TULBURARILE DE RITM

VENTRICULARE
ARITMII VENTRICULARE
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
TAHICARDIA VENTRICULARA
RITM IDIOVENTRICULAR ACCELERAT
FLUTTERUL VENTRICULAR
FIBRILATIA VENTRICULARA
TORSADA VARFURILOR
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
bti premature de origine ventriculara care survin izolat, sistematizat sau
n salve:
survin precoce,
nu au und P care s le precead,
sunt urmate de pauza compensatorie,
complexele QRS sunt largite, bizare, deoarece depolarizarea nu se
transmite pe caile rapide
au unde T negative (asemanatoare cu cele din blocul de ramura)
MECANISM
Descarcarea ectopica ventriculara
Dac apare spre sfarsitul diastolei poate realiza batai de fuziune
cu activare sinusala
complex QRS cu morfologie intermediar

Intervalul de cuplare ( R precedent + R extrasistolic) este, de

cele mai multe ori, constant.
- Un interval de cuplare variabil poate surveni cand exista mai
multe focare ectopice.
- O alungire progresiva a intervalului de cuplare sugereaza un
fenomen Wenkebach in circuitul de reintrare

Mecanism de reintrare
 EXTRASISTOLELE VENTRICULARE - CLASIFICARE
- dup morfologie
- Unic - EV monomorfe
- Multiple - EV polimorfe
- dup intervalul de cuplaj
- identic - EV din acelai focar - monotope
- variabil
- EV din focare diferite- politope
- sau parasistolie (de aceeai morfologie)
- In functie de gradul de sistematizare:
- interpolate
- bigeminate, trigeminate, cuplete, triplete,
- cu fenomen R/T (Unda T reprezinta perioada
vulnerabila a ciclului cardiac, si o EsV care incepe
atunci are mai multe sanse sa declaseze o TV sau o
FiV)
- n funcie de frecvena de apariie:
- Rare sau
- Frecvente (> 10/min)
- daca > 6 batai successive= TV
 ELEMENTE DE MALIGNITATE A EsV
- EsV frecvente

- Salve de EsV consecutive (>3 succesive)

- EsV multifocale:
- variaza locul de origine si aspectul QRS

- EsV suprapuse pe unda T a bataii precedente, numite

fenomen R-pe-T.

- Orice EsV post infarct (in perioada acuta, primele zile)

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
Consecinte hemodinamice apar daca EsV sunt frecvente:
scaderea DC,
scaderea fluxului coronarian si
deficit de puls

Cauze de apariie a EsV:

fumat excesiv, cafea/ceai, stari emotive la pacientii sanatosi
boala coronariana/IMA
intoxicatie digitalica
 Algoritm rapid de diagnostic al extrasistolelor
...pentru
c s-ar putea s fie mai greu de diagnosticat dect pare, mai ales dac
depolarizarea cu origine supraventricular este condus anormal ctre ventriculi ( ex BRD/
BRS)

1. Este complexul QRS precoce precedat de o und P precoce? Dac da,

este vorba de o extrasistol atrial
2. Se poate identifica unda P pe vreuna dintre derivaii? O extrasistol
joncional poate determina apariia unei unde P foarte aproape de, sau dup
complexul QRS pentru c unda de excitaie este condus att la atrii ct i la
ventriculi
3. Este complexul QRS al extrasistolei asemntor cu cele ale ritmului de
baz? Exclude la extrasistolele ventriculare, n care complexele QRS arat
diferit
4. Care este aspectul undei T? La extrasistolele supraventriculare aspectul
undei T este acelasi cu al ritmului de baz, la extrasistolele ventriculare unda
T este inversat (modificri secundare de repolarizare)
5. Unda P dup extrasistol apare la momentul ateptat? Att la extrasistolele
supraventriculare ct i la cele ventriculare apare o pauz compensatorie
nainte de urmtoarea btaie. Pauza compensatorie are o durat de 2 ori mai
mare ca intervalul PP n EsV i este < 2 ori PP n cele EsA.
 EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

EV cuplate
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
 EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

EV in salve
RITMURILE JONCTIONALE
Ritmuri cu originea in jonctiune. Celulele din jurul nAV prezinta automatism
si sunt capabile sa devina pacemakerul inimii daca nSA este lezat.

Bataile de scapare jonctionale apar cand nSA nu mai e capabil sa initieze

un impuls sau cand frecventa lui este sub cea a nAV.

Ritmurile jonctionale se pot acelera peste frecventa nSA si sa devina

pacemakerul cardiac. Contractia atriala poate sa dispara si debitul cardiac
sa scada.

Cauze: diselectrolitemii, sick sinus syndrome, intoxicatie digitalica, IMA,

boala reumatismala, hipoxemie.
 BRADICARDIE JONCTIONALA

P negative in DII, DIII si avF preced fiecare QRS

Ritm 50/min
 RITM JONCTIONAL ACCELERAT

Ritm = 115/
min
P inversate
in DII, DIII,
aVF
 RITMUL IDIOVENTRICULAR ACCELERAT (RIVA)
Apare mai frecvent n IMA, semne de reperfuzie dup tromboliz, dar i n BAV gr
III, intoxicaie cu digitalice
ECG
QRS largi
frecven 60-120/ (daca ritm< 50/ = ritm idioventricular)
morfologie diferit, variabil de la un acces la altul
Durata scurta
Frecvent la pacientii cu IMA pot precede instalarea unor aritmii severe: TV
sau Fibrilatia ventriculara
Frecvent se instaleaza si se termina treptat
Nu necesit tratament specific, ci doar la afectiunii de baza
 TAHICARDIA VENTRICULAR
Succesiune rapid, regulat de bti ventriculare ectopice cu frecven= 150-300/, n
contextul unei afectri cardiace severe
TV pot fi
susinute >30
nesusinute<30

Mecanism
Ectopie ( focar ectopic cu descarcare rapida)
Reintrare
Parasistolie

ECG
complexe QRS largi >0.12 sec., deformate aspect BRD/BRS
activitate atrial (P) vizibil uneori sau absente, fr relaie cu QRS (disociaie A-V)
rar dar patognomonic pot apare
capturi ventriculare - intermitent complexe QRS suple rezultat al impulsului sinusal la
ventricul
bti de fuziune - complex cu morfologie intermediar ntre cel de baz i al TV
TAHICARDIA VENTRICULAR
ECG:
Succesiune de > 6 ESV
Frecvena > 100/min (140-220)
ECG: succesiune de ESV ( 140-220/min) cu QRS largi, bizare cu unda T
inversat fa de R. R-R nu sunt strict egale. Fr legatur cu activarea
atrial care e la 100/min. Pot exista complexe de fuziune

Clinic:
Cauze: ESV cu fenomen R pe T, hipoxie/ischemie miocardica, acidoza,
cardiomiopatie, prolaps de valva mitrala, intoxicatie digitalica, antiaritmice,
dezechilibre electrolitice, presiune intracraniana crescuta, boli ale SNC.
De obicei survine pe leziune miocardic avansat; prognostic sever (IC
instalat sau o instaleaz, soc cardiogen sau ischemie miocardic)
Poate precede fibrilaia ventricular
MECANISME

Focar ectopic cu descrcare rapid

Micare circular de reintrare

cauzat de creterea automatismului
i deprimarea conducerii n anumite
zone ale miocardului ventricular

Focar parasistolic ventricular care

actioneaz sporadic datorit unui bloc
de ieire
TAHICARDIA VENTRICULAR
 ECG
complexe QRS largi >0.12 sec., deformate aspect BRD/BRS
activitate atrial (P) vizibil uneori sau absente, fr relaie cu QRS
(disociaie A-V)
Rar apar capturi ventriculare - complexe QRS suple rezultat al
impulsului sinusal trimis la ventriculi
bti de fuziune - complex cu morfologie intermediar ntre cel de
baz i al TV
Neinfluentata de compresiunea sino-carotidiana (dg dif de tahicardia
atriala cu conducere aberanta)
 TAHICARDIA VENTRICULAR

TV poate fi uniforma, cu fiecare complex similar cu cel precedent, sau

poate fi polimorfic, schimbandu-si aspectul de la o bataie la alta.

- TV polimorfica este mai frecventa in sdr coronarian acut.

- TV uniforma este mai frecvent ntlnit n infarcte cicatrizate;

cicatricea de infarct ofera substratul pentru tahicardii ventriculare
reintrante.
 TAHICARDIA VENTRICULAR
Tahicardia Ventriclar Repetitiva
FORME DE TAHICARDIE VENTRICULAR

repetitiv
bidirecional
TV haotic (multifocal) QRS de morfologie i orientare
diferite, precednd FiV
 FLUTTERUL VENTRICULAR

- activri ventriculare cu frecven 200-250/, regulate

- dispariia liniei izoelectrice
- NU pot fi difereniate complexe QRS , ST i undele T
- dup 1-2 trece n FIV
 FIBRILAIA VENTRICULAR

Fibrilaia ventricular reprezinta dezorganizarea activitii ventriculare,

Frecven 200-400/,
Activare ventriculara incomplet oprire cardiac

ECG
F:V: cu unde mari (anse mari de defibrilare)
F.V. cu unde mici (<5mm - confundat cu asistola - linie izoelectric)
 MECANISME N FIBRILAIE

Mecanismul de reintrare,
de cele mai multe ori precedat
de o EsV
In general generat in jurul
unui focar ischemic

Apare mai frecvent la:

pacientii cu sdr de QT
prelungit
Pacienti cu BRD si ax deviat
la stg
 FIBRILAIA VENTRICULAR

FIV cu unde mari

FIV cu unde mici

 TORSADA VARFURILOR

- Este o forma unica de TV ce apare in special la pacientii cu interval

QT prelungit.

- Intervalul QT este in mod normal 40% din ciclul cardiac complet.

- QT prelungit (d.o prin cresterea duratei T):

- congenital,
- Modificari electrolitice (in special hipoCa++, hipoMg+ si hipoK+),
- in timpul unui IMA.
- Medicamente: antiaritmice, antidepresive triciclice, fenotiazine, unele
antifungice sau antihistaminice daca sunt luate impreuna cu eritromicina
sau chinolone.
TORSADA VRFURILOR

Arata ca o TV care isi schimba mereu axul si

amplitudinea.
Este importanta diferentierea intre Torsada varfurilor si
TV pentru ca tratamentul este diferit.
Stimulare prin pace-maker
INTERPRETATI TRASEUL
INTERPRETATI TRASEUL
INTERPRETATI TRASEUL
INTERPRETATI TRASEUL
INTERPRETATI TRASEUL
INTERPRETATI TRASEUL
INTERPRETATI TRASEUL
INTERPRETATI TRASEUL