- variatii i erori: biologice, pre-analitice (prelevare, transport, conservare), analitice (masuratori aparate,
reactivi), post-analitice (rezultat -> transcriere)
- sensibilitate
- specificitate
- standardizare
Stagiu 2 + 3
Hemocultura
CAZ:
- pacient 62 ani, endocardit subacut, se efectueaz 3 hemoculturi, se izoleaz Enteroccocus spp.
- antibiograma: Ampicilin R, Ceftriaxon S, Gentamicin (120g) R, Clindamicin S, Cotrimoxazol R,
Vancomicina S, Teicoplanina S, Limezolid S
- bacteriemie continu
- enterococul este natural rezistent la cefalosporine i sulfamide
- la gentamicina slab rezistent
- pt tratament se alege Vancomicin i Limezolid
CAZ:
- pacient 68 ani, DZ, cu AVC, com, medicaie perfuzabil; dupa 2 sptmni -> febr i fenomene inflamatorii
la locul de implantare a cateterului venos; hemocultur: K. pneumoniae
- antibiogram: amoxi R, amoxi + ac. clavulanic R, ticarcilina R, piperacilina + tazobactam I, ceftazidim R
(sinergie cu ac. clavulanic), ceftriaxona S, imipenem S, genta R, amikacin S, ciprofloxacina R, cotrimoxazol R
- ceftazidim R (sinergie cu ac. clavulanic) => tulpin productoare de lactamaze cu spectru extins: S doar la
carbapeneme; R la lactamine si cefalosporine
- se alege pt tratament: Imipenem
CAZ:
- pacient 16 zile, prematur, cateter i.v. imediat dup natere; de 2 zile prezint febr 38,1, palid, extremiti reci
- 2 hemoculturi: prima (ora 21:30) pozitiv cu S. Aureus, dupa 18 ore de la incubare; a doua (ora 23:00) negativ
dup 7 zile de la incubare
- antibiograma: S la: meropenem, norfloxacin, genta, vanco, cotrimoxazol; R la penic, oxacilina, eritromicina,
tetraciclina
- S. Aureus este infectant; meticilino-rezistent => R la oxacilina, lactamine (inclusiv la carbapeneme => R la
meropenem)
- se alege pt tratament: Vancomicina
CAZ:
- pacient 28 ani, accident circulaie, se face protezare la articulaia genunchiului. La 4 zile: febr 39,2, frison,
- se efectueaza 3 hemoculturi la 30 min: primele dou (ora 17:00 i 17:40) pozitive pt Staph. Epidermidis
meticilino-rezistent; a treia (ora 18:10) negativ dup 7 zile
- se alege pt tratament: Vancomicina
Examenul LCR
- infeciile SNC => urgene
- meningite purulente (bacterii/ protozoare), cu lichid clar (virus), cronice (TBC, lues, fungice)
- encefalite (virale)
- poliomielite
- supuraii
Stagiu 4
CAZ:
- brbat, 19 ani, recrut, febr 39, cefalee, peteii, redoare ceaf
- paraclinic: 15.000/mmc leuco., 85% PMN, TR 100.000/mmc, TTPA 45 sec (=> prelungit)
-redoare: meningit; peteii: meningococ
- lcr: opalescent, 400 elem/mmc, 80% PMN, glicorahie 30 mg/dl, proteinorahie 110, ex. Bact. Negativ
- cultur LCR + hemocultur -> meningococ dup 48 ore
- antibioterapie: ceftriaxon
- antibiograma: Penicilina S, ampicilina S, ceftriaxona S, ciprofloxacin S, rifampicina R, CMI penicilin
0,03g/ml
- pt profilaxia contacilor: ceftriaxon, ciprofloxacin
CAZ:
- G.M., 32 ani, femeie, n covalescen dup varicel; cefalee, febr o sptmn, inapeten, vrsturi, apatie
- examen clinic: paralizie nerv III i IV, bradilalie, agresivitate verbal
- Rx: pneumonie lob superior drept, CT: hidrocefalie ac.
- LCR: clar, 350 elem/mmc, 87% limfocite, proteinorahie 168, glicorahie 120, clorurorahie 550, Glicemie 120
- cultura: M. Tuberculosis (cultiva in 6 sapt)
=> TBC
- antibiograma: HIN S, rifampicina S, pirazinamida S, streptomicina R
CAZ:
- D.P. 3 ani, febra, cefalee, redoare ceaf, vrsturi n jet este internat pt suspiciune meningit
- LCR tulbure 780 elem/mmc, proteinorahie 150, glicorahie 25
- bacterioscopie: diplococi GP, ovalari, capsulai
- antibiograma: oxacilina R, eritromicina S, clindamicina S, tetraciclina R, cloramfenicol S, cotrimoxazol R,
vancomicina S
- cultura: Streptoccocus pneumoniae
- antibiograma cantitativ: CMI penicilina 1,5mg I, CMI cefotaxim 0,5 mg S (CMI = concetraia minim
inhibitorie)
- oxacilina R (pt testarea penicilinei), eritromicina si cotrimoxazolul nu trec bariera LCR, cloramfenicol da
aplazie medular, tetraciclina nu se da sub 8 ani i nu trece bariera LCR
=> tratament: cefotaxim
- ageni etiologici faringit: steptococi hemolitici, Micoplasma pneumoniae, Corinebacterium; 70% virale;
streptococul A, C, G: S la penicilina
CAZ:
- 16 ani, de 2 zile febr 39,8, disfagie, cefalee, inapeten; faringe congestiv, amigdale hipertrofiate (se unesc pe
linia median, eritematoase, acoperite de exudat purulent)
- L: 18.000/mmc, 87% PMN
- VSH: 24mm/1 ora
- exudat faringian: Streptococ hemolitic grup A (+4), prezent Staphyloccocus aureus (+2) => purttor sttos de
staphyloccoc
CAZ:
- 2,5 ani, febr, otalgie dreapta
- ORL: timpan congestiv
- puroi: S. Pneumoniae
- antibiograma: oxa R, eritr R, clindam R, tetracicl S, cloramf S, cotrimoxazol R
- CMI penicilina: 0,75 mg/l I, cefotaxim 0,5 mg/l S
Infecii bronho-pulmonare
CAZ:
- pacient, 41 ani, febr, junghi toracic, tuse productiv, expectoraie muco-purulent ruginie; fumtor; n urm cu
7 zile: rceal (astenie, mialgii, febr 39, tuse uscat, neproductiv
- clinic: febr 40, herpes labial, puls 120b/min, tahipnee, TA 90/50, raluri crepitante la baza hemitoracelui drept
=> pneumonie
- Rx: opacitate lob inferior drept, acumulare discret de lichid n fundul de sac pleural drept
-> sput + lichid pleural + hemocultur (pneumoniile evolueaz i cu o faz bacteriemic)
- lab: Hb 13, Ht 41, Lymf 24, Tr 250.000
- sputograma: >25 celule inflamatorii/cmp, <10 celule epiteliale scuamoase; >10 diplococi GP lanceolai
ncapsulai
- sputocultur: S. pneumoniae
- antibiograma: tulpina rezistent la Penicilina
CAZ:
- 26 ani, de o sptmn mialgii i dureri articulare, disfagie, cefalee difuz, febr, tuse iritativ iniial, apoi
productiv, expectoraie cenuiu-verzuie
=> infecie viral, suprainfecie
APP: DZID
- clinic: febr 40, dispnee cu tahipnee, puls 110 b/min, TA 90/60, sibiante difuze i focare cu raluri crepitante
- Rx: condensri pulmonare focale, diseminate
- lab: Hb 13, Leuc 30, ns 8,pmn 70, limf 16, mono 3, Glicemie 192
- hemocultur: S. Aureus meticilino-rezistent => Vancomicina
- probe de ser recoltate la internare: crescute (anti virus gripal A 1280, antivirus gripal B 40, antimicoplasma <40,
anticlamidia <40, anticoxiella brunetti <40)
Stagiu 5
Stagiu 6
Supuraii
CAZ:
- 34 ani, fr APP, colecie furuncul pe antebraul drept
- se izoleaz clar S. Aureus
- antibiograma: Penicilna R, vanco S, kanamicina S, oxacilina S, tobramicina S, tetraciclina R,eritro S,genta S
- nu se da tratament
CAZ:
- copil 8 ani cu osteomielit post-traumatic (femur stng), se izoleaz o tulpin de S. aureus
- antibiogram: penic R, oxa R, clindamicina S (rezisten inductibil), kanamicin S, ceftriaxona S,
tetraciclin R, eritro R, vanco S
Fecale
CAZ:
-copil 7 ani, petrecere, dupa 12 ore scaune diareice frecvente, 8 sc/12 ore, galbene, mucoase, cu miros fecaloid;
ali 8 copii din 10 prezint simptomatologie asemntoare
- salmonella grup B
- antibiograma: ampi, ac nalidixic, cotrimoxazol: R; ciprofloxacin, ceftaxidim S
NU TRATAMENT
virusologie
129. Urmtoarele afirmaii cu privire la caracterele generale ale virusurilor sunt adevrate
cu excepia:
a. nu au nucleu
b. nu sunt celule
c. sunt capabile s se reproduc independent
d. nu au organite celulare
e. au dimensiune redus (20-300 nm)
d. Filoviridae
e. Reoviridae
a.
b.
c.
d.
e.
Rinita
Faringita
Bronita
Pneumonie
Tuse cu expectoraie purulent
c. 6 luni-1 an
d. 1-2 ani
e. 12-24 ore
183. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la virusul hepetic tip 2 (HVS2) nu este
adevarata:
a. Leziunile veziculare dureroase apar la barbati si la femei
b. HSV2 reprezinta o importanta cauza a encefalitei la adulti
c. Pentru tratamentul leziunii primare la gazda imuncompetenta se administreaza acyclovir
d. HSV2 este o importanta cuza a infectiei neonatale
e.HSV2 are un genom ADN
c. rash vezicular
d. genom ADN dublu catenar
e. capsida cu simterie icosaedrica
187. Care din urmatoarele afirmatii despre herpes simplex nu este adevarata:
a. acyclovirul reduce numarul de episoade recurente infectioase prin eradicarea celulelor
infectate viral
b. herpesul genital poate fi transmis si in absenta leziunilor caracteristice
c. in leziuni se gasesc celulele gigante multinucleare
d. episodul initial al infectiei este mai sever decat episoadele urmatoare
e. Susceptibilitatea este generala
188.
189. Toate enunturile referitoare la virusul hepatitic C (HCV)si virusul hepatitic D (HDV)
sunt adevarate cu o excepie:
a. Virusul hepatitic A
b.Virusul hepatitic C
c. Virusul Epstein Barr
d. Citomegalovirusul
e. Virusul hepatitic D
a. Citomegalovirusul
b. Virusul hepatitic A
c. Virusul hepatitic B
d. Virusul hepatitic C
e. Virusul herpes simplex
194.
Pacientul are urmatoarele rezultate: antigen Hbs negativ, anticorpi anti Hbc negativ si
anticorpi antiHbs pozitiv, care este diagnosticul?
a.Pacientul este in perioada de fereastra imunologica
b.Pacientul are semne si simptome acute de hepatita acuta
c. Pacientul are probabil hepatita cronica persistenta
d. Pacientul are probabil semne de hepatita cronica agresiva
e. Pacientul este imun la hepatita cu virus B.
195. Unele infectii virale apar ca fiind asimptomatice, inaparente clinic la copiii mici .
Care din urmatoarele virusuri are cel mai putin probabil aceasta manifestare:
a. Virusul hepatitic A
b. Virusul poliomielitic
c. Virusul varicelozosterian
d. Virusul Epstein Barr
e. Virusul hepatitic B
196. Unele virusuri pot produce infectii persistente in cursul carora virusul este raspandit
pentru o perioada lunga si deci poate imbolnavi alte persoane. Care din urmatoarele
virusuri se potriveste cel mai putin acestei descrieri:
a. Virusul gripal
b. Citomegalovirusul
c. Virusul rubeolei
d. Virisul hepatitic B
e. Virusul hepatitic C
197. Pacientul dvs are 65 ani, operat de cancer de cap de pancreas. In cursul operatiei a
primit numeroase transfuzii cu sange. Stare generala buna timp de 2 saptamani dupa care
a prezentat febra, varsaturi, diaree. Hemoculturi si coproculturi negative.Testele pentru
hepatita B au fost negative.Biopsia hepatica a relevat incluzii intranucleare.Care este
cauza cea mai probabila a infectiei?
A.
B.
C.
D.
E.
Adenovirus
Cytomegalovirus.
Virusul hepatitc A
Rotavirus
HIV
198. Un barbat in varsta de 30 ani prezinta febra si icter. Medicul ii recomanda analize de
laborator pentru detectia antigenului Hbs si a anticorpilor antiHbs. Rezultatele sunt
negative. Care din analizele urmatoare este cea mai potriviat pentru aflarea
diagnosticului?
.
A.Antigen Hbe
B.Anticorpi antiHbc
C.Anticorpi anti Hbe
D.Antigenul delta
E.Anticorpi anti HDV
200.
A. Testele screening pentru detectia anticorpilor anti-HIV sunt utile pentru prevenirea
transmiterii HIV prin sangele transfuzat
B. Infectiile oportuniste din SIDA rezulta in principal din cauza scaderii functiei imunitatii
mediate celular
C. Zidovudina ( azidothymidina) inhiba ADN polimeraza dependenta de ARN.
D. Prezenta anticorpilor circulanti care neutralizeaza HIV este evidenta faptului ca individul
este protejat de infectia HIV
E. Titrul anticorpilor detectabili de metoda imunoenzimatica creste dupa minim 6 saptamani
de la infectie.
201.
A. a.Metoda directa de diagnostic a infectiei HIV determina cantitatea de antigen p24 liber
in plasma
B. b.Tehnica ELISA de generatia a IV a testeaza simultan prezenta anticorpilor antiHIV si a
antigenului p24.
C. c. Reactia de plomerizare in lant PCR determina incarcatura virala
D. d. Reactia de plomerizare in lant PCR nu este utila pentru diagnosticul infectiei la nou
nascuti din mame seropozitive
E. Testul Western Blot detecteaza in mod individual anticorpii anti HIV specifici
antigenelor virale
205. Alegeti raspunsul gresit referitor la infectia cu virusul imunodeficientei umane HIV:
A. Reactia de polimerizare in lant PCR este folosita pentru urmarirea cursului infectiei
B. Reactia de polimerizare in lant PCR este folosita pentru evaluarea eficientei diferitelor
tratamente
C. In stadiul final al infectiei- SIDA apare casexia
D. In perioada de fereastra imunologica pacientul nu este contagios si nu prezinta simptome
E. Primul medicament utilizat in terapia HIV a fost azidothymidina (AZT)
206.
A.
B.
C.
D.
E.
B.
C.
D.
E.
216.
a. Histoplasma capsulatum
b. Candida albicans
c. Cryptococcus neoformans
d. Epidermophyton
e. Microsporum
218.
Testul de latex aglutinare din lichidul cefalorahidian pentru polizaharidul capsular este
pozitiv. Care din
urmtoarele microorganisme este cel implicat:
a.Histoplasma capsulatum
b. Cryptococcus neorfomans
c. Aspergillus fumigatus
d. Candida albicans
e. Epidermophyton
220.
e. Histoplasma capsulatum
226.
227.
228.
2
7
238.
A.
B.
C.
D.
244. n funcie de perioada de timp n care paraziteaz gazda paraziii pot fi:
a. Temporari
b. Obligatorii
c. Facultativi
d. Permaneni
e. Ectoparazii
245.
n funcie de profunzimea relaiei parazit gazda putem identifica:
a. Parazii facultativi
b. Parazii obligatorii
c. Parazii temporari
d. Ectoparazii
e. Endopararaziti
246.
n funcie de teritoriul parazitat putem clasifica paraziii n:
a. Parazii facultativ
b. Parazii temporari
c. Ectoparazii
d. Parazii obligatorii
e. Endoparazii
247.
Endoparaziii se pot gsi:
a. La nivel intestinal
b. La nivelul tegumentului
c. La nivelul esuturilor
d. La nivelul hematiilor
e. La nivelul canalelor biliare
248.
Alegei rspunsurile corecte:
a. Ascaris lumbricoides este un parazit intestinal
b. Sarcoptes scabie este un endoparazit
c. Toxoplasma gondii se localizeaz la nivelul canalelor biliare
d. Trichinella spiralis este un parazit tisular
e. Enterobius vermicularis este un parazit intestinal
249.
Alegei afirmaiile false:
a. Nutriia prin osmoza se realizeaz la cestode
b. Respiraia la protozoare se face prin transformarea glicogenului ca sursa de oxigen
c. La parazii intestinali respiraia se face prin traversarea oxigenului pe toat suprafaa
membranei celulare
d. Hermafrodistismul este ntlnit la Giardia lamblia
e. Trichinella spiralis este un parazit care elimin larve vii
250.
Paraziii pot produce urmtoarele tipuri de aciuni mecanice:
a. Fenomene ocluzive
b.
c.
d.
e.
Procese inflamatorii
Fenomene alergice
Fenomene compresive
Perforaii
251.
Aciunea de spoliere a organismului gazda de ctre parazii se produce prin:
a. Consum de chim gastric
b. Anemii prin distrugerea hematiilor
c. Procese inflamatorii
d. Perforaii
e. Fenomene alergice
252.
n care din urmtoarele parazitoze apar fenomene de deficit imun:
a. Malarie
b. Ascaridioza
c. Oxiuroza
d. Tripanosomiaza
e. Leishmanioza
253.
n care din urmtoarele parazitoze apare aciunea toxico-alergica:
a. Giardioza
b. Trichineloza
c. Ascaridioza
d. Oxiuroza
e. Leishmanioza
254.
Din ncrengtura Platheminthes fac parte urmtorii parazii:
a. Fasciola hepatica
b. Trypanosoma
c. Entamoeba
d. Taenia
e. Diphyllobotrium
255.
Din ncrengtura Nemathelminthes fac parte:
a. Toxocara
b. Taenia
c. Trichinella
d. Echinococcus
e. Toxoplasma
256.
Alegei afiramtiile false cu privire la protozoare:
a. Sunt eucariote
b. Nucleul nu este o structur obligatorie
c. Citoplasma este o structur obligatorie
d. Se hrnesc prin endocitoza
e. Membrana protoplasmatica nu este o structur obligatorie
257.
Menionai care din urmtoarele clase de parazii aparin protozoarelor:
a. Clasa rhizospoda
b. Clasa cestoda
c. Clasa flagelata
d. Clasa sporozoa
e. Clasa trematoda
258.
Care din urmtorii parazii fac parte din clasa Rhizospoda:
a. Entamoeba coli
b. Entamoeba gingivalis
c. Taenia solium
d. Taenia saginata
e. Entamoeba histolytica
259.
Care din urmtorii parazii sunt nepatogeni pentru om:
a. Entamoeba histolytica
b. Entamoeba coli
c. Entamoeba hartmanii
d. Entamoeba gingivalis
e. Endolimax nana
260.
Alegei afirmattiile corecte referitoare la forma vegetativa a Entamoeba
histolytica:
a. Prezint 2 nucleoli
b. Poate avea aspect de formamagna
c. Poate avea aspect de forma minuta
d. Poate avea aspect de forma histolitica
e. Este sursa de infecie pentru om
261.
Alegei rspunsurile corecte referitoare la forma magna a Entamoeba histolytica:
a. Emite lent pseudopode
b. Are dimeniuni mici
c. Prezint micri active
d. Are dimensiuni mari
e. Se mai numete i forma histolitica
262.
Alegei afirmaiile corecte referitoare la forma minuta a Entamoeba histolytica:
a. Are dimensiuni mici
b. Emite lent pseudopode
c. Se mai numete i forma histolitica
d. Se poate nchista
e. Se hrnete cu hematii
263.
Despre forma chistica a Entamoeba histolytica se pot afirma urmtoarele cu
excepia.
a.
b.
c.
d.
e.
264.
Leziunile produse de Entamoeba histolytica se pot gsi:
a. La nivelul mucoasei cecale
b. La nivelul mucoasei recto-sigmoidiene
c. La nivelul mucoase jejunale
d. La nivelul mucoase gastrice
e. La nivelul mucoasei duodenale
266. Cele mai frecvente localizri ale abcesului amoebian extraintestinal sunt n:
a. Rinichi
b. Ficat
c. Muchi
d. Plmn
e. Cord
e. Scaune diareice
276.
a.
b.
c.
d.
e.
b.
c.
d.
e.
292. Din punct de vedere clinic infectia cu Giardia lamblia se caracterizeaza prin:
a. Diaree
b. Constipatie
c. Greturi
d. Varsaturi
e. Lispa durerilor abdominale
c. Leishmanioza cutanata
d. Leishmanioza mucocutanta
e. Leishmanioza oculara
316. Menionai care din speciile urmtoare, aparinnd genului Plasmodium, sunt
patogene pentru om:
a. Malariae
b. Vivax
c. Falconi
d. Falciparum
e. Mexicanum
318. Referitor la ciclul de via al paraziilor din genul Plasmodium putem afirma
urmtoarele:
a. Ciclul sporogonic se desfoar n nar
b. Ciclul schizogonic se desfoar n organismul uman
c. Ciclul sporogonic se desfoar n 2 etape
d. Ciclul schizogonic se desfoar n 2 etape
e. Ciclul exoeritocitar se desfoar n pulmon
319. Alegei etapele prin care trec paraziii din genul Plasmodium n organismul uman:
a. Merozoit
b. Stadiul de amib
c. Prerozeta
d. Gamei
e. Oochinet
320. Alegei etapele prin care trec paraziii din genul Plasmodium n organismul narului:
a. Merozoiti
b. Gamei
c. Gametociti
d. Oochinet
e. Rozeta
321. Malaria tera (accesul malaric se desfoar la 48 ore) apare n infecia cu:
a. Falciparum
b. Malariae
c. Vivax
d. Ovale
328.
d. Prurit
e. Frisoane
335. La imunodeprimati toxoplasmoza dobndit se manifest cu:
a. Leziuni oculare
b. Encefalita
c. Miocardita
d. Colecistita
e. Colita
354.
a.
b.
c.
d.
e.
Metronidazol
Cloramfenicol
Bithionol
Praziquantel
Triclabendazol
367.
a.
b.
c.
d.
e.
380.
a.
b.
c.
d.
e.
Porcul
Ierbivorele
Carnivorele
Psrile
Cinele
b.
c.
d.
e.
Terapie chirurgical
PAIR
Administrarea de antbiotice n toate cazurile de chist hidatic
Tratament exclusiv chirurgical
406.
419.
a.
b.
c.
d.
e.
Date clinice
Leucocitoza cu eozinofilie
Evidenierea larvelor n scaun
Diagnostic serologic
Biopsie muscular
432. Urmtoarele afirmaii despre caracteristicile majore ale virusurilor sunt adevrate cu
excepia
a. virusurile nu au nucleu
b. virusurile nu au organite celulare
c. dimensiunea virusurilor este redus permindu-le s traverseze filtrele bacteriologice
d. genomul poseda dou tipuri de acid nucleic
e. virusurile sunt total independente de celul vie, fie eucariota, fie procariota pentru replicare
i existent
438.
448. Care din urmatoarele virusuri sunt nrudite cu virusul Epstein Barr?
a.Virusul varicelo-zosterian
b.Adenovirus
c.Virusul hepatitic B
d.Citomegalovirusul
e. Virusul Herpes simplex tip 1
449. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la virusul imunodeficienei umane sunt
adevrate :
a.este un virus ADN
b.aparine familiei Retroviridae
c.este un virus ARN
d.este nrudit cu virusul febrei galbene
e.este nrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 i 2
c.virusul papiloma
d.virusul febrei hemoragice
e.adenovirus
467. Sistemele de aprare ale organismului mpotriva virusului gripal sunt urmtoarele:
a. Interferonul
b. Anticorpii locali
c. Anticorpii serici
d. Lizozimul
e. IgA n secreiile respiratorii
468. Alegei afirmaiile corecte referitoare la anticorpii din infecia cu virusurile gripale:
a. Predomina n secreiile respiratorii inferioare (IgA)
b. Sunt capabili s previn infecia(cei antihemaglutinina) dac sunt n titru crescut
c. Produi ca urmare a vaccinrii protejeaz organismul pe perioada scurt
d. Dac sunt n titruri sczute pot duce la scderea severitii infeciei
e. Predomina n secreiile respiratorii superioare (IgG)
477.
a.
b.
c.
d.
e.
478.
d. Tratament simptomatic
e. Administrarea antibioticelor
514. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la virusurile herpes simplex 1(HSV1) si herpes
simplex tip 2 (HSV2):
a. Fac parte din familia gamma- herpesvirinae
b. Sunt virusuri ARN
c. Sunt virusuri strans inrudite avand omologie in secventele genomice de 50%
d. Omul este singura gazda
e. Perioada de incubatie este de 3-12 zile
515. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la virusul herpes simplex 1(HSV1)
c. infecia congenitala cu CMV este cea mai frecventa infectie virala congenitala la om
d. Infecia congenitala cu CMV duce la retard mental
e.CMV nu poate trece prin placenta deci nu afecteaza fatul
a.
b.
c.
d.
e.
531.
532.
e. Frotiul poate detecta schimbarile produse de HPV dar nu este la fel de specific ca i
detecia ADN ului viral al HPV.
533.
a. Persistena infeciei cu acelai tip de virus HPV este un factor important pentru
dezvoltarea neoplaziei
b. Testul HPV DNA este un test de detecie a cancerului de col uterin
c. Testul HPV DNA identifica tipul de virus implicat in producerea infeciei
d. Cancerul de col uterin este a doua cauza de mortalitate la femei in intreaga lume
e. Vaccinul Gardasil este un vaccin trivalent
534.
535.
536.
Alegeti rspunsurile corecte:
537.
538.
539.
540.
541.
542.
a. Infectia acuta este diagnosticata prin detectia de anticorpi anti HAV de tip IgM
b. O persoana care a trecut prin infectia cu virusul hepatitic A va avea anticorpi de tip IgG in
ser toata viata
c. Diagnosticul de rutina in hepatita de tip A se face prin cultivarea pe culturi celulare
d. In faza icterica pacientul prezinta urini hipercrome si scaune decolorate
e. Virusul hepatitic A este evidentiat in materiile fecale prin microscopie optica
544.
a. Diagnosticul specific se face prin evidentierea anticorpilor de tip HAV prin metoda
imunenzimatica
b.Multe cazuri apar in comunitate sub forma de epidemii
c. Prevalenta hepatitei de tip A in Romania este foarte redusa
d. Anticorpii specifici de tip IgM anti- HAV persista toata viata
e.Virusul hepatitie A este un virus cu transmitere fecal- orala
545.
546.
547.
a. Virusul hepatitic B se prezinta sub forma a 3 tipuri de particule: virion, particule sferice,
formatiuni filamentoase
b. Virionul complet are forma sferica cu dimensiuni de 42 nanometri
c.VHB se transmite pe cale fecal orala
d. VHB nu se poate transmite transplacentra ( de la mama- la fat)
e. Hepatita produsa de VHB nu se cronicizeaza niciodata
548.
549.
550.
a. Antigenul se suprafata Hbs se gaseste in tesutul hepatic, ser, toate secretiile organismului
b. Virusul hepatitic B este un virus cu infectiozitate foarte scazuta
c. VHB este un virus putin rezistent la actiunea factorilor fizici si chimici
d. VHB prezinta 6 genotipuri diferite
e. VHB prezinta un singur genotip
551.
552.
Alegeti rspunsurile corecte referitoare la hepatita cu virusul hepatitic B (VHB):
553.
554.
e. Un copil nascut din mama infectata cu VHB este imunizat si nu va face hepatita
555.
556.
557.
Alegeti rspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (VHB):
558.
559.
560.
c. Anticorpii de tip HbC de tip IgM se mentin ridicati in ser toata viata
d. Antigenul Hbs seminifica vindecarea pacientului
e. Imunoglobulinele IgM anti-Hbc sunt markeri ai infectiei trecute ( cronice)
561.
a. Detectia ADN HBV indica replicarea virusului mai precis decat AgHbe
b. Detectia ADN HBV este folosita pentru monitorizarea raspunsuli la terapie
c. Detectia ADN HBV se face prin metoda imunoenzimatica ELISA
d.Prevenirea specifica se face prin vaccinare cu vaccin recombinant
e. Vaccinul nu se adminsitreaza la copii ci numai la adulti
562.
563.
Tratamentul hepatitei cronice produse de virusul hepatitic B (VHB) se poate face cu:
a.Adefovir
b.Entecavir
c. Lamivudina
d. Oseltamivir
e. Azidothymidina
564.
565.
566.
567.
568.
569.
570.
571.
572.
573.
a. Monitorizarea tratamentului antiviral se face prin detectia copiilor virale prin tehnica
reactiei de plomerizare in lant PCR
b. Anticorpii HCV sunt inutili pentru detectia fazei acute
c. Evolutia fulminanta a cazurilor de hepatita cu VHC apare frecvent, cu mortalitate crescuta
d. Anticorpii anti HCV se detecteaza prin metoda imunoenzimatica ELISA
e.Pacientii tratati cu interferon se vindeca fara recaderi
574.
575.
576.
577.
579.
a. Dupa expunerea la VHD, purtatorii de AgHbs pot fi protejati prin vaccinare cu vaccin
antihepatitic B
b. Dupa expunerea la VHD, purtatorii de AgHbs pot fi protejati prin administrarea de
imunoglobuline specifice anti HVB
c. Conform statisticilor organizatiei mondiale a sanatatii Romania are cea mai mare
prevalenta de hepatita cronica cu virus D din Europa
d.Metoda imunoenzimatica detecteaza prezenta anticorpilor antiHVD in cursul infectiei
e. Virusul hepatitic D se poate vizulaiza la microscopul electronic in materiile fecale
580.
a. prezenta anticorpilor anti HDV este corelata cu prezenta ARN ului in sange
b. prezenta anticorpilor antiHDV este corelata cu prezenta antigenului in hepatocite
c. Hepatita cu virus HDV nu se intalneste la hemofilici
d. Hepatita cu virus HDV nu se transmite la homosexuali
e. Toti indivizii infectati cu virusul hepatitic B sunt receptivi la infectia cu virsu hepatitic D
581.
582.
a. Frecventa cea mai crescuta fata de celelalate virusuri hepatitice de insuficienat hepatica in
cursul bolii acute
b. Risc mare de dezvoltare a cancerului hepatic
c. Se estimeaza un numar de 20 milioane de persoane infectate in lume
d. Infectie frecventa in tarile dezvoltate
e. VHD este un virus ADN
583.
584.
585.
586.
587.
a. Boala apare sub forma de epidemii prin consum de apa contaminata cu materii fecale
b. rezervorul de boala este reprezentat de rozatoare
c. Severitatea bolii creste cu varsta
588.
589.
b. Exista riscul transmiterii infectiei HIV de la mama la fat in cursul travaliului ( nasterii)
prin expunere la sangele mamei
c. Nu exista riscul transmiterii infectiei HIV de la mama la fat in cursul travaliului ( nasterii)
prin expunere la secretiile vaginale ale mamei
d. Exista posibilitatea transmiterii postpartum prin laptele matern
e. Lichidul amniotic nu este infectios
c. Anemie aplastica
d. Meninigita cu Cryptococcus
e. Obezitate
607.
Fungii:
A. Pot produce reactii de hipersensibilitate
B. Se pot gasi sub forma de micelii
C. Fungii dimorfi se gasesc in general in produse patologice sub forma de hife
D. Levurile se multiplica sexuat
E. Mucegaiurile au forma filamentoasa
608.