

104

Anexe Z

106
106

Ţ

112

Anexe Ţ

114
114

Ş

121

Anexe Ş

124
124

J

132

Anexe J

134
134

C

139

Anexe C

141

G

147

Anexe G

148

H

153

Anexe H

155

R

160

Anexe R

Anexe R

 

162

Ce-Ci

 

167

Anexe Ce-Ci

 
170
170

Ge-Gi

 
176
176

Anexe Ge-Gi

 

178

Che-Chi, Ghe-Ghi

 

182

Anexe Che-Chi

 

183

Anexe Ghe-Ghi

 
187
187
       

^

Consilierea

în

terapia

tulburărilor

de

Consilierea în terapia tulburărilor de

limbaj

„Prietenul meu, balonul"

„Prietenul meu, balonul"

 

195

„Un orar colorat"

 
197
197

„Răţuşca Susu"

 

198

„Vânătoarea de comori"

 

202

„Spune mai departe"

 

209

„Adevărata faţă a clovnului"

210

„Culori care pătează"

 

212

Fişe de lucru

 

214

Contract de prestări servicii logopedice

221
221

Despre

autoare

Laura Hărdălău

-

profesor psihopedagog (grad didactic II) în terapia tulburărilor de limbaj la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Orizont, Oradea;

-

absolventă

a

Facultăţii

de

Ştiinţe

Socio-Umane,

Specializarea Psihologie, Universitatea din Oradea;

 

-

masterat în Consiliere Psihologică, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea din Oradea;

-

vechime în învăţământ de 10 ani;

 

-

psiholog cu drept de liberă practică în psihopedagogia specială, principal (treapta de specializare), autonom (forma

psiholog cu drept de liberă practică în psihopedagogia specială, principal (treapta de specializare), autonom (forma de atestare);

-

publicaţii:

co-autor: De la Noi pentru Voi - ghid pentru părinţii şi profesorii implicaţi în educarea copiilor cu dizabilitate de auz (2007); co-autor: Aplicaţii practice în logopedie şi

psihologie şcolară

(2009);

 

co-autor: Cartea Semnelor - Manual pentru cursul de formare Vorbirea cu Sprijinul Semnelor (2010).

-

formator

naţional

(specializare

în

Belgia)

în

metoda

Vorbirea

cu

Sprijinul

Semnelor

(metodă

alternativă

de

comunicare cu copiii cu deficienţă mintală severă).

7

Ioana Drugaş

-

profesor psihopedagog (definitivat) în cabinet de psihodiagnoză la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Orizont, Oradea;

-

absolventă

a Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane,

-

Specializarea Psihologie, Universitatea din Oradea; masterat în Psihologia Educaţiei, Consiliere şi Orientare Şcolară şi Profesională, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea din Oradea;

-

vechime în învăţământ de 9 ani;

-

publicaţii:

coordonator: ,JDe la Noi pentru Voi - ghid pentru părinţii şi profesorii implicaţi în educarea copiilor cu dizabilitate de auz" (2007); co-coordonator: Educăm şi vindecăm prin poveşti

 

(2008);

 

co-autor: Aplicaţii practice în logopedie şi psihologie şcolară (2009); autor: 101 aplicaţii artterapeutice în consilierea copiilor (2010); co-autor: „Cartea Semnelor - Manual pentru cursul de formare Vorbirea cu Sprijinul Semnelor''' (2010).

-

formator naţional (specializare în Belgia) în metoda Vorbirea cu Sprijinul Semnelor (metodă alternativă de comunicare cu copiii cu deficienţă mintală severă).

Ghid de utilizare a cărţii

Pentru ca această publicaţie să-şi demonstreze utilitatea la parametrii cei mai înalţi trebuie ca atât cititorul, cât copilul să fie odihniţi şi încărcaţi cu energie pozitivă. Prima lecturare a acestei publicaţii se doreşte a fie odihniţi şi încărcaţi cu energie pozitivă. Prima lecturare a acestei publicaţii se doreşte a fi o pregătire preliminară spre utilizarea ei. „Logopedie prin jocuri şi exerciţii" este o carte care nu se ţine în bibliotecă, ci pe masa de terapie, multitudinea de anexe aducând mult aşteptatul suport pentru diferite activităţi de corectare a pronunţiei la copii.

Structura pe care am adoptat-o pentru această publicaţie are la bază lucrurile de care are cel mai mult nevoie un logoped, atunci când începe terapia unui copil cu tulburări de pronunţie. *Albumul cel mai mult nevoie un logoped, atunci când începe terapia unui copil cu tulburări de pronunţie. logopedic:

- este extrem de util în evaluarea vorbirii independente;

- include imagini pentru 26 de sunete şi pentru cele 8 grupuri de sunete;

pentru 26 de sunete şi pentru cele 8 grupuri de sunete; - pentru fiecare sunet/grup de

- pentru fiecare sunet/grup de sunete au fost realizate trei imagini care să reprezinte poziţia iniţială, mediană şi finală a acestora în cadrul cuvântului (însumând astfel 102 imagini);

în cadrul cuvântului (însumând astfel 102 imagini); 9 - imaginile sunt prezentate alb-negru, intenţia acestei

9

- imaginile sunt prezentate alb-negru, intenţia acestei alegeri fiind una cu caracter interactiv (existând astfel posibilitatea de a construi diferite jocuri bazate pe pictarea acestor imagini);

- imaginile sunt reprezentative pentru vocabularul copiilor, evitând cuvinte complexe sau complicate;

- denumirea imaginilor nu a fost scrisă deoarece s-a dorit recunoaşterea imaginii şi nu citirea cuvintelor de către copil;

unele imagini conţin indicaţii (în cadrul notelor de subsol), care să direcţioneze răspunsurile copiilor către cuvintele dorite. * Jocuri şi exerciţii pentru corectarea pronunţiei:

- această parte a cărţii constituie intervenţia terapeutică propriu-zisă asupra corectării tulburărilor de pronunţie;

- jocurile şi exerciţiile propuse doresc să însoţească logopedul şi copilul prin toate etapele terapeutice;

- etapele procesului de corectare a pronunţiei (pregătirea pentru ora logopedică, emiterea, consolidarea şi automatizarea pronunţiei sunetului) sunt prezentate sub forma unor activităţi distractive prin care copilul să realizeze progrese în vorbire într-un mod atractiv;

sub forma unor activităţi distractive prin care copilul să realizeze progrese în vorbire într-un mod atractiv;

-

sub forma unor activităţi distractive prin care copilul să realizeze progrese în vorbire într-un mod atractiv;

- fiecare sunet este urmat de o serie de anexe care oferă o notă animată jocurilor şi exerciţiilor propuse;

- exerciţiile şi jocurile propuse sunt scurte şi variate, antrenând în mod continuu atât cititorul, cât şi copilul;

- aplicabilitatea jocurilor şi exerciţiilor vizează şi munca părinţilor sau a cadrelor didactice depusă cu acei copii care au dezvoltat tulburări de pronunţie;

- terminologia utilizată în descrierea emiterii sunetelor are un caracter simplist, tocmai pentru a putea fi utilizată şi de către alte persoane care nu au studii de specialitate în terapia tulburărilor de limbaj.

studii de specialitate în terapia tulburărilor de limbaj. *Consiliere a în terapia tulburărilor de limbai :

*Consilierea în terapia tulburărilor de limbai:

- această ultimă parte doreşte să ofere câteva exemple de strategii terapeutice de abordare a tulburărilor asociate care pot fi dezvoltate de către copii cu deficienţe de vorbire;

- aplicaţiile propuse au ca strategii de realizare activităţi plăcute copiilor (desen/pictură, poveste, joc etc.);

plăcute copiilor (desen/pictură, poveste, joc etc.); - exemplele de aplicaţii terapeutice sunt orientative,
plăcute copiilor (desen/pictură, poveste, joc etc.); - exemplele de aplicaţii terapeutice sunt orientative,

- exemplele de aplicaţii terapeutice sunt orientative, creativitatea cititorului fiind cea care va putea construi alte activităţi după modelele oferite;

- aplicaţiile terapeutice sunt pentru probleme cu caracter educaţional (de exemplu: creşterea motivaţiei pentru a realiza tema de casă) sau cu caracter psihologic (tulburări de comportament sau emoţionale);

- tipologia tulburărilor asociate, pe care le-am menţionat în această parte, este preluată din experienţa proprie în cabinetul de logopedic

Contractul de prestări servicii logopedice, prezentat la finele aceste publicaţii, doreşte să aducă un suport informaţional atât pentru logoped, cât şi pentru părinte despre modalitatea în care se realizează terapia logopedică de către psihologii cu drept de liberă practică în domeniul Psihopedagogiei speciale sau a Psihologiei clinice. Modelul contractual prezentat este orientativ, logopezii sau părinţii putând adăuga alte articole.

logopezii sau părinţii putând adăuga alte articole. Dorim ca această publicaţie să-şi demonstreze eficienţa

Dorim ca această publicaţie să-şi demonstreze eficienţa în munca fiecăruia dintre dumneavoastră!

Autoarele

1 „Pe care ursuleţ îl doreşte băieţelul?" (ăsta) 14
1 „Pe care ursuleţ îl doreşte băieţelul?" (ăsta) 14

1 „Pe care ursuleţ îl doreşte băieţelul?" (ăsta)

14
14
2 „Opusul lui a urca."sau „Dacă nu este <a urca>, atunci este < >." (a
2 „Opusul lui a urca."sau „Dacă nu este <a urca>, atunci este < >." (a

2 „Opusul lui a urca."sau „Dacă nu este <a urca>, atunci este <

2 „Opusul lui a urca."sau „Dacă nu este <a urca>, atunci este < >." (a coborî)
>." (a coborî)
>."
(a coborî)
15
15
17

17

20

20

21

21

22
22

22

23
6 „Pe băieţel îl cheamă Gheor " (Gheorghe) 24
6 „Pe băieţel îl cheamă Gheor " (Gheorghe) 24

6 „Pe băieţel îl cheamă Gheor

"
"

(Gheorghe)

24
24

Vecctle

I. Ne pregătim să vorbim

Vecctle I. Ne pregătim să vorbim 1. Zâmbetul: „Când eşti bucuros ce faci? Arată-mi!" 2. Trimitem

1. Zâmbetul:

„Când eşti bucuros ce faci? Arată-mi!"

2. Trimitem un pupic: se imită trimiterea unui pupic spre cineva drag (mama, păpuşa etc.) 3. Botic de iepuraş: „Cum are boticul iepuraşul? Arată-mi!"

iepuraş: „Cum are boticul iepuraşul? Arată-mi!" II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa
iepuraş: „Cum are boticul iepuraşul? Arată-mi!" II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii se va analiza, în faţa oglinzii, modalitatea de pronunţie a fiecărei vocale:

oglinzii, modalitatea de pronunţie a fiecărei vocale: - A: se subliniază deschiderea puternică a gurii, copilul

-

oglinzii, modalitatea de pronunţie a fiecărei vocale: - A: se subliniază deschiderea puternică a gurii, copilul

A: se subliniază deschiderea puternică a gurii, copilul simţind vibraţia corzilor vocale aşezând mâna pe pieptul logopedului; O: buzele se deschid luând o formă rotundă; U: buzele sunt îndreptate spre înainte, copilul simţind vibraţia corzilor vocale aşezând mâna pe gâtul, ceafa sau pieptul logopedului;

aşezând mâna pe gâtul, ceafa sau pieptul logopedului; E: I: A: buzele iau forma unui zâmbet,
aşezând mâna pe gâtul, ceafa sau pieptul logopedului; E: I: A: buzele iau forma unui zâmbet,

E:

I:

A:

buzele iau forma unui zâmbet, uşor întredeschise, copilul simţind vibraţia corzilor vocale aşezând mâna pe gâtul

sau pieptul logopedului;

buzele sunt întinse, copilul simţind vibraţia corzilor vocale aşezând mâna pe piept, gât, obraji sau vârful capului;

buzele sunt deschise, aerul este mai cald decât la sunetul A (acest lucru se va simţi prin aşezarea palmei în faţa gurii în timp ce se emite sunetul);

palmei în faţa gurii în timp ce se emite sunetul); I/A: buzele sunt puţin alungite, cu

I/A: buzele sunt puţin alungite, cu o deschidere medie, copilul simţind vibraţia corzilor vocale aşezând mâna pe gât.

-//-

A - „Când mergem la doctor cum facem? Guriţa e larg deschisă."

27
27

O - „Sunetul O seamănă cu forma unui ou." U - „Sunetul U are forma unui sărut."

E, I, Î/Â - „Sunt sunete vesele, zâmbim când le pronunţăm."

A - „Este jumătate din A, deschidem gura pe jumătate."

- „Este jumătate din A, deschidem gura pe jumătate." - pronunţaţi sunetul fără voce, să ghicească
- „Este jumătate din A, deschidem gura pe jumătate." - pronunţaţi sunetul fără voce, să ghicească
- „Este jumătate din A, deschidem gura pe jumătate." - pronunţaţi sunetul fără voce, să ghicească

- pronunţaţi sunetul fără voce,

ghicească ce aţi spus, după aceea schimbaţi rolurile (copilul va fi cel care va pronunţa fără voce sunetele, iar logopedul va fi cel care va trebui să ghicească);

iar copilul va trebui

Jocuri

Jocuri 1. Indienii: se va imita sunetul pe care-1 fac indienii: „Aaaaa!". 2. Urangutanul: se va

1. Indienii: se va imita sunetul pe care-1 fac indienii:

„Aaaaa!".
„Aaaaa!".

2. Urangutanul: se va imita un urangutan care fuge prin cabinet: „U-u-u!".

3. Nu ştiu

: „Când nu găsim cuvântul potrivit spunem:

Nu ştiu : „Când nu găsim cuvântul potrivit spunem: Ăăă!". 4. Fluturaşul Luti şi Familia
Ăăă!".
Ăăă!".

4. Fluturaşul Luti şi Familia Ciupercuţelor vorbitoare (Anexa Ala., b.): joc interactiv de emitere corectă a vocalelor: se vor decupa fluturaşii (din anexa Alb.), după care se vor lipi pe ciupercuţe (Anexa Ala.).

Alb.), după care se vor lipi pe ciupercuţe (Anexa Ala.). 5. Luti învaţă limbajul animalelor (Anexa
Alb.), după care se vor lipi pe ciupercuţe (Anexa Ala.). 5. Luti învaţă limbajul animalelor (Anexa

5. Luti învaţă limbajul animalelor (Anexa A2) : copilul va trebui să pronunţe onomatopeele specifice animalelor ilustrate în anexă: „auuu!", „cucuriguuu!", „oac-oac!", „mooor!", „miau!", „ihaaa!", „muuu!", „ga-ga!", „piu- piu!", „beee!".

„ga-ga!", „piu- piu!", „beee!". 6. Tristeţe - bucurie, frică - furie (Anexa A3): copilul

6. Tristeţe - bucurie, frică - furie (Anexa A3): copilul va pronunţa onomatopeele specifice celor patru stări

emoţionale:

tristeţe: „Of!", „Oh!", „Ah!", „Eh!", „Uf!";

„Aaa!";
„Aaa!";

bucurie: „Oleee!", „Yupiii!", „Uraaa!", „Ieee!", „Oauu!";

frică:

furie: „Ohooo!", „Vai!", „Pfiii!", „Pfu!".

III. „Vocalele" şi Fluturaşul Luti

Luti?

1. Ce spune
1. Ce spune

fluturaşul

(Anexa A4)

- copilul va emite pe rând vocalele ilustrate în anexă, enumerând trei-cinci cuvinte care încep cu acea vocală.

2. Fluturaşul

- copilul va face propoziţii cu fiecare imagine din anexă (albină, ou, umbrelă, elicopter, iepure, îngheţată).

(albină, ou, umbrelă, elicopter, iepure, îngheţată). Luti face propoziţii (Anexa A5) IV. Povestea „Luti,

Luti face

propoziţii

(Anexa

A5)

IV. Povestea „Luti, plin de emoţii!" (Anexa A6)

copilul va trebui să construiască o scurtă poveste pentru fiecare stare emoţională a fluturaşului Luti, explicând astfel trăirile acestuia. *întrebări ajutătoare:

astfel trăirile acestuia. *întrebări ajutătoare: - - „C e 1-a făcu t p e fluturaşu l

-

astfel trăirile acestuia. *întrebări ajutătoare: - - „C e 1-a făcu t p e fluturaşu l
astfel trăirile acestuia. *întrebări ajutătoare: - - „C e 1-a făcu t p e fluturaşu l
astfel trăirile acestuia. *întrebări ajutătoare: - - „C e 1-a făcu t p e fluturaşu l

- „C e 1-a făcu t p e fluturaşu l Lut i trist?" ;

- „C e 1-a făcu t p e fluturaşu l Lut i trist?" ; - „De

- „De ce este fluturaşul Luti bucuros?";

- „De ce îi este frică fluturaşului Luti?";

- „De ce este furios fluturaşul Luti?".

29
31
31
31
32
32
Anexa A4 Ce spune Fluturaşul Luti?
Anexa A4
Ce
spune
Fluturaşul
Luti?

33

34

34

34

34

Anexa A6

Luti, plin

de

emoţii!
emoţii!
Anexa A6 Luti, plin de emoţii! 35

35

9

I. Ne pregătim să vorbim

9 I. Ne pregătim să vorbim 1. Peştele: se va imita peştele prin închiderea şi deschiderea

1. Peştele:

se va imita peştele prin închiderea şi deschiderea

lentă a gurii. 2. Floarea - variante:

- „Culegem un buchet de

a gurii. 2. Floarea - variante: - „Culegem un buchet de flori pentru mama, uite ce

flori pentru mama, uite ce

frumos miros ele!" (se inspiră pe nas şi se expiră pe

gură).

- se va desena împreună cu copilul o floare şi se va parfuma desenul, după aceea se va mirosi floarea desenată.

- se pot folosi flori reale sau jucării de pluş, plastic sau imagini.

flori reale sau jucării de pluş, plastic sau imagini. 3. Şerveţelul parfumat: i se va da

3. Şerveţelul parfumat: i se va da copilului să miroasă un

şerveţel

parfumat.

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

- în timpul pronunţiei buzele sunt lipite una de alta şi se deschid uşor, limba luând poziţia vocalei care

urmează, nu există vibraţie;

- puterea aerului expulzat pe gură poate fi simţi tactil, aşezând palma în faţa gurii.

Jocuri

1.
1.

Onomatopee:

- animale:

puiul:

„piu-piu!"; pupăza: „pu-pu-pu!"; pasărea: „cip- cirip!"; raţa: „lipa-lipa!"; iepuraşul:
„piu-piu!";
pupăza:
„pu-pu-pu!";
pasărea:
„cip-
cirip!"; raţa: „lipa-lipa!"; iepuraşul: „ţup-ţup!", „ţop,
ţop!";

- expresii emoţionale:

„ţop, ţop!"; - expresii emoţionale: fericire: „yupiii!"; supărare: „ptiu!",
„ţop, ţop!"; - expresii emoţionale: fericire: „yupiii!"; supărare: „ptiu!",
„ţop, ţop!"; - expresii emoţionale: fericire: „yupiii!"; supărare: „ptiu!",

fericire: „yupiii!"; supărare: „ptiu!", „pfui!";

- căderea unui obiect sau a unei persoane:

„poc!", „puf!", „paf.", „hop!", „hopa!";
„poc!", „puf!", „paf.", „hop!", „hopa!";

- zgomotul produs în timpul mersului:

36
36
„hopa!"; - zgomotul produs în timpul mersului: 36 „dup-dup!", „dop-dop!", „trop-trop!",
„hopa!"; - zgomotul produs în timpul mersului: 36 „dup-dup!", „dop-dop!", „trop-trop!",
„hopa!"; - zgomotul produs în timpul mersului: 36 „dup-dup!", „dop-dop!", „trop-trop!",
„hopa!"; - zgomotul produs în timpul mersului: 36 „dup-dup!", „dop-dop!", „trop-trop!",

„dup-dup!", „dop-dop!", „trop-trop!", „trap-trap!".

III. „P" şi prietenii săi

de păianjen

1. Pânza
1. Pânza

(Anexa

PI )
PI )

-

şi prietenii săi de păianjen 1. Pânza (Anexa PI ) - 2. Pe „ Ce silabe

2. Pe

prietenii săi de păianjen 1. Pânza (Anexa PI ) - 2. Pe „ Ce silabe a

Ce silabe a prins păianjenul în pânza sa?"; copilul va trebui să repete după logoped silabele pe care acesta le pronunţă.

sa?"; copilul va trebui să repete după logoped silabele pe care acesta le pronunţă. cine colorăm?

cine colorăm?

(Anexa P2)

7

-

7 - se va cere copilului să denumească şi să coloreze doar acele imagini care conţin

se va cere copilului să denumească şi să coloreze doar acele imagini care conţin în denumire lor sunetul P (pod, apă, peşte, acoperiş, pom, pere, purcel, pisică).

(pod, apă, peşte, acoperiş, pom, pere, purcel, pisică). 3. Despre mine (Anexa P3a., b.) - se
(pod, apă, peşte, acoperiş, pom, pere, purcel, pisică). 3. Despre mine (Anexa P3a., b.) - se

3. Despre mine (Anexa P3a., b.)

-

se va cere copilului să completeze propoziţiile din Anexa P3a cu ajutorul imaginilor din Anexa P3b.;

lipite pe

imaginile alese vor fi colorate, decupate Anexa P3a.

pe imaginile alese vor fi colorate, decupate Anexa P3a. şi IV. Povestea „Cei trei purceluşi" (Anexa
pe imaginile alese vor fi colorate, decupate Anexa P3a. şi IV. Povestea „Cei trei purceluşi" (Anexa

şi

IV. Povestea „Cei trei purceluşi" (Anexa P4) „A fost odată trei purceluşi care au plecat în lumea largă. Primul purceluş şi-a construit o casă din paie. Al doilea purceluş şi-a construit o casă din lemne, iar cel de-al treilea şi-a construit casa din pietre. în prima seară a venit lupul la purcelul care avea casa din paie, a tras aer în piept şi a suflat într-atât de tare, încât s-a dărâmat casa. Purcelul a fugit la fratele său, cel cu casa din lemn. In a doua noapte lupul a venit şi a dărâmat şi casa de lemn. Purceluşii s-au ascuns în casa din piatră a fratelui lor. în cea dea treia noapte lupul a încercat să dărâme casa de piatră, dar nu a reuşit. Supărat, lupul a fugit în pădure.

dar nu a reuşit. Supărat, lupul a fugit în pădure. 37 Bucuroşi, cei trei purceluşi şi-au
dar nu a reuşit. Supărat, lupul a fugit în pădure. 37 Bucuroşi, cei trei purceluşi şi-au
dar nu a reuşit. Supărat, lupul a fugit în pădure. 37 Bucuroşi, cei trei purceluşi şi-au
dar nu a reuşit. Supărat, lupul a fugit în pădure. 37 Bucuroşi, cei trei purceluşi şi-au

37

Bucuroşi, cei trei purceluşi şi-au construit o casă mare din piatră cu dulapuri din lemn şi paturi din paie."

- logopedul va spune povestea având ca suport imagistic desenele din anexă

- se va cere copilului să povestească sprijinindu-se pe imagini *întrebări din poveste:

„Din ce a avut casa construită primul purceluş? Dar al doilea? Dar al treilea?" „Ce a făcut lupul?" „De ce s-a supărat lupul?" „Unde a fugit el?" „Ce şi-au construit purceluşii după ce au scăpat de lup?"

38
38
39
39
39

39

îmi place să mănânc Mi-ar place să cânt la Vara îmi place să port Anexa

îmi place să mănânc

Mi-ar place să cânt la

Vara îmi place să port

Anexa P3a.

Despre

mine

în camera mea am camera mea am

îmi place să mă joc cu place să mă joc cu

Vara îmi place să ies la

40

I. Ne pregătim să vorbim 1. înviorarea de dimineaţă: în faţa unui geam deschis se va cere copilului să facă exerciţii de respiraţie (inspir puternic pe nas, expir pe gură) asociate cu mişcări de ridicare şi coborâre a braţelor. 2. Un copil bosumflat: se va imita această expresie prin umflarea obrajilor pentru câteva secunde în faţa oglinzii. 3. Spargerea balonului: se vor umfla obrajii, iar cu degetele arătătoare se lovesc repetat, uşor obrajii, aerul fiind expirat cu putere pe gură. 4. Sforăitul calului: se inspiră cu putere pe nas şi se expiră pe gură cu punerea in vibraţie a buzelor.

şi se expiră pe gură cu punerea in vibraţie a buzelor. II. Fă ca şi mine

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

- buzele sunt apropiate, obrajii sunt uşor umflaţi, iar aerul este expulzat cu o intensitate redusă pe gură;

- limba i-a poziţia vocalei care urmează, se inspiră pe nas şi se expiră pe gură;

43

- se poate porni de la emiterea sunetului P (emis corect) la care se adaugă vibraţia corzilor vocale.

Jocuri

maşina:

Vântul adormit: copilul va sufla uşor hârtiuţele din palmă

care datorită jetului slab nu vor cădea din palmă (în cazul în care hârtiuţele cad din palmă sunetul pronunţat a fost P nu B).

3. Toba: se va cere copilului să bată cu palmele în masă concomitent cu pronunţia zgomotului produs de tobă:

1. 2.
1.
2.

Motorul maşinii:

pornim

„brumm - brumm! "
„brumm - brumm! "
„bum-bum!".
„bum-bum!".

4. Tunetul: copilul va lovi cu pumnul în masă concomitent cu pronunţia cuvântului „bum!".

masă concomitent cu pronunţia cuvântului „bum!". III. „B" şi prietenii săi 1. - Ursul Baloo şi

III. „B" şi prietenii săi

1. -
1.
-

Ursul Baloo şi silabele

ascunse (Anexa Bl )

„Ajută-1 pe Baloo să găsească silabele ascunse prin tufişuri."

- în cazul în care copilul nu cunoaşte literele, logopedul va fi cel care va citi silabele, iar copilul va repeta după el.

2. Baloane colorate

(Anexa

B2)

-

baloanele se vor colora cu trei culori distincte (de exemplu: roz, albastru şi galben), după care logopedul îl va întreba pe copil: „Ce cuvinte se găsesc în balonul roz?"; „Dar în balonul albastru?"; „Ce cuvinte se găsesc în balonul galben?".

„Ce cuvinte se găsesc în balonul galben?". 3. Bombănilă (Anexa B3) - „Ajută-1 pe Bombănilă
„Ce cuvinte se găsesc în balonul galben?". 3. Bombănilă (Anexa B3) - „Ajută-1 pe Bombănilă

3. Bombănilă

(Anexa

B3)

- „Ajută-1 pe Bombănilă să pronunţe cuvintele."

- copilul va repeta după logoped cuvintele auzite.

- copilul va repeta după logoped cuvintele auzite. 4. Bradul împodobit (Anexa B4) - „Găseşte jumătatea

4. Bradul

împodobit (Anexa

B4)

- „Găseşte jumătatea ascunsă a cuvântului din fiecare glob."

- copilul va continua cuvântul început de logoped:

obo-

,,baghe- (tă), batis- (tă), bas- (me), bate- (rie), (sit), micro- .(buz), mobi- .(lă), porum- .(bel)"
,,baghe-
(tă),
batis-
(tă),
bas-
(me),
bate-
(rie),
(sit),
micro-
.(buz), mobi-
.(lă), porum-
.(bel)"

5. Basculanta

cu propoziţii

(Anexa

B5)

-

copilul

va

completa

propoziţia

lacunară

spusă

de

logoped,

exerciţiu

urmat

de

pronunţia

completă

a

propoziţiei

„Barza zboară la

pronunţia completă a propoziţiei „Barza zboară la " (cuib) „în bucătărie bunica face o ciorba

" (cuib)

completă a propoziţiei „Barza zboară la " (cuib) „în bucătărie bunica face o ciorba .i>a tir
completă a propoziţiei „Barza zboară la " (cuib) „în bucătărie bunica face o ciorba .i>a tir
completă a propoziţiei „Barza zboară la " (cuib) „în bucătărie bunica face o ciorba .i>a tir

„în bucătărie bunica face o ciorba .i>a tir

"(bună).
"(bună).

IV. Povestea „Bocănilă la plimbar*" (Aitc*« Uf»)

- „C u

ajutorul

lnrmc«*A o HUMA
lnrmc«*A
o
HUMA

imaginilor

poveste

care să n e prezinte pcnpcţllk lut M«HUIIII;' I în

plimbarea sa spre cabană."

- se va solicita copilului sa couatniaM l 4Mk*gini intre personajel e apărut e î n povcut c JbNNl * «Ic l.mm'i

baltă", „băiatul cu balonul", „bvtaMM iarbă", „bunica şi coaja de banani*!,

bulin» dm

-

%».

s»»•
s»»•

%

•*
•*
„Băbuţa obosită stă pe o " (bancă) „Bebeluşul bea lapte cu „Bianca ia din bombonieră
„Băbuţa obosită stă pe o
" (bancă)
„Bebeluşul bea lapte cu
„Bianca ia din bombonieră o
„Băiatul bălai bate
" (biberonul)
i
" (bomboană)
" (toba)
49

49

Anexa B6

Bocănită
Bocănită

la

plimbare

Anexa B6 Bocănită la plimbare

I. Ne pregătim să vorbim

 
I. Fredonarea unui

I. Fredonarea

unui

cântecel:

cu

gura

închisă,

se

va

fredona

un vibraţia corzilor vocale).

cântecel

cunoscut

(este

important

fie

prezentă

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

- buzele sunt lipite, dar nu strânse, aerul cald iese pe

nas, vibraţiile se simt la nivelul obrajilor şi nasului;

- se va aşeza o mână a copilului pe obrazul logopedului, iar cealaltă pe obrazul său, iar sunetul M se va pronunţa prelung, copilul putând astfel să simtă vibraţiile corzilor vocale.

a

putând astfel să simtă vibraţiile corzilor vocale. a Jocuri 1. Bebeluşul: se imită un bebeluş prin

Jocuri

astfel să simtă vibraţiile corzilor vocale. a Jocuri 1. Bebeluşul: se imită un bebeluş prin pronunţarea

1. Bebeluşul: se imită un bebeluş prin pronunţarea repetată a silabelor „ma-ma" 2. Animalele vorbesc: vaca: „muuu!"; pisicuţa: „miau- miau!"; ursul: „mor-mor!"

pisicuţa: „miau- miau!"; ursul: „mor-mor!" 51 III. „M" şi prietenii săi Ml ) 1. Litera M
pisicuţa: „miau- miau!"; ursul: „mor-mor!" 51 III. „M" şi prietenii săi Ml ) 1. Litera M
pisicuţa: „miau- miau!"; ursul: „mor-mor!" 51 III. „M" şi prietenii săi Ml ) 1. Litera M
51
51

III. „M" şi prietenii săi

Ml )
Ml )
1. Litera
1. Litera

M (Anexa

-

copilul va contura forma literei M unind literele mici între ele, iar de fiecare dată când va ajunge la un grafem va trebui să emită sunetul M.

va ajunge la un grafem va trebui să emită sunetul M. 2. Mormăitul ursului (Anexa M2)

2. Mormăitul

ursului

(Anexa

M2)

- „Ce zice ursul prins lângă stupul albinelor?" (copilul va citi silabele pronunţate de către ursuleţ).

3. Mâna colorează

3. Mâna

colorează

guriţa

vorbeşte

 
 

-

în timp

ce

copilul

va

avea

sarcina să coloreze un

desen, logopedul îi va cere să repete după el următoarele cuvinte:

*„mai, mie, mac, măr, mic, moş, mop, mov, mânz, mapă, mare, mină, mazăre, mărţişor, măgăruş"; *„amu, amar, omăt, umăr, umed, umor, palmă, comod, femeie, palmier, amestecat, aliment, camuflaj,

automobil"; *„am, om, ham, cam, pom, gem, calm, ram, şoim, ştim, acum, album, madam, salam, costum, balsam, econom, aerodrom";

om, ham, cam, pom, gem, calm, ram, şoim, ştim, acum, album, madam, salam, costum, balsam, econom,
om, ham, cam, pom, gem, calm, ram, şoim, ştim, acum, album, madam, salam, costum, balsam, econom,
om, ham, cam, pom, gem, calm, ram, şoim, ştim, acum, album, madam, salam, costum, balsam, econom,
om, ham, cam, pom, gem, calm, ram, şoim, ştim, acum, album, madam, salam, costum, balsam, econom,
om, ham, cam, pom, gem, calm, ram, şoim, ştim, acum, album, madam, salam, costum, balsam, econom,
om, ham, cam, pom, gem, calm, ram, şoim, ştim, acum, album, madam, salam, costum, balsam, econom,
*„mda, mde, imn, smoc, zmeu, ştrumf, compot, cosmos, şmecher, ştampilă, împărat, şampanie, împodobit, basm,
*„mda, mde, imn, smoc, zmeu, ştrumf, compot, cosmos, şmecher, ştampilă, împărat, şampanie, împodobit, basm,

*„mda, mde, imn, smoc, zmeu, ştrumf, compot, cosmos, şmecher, ştampilă, împărat, şampanie, împodobit, basm, şarm, astm, egoism, autoturism".

4.

Măgăruşul

(Anexa

M3)

- logopedul va citi pe rând propoziţiile spuse de măgăruş, iar la sfârşitul fiecărei propoziţii i se va adresa o întrebare copilului:

„Ce nu vrea să mănânce măgăruşul?" „Unde nu vrea să meargă?" „Cum nu vrea să fie măgăruşul?" „In ce nu vrea să se îmbăieze?" „Ce nu vrea să facă de dimineaţă?"

„Ce nu vrea să facă de dimineaţă?" IV. Povestea „Anotimpul primăvara" (Anexa M4) -
„Ce nu vrea să facă de dimineaţă?" IV. Povestea „Anotimpul primăvara" (Anexa M4) -
„Ce nu vrea să facă de dimineaţă?" IV. Povestea „Anotimpul primăvara" (Anexa M4) -

IV. Povestea „Anotimpul primăvara" (Anexa M4)

-

„Cu

ajutorul

imaginii

din

anexă

te

rog

sa

descrii

anotimpul primăvara."

*cuvinte

cheie:

miel,

muguri,

melc,

zmeu,

 

omidă,

lăcrimioare, zambile, mămăruţe.

52
52

I. Ne pregătim să vorbim:

1. Bomboana Tic-tac: se va dărui copilului o bomboană tic- tac pentru a o mânca. 2. Bomboana Tic-tac: se va dărui copilului o bomboană tic- tac pentru a o mânca. 2. Apa: mişcări de înghiţire a unor cantităţi mici de apă. 3. Tropăitul calului: limba se va lipi cu putere de cerul gurii, iar prin dezlipirea ei bruscă se va produce un pocnet (acesta va reprezenta zgomotul realizat de copitele unui cal). 4. Strănutul: imitarea strănutului prin inspir adânc pe nas şi expir puternic al aerului pe gură.

II. Fă ca şi mine:

Demonstraţia emiterii în fata oglinzii

- limba este lipită de cerul gurii în spatele dinţilor superiori, aerul este expirat cu putere pe gură, buzele iau forma sunetului care urmează, corzile vocale nu vibrează.

Jocuri

Trompetasunetului care urmează, corzile vocale nu vibrează. Jocuri - 2. 3. se va cere copilului să-şi

-

2.

3.
3.

se va cere copilului să-şi imagineze că face parte dintr-o fanfară militară, să meargă în pas de defilare şi să imite acţiunea de a cânta la trompetă: „ta-ta-ta!". Ceasul

- braţele întinse pe lângă corp vor realiza mişcări succesive faţă-spate, timp în care copilul va cânta cunoscutul cântecel:

timp în care copilul va cânta cunoscutul cântecel: „Tic-tac, tic-tac! Bate ceasul neîncetat." Claxonul

„Tic-tac, tic-tac! Bate ceasul neîncetat." Claxonul

-

cu podul palmei copilul va apăsa pe masă (claxon) concomitent cu pronunţia: „tiiit-tit!".

(claxon) concomitent cu pronunţia: „tiiit-tit!". III. „T" şi prietenii săi trompetei 1. Cântecul

III. „T" şi prietenii săi

trompetei

1.
1.

Cântecul

(Anexa

TI )
TI )

- copilul va repeta după logoped silabele citite din anexă.

2. Mijloace

de

transport

(Anexa

T2)

- „Care din imaginile următoare reprezintă mijloace de transport ?"

- se poate diversifica exerciţiul prin colorarea imaginilor corespunzătoare.

- se poate diversifica exerciţiul prin colorarea imaginilor corespunzătoare. 3. Petrică şi micul dejun (Anexa T3)
- se poate diversifica exerciţiul prin colorarea imaginilor corespunzătoare. 3. Petrică şi micul dejun (Anexa T3)

3. Petrică

şi

micul

dejun

(Anexa

T3)

-

- „Ce crezi că ar mânca Petrică la micul dejun?" 4. Cartea cu poveşti (Anexa T4)

„Ce crezi că ar mânca Petrică la micul dejun?"

4. Cartea cu poveşti (Anexa T4)

*nivel 1

- cu ajutorul imaginilor din anexă, propoziţia începută de logoped:

copilul va finaliza

a. „Albă ca zăpada în
a. „Albă
ca
zăpada
în

stă

cu piticii

va finaliza a. „Albă ca zăpada în stă cu piticii " (bucătărie) la poveşti, b. „Fata

" (bucătărie) (bucătărie)

la poveşti,

b. „Fata babei este neascultătoare şi stă mult

*nivel 2

timp în

babei este neascultătoare şi stă mult *nivel 2 timp în " (pat) c. „Fata moşului este
babei este neascultătoare şi stă mult *nivel 2 timp în " (pat) c. „Fata moşului este

" (pat) (pat)

c. „Fata moşului este cuminte şi doreşte tot

(pat) c. „Fata moşului este cuminte şi doreşte tot d. timpul să facă „Noaptea târziu ".(curat).

d.

timpul să facă

moşului este cuminte şi doreşte tot d. timpul să facă „Noaptea târziu ".(curat). cei trei purceluşi

„Noaptea

târziu

".(curat). cei trei purceluşi
".(curat).
cei
trei
purceluşi

au

terminat casa cu peretele din

" (piatră).
"
(piatră).

- copilul va formula propoziţiile fără ajutor.

(piatră). - copilul va formula propoziţiile fără ajutor. rV. Povestea „Când eram mititel (Anexa T5) Când

rV. Povestea „Când eram mititel

(Anexa T5)

Când sunt măricel

"

- copilul va povesti cu ajutorul imaginilor activităţi pe care le făcea când era mic şi activităţi pe care le face în momentul prezent.

*cuvinte

cu

lopată, cană cu lapte, pat, carte, bicicletă.

cheie:

sticlă

lapte,

scutec,

pătuţ,

prezent. *cuvinte cu lopată, cană cu lapte, pat, carte, bicicletă. cheie: sticlă lapte, scutec, pătuţ, găleată

găleată

61

61

Anexa T4

Cartea

cu

poveşti

Anexa T4 Cartea cu poveşti 62
Anexa T4 Cartea cu poveşti 62
Anexa T4 Cartea cu poveşti 62

62

Când

eram

Anexa T5

mititel
mititel

Când sunt

măricel

Când eram Anexa T5 mititel Când sunt măricel 63

63

I. Ne pregătim să vorbim 1. Pisicuţa bea lapte: mâna este ţinută căuş în faţa gurii, iar limba realizează mişcări scurte şi repetate dinspre interiorul gurii înspre exterior; 2. Chemăm veveriţa: vârfului limbii este lipit de cerul gurii urmat apoi de dezlipirea rapidă a acesteia; mişcarea se realizează repede şi de mai multe ori. 3. La doctor: „Ne consultă doctorul cu stetoscopul, respirăm adânc pe nas şi expirăm pe gură."

respirăm adânc pe nas şi expirăm pe gură." II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în
respirăm adânc pe nas şi expirăm pe gură." II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

- limba este lipită de cerul gurii în spatele dinţilor superiori, aerul este expirat uşor pe gură, buzele iau forma sunetului care urmează, vibraţia corzilor vocale se simte la nivelul gâtului.

Jocuri

Elefantulcorzilor vocale se simte la nivelul gâtului. Jocuri Dumbo - se va merge cu copilul prin

Dumbo
Dumbo

-

se va merge cu copilul prin cabinet imitând un mers apăsat, iar la fiecare pas se va pronunţa „dum- dum!".

iar la fiecare pas se va pronunţa „dum- dum!". 2. Călărim căluţul - 3. E se
iar la fiecare pas se va pronunţa „dum- dum!". 2. Călărim căluţul - 3. E se

2. Călărim

căluţul

-

3. E

se va imita acţiunea de a ţine hăţuri în mâni, iar în funcţie de ritmul cu care se vor mişca mâinile se va pronunţa îndemnul: „di-di căluţule!".

tare frig

pronunţa îndemnul: „di-di căluţule!". tare frig „ dâr-dâr!" - copilul va fi întrebat cum face când

„ dâr-dâr!"

- copilul va fi întrebat cum face când îi este frig.

III. „D" şi prietenii săi

(Anexa

îi este frig. III. „D" şi prietenii săi (Anexa 1. Dragonul Dido Dl ) - copilul

1. Dragonul Dido

Dl )
Dl )

- copilul va pronunţa după logoped silabele citite din anexă.

2. Da (Anexa D2)

copilul va trebui să formeze nume de copii pornind de la silaba „Da-" * exemple de nume:

-

pornind de la silaba „Da-" * exemple de nume: - Da (na), Da (vid), Da (rius),
pornind de la silaba „Da-" * exemple de nume: - Da (na), Da (vid), Da (rius),
Da (na), Da (vid), Da (rius), Da (lia), Da (ria), Da (cian), Da (niela), Da
Da
(na),
Da
(vid),
Da
(rius),
Da
(lia),
Da
(ria),
Da
(cian),
Da
(niela),
Da
(mian),
Da
(riana),
Da
(iana),
Da
.(lina), Da
(ni).

64

3. Grădina lui Dănuţ (Anexa D3) - „Caută legumele din grădina lui Dănuţ care conţin

3. Grădina

lui Dănuţ (Anexa

D3)

- „Caută legumele din grădina lui Dănuţ care conţin în denumirea lor sunetul D."

4. Doi

ochişori

deştepţi

(Anexa

D4)

- copilul va trebui să aleagă varianta corectă dintre imaginile prezentate în anexă;

- se va cere copilului să pronunţe independent propoziţiile.

IV. Povestea „O zi la grădiniţă" (Anexa D5)

copilul va construi o compunere despre o zi la grădiniţă, având ca suport imagistic elementele din anexă. *cuvinte cheie: grădiniţă, dimineaţa, sandale, ghiozdan, cadou, perdea, radio, desenează *întrebări ajutătoare:

cadou, perdea, radio, desenează *întrebări ajutătoare: - „Când mergem la grădiniţă?" „Când este cald

-

perdea, radio, desenează *întrebări ajutătoare: - „Când mergem la grădiniţă?" „Când este cald cu

„Când mergem la grădiniţă?" „Când este cald cu ce ne încălţăm?" „Ce jucării se găsesc la grădiniţă?" „După ce se ascunde păpuşa?"

cu ce ne încălţăm?" „Ce jucării se găsesc la grădiniţă?" „După ce se ascunde păpuşa?" 65

Anexe D

Anexa Dl Dragonul
Anexa Dl
Dragonul

Dido

Anexe D Anexa Dl Dragonul Dido 66

66

68
N
N

I. Ne pregătim să vorbim 1. Taurul furios: se v a inspira şi expira cu putere pe nas. 2. Gustăm mâncarea: se va imita acţiunea de a gusta mâncarea (limba, lipită de cerul gurii, realizează mişcări lente, repetate, spre dinţii superiori).

mişcări lente, repetate, spre dinţii superiori). II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa
mişcări lente, repetate, spre dinţii superiori). II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa
mişcări lente, repetate, spre dinţii superiori). II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

- limba este lipită uşor de cerul gurii, aerul este expirat pe nas, gura i-a forma silabei care urmează

- dacă sunetul N este pronunţat corect, atunci copilul va simţi vibraţiile atingându-şi nasul sau gâtul cu degetul arătător.

Jocuri

1.
1.

Maşina

- în timp ce copilul se joacă cu o maşină de poliţie va pronunţa: „nino-nino!";

- în timp ce va pronunţa: „nino-nino!", copilul va imita acţiunea de a conduce.

de poliţie

copilul va imita acţiunea de a conduce. de poliţie 71 Clopoţelul - se va da copilului
copilul va imita acţiunea de a conduce. de poliţie 71 Clopoţelul - se va da copilului
71
71

Clopoţelulcopilul va imita acţiunea de a conduce. de poliţie 71 - se va da copilului un

- se va da copilului un clopoţel, iar în timp ce va

- se va da copilului un clopoţel, iar în timp ce va scutura clopoţelul el va

scutura clopoţelul el va pronunţa: „cling-cling!".

scutura clopoţelul el va pronunţa: „cling-cling!". 3. Adormim păpuşa - se va da copilului o păpuşă,

3. Adormim

păpuşa

- se va da copilului o păpuşă, iar în timp ce o leagănă

se va da copilului o păpuşă, iar în timp ce o leagănă el va pronunţa: „nani-nani!".

el va pronunţa: „nani-nani!".

III. „N" şi prietenii săi

cu

silabe

1. Mingea
1. Mingea
III. „N" şi prietenii săi cu silabe 1. Mingea (Anexa NI ) - „Nicuşor se joacă

(Anexa NI )

- „Nicuşor se joacă cu o minge plină cu silabe. Ce silabe se găsesc în mingea lui Nicuşor?"

- copilul va repeta după logoped silabele pronunţate de acesta.

2. Găseşte cât mai multe cuvinte pornind de la silaba „ în-" *exemple de cuvinte:
2. Găseşte
cât
mai
multe
cuvinte pornind de
la silaba
„ în-"
*exemple
de
cuvinte:
în
(cet),
în
(tors),
în
(cepe),
în
(chis),
în
(căiţa),
în
(colţit),
în
(tunecat),
în
(gheţată),
în
(căpăţânat).
3. Cum
sunt
baloanele?
(Anexa
N2)

- copilul va denumi expresiile emoţionale şi le va imita în oglindă.

4.

Colorează

răspunsul

corect

(Anexa

N3 )

- copilul va trebui să pronunţe varianta corectă, urmând apoi să o coloreze.

5. Zboară, zboară

- logopedul va numi un obiect din Anexa N4, iar dacă

- logopedul va numi un obiect din Anexa N4, iar dacă (Anexa N4) acel obiect zboară,

(Anexa N4)

acel obiect zboară, copilul va trebui să sară ca o minge

acel obiect zboară, copilul va trebui să sară ca o minge şi să strige „Zboară, zboară

şi să strige „Zboară, zboară

avionul zboară!"

IV. Povestea „Andrei şi nuca" (Anexa N5)

copilul va construi o poveste pe baza imaginilor din anexă. *întrebări ajutătoare:

-

pe baza imaginilor din anexă. *întrebări ajutătoare: - „De ce s-a urcat Andrei în nuc? "

„De ce s-a urcat Andrei în nuc? " „Ce i s-a întâmplat când s-a urcat în nuc? " „Ce crezi că-i spune bunica lui Andrei?"

72
72

Anexe N

Anexe N Anexa NI Mingea cu silabe 73

Anexa NI

Mingea

cu

silabe

Anexe N Anexa NI Mingea cu silabe 73

73

Anexa N2

Cum

sunt

baloanele?

Anexa N2 Cum sunt baloanele?

Anexa N4

Zboară,

zboară

L6- L j fl^- • 1 u fii
L6-
L
j
fl^-
1
u
fii

76

77

77

L

I. Ne pregătim să vorbim 1. Bun - bunuţ: se va imita o pisică ce îşi şterge cu limba boticul după ce a mâncat lapte (vârful limbii va atinge printr-o mişcare continuă, dintr-o parte în alta, buza superioară).

continuă, dintr-o parte în alta, buza superioară). 2. Oftatul: exerciţii de inspir pe nas, expir pe
continuă, dintr-o parte în alta, buza superioară). 2. Oftatul: exerciţii de inspir pe nas, expir pe

2. Oftatul:

exerciţii de inspir pe nas, expir pe gură.

II. Fă ca şi mine

Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

-

vârful

limbii

este

aşezat pe

cerul

gurii

de unde

coboară rapid în timpul pronunţiei, jetul de aer este

cald, buzele iau

forma

sunetului

(vocalei) care

urmează, corzile vocale vibrează.

Jocuri

Onomatopee:

 

cântecelul:

„la-la-la!"
„la-la-la!"

(se va fredona linia melodică a unui

„la-la-la!" (se va fredona linia melodică a unui cântecel cunoscut, doar prin repetarea silabei

cântecel cunoscut, doar prin repetarea silabei „la"); mersul răţuştei: „lipa-lipa!" (în timp pronunţării se va imita şi mersul unei răţuşte);

timp pronunţării se va imita şi mersul unei răţuşte); exprimarea bucuriei: „Ole!". III. „L" şi
timp pronunţării se va imita şi mersul unei răţuşte); exprimarea bucuriei: „Ole!". III. „L" şi

exprimarea bucuriei: „Ole!".

III. „L" şi prietenii săi

vesel

„Ole!". III. „L" şi prietenii săi vesel 1. Cântăreţul (Anexa LI ) - se vor pronunţa

1. Cântăreţul

(Anexa

LI )
LI )

- se vor pronunţa silabele, sub formă de cântecel,

ţinând în mână un microfon (microfonul poate fi

ţinând în mână un microfon (microfonul poate fi reprezentat şi de un creion, un marker etc),
ţinând în mână un microfon (microfonul poate fi reprezentat şi de un creion, un marker etc),

reprezentat şi de un creion, un marker etc),

2. Animale

din Africa

(Anexa

L2)

- „Ştii ce animale trăiesc în Africa?"

- logopedul va enumera animalele, iar copilul le va

repeta.

din

3. Una

- copilul va avea sarcina să aleagă finalul corect (dintre două imagini) pentru propoziţiile citite de logoped.

4. Bulbucii

- se va cere copilului să facă propoziţii în care să fie cuprinse următoarele grupuri de cuvinte:

bulbuci - plouă; bulbuci - bebeluş; bulbuci - lapte; bulbuci - ochelari de scafandru; bulbuci - peştele din lac; bulbuci - limonada *exemplu: „Plouă, plouă cu bulbuci; C-aşa le place la prunci."

două

(Anexa

L3)

(Anexa

L4)

bulbuci - limonada *exemplu: „Plouă, plouă cu bulbuci; C-aşa le place la prunci." două (Anexa L3)

IV. Povestea „La piaţă"

- copilul va construi o poveste pornind de la imaginile prezentate în anexă. *cuvinte cheie: pantaloni, bluză, plasă, portofel, umbrelă, plouă, ghiocel, lăcrimioare, lapte, portocală, lumânări, lebeniţă, plăcinte

Anexe

L

Anexe L Anexa LI Cântăreţul vesel

Anexa LI

Cântăreţul

vesel

Anexe L Anexa LI Cântăreţul vesel

Anexa L4

Bulbucii

Anexa L4 Bulbucii 83

83

F

I. Ne pregătim să vorbim 1. Dinţişorii iepuraşului: dinţii de sus vor muşca uşor din buza inferioară. 2. Ne răcorim: copilul va sufla aerul cu putere pe gură, direcţia jetului de aer fiind spre piept, în acest timp se scutură uşor palma (imitând gestul pe care îl facem atunci când ne este foarte cald).

gestul pe care îl facem atunci când ne este foarte cald). II. Fă ca şi mine
gestul pe care îl facem atunci când ne este foarte cald). II. Fă ca şi mine

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

- dinţii superiori apăsă uşor buza inferioară, buza de sus este puţin ridicată, jetul de aer iese printre dinţi şi buze, corzile vocale nu vibrează;

- cu ajutorul degetului arătător se va împinge uşor buza de jos a copilaşului, în timp ce acesta este rugat să expire aerul pe gură.

în timp ce acesta este rugat să expire aerul pe gură. Jocuri 1. Onomatopee: dezgustul: „pfui!";

Jocuri

1.

Onomatopee:

dezgustul:

„pfui!";
„pfui!";

supărarea:

„Of!", „Uf!", 85
„Of!",
„Uf!",
85
„Pfiii!", „Pfu!"; foaia şifonată: „fâş-fâş!"; obiect: „paf!", „buf!",
„Pfiii!",
„Pfu!";
foaia
şifonată:
„fâş-fâş!";
obiect: „paf!", „buf!", „puf!".

căderea

unui

III. 1. Fundiţa
III.
1.
Fundiţa

„F" şi prietenii săi

(Anexa

FI )
FI )

-

1. Fundiţa „F" şi prietenii săi (Anexa FI ) - copilul va repeta după logoped silabele

copilul va repeta după logoped silabele din fundiţă

) - copilul va repeta după logoped silabele din fundiţă 2. Papagalul Fifi (Anexa F2) -

2. Papagalul Fifi

(Anexa

F2)

- „Papagalul Fifi repetă tot ceea ce aude. repetă el?"

Ştiai că?„Papagalul Fifi repetă tot ceea ce aude. repetă el?" (Anexa F3a., b.) Ce cuvinte - se

Fifi repetă tot ceea ce aude. repetă el?" Ştiai că? (Anexa F3a., b.) Ce cuvinte -

(Anexa F3a.,

b.)

Ce cuvinte

-

se vor citi copilului caracteristici specifice elefantului şi girafei după care se vor formula întrebări: „Ce colţi are elefantul?"; „Cum este el?"; „Ce-i place să mănânce?"; „Cum trăieşte el?"; „Cine este şefa turmei de elefanţi?"; „Unde trăieşte girafa?"; „Ce-i place ei?"; „Cum este gâtul ei?"; „De unde îşi ia apa?".

este gâtul ei?"; „De unde îşi ia apa?". IV. Povestea „Sunt - pentru că " (Anexa
este gâtul ei?"; „De unde îşi ia apa?". IV. Povestea „Sunt - pentru că " (Anexa
este gâtul ei?"; „De unde îşi ia apa?". IV. Povestea „Sunt - pentru că " (Anexa

IV. Povestea „Sunt

-

„De unde îşi ia apa?". IV. Povestea „Sunt - pentru că " (Anexa F4) „In aceste

pentru că

"

(Anexa F4)

„In aceste imagini sunt desenate mai multe feţe care exprimă diferite emoţii (fericire, frică, furie şi îmbufnare). Priveşte acum în oglindă şi spune-mi ce emoţie exprimă faţa ta în acest moment. De ce?"

•variantă:
•variantă:

- Completează propoziţiile:

„Sunt fericit când

„Sunt înfricoşat când „Sunt furios când „Sunt îmbufnat când

Completează propoziţiile: „Sunt fericit când „Sunt înfricoşat când „Sunt furios când „Sunt îmbufnat când
Completează propoziţiile: „Sunt fericit când „Sunt înfricoşat când „Sunt furios când „Sunt îmbufnat când
Completează propoziţiile: „Sunt fericit când „Sunt înfricoşat când „Sunt furios când „Sunt îmbufnat când
Completează propoziţiile: „Sunt fericit când „Sunt înfricoşat când „Sunt furios când „Sunt îmbufnat când
Completează propoziţiile: „Sunt fericit când „Sunt înfricoşat când „Sunt furios când „Sunt îmbufnat când

Anexe F

Fundiţa
Fundiţa

Anexa FI

Anexe F Fundiţa Anexa FI 87

87

go

go

V

I. Ne pregătim să vorbim:

1. Scafandrul: reţinerea aerului în piept pentru câteva secunde, urmată apoi de suflarea cu putere a aerului pe gură. 2. Motorul maşinii: se va imita motorul unei maşini prin vibraţia buzelor.

II. Fă ca şi mine:

Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

- dinţii superiori apăsă uşor buza inferioară, buza de sus este puţin ridicată, jetul de aer iese printre dinţi şi buze, corzile vocale vibrează;

- se porneşte de la pronunţia sunetului F la care se adaugă vibraţiile corzilor vocale.

Jocuri

1. Onomatopee:
1.
Onomatopee:

vaporul intră în port: „www!" ; motorul avionului:

vaporul intră în port: „www!" ; motorul avionului:

„www!" ; supărare: „vai-vai!"; clopotul: „vum-vum!"; a arunca: „zvrrr!".

92

III. „V" şi prietenii săi

Vuietul„zvrrr!". 92 III. „V" şi prietenii săi vuvuzelei (Anexa VI ) - copilul va repeta după

vuvuzelei
vuvuzelei

(Anexa

VI )
VI )

-

copilul va repeta după logoped silabele citite anexă.

2. Vârtejul

de

cuvinte

(Anexa

V2)

- „Ce cuvinte a prins vârtejul?"

- copilul va repeta după logoped cuvintele notai imaginea din anexă.

3. Cine

-

şi

ce face?

(Anexa

V3)

imaginea din anexă. 3. Cine - şi ce face? (Anexa V3) logopedul va pune întrebările din

logopedul va pune întrebările din anexă, iar copil răspunde având ca sprijin imaginile existente în fi;

IV. Povestea „Viorel vizitează Viena"

se va cere copilului să construiască o poveste în personajul principal, Viorel, pleacă în excurs Viena. ""cuvinte cheie: Viorel, avion, Viena, vilă, veveriţă, vap *întrebări ajutătoare:

-

Viena, vilă, veveriţă, vap *întrebări ajutătoare: - „Unde merge Viorel?" „Cu ce ajunge la Viena?"
Viena, vilă, veveriţă, vap *întrebări ajutătoare: - „Unde merge Viorel?" „Cu ce ajunge la Viena?"

„Unde merge Viorel?" „Cu ce ajunge la Viena?" „Unde doarme el?" „Ce vede în parc?" „Cu ce se plimbă el în Viena?"

Anexa V2

Vârtejul

de

cuvinte

Anexa V2 Vârtejul de cuvinte 94

94

ID UI
ID UI
ID
UI

Anexa V4

Anexa V4 96

96

s

Ne pregătim să vorbim

s Ne pregătim să vorbim 1. Poză: „Facem o poză! Te rog zâmbeşte!" 2. Bomboana: menţinând

1. Poză: „Facem o poză!

Te rog zâmbeşte!"

2. Bomboana: menţinând gura închisă, se vor realiza mişcări lente ale limbii pe suprafaţa interioară a obrajilor.

3. Ceasul: printre buzele întredeschise, vârful limbii va realiza mişcări continue dintr-o parte în alta a colţurilor gurii.

4. Dansul limbii: pe un fond muzical, vârful limbii va

realiza mişcări de ridicare şi coborâre de la dinţii superiori la cei inferiori, urmărind linia melodică a cântecului. 5. Vântul: reţinerea respiraţiei pentru câteva secunde, urmată de suflarea cu putere a aerului pe gură (de preferat spre o coală de hârtie, mişcarea colii arătând puterea jetului de aer).

II. Fă ca şi mine:

Demonstraţia emiterii în faţa oglinzii

- se va explica poziţia corectă pentru emiterea sunetului S;

- se va spune copilului faptul că sunetul S este un sunet vesel căruia îi place să zâmbească;

- copilul va simţi pe mână puterea jetului de aer şi faptul că acesta este rece;

- limba se sprijină pe dinţii de jos, formând un şanţ;

- corzile vocale nu vibrează.

de jos, formând un şanţ; - corzile vocale nu vibrează. Jocuri 1. Vocea animalelor (Anexa SI)

Jocuri

formând un şanţ; - corzile vocale nu vibrează. Jocuri 1. Vocea animalelor (Anexa SI) - se

1. Vocea

animalelor

(Anexa

SI)
SI)

- se va cere copilului să pronunţe sunetul S (emiterea sunetului va fi crescendo, cu cât imaginea este mai mare, cu atât sunetul S trebuie pronunţat mai cu putere).

2. Chemăm

pisica

- cu ajutorul unui creion dermatograf se va desena pe degetul arătător o pisică (urechi, ochi, mustăţi etc), iar când copilul va pronunţa „pisss, pisss!" degetul- pisică se va îndrepta spre el.

- la început chemarea pisicii se va face în şoaptă, apoi din ce în ce mai tare.

pisică se va îndrepta spre el. - la început chemarea pisicii se va face în şoaptă,
pisică se va îndrepta spre el. - la început chemarea pisicii se va face în şoaptă,
III . „S " şi prietenii săi 1 Razele soarelui (Anexa S2) - se va

III . „S " şi prietenii săi

1

Razele soarelui (Anexa

S2)

- se va cere copilului să repete după logoped silabele pronunţate urmărind razele soarelui din anexă. 2. Cuburile

- se va răsturna pe masă sau pe mochetă un săculeţ cu cuburi şi se va cere copilului ca la fiecare cub pus în săculeţ să spună după logoped un cuvânt cu S.

*nivel I sac, suc, sub, sus, stea, sare, săpun, spate, scaun, stilou, struguri, sandale, salopetă masă, casă, vesel, castel, fustă, muscă, fasole, pasăre, nasture, usturoi, casetofon os, vas, pas, nas, jos, cos, urs, ceas, apus, apăs, cactus, gelos, mofturos, bucuros

*nivel II gustos, suspin, sosit, sănătos, scrisoare, somnoros, ascuns, distrus, răspuns *nivel III soţ, isteţ, căsuţă, măsuţă, broscuţă, măseluţă, săndăluţe, ascuţitoare

este?

3. Dacă nu e

săndăluţe, ascuţitoare este? 3. Dacă nu e , atunci cum (Anexa S3) - logopedul va pune
,
,

atunci

cum

(Anexa

S3)

- logopedul va pune întrebarea din titlul jocului, după care copilul va trebui să răspundă verbal şi să unească perechile de imagini (folosind creioane colorate diferite). *exemplu:

î: „Dacă nu este supărat, atunci cum este?" R: „Dacă nu e supărat, atunci este bucuros."

R: „Dacă nu e supărat, atunci este bucuros." Sanda (Anexa S4) - se va cere copilului

Sanda (Anexa

S4)

- se va cere copilului să facă propoziţii pe baza imaginilor din anexă.

să facă propoziţii pe baza imaginilor din anexă. IV. Poezia „Pisica mea" (Anexa S5) se va

IV. Poezia „Pisica

mea" (Anexa S5)

se va recita poezia pe baza imaginilor "•întrebări:

-

va recita poezia pe baza imaginilor "•întrebări: - „Pe cine am visat azi noapte?" „Ce făcea

„Pe cine am visat azi noapte?" „Ce făcea pisica?" „Ce fundă i-am pus pisicii?" „De ce a fost rea pisica?"

am visat azi noapte?" „Ce făcea pisica?" „Ce fundă i-am pus pisicii?" „De ce a fost
99

99

Anexa S2

Anexa S2 100

100

Anexa S3 atunci cum este?

,
,

Dacă nu e

Anexa S3 atunci cum este? , Dacă nu e 101

101

Anexa S4

Sanda

Anexa S4 Sanda
 

z

I. Ne pregătim să vorbim

1. Albinuţa:

1. Albinuţa:

„A
„A

fost

odată

o

albinuţă

căreia

îi

plăcea

zboare din floare în floare: zum-zum-zum!"

să zboare din floare în floare: zum-zum-zum!" - se va reda zumzetul albinuţelor, imitându-se în

- se va reda zumzetul albinuţelor, imitându-se în acelaşi timp şi zborul acestora (prin mişcări scurte ale palmelor sau braţelor). 2. Ne spălăm pe dinţi: se va imita spălatul dinţilor (degetul arătător întins în faţa gurii), colţurile buzelor fiind retrase ca într-un zâmbet. 3. Unde sunt dinţii?: printre buzele întredeschise copilul va arăta cu degetul arătător dinţii 4. Muşcătura crocodilului: copilul va imita crocodilul, deschizând şi închizând guriţa (o altă modalitate de a imita crocodilul se poate realiza şi prin mişcări ritmice ale palmelor: la nivelul încheieturii palmele sunt unite, orientate una spre cealaltă, iar mişcarea constă în îndepărtarea şi apropierea palmelor, încheieturile rămânând unite).

şi apropierea palmelor, încheieturile rămânând unite). 5. Când primim un cadou cum suntem? Ce facem când

5. Când primim un cadou cum suntem? Ce facem când ne bucurăm? (se va exprima starea Când primim un cadou cum suntem? Ce facem când ne bucurăm? (se va exprima starea de bucurie, punând accentul pe zâmbet). 6. Beţişorul: copilul va ţine un beţişor între dinţi.

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii

- în faţa oglinzii se va explica poziţia corectă pentru emiterea sunetului Z: „Zâmbim, dinţii sunt apropiaţi, aerul iese printre dinţi, corzile vocale vibrează." (vibraţia corzilor vocale fiind simţită pe gât).

(vibraţia corzilor vocale fiind simţită pe gât). - se poate porni de la sunetul „S" (este

- se poate porni de la sunetul „S" (este important ca acesta să fie emis corect) la care se va adăuga vibraţia corzilor vocale.

Jocuri

Onomatopeela care se va adăuga vibraţia corzilor vocale. Jocuri avionul: se va porni de la sunetul

avionul: se va porni de la sunetul S la care adăugăm emiterea sunetului pe care-1 face motorul avionului:

emiterea sunetului pe care-1 face motorul avionului: „zzzzzzz!", zborul unei păsări: „zbrrrrr
emiterea sunetului pe care-1 face motorul avionului: „zzzzzzz!", zborul unei păsări: „zbrrrrr

„zzzzzzz!", zborul unei păsări: „zbrrrrr !"(se va imita zborul unei păsări şi prin mişcări ritmice ale braţelor); musca: „bzzzz!".

„zbrrrrr !"(se va imita zborul unei păsări şi prin mişcări ritmice ale braţelor); musca: „bzzzz!".
„zbrrrrr !"(se va imita zborul unei păsări şi prin mişcări ritmice ale braţelor); musca: „bzzzz!".

III. „Z" şi prietenii săi

albinuţei

1.
1.

Zumzetul

(Anexa

ZI )
ZI )

-

copilul va pronunţa cuvintele citite de către logoped din anexă: „Fiecare floare este diferită, să vedem ce ne spune albinuţa despre fiecare dintre ele.".

ce ne spune albinuţa despre fiecare dintre ele.". 2. Musculiţa supărată (Anexa Z2) - „Musculiţa toată

2. Musculiţa

supărată

(Anexa

Z2)

- „Musculiţa toată ziua îşi spune supărarea. Oare ce ne spune ea?"

3. Vorbeşte

albinuţa!

(Anexa

Z3)

- se vor pronunţa cuvintele scrise în anexă, accentuând sunetul Z (copilul va repeta cuvintele după logoped).

4. Ce face

?
?

(Anexa

Z4)

copilul va trebui să noteze activitatea personajelor din imagini pe fişa de lucru.

5. Perechea potrivită

- copilul va forma propoziţii cu perechile de cuvinte din fişa de lucru:

zambile - vază; aragaz - mazăre; zidar - zid; zar - buzunar; zmeu - zid

-

aragaz - mazăre; zidar - zid; zar - buzunar; zmeu - zid - (Anexa Z5) IV.

(Anexa Z5)

IV. Povestea omului de zăpadă

- „Construieşte povestea omului de zăpadă cu ajutorul imaginilor.";

povestea omului de zăpadă cu ajutorul imaginilor."; - se va porni cu ajutorul unei întrebări

- se

va

porni

cu

ajutorul

unei

întrebări

puse

de

logoped;

 

- dacă

va

fi

nevoie,

copilul

va

fi

sprijinit

pe

tot

parcursul poveştii prin întrebări ajutătoare.

*întrebări ajutătoare „Cine construieşte omul de zăpadă?" „Din ce este făcut omul de zăpadă?"

Anexe Z

Anexe Z Anexa ZI 106

Anexa ZI

Anexe Z Anexa ZI 106

106

107
107

Anexa Z5

Perechea

potrivită

Anexa Z5 Perechea potrivită n o
n o
n o

T

T 1. Ne pregătim să vorbim 1. Strănutul: se va pronunţa sunetul Ţ prin imitarea strănutului

1. Ne pregătim să vorbim 1. Strănutul: se va pronunţa sunetul Ţ prin imitarea strănutului (inspir puternic pe nas urmat de expir pe gură cu pronunţarea sunetului Ţ). 2. Clovnul (Anexa ŢI) : „Cum zâmbeşte clovnul?"; se va cere copilului să coloreze cu roşu zâmbetul clovnului.

va cere copilului să coloreze cu roşu zâmbetul clovnului. II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii
va cere copilului să coloreze cu roşu zâmbetul clovnului. II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii

II. Fă ca şi mine Demonstraţia emiterii

- se va evidenţia poziţia limbii care este ridicată spre dinţii superiori, buzele sunt retrase în zâmbet, între maxilare este o mică distanţă, iar aerul este expulzat cu putere pe gură, corzile vocale nu vibrează;

- se va pronunţa sunetul Ţ în şoaptă, lent, urmat de o pronunţie cu voce tare progresivă şi rapidă.

Jocuri

1. Zgomotul foarfecii:

-

progresivă şi rapidă. Jocuri 1. Zgomotul foarfecii: - se va lua o foarfecă în mână, iar

se va lua o foarfecă în mână, iar în momentul în care se va tăia hârtia, se va pronunţa cuvântul „ţac!".

2.

Cuvinte jucăuşe „Raţa dis de dimineaţă a sărit în baltă

ţop, ţop!" ţup, ţup! " ţiţ, ţiţ!"
ţop, ţop!"
ţup, ţup! "
ţiţ, ţiţ!"

„Iepuraşul toată ziua sare peste tot

„Uite vine şi pisica, de îndată ce e chemată

- logopedul va citi propoziţia, iar copilul va continua enunţul adăugând onomatopeele potrivite.

- se pot folosi jucării de pluş pentru a pune în scenă acţiunile descrise verbal.

III. „Ţ" şi prietenii săi

1.
1.

Ceasul sunetelor (Anexa

Ţ2)

- copilul va trebui să repete după logoped combinaţiile de sunete pe care acesta le indică din imaginea ilustrată în anexă.

*nivel

ţa, ţe, ţi, ţă, ţî aţ, eţ, iţ, ăţ, îţ, aţa, eţe, iţi, ăţă, îţî *nivel 2:

1:
1:
ăţ, îţ, aţa, eţe, iţi, ăţă, îţî *nivel 2: 1: ţo, ţu, oţ, uţ, ţaţa, ţeţe,
ăţ, îţ, aţa, eţe, iţi, ăţă, îţî *nivel 2: 1: ţo, ţu, oţ, uţ, ţaţa, ţeţe,
ăţ, îţ, aţa, eţe, iţi, ăţă, îţî *nivel 2: 1: ţo, ţu, oţ, uţ, ţaţa, ţeţe,
ăţ, îţ, aţa, eţe, iţi, ăţă, îţî *nivel 2: 1: ţo, ţu, oţ, uţ, ţaţa, ţeţe,
ăţ, îţ, aţa, eţe, iţi, ăţă, îţî *nivel 2: 1: ţo, ţu, oţ, uţ, ţaţa, ţeţe,

ţo, ţu, oţ, uţ, ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţuţu, ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţăţ, ţuţ

2. Ţ cel puternic

(Anexa

Ţ3)

- logopedul va pronunţa cuvintele accentuând sunetul Ţ, după care copilul va repeta cuvintele auzite.

3. Alintăm

cuvintele

(Anexa

Ţ4)

- logopedul va pronunţa cuvântul corespunzător imaginii, după care copilul va pronunţa

diminutivului cuvântului (de exemplu: pat - pătuţ)

4. îmbrăcăm fetiţa

se va cere copilului să coloreze hainele potrivite pentru fetiţă. *variantă:

- se poate cere copilului să decupeze hainele potrivite, după care să le lipească pe corpul fetiţei.

(Anexa

Ţ5a.,
Ţ5a.,

b.)

-

să le lipească pe corpul fetiţei. (Anexa Ţ5a., b.) - IV. Povestea „La masa piticilor" (Anexa

IV. Povestea „La masa piticilor" (Anexa Ţ6)

b.) - IV. Povestea „La masa piticilor" (Anexa Ţ6) - ,Albă ca Zăpada pregăteşte masa pentru

- ,Albă ca Zăpada pregăteşte masa pentru pitici."

- se va cere copilului să deseneze pe fişa de lucru obiectele care lipsesc de pe masă

se va solicita copilului să construiască o mică povestioară pe baza imaginii din anexă. ""întrebări ajutătoare:

î: „Ce vedem pe masa piticilor?"

-

ajutătoare: î: „Ce vedem pe masa piticilor?" - R: „O faţă de masă, o solniţă, 3
ajutătoare: î: „Ce vedem pe masa piticilor?" - R: „O faţă de masă, o solniţă, 3

R: „O faţă de masă, o solniţă, 3 şerveţele, 4 furculiţe, 5 cuţite, 6 linguriţe, o sticluţă cu oţet, 7 farfurii." î: „Ce a uitat să pună Albă ca Zăpada pe masă?" î: „Câte linguriţe, cuţite şi furculiţe a pus Albă ca Zăpada pe masă pentru pitici?" î: „Câte linguriţe, cuţite şi furculiţe ai desenat tu pe masă?"

Anexe Ţ

Anexa ŢI

Clovnul

Anexe Ţ Anexa ŢI Clovnul
Anexe Ţ Anexa ŢI Clovnul

Anexa Ţ3

cel

Anexa Ţ3 cel puternic TAP , TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN, AŢĂ,
Anexa Ţ3 cel puternic TAP , TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN, AŢĂ,
Anexa Ţ3 cel puternic TAP , TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN, AŢĂ,

puternic

Anexa Ţ3 cel puternic TAP , TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN, AŢĂ,
Anexa Ţ3 cel puternic TAP , TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN, AŢĂ,
Anexa Ţ3 cel puternic TAP , TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN, AŢĂ,

TAP , TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN,

, TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN, AŢĂ, OTET, MUNTl, CUTlT, VlTEL, DRĂGUŢ,PÂTUŢ,
, TĂRM , Ţi NE , TEAVĂ; " Ţi PA,ŢĂRAN,ŢIGAN, AŢĂ, OTET, MUNTl, CUTlT, VlTEL, DRĂGUŢ,PÂTUŢ,

AŢĂ, OTET, MUNTl, CUTlT, VlTEL, DRĂGUŢ,PÂTUŢ,î EDUŢ,

OTET, MUNTl, CUTlT, VlTEL, DRĂGUŢ,PÂTUŢ, î EDUŢ, NEPOŢEL,MUSCULITĂ,ALBINUTĂ VRĂBIUŢĂ,ÎNGHEŢATĂ,
OTET, MUNTl, CUTlT, VlTEL, DRĂGUŢ,PÂTUŢ, î EDUŢ, NEPOŢEL,MUSCULITĂ,ALBINUTĂ VRĂBIUŢĂ,ÎNGHEŢATĂ,

NEPOŢEL,MUSCULITĂ,ALBINUTĂ

VRĂBIUŢĂ,ÎNGHEŢATĂ,

TÂNTAR JURTURE,TESE,MĂSUTĂ MÂSELUÎĂ

î EDUŢ, NEPOŢEL,MUSCULITĂ,ALBINUTĂ VRĂBIUŢĂ,ÎNGHEŢATĂ, TÂNTAR JURTURE,TESE,MĂSUTĂ MÂSELUÎĂ 116

116

h»

0 0

h» 0 0

Anexa

Ţ5b.

Anexa Ţ5b. pantaloni scurţi săndăluţe

pantaloni scurţi

săndăluţe

Anexa Ţ6

Anexa Ţ6 120

120

I. Ne pregătim să vorbim 1. Fulgii de zăpadă: se va rupe un şerveţel, iar bucăţile se vor pune pe masă sau în palmă, după care se va sufla uşor peste bucăţile de hârtie (această acţiune va fi asociată cu fulgii de zăpadă purtaţi de vânt).

2.

Lumânarea: „De ziua ta ai primit tort cu lumânări? Cum ai stins lumânările? Arată-mi!"

3. Balonul:

4. Bulbucii veseli: se va cere copilului să facă bulbuci în paharul cu apă pus la dispoziţie, suflând cu putere prin pai.

5. Bărcuţa: copilului i se va cere să sufle cu putere (ca şi

vântul) bărcuţa de hârtie care este aşezată în vasul cu apă (sau, acasă, în cada de baie). 6. Aburirea oglinzii: copilul va sufla pe suprafaţa unei oglinzi şi i se va arăta cum oglinda se abureşte datorită aerului cald.

7. Pupic pentru mama: se va imita sărutul în oglindă: „Cum dăm mamei un pupic?"

sărutul în oglindă: „Cum dăm mamei un pupic?" se va umfla un balon, după care se
sărutul în oglindă: „Cum dăm mamei un pupic?" se va umfla un balon, după care se

se va umfla un balon, după care se va sparge.

II. Fă ca şi mine Demonstrarea emiterii:

- buzele sunt orientate în faţă (ca la sărut), poziţiei limbii este sub formă de ceşcuţă (limba atingând cu vârful partea anterioară a cerului gurii, iar cu marginile molarii superiori);

- jetul de aer cald poate fi simţit de către copil prin aşezarea palmei în faţa gurii în momentul emiterii sunetului.

Jocuri:

1. Merge trenul: „şşşşş!" (se imită mersul trenului, concomitent cu pronunţia propoziţiei: „Ba te duc, ba nu te duc: ŞŞŞŞŞŞ!";

- ritmul de pronunţie a sunetului Ş poate fi mai lent sau mai alert în funcţie de viteza deplasării trenului). 2. ŞŞŞ!: Doarme bebe. Facem linişte! Şşşşş!" 4. Căţelul care doarme (Anexa Şl )

se va realiza un joc de rol cu ajutorul suportului imagistic prezent în anexă 1: „Imităm un căţeluş care doarme, punem mânuţele sub cap şi ne prefacem că dormim (se inspiră pe nas şi se expiră pe gură pronunţând sunetul Ş prelung).

sub cap şi ne prefacem că dormim (se inspiră pe nas şi se expiră pe gură
sub cap şi ne prefacem că dormim (se inspiră pe nas şi se expiră pe gură
sub cap şi ne prefacem că dormim (se inspiră pe nas şi se expiră pe gură

-

sub cap şi ne prefacem că dormim (se inspiră pe nas şi se expiră pe gură

5. Fluturasul

-
-

(Anexa

Ş2)

5. Fluturasul - (Anexa Ş2) „Arată unde se ascunde litera Ş în fluturaşul din imagine, iar

„Arată unde se ascunde litera Ş în fluturaşul din imagine, iar de fiecare dată când găseşti o literă va trebui să pronunţi cu voce tare Ş." Unde-ijucăria?

trebui să pronunţi cu voce tare Ş." Unde-ijucăria? 6. - se va ascunde o jucărie şi

6.

-

se va ascunde o jucărie şi se va cere copilului să o caute (când se va apropia de jucărie se va pronunţa sunetul Ş cu putere, iar când se îndepărtează de jucărie pronunţia va fi mai joasă), după care se vor schimba rolurile (copilul va trebui să ascundă jucăria şi să pronunţe sunetul Ş ca şi în modelul anterior).

şi să pronunţe sunetul Ş ca şi în modelul anterior). III. „Ş" şi prietenii săi: silabelor

III. „Ş" şi prietenii săi:

silabelor

anterior). III. „Ş" şi prietenii săi: silabelor 1. Trenuleţul (Anexa Ş3) se cere copilului din

1. Trenuleţul

(Anexa

Ş3)

se cere copilului din trenuleţ.

certăreţi

- se cere copilului

-

să pronunţe după logoped silabele

Ş4)

să pronunţe

după logoped silabele

logoped silabele Ş4) să pronunţe după logoped silabele 2. Ciorăpeii (Anexa pronunţate cu o intonaţie

2. Ciorăpeii

(Anexa

pronunţate cu o intonaţie tensionată.

- se pot folosi ciorăpei, unul pe mâna logopedului iar celălalt pe mâna copilului.

2. Cuvinte elastice (Anexa Ş5)

-

logopedul va pronunţa primul cuvânt pentru a demonstra „elasticitatea" cuvântului (pronunţarea prelungită a sunetului Ş), următoarele cuvinte fiind pronunţate de către copil.

următoarele cuvinte fiind pronunţate de către copil. *cuvinte: şşşah, uşşşa, coşşş, moşşş,
următoarele cuvinte fiind pronunţate de către copil. *cuvinte: şşşah, uşşşa, coşşş, moşşş,
următoarele cuvinte fiind pronunţate de către copil. *cuvinte: şşşah, uşşşa, coşşş, moşşş,

*cuvinte: şşşah, uşşşa, coşşş, moşşş, şşşase, şşşarpe, cireşşşe, cămaşşşă, morişşşcă, căpşşşună, caşşşcaval, balonaşşş.

3. Puii animalelor (Anexa Ş6)

balonaşşş. 3. Puii animalelor (Anexa Ş6) - Cum se numeşte: Puiul câinelui? (căţeluş) Puiul

- Cum se numeşte:

Puiul câinelui? (căţeluş) Puiul porcului? (purceluş) Puiul vacii? (viţeluş) Puiul iepurelui? (iepuraş) Puiul măgarului? (măgăruş) 4. Propoziţii lacunare (Anexa Ş7)

(măgăruş) 4. Propoziţii lacunare (Anexa Ş7) - copilul va completa propoziţia, unind pe fişa de lucru

- copilul va completa propoziţia, unind pe fişa de lucru perechile de imagini.

Pisica fuge după Şoricelul mănâncă

Pisica fuge după Şoricelul mănâncă
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).
Pisica fuge după Şoricelul mănâncă (şoricel). (caşcaval).

(şoricel).

(şoricel). (caşcaval).
(şoricel). (caşcaval).

(caşcaval).

Pe gard s-a urcat un

Pe gard s-a urcat un (cocoş).
Pe gard s-a urcat un (cocoş).
Pe gard s-a urcat un (cocoş).
Pe gard s-a urcat un (cocoş).
Pe gard s-a urcat un (cocoş).
Pe gard s-a urcat un (cocoş).
Pe gard s-a urcat un (cocoş).
Pe gard s-a urcat un (cocoş).
Pe gard s-a urcat un (cocoş).

(cocoş).

Pe floare s-a pus un

Pe floare s-a pus un (fluturaş).
Pe floare s-a pus un (fluturaş).
Pe floare s-a pus un (fluturaş).
Pe floare s-a pus un (fluturaş).
Pe floare s-a pus un (fluturaş).
Pe floare s-a pus un (fluturaş).
Pe floare s-a pus un (fluturaş).
Pe floare s-a pus un (fluturaş).
Pe floare s-a pus un (fluturaş).
(fluturaş).
(fluturaş).
în co§ am cules nişte

în co§ am cules nişte

în co§ am cules nişte (cireşe).
în co§ am cules nişte (cireşe).
în co§ am cules nişte (cireşe).
în co§ am cules nişte (cireşe).
în co§ am cules nişte (cireşe).
în co§ am cules nişte (cireşe).
în co§ am cules nişte (cireşe).
în co§ am cules nişte (cireşe).
în co§ am cules nişte (cireşe).

(cireşe).

Pe şosea a trecut o

Pe şosea a trecut o (maşină). IV. Povestea „Ferma veselă" (Anexa Ş8) - copilul va construi

(maşină).

IV. Povestea „Ferma veselă" (Anexa Ş8) - copilul va construi o poveste pe baza imaginii prezentate în anexă. *întrebări ajutătoare:

î: „Ce animale vedem la ferma veselă?" R: „La ferma veselă vedem un căţeluş, un viţeluş, un purceluş, un cocoş, o răţuşcă şi un măgăruş." î: „Ce face căţeluşul?" R: „Căţeluşul stă în cuşcă."

o răţuşcă şi un măgăruş." î: „Ce face căţeluşul?" R: „Căţeluşul stă în cuşcă." 123

Anexe Ş

Anexe Ş Anexa Ş l Căţeluşul care doarme 124

Anexa Ş l

Căţeluşul

care

doarme

124
124

Anexa Ş2

Fluturaş 125
Fluturaş
125

Anexa Ş5

Anexa Ş5 128

128

Anexa Ş8

Ferma

veselă

Anexa Ş8 Ferma veselă
3
3

I. Ne pregătim să vorbim 1. Mofturosul (Anexa Jl) : în faţa oglinzii copilul va trebui să imite expresia unui copil căruia nu-i place nimic. „Te rog să-mi araţi cum faci când nu vrei să o asculţi pe mama."

2. Limba linguriţă: se va cere copilului să scoată limba din gură sub forma unei linguriţe şi să o introducă înapoi păstrând aceiaşi formă

3. Balonaşe colorate: într-un pahar cu apă se vor pune 2-3 picături de săpun lichid/şampon, după care i se va cere copilului să sufle printr-un pai, în apa din pahar, pentru a forma balonaşe de săpun.

4. Micul muzician: copilul va sufla în diferite instrumente muzicale (trompetă, fluier etc.)

în diferite instrumente muzicale (trompetă, fluier etc.) 5. Răţuşca: copilul va trebui să sufle cu putere
în diferite instrumente muzicale (trompetă, fluier etc.) 5. Răţuşca: copilul va trebui să sufle cu putere
în diferite instrumente muzicale (trompetă, fluier etc.) 5. Răţuşca: copilul va trebui să sufle cu putere
în diferite instrumente muzicale (trompetă, fluier etc.) 5. Răţuşca: copilul va trebui să sufle cu putere
în diferite instrumente muzicale (trompetă, fluier etc.) 5. Răţuşca: copilul va trebui să sufle cu putere
în diferite instrumente muzicale (trompetă, fluier etc.) 5. Răţuşca: copilul va trebui să sufle cu putere

5. Răţuşca: copilul va trebui să sufle cu putere spre o răţuşcă de plastic ce va fi aşezată într-un vas cu apă (sau, acasă, în cada de baie).

II. Fă ca şi mine