Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Armatura constructiva din grinzi va fi din bare de otel OB37. armarea placilor se va face in doua
variante:
1) Cu bare independente, cu plase legate;
2) Cu bare independente, cu plase sudate;
2
Continutul proiectului:
Varianta A) –Plaseu pe grinzi principale si secundare
a) Piese scrise:
1. Tema proiectului
2. Evaluarea incarcarilor
3. Note de calcul si alcatuire a placilor
4. Note de calcul si alcatuire a grinzilor secundare
5. Note de calcul si alcatuire a grinzilor principale
b) Piese desenate:
1. Sectiunea transversala
2. Plan cofraj si armare planseu
3. Varianta de armare cu bare independente
4. Varianta de armare cu plase sudate
5. Plan cofraj si armare grinzi secundare
6. Plan cofraj si armare grinzi principale
3
Bibliografie
1.Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu T.: “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor
structurale dinbeton armat”. E.T Bucuresti,1992
2.Avram C.:” Grinzi continue”, E.T Bucuresti,1980
3.Florea N., Patras M.: “Beton armat.Calculul si alcatuirea elementelor structurale”. Rotaprint, Institutul
Politehnic Iasi,1989
4.Leonte C., Anghel L.:” Indrumator pentru proiectarea planseelor din beton armat”, Rotaprint Inst.
Politehnic Iasi,1984
5.Onet T., Tertea.:” Proiectarea betonului structural”, Editura Casei Cartii De Stiinta Cluj Napoca,1996
6.Kiss Zoltan, Onet T., Munteanu Gavrila: “Indrumator pentru proiectarea betonului armat”. Editura U.T
Pres,Cluj Napoca, 2004
7.***STAS 10107/0-90 -Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Calculul si alcatuirea
elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.
8.***STAS 10107/2-90 -Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi
din beton armat si beton precomprimat.
9.***STAS 10101/0-75 -Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.
10.***P100-92 -Proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,
agrozootehnice si industriale.
4
bgm=30 [cm]
lf=H=3,5 [m]
bs=hs=40 [cm]
lo1=lp-(bgm+bgs)/2=200-(30+18)/2=176 cm=1,76 m
lo2=lp-bgs=200-18=182 cm=1,82 m
5
I.2 Calculul incarcarilor
I.2.1 Incarcari normate
-din greutatea proprie a placii
0,08*1,0*1,0*2500=200 daN/m*m
-din greutatea proprie apardoselei =165 daN/m*m
-din greutatea proprie a tencuielii
0,01*1,0*1,0*1900=19 daN/m*m
Total incarcari permanente: g n 384 daN/m*m
Incarcari utile
p n =450 daN/m*m
Total incarcari normate:
q n g n p n =384+450=834 daN/m*m
I.2.2 Incarcari de calcul
-din greutatea proprie a placii
1,1*200=220 daN/m*m
-din greutate proprie+sapa
1,3*165=214,5 daN/m*m
-din greutatea proprie a tencuielii
1,3*19=24,7 daN/m*m
g n =459,5 daN/m*m
p=1,3*450=585 daN/m*m
q=g+p=459,5+585=1045 daN/m*m
6
1 1
M1 q l012 10451,762 294, 27 daN m
11 11
1 1
M 2 M 3 MC M D q l022 10451,822 216,34daN m
16 16
2 2
1 l l 1 1, 76 1,82
MB q 01 02 1045 239.16daN m
14 2 14 2
I.4 Dimensionarea placii:
7
a) Armare OB37
Campul 1
Campul 2
M1 216,34 104
B 0, 051
b h02 RC 1000 67 2 9,5
Pentru B=0,049; p=0,226 %
Pentru B=0,058; p=0,271 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
8
x 0, 002
x 0, 01
0, 045 0, 009
p % 0, 226 0, 01 0, 236%
p% 0, 236
Aa1,nec b h0 1000 67 158.12mm 2
100 100
Aa1,ef 6 6 1, 70cm tabelul1.1, pag.136, materialul " A "
2
Reazemul B
MB 239.16 104
B 0.058
b h02 RC 1000 662 9,5
Pentru B=0,058; p=0,271 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p% 0, 271
AaB ,nec b h0 1000 66 178.86mm 2
100 100
AaB ,ef 38 2 6 2.21cm 2 tabelul1.1, pag .136, materialul " A "
Se adopta constructiv 5 6
Reazemul C
MC 216,34 104
B 0, 052
b h02 RC 1000 662 9,5
Pentru B=0,030; p=0,136 %
Pentru B=0,039; p=0,181 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p % 0,121 0, 02 0,141%
p% 0,141
AaC ,nec b h0 1000 66 86, 06mm 2
100 100
AaC ,ef 28 1.01cm tabelul1.1, pag .136, materialul " A "
2
Se adopata constructiv 5 6
9
b)Armare STNB
(Ra=3700daN/cm 2 370 N / mm 2 )
d min camp
h0camp hplaca ab 6.8cm; d min camp 4
2
d min reazem
h0 reazem hplaca ab 6.75cm; d min reazem 5
2
Campul 1
M2 294, 27 104
B 0, 067
b h02 RC 1000 682 9,5
Pentru B=0,058; p=0,153 %
Pentru B=0,068; p=0,179 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
x 0, 009
x 0, 023
0, 026 0, 01
p % 0,153 0, 023 0,176%
p% 0,176
Aa 2,nec b h0 1000 68 119.68mm 2
100 100
Aef 1.26cm 2 cu 0.63cm 2 123 GR126 100 200 -din tabelul II.1 pag140 material”A”
Campul 2
M1 216.34 104
B 0, 049
b h02 RC 1000 682 9,5
Pentru B=0,049; p=0,128 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p% 0,128
Aa1,nec b h0 1000 68 87, 04mm 2
100 100
Aef 0.98cm2 cu 0.63cm2 104GQ98 200 200 -din tabelul II.1 pag140 material”A”
10
Reazemul B
MB 239.16 104
B 0.058
b h02 RC 1000 67.52 9,5
Pentru B=0,058; p=0,0.153%
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p% 0,153
AaB ,nec b h0 1000 67.5 103.27mm 2
100 100
Aef 1.26cm 2 cu 0.63cm 2 123GR126 100 200 -din tabelul II.1 pag140 material”A”
Reazemul C
MC 216.34 104
B 0, 049
b h02 RC 1000 67.52 9,5
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p % 0.128%
p% 0,128
AaC ,nec b h0 1000 67.5 86.4mm 2
100 100
Aef 1.26cm 2 cu 0.63cm 2 123GR126 200 200 -din tabelul II.1 pag140 material”A”
11
Cand armatura se alcatuieste din plase sudate, diametrul minim al armaturilor de rezistenta este
de 4 mm iar al armaturilor de repartitie de 3 mm. La placile din beton armat monolit se recomanda ca
diametrul minim al armaturilor de rezistenta sa fie de 5 mm iar a celor de repartitie de 4 mm.
Vom utiliza tabelul II.1.Plase sudate tipizate de serie mare (G), pagina140, materialul “A”
12
Etapa II:Calculul grinda secundara
Pentru calculul grinzii secundare se detaseaza din planseu o fasie longitudinala care include o
grinda longitudinala si portiunea de placa aferenta si cu latimea =lp
In schema statica grinda secundara se prezinta ca o grinda continua avand deschideri egale si
fiind incarcata cu o sarcina uniform distribuita reprezentand incarcarea utila totala (q)
13
II.2 Calculul incarcarilor:
1) incarcari normate
a)incarcari permanente:
-transmise de placa:
gtrn , p g np l p 384*2=768 daN/m
b) incarcari utile:
Pgsn Ppn l p 450•2=900 daN/m
2) incarcari de calcul:
a) incarcari permanente:
-transmise de placa
gtr , pl g pl l p 459.5•2=919 daN/m
b) incarcari utile:
Pgs Pp l p 585•2=1170 daN/m
14
II.3 Calculul static al grinzii secundare
Momente incovoietoare
1 121974.462
M 1 ql0 m (daNm)
2
=3972.89daNm
11 11
1 121974.462
M B ql02c (daNm) =3121.56daNm
14 14
1 121974.462
M 2 M C M 3 ql02c (daNm) 2731.36daNm
16 16
TA 0.45 ql0 m (daN ) 0.4521974.46 4409.37daN
TBst 0.65 ql0 c (daN ) 0.6521974.46 6369.1daN
TBdr TCst TCdr 0.55 ql0 c (daN ) 0.5521974.46 5389.25daN
15
3.57
bp1 0.18 1.37 m
3
2.67
bp 2 0.18 1.07 m
3
Pe langa valorile stabilite mai sus, latimea activa de placa de fiecare parte a inimii va avea
urmatoarele valori, in cazul in care sunt repartizate in sens transversal prin alte grinzi:
bp b 26hp 0.18 260.08 1.14m
Pentru latimea activa de placa se ia cea mai mica valoare adica bp 1.07 m
-elemente geometrice :
a=0,1*h=0,1*30=30mm
ho h a 300 30 270mm
bp 1070mm
b=18mm
16
M 1 3972.89daNm
M 1 M cap x hp
In acest caz sectiunea desi este in forma de “T” din punct de vedere al calculului va fi
dimensionata ca o sectiune dreptunghiulara.
Calculam coeficientii B, , si cantitatea de armature necesara si efectiva :
M1 3972.89104
B 0.0536
bp h02 RC 10702702 9.5
1 1 2 B 0.055
R 9.5
Aa bp h0 C 0.055 1070270 718.8mm 2
Ra 210
Dimensionarea in campul 2:
M1 2731.36104
B 0.037
bp h02 RC 10702702 9.5
1 1 2 B 0.038
R 9.5
Aa bp h0 C 0.038 1070270 496.8mm 2
Ra 210
17
b 180mm
h 300mm
h0 270mm
M1 3121.56
B 0.250
bh0 RC 1802702 9.5
2
1 1 2 B 0.292
R 9.5
Aa bh0 C 0.292 180270 641mm 2
Ra 210
1 1 2 B 0.250
R 9.5
Aa bh0 C 0.250 180270 549mm 2
Ra 210
18
p – procentul de armare longitudinal in dreptul fisurii
qe – efortul preluat de etrieri pe unitatea de lugime de grinda
Se verifica conditia:
bh02 mt Rt p
0.5 h0 s i 2.5 h0 , unde si
qe
si – proiectia fisurii orizontale
ne – numarul de ramuri de forfecare ale unui etrier
Ae – aria unei armaturi
mat – coeficientul conditiilor de lucru transversale – se considera mat=0.8
Ra=RaOB= 2100 daN/cm2
ae – distanta dintre etrieri
Calculul in Bst
TB st 6370daN
h0 hGS a 300 25 14 / 2 268mm
h0 ' h0 a ' 268 30 238mm
T 63700
T 1.65
bh0 Rt 1802680.8
0,5 T 4 0,5 1.65 4
0,5 T 4 este necesar sa se efectueze calculul armaturii transversale
T 0,5 betonul poate prelua singur eforturile principale de intindere
T 4 armature transversal nu este capabila sa preia eforturile unitare principale. In aceasta situatie se
impune o majorare o sectiunii grinzii I special a latimii b.
Aa 308
p 00 (procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)
bh0 180268
19
3 3
amin 100mm a h0 268 201mm
4 4
ae 300mm ae amax
bh0 2 Rt mt p 0 0 1802682 10.81 0.638
amax 129.68mm
T 63700
ae 120mm
Reazemul A
Calculul in Bst
TBst 63700 N
Teb cap 2 bh0 2 Rt qe p 0 0 =51415N
Aet mat Ra
qe 79.24N
ae
Se calculeaza Ti Aai mat Ra sin , unde:
Aai - reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura
TA Teb cap 63700 53445
Aai ,1 86.33mm 2
mat Ra sin 0.82100.707
T1 Teb 57330 53445
Aai ,2 32.70mm 2
mat Ra sin 0.82100.707
bh0 2 Rt mt p 0 0 18026810.8 0.638
Si 321mm
qe 79.24
Si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate.
Calculul in Bdr
20
TBdr 53900 N
Teb cap 2 bh0 2 Rt qe p 0 0 =51415N
Aet mat Ra
qe 79.24
ae
Se calculeaza Ti Aai mat Ra sin , unde:
Aai - reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura
TA Teb cap 53900 53445
Aai ,1 1.3mm 2
mat Ra sin 0.82100.707
n
M max,1
0.078g gsn 0.1Pgsn l02 0.078867 0.1900 4.46 2 3135daNm
n
M max,2
0.033g gsn 0.079Pgsn l02 0.033867 0.079900 4.462 1983.4daNm
21
n
M max, n n
B 0.105g gs 0.120Pgs l0 0.105867 0.120900 4.46 3959.12daNm
2 2
n
M max, n n
C 0.079g gs 0.111Pgs l0 0.079867 0.111900 4.46 3349.6 daNm
2 2
Din anexa “C” STAS 10107 luam relatia de calcul a distantei dintre fisurii:
d
f 2 25 0.1S1 A
Pt
A=10 conform tabelului 2.3 anexa “C”
S=distanta dintre axele barei de armature
Deasemenea trebuie indeplinita conditia Abi Abt unde Abt =aria sectiunii inclinate de beton , in
momentul imediat urmator aparitiei fisurii.
22
Pentru a putea determina aria de beton intinsa la limita stadiului I este necesara sa se determine
inaltimea zonei comprimate x, in acest stadium.
Conform STAS 10107 ,pct3.6.2 pag 33, in relatia de calcul, modulul de elasticitate al betonului il
0,8
vom introduce cu valoarea Eb
'
Eb unde v=raportul dintre momentul incovoietor din
1 0,5 v
incarcarile de exploatare de lunga durata si momentul incarcarilor totale.
In calculul eforturilor unitare normale in beton precum si a eforturilor in armatura se va utiliza un
23
S 0.5bh bp b h p h 0.5hp 26612000
2
ht 212.5mm
A bh bp b hp 125200
Abi Abt
d Abi 22860
3.83
Pt 25 d 25 214 412
d
f 2 25 0.1S1 A 2 25 0.139.3 103.83 96.16mm
Pt
M edn 1346
V 0.429
M n 3135
M edn 0.078 g gsn l02 0.0788674.462 1346daNm
bp b hp 1070 180 80
A 1.32
b h 180 300
hp
hp 0.266
h
Aa 760
0.016
bh0 180253
0,8 0.824000
Eb' 14222.22 N / mm 2 -modulul de elasticitate-plasticitate
1 0.5V 1 0.50.4291.65
24
x h0 62.16 hp 80mm axa neutra trece numai prin placa.
Pentru calculul lui vom folosi relatia de calcul 5.3 pag 220 Anexa”C”
2 2
p ne 1 1 0.00280*14.765 1 1 0.2491
p ne 0.00280 14.765
0.2491
1 1 0.917
3 3
Mn 3135104
a
Aa h0 7600.917253
25
S 22631 308 32
a 31.57mm
A 534
ho h a 300 31.57 268.43mm
b 225 212 214 3e e 26mm
S1 e 26 14 40mm
S 0.5bh bp b hp h 0.5hp
2
ht 212.5mm
A bh bp b hp
Abi Abt
d Abi 22860
5.6
Pt 25 d 25 214 212
d
f 2 25 0.1S1 A 2 25 0.140 105.6 114mm
Pt
M edn 1346
V n 0.0.678
M 1934
M edn 0.078 g gsn l02 0.0788674.462 1346daNm
bp b h p
A 1.32
b h
hp 80
hp 0.266
h 300
Aa 760
0.011
bh0 180268.43
0,8 0.824000
Eb' 12313N / mm 2 - modulul de elasticitate-plasticitate-
1 0.5V 1 0.50.6781.65
26
k1 k 2 k3 0 110.53.3 1.65
Ea 210000
ne 17.055
Eb' 12313
2 2
p ne 1 1 0.01117.055 1 1 0.222
p ne 0.01117.055
0.222
1 1 0.926
3 3
Mn 1984104
a
Aa h0 7600.926268.43
27
M edn 0.1058674.462 1811daNm
M edn 1811
V 0.457
M n 3960
Aef 678mm 2
h 300
ht 150mm
2 2
d Abi 22860
4.05
Pt 25 d 25 6*12
d
f 2 25 0.1S1 A 2 25 0.139.34 104.05 98.36
Pt
Aa 678
p 0.0146
bp h0 180256.66
28
0,8 0.824000
Eb' 13934 N / mm 2
1 0.5V 1 0.50.4571.65
Ea 210000
ne 15.071
Eb' 13934
Mn 3960104
a 270 N / mm 2
Aa h0 6780.840256.66
Mn 3960104
Aa 942mm 2
a h0 1950.840256.66
Aa 942
0.02
bh0 180256.66
2 2
p ne 1 1 0.14615.071 1 1 0.531
p ne 0.14615.071
1 0.823
3
Indicele se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale
fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
A R
1 1 0.5v bi tk 0.965
Aa a
195
f f a 101.60.965 0.1mm 0.3mm
Eb 210000
Din tabelul I.1 pag136 materialul “A” rezulta Aef 960mm 412 218
2
29
Calculul pentru noua arie :
M edn 1811
V 0.457
M n 3960
Aef 960mm 2
S 45231 50871
a 52.16mm
A 960
ho h a 300 52.16 247.84mm
b 225 412 3e 180 e 27.34
S1 e 27.34 12 39.34
h 300
ht 150mm
2 2
d Abi 22860
3.46
Pt 25 d 25 4*12 2*18
d
f 2 25 0.1S1 A 2 25 0.139.34 103.46 92.46
Pt
Aa 960
p 0.0215
bp h0 180247.84
0,8 0.824000
Eb' 13934 N / mm 2
1 0.5V 1 0.50.4571.65
30
Ea 210000
ne 15.071
Eb' 13934
2 2
p ne 1 1 0.021515.071 1 1 0.543
p ne 0.021515.071
1 0.819
3
Mn 3960104
a 203.2 N / mm 2
Aa h0 9600.819247.34
M edn 1811
V 0.541
M n 3349
Aef 565mm 2
31
S 33931 22668
a 45.8mm
A 565
ho h a 300 45.8 254.2
b 225 312 2e 180 e 47
S1 e 47 12 59
h 300
ht 150mm
2 2
d Abi 22860
4.85
Pt 25 d 25 512
d
f 2 25 0.1S1 A 2 25 0.159 1048.5 110.3
Pt
Aa 565
p 0.0123
bp h0 180254.2
0,8 0.824000
Eb' 13267 N / mm2
1 0.5V 1 0.50.5411.65
Ea 210000
ne 15.82
Eb' 13276
2 2
p ne 1 1 0.012315.82 1 1 0.459
p ne 0.012315.82
0.459
1 1 0.847
3 3
Mn 3349104
a 275 N / mm 2
Aa h0 5650.847254.2
Mn 3349104
Aa 758mm 2
a h0 2000.847254.2
32
Aa 760
0.016
bh0 180253
2 2
p ne 1 1 15.820.016 1 1 0.502
p ne 15.820.016
1 0.833
3
Abi Rtk
1 1 0.5v 0.971
Aa a
Din tabelul I.1 pag136 materialul “A” rezulta Aef 760mm 412 214
2
III.2 Incarcari
33
2.1Incarcari normate :
a) permanente
- transmise de grinda secundara : Gn= gnG.S •lGS = 867 • 4.66 =4041 daN
- din greutatea proprie a grinzii principale :
gnpr,G.P. = (hGP-hP)•bGP•γb = 0.50 0.08 0.252500 263daNm
2
b) utile
Pn = pnG.S.•lgs= 900 • 4.66 = 4194 daN
a) permanente
- transmise de grinda secundara : G = gG.S.•lGS = 1027 • 4.46= 4786 daN
- din greutatea proprie a grinzii principale : gpr,G.P = n•gnpr,G.P = 1,1•263 = 290 daN
b) utile
34
Pentru determinarea valorilor maxime ale momentelor incovoietoare in camp si pe reazem, se
considera schemele de incarcare cele mai defavorabile. Acestea se obtin prin insumarea momentelor
produse de incarcarile permanente G g pr ,G. P cu momentele produse de incarile utile P.
bh3 0, 403
Consideram stalpii patrati : I stalp = 0, 00213 Momentul de inertie al stalpului
12 12
35
Rigiditatea elementului variaza de la o sectiune la alata functie de procesul de armare si de
starea de solicitare. Astfel in cadrul grinzii principale, incarcata cu sarcini uniform distribuite si
concentrate si disting trei tipuri de zone cu rigiditat diferite:
•zona centrala(in camp, cu momente maxime positive, ce lucreaza in stadiul II cu procentul de armare
din camp si cu aportul placii din zona comprimata)
• zonele reazemelor marginale si centrale cu momente maxime negative, ce lucreaza in stadiul II, cu
procentul de armare de pe reazeme si fara aportul placii, care se afla in zona intinsa.
•zonele intermediare de moment redus, ce lucreaza in stadiul I
Practice, rigiditatea riglei se considera simplificat constanta in lungul riglei, aceasta reprezentand
o medie a rigiditatilor reale.
Functie de aceste rapoarte, rezulta 1,815 din tabelul 2.3 din capitolul 2 (Indrumator pentru
proiectarea planseelor din beton armat)
bGP hGP 3 0.250.53
I G. P , reazem 0.00260m 4
12 12
I I
I grinda G.P ,camp G . P ,reazem 0.00366m 4
2
Rigiditati:
I 0.00366
k grinda 4 grinda 0.00192 KE
l0 7.6
I 40.00213
k stalp 4 stalp 0.00243KE
Hs 3.5
Nodul 2
36
k gr kst
d 25 =0.284 d 23 =0.358
k gr 2k st k gr 2k st
k st
d 21 =0.358
k gr 2k st
Nodul 5
k gr k st
d52 d58 =0.220 d56 0.280
2k gr 2kst 2k gr 2k st
Nodul 8
k st k gr
d87 d89 0.358 d85 0.284
k gr 2kst k gr 2k st
Pl0
M 25 M 52 5 12951 KNm
16
37
•determinarea momentului maxim din campul 1:
M A,max 19613 daN m
M B ,coresp 26246 daN m
Q P G 10239 daN
g 290 daN / m 2
l02
M B 0 VA l0 M A 11.4Q M B 2
g 19613 11.410239 26246 28.8290 / l0 15588 daN
l02
AM 0 V l
B 0 M B 11.4Q M A
2
g 26246 11.410239 19613 28.8290 / l0 17334 daN
38
l02
M A 0 VB l0 M B 11.4Q M A 2
g 29.366 11.410239 18411 28.8290 / l0 17902 daN
l02
M B 0 VA l0 M A 11.4Q M B 2
g 18411 11.410239 29366 28.8290 / l0 15020 daN
Formule necesare
M Rc
Bp p 1 1 2B p Aa p bp h0
bp h0 2 Rc Ra
Ra 9.5N/mm 2
Rc 210N/mm 2
Campul 1
Campul 2 :
39
M 16100104
Bp 0.0634
bp h0 2 Rc 12104702 9.5
p 1 1 2Bp 1 1 20.0634 0.0655
R 9.5
Aa p c bp h0 0.0655 1210470 1180mm 2
Ra 300
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
Aef 1270mm 2 518
Reazemul A :
Reazemul B:
40
M 1930760
Bp 0.320
bp h0 Rc 2504702 9.5
2
Calculul in Bst
T st 17334 daN
B
h0 hGP a 500 250 180 / 2 466mm
h0 ' h0 a ' 466 30 436mm
T 173340
T 1.88
bh0 Rt 2504660.8
0,5 T 4 0,5 1.88 4
Aa 508
p 00 0.440 0 0 (procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)
bh0 250466
41
ae 300mm ae amax
2
bh0 Rt mt p 0 0 2504662 10.8 0.436
amax 165mm
T 173340
ae 120mm
Reazemul A
TA=155880N ae 120mm
Folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu Φ=8mm
e 2
Ae 50.3mm2 Aet 2 Ae 100.6mm 2
4
Aet mat Ra 100.60.8210
qe 140.84 N (forta taietoare preluata de etrieri)
ae 120
Teb cap 2 bh0 2 Rt qe p 0 0 2 250466 2 0.8140.84 0.440 127396 N
TA Teb cap 155880 127397
Aai ,1 167.86mm 2
mat Ra sin 0.83000.707
T1 Teb 155880 155730
Aai ,2 167.02 mm 2
mat Ra sin 0.80.707300
bh0 2 Rt mt p 0 0 2504662 0.81 0.440
Si 453mm (proiectia fisurii)
qe 140.84
Calculul in Bst
TB 173440 N
In reazemul B folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu Φ=10mm
e 2
Ae 78,5mm 2 Aet 2 Ae 157 mm 2
4
Teb cap 2 bh0 2 Rt qe p 0 0 = 2 2504662 0.8219 0.440 158860N
A m R 1570.8210
qe et at a 219 N
ae 120
TB Teb cap 173440 158860
Aai ,1 85.9mm 2
mat Ra sin 0.80.707300
T1 Teb 173150 158860
Aai ,2 84.21mm 2
mat Ra sin 0.83000.707
bh0 2 Rt mt p 0 0 2504662 0.81 0.440
Si 363mm
qe 219
42
Calculul in B dr
TBdr 179020 N
Teb cap 2 bh0 2 Rt qe p 0 0 = 2 2504662 0.8219 0.440 158860N
A m R 1570.8210
qe et at a 219 N
ae 120
TB Teb cap 179020 158860
Aai ,1 118.8mm 2
mat Ra sin 0.80.707300
T1 Teb 178730 158860
Aai ,2 117mm 2
mat Ra sin 0.80.707300
Planseele casetate fac parte din categoria planseelor pe retele de grinzi si au propietatea ca
grinzile dupa cele doua directii au aceeasi latime si inaltime a sectiunii. Sunt indicate a se folosi atunci
cand raportul laturilor spatiului ce urmeaza a fi acoperit este mai mic de 1.5.
Distributia grinzilor se face astfel incat raportul l1/l2 sa fie cat mai apropiat de 1.
Interaxul grinzilor este cuprins in intervalul 0.73 metri, planseul fiind cu atat mai estetic cu cat
interaxul este mai mic.
Placa planseului se cacluleaza in domeniul elastic si deoarece l 1/l2<1.5 aceasta va fi armata dupa
2 directii.
43
Pentru caclulul momentelor maxime si minime din campuri, placa se considera incarcata cu
sarcina uniform distribuita q’ pe toata suprafata ei, iar sarcina q” actioneaza in sah.
In acest sens se considera doua scheme conventionale de incarcare si rezemare.
Placa se considera simplu rezemata pe tot conturul exterior si incastrata de reazeme ce sunt date
de reteaua de grinzi; in acest mod, fiecare ochi de placa rezulta cu tipul de rezemare din figura.
La=9,33 m; Lb=8 m;
max 1,5
l 1,86
a 1,16 max
lb 1, 60
44
La 8 L
la 1,86(m) ; lb b 1, 60m
4 4 6
max( La , Lb ) 8
hmin 0, 4m 40(cm)
20 20
h 40 h 40(cm)
2.....3 b 20(cm)
b 2 b 20(cm)
h
▪ se verifica conditia: 2 3 2 2 3
b
I.2Deschideri de calcul
l1 la 0.2 1, 66(m)
l2 lb 0, 2 1, 40(m)
I.3Grosimea placii
hplaca 6cm
1 1
Din conditia de incastrare partiala : hp l2 1, 40 0, 031m 3(cm)
45 45
2(l1 l2 ) 2(1, 66 1, 40)
hp 0, 034 3, 4(cm)
180 180
Se adopta hp 6(cm)
45
▪ utile : p pl 450 daN / m )
n 2
46
Din Anexa D pag. 138-143, tabelele 3.7–3.12 s-au scos toti coeficientii si in functie de tipul casetei
l1
si de raportul
l2
.
Caseta Tip 1: 11=0.0254; 12=0.0503;
Caseta Tip 4: 41=0.0181; 42=0.0365;
Caseta Tip 5: 51=0.0167; 52=0.0294; 51=0.4987; 52=0.5013
Caseta Tip 5’: 5’1=0.02786; 5’2=0.0125; 5’1=0.7936; 5’2=0.2036
Caseta Tip 6: 61=0.0122; 62=0.0242; 61=0.3325; 62=0.6674
Calculul momentelor maxime si minime din campuri se va fave functie de tipul casetei si functie
de directia dupa care se calculeaza aceste momente, astfel:
Caseta Tip 4:
M 41max 41q ' l12 11q '' l12 0, 0181 1, 662 0, 0254 293 1, 662 55,16( daN m)
M 41min 41q ' l12 11q '' l12 0, 01811, 662 0, 0254 293 1, 66 2 14,16( daN m)
Caseta Tip 5:
M 51max 51q ' l12 11q '' l12 31,98 20,50 52, 48( daN m)
M 51min 51q ' l12 11q '' l12 31,98 20,50 11, 48(daN m)
M 52 max 51q ' l22 12 q '' l22 40, 04 28,89 68,93(daN m)
M 52 min 51q ' l22 12 q '' l22 40, 04 28,89 11,15(daN m)
47
M 5'1max 5'1q ' l12 11q '' l12 53,35 20,50 73,85(daN m)
M 5'1min 5'1q ' l12 0 11q '' l12 53,35 20,50 32,85(daN m)
M 5'2 max 5'2 q ' l22 12 q '' l22 17,13 28,8 46, 02(daN m)
M 5'2 min 5'2 q ' l22 12 q '' l22 17,13 28,89 11, 76(daN m)
Caseta Tip 6:
M 61max 61q ' l12 11q '' l12 23,36 20,50 43,86(daN m)
M 61min 61q ' l12 11q '' l12 23,36 20,50 2,86(daN m)
M 62 max 62 q ' l22 12 q '' l22 32,96 28,89 61,85(daN m)
M 62 min 62 q ' l22 12 q '' l22 32,96 28,89 4, 07(daN m)
48
Etapa IV : Calculul la starea limita de rezistenta la actiunea momentului
incovoietor
d
h02 h a2 h ab 6 (1 0.3) 4, 7cm
2
Placa se va arma cu bare din otel OB37 cu Ra=2100 daN/cm2.
Determinarea ariei necesara de armare se face astfel:
M Rc
M max cap Bbh02 Rc B 1 1 2 B Aa bh0 (cm 2 / m)
bh02 Rc Ra
Caseta tip 4
M 41 55,16(daN m)
55,16 100
Bp 0, 0345( m2 )
9,5
2
p 1 1 2 0, 0345 0, 0351
49
95
Aanec 0,0351 1004,1 0, 65(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 38
M 42 79, 61(daN m)
79, 61 100
Bp 0, 0386(m 2 )
9,5
2
p 1 1 2 0, 0386 0, 0382
95
Aanec 0,0382 1004,1 0,82(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 3 8
Caseta tip 5
M 51 52, 48(daN m)
52, 48 100
Bp 0, 0328(m 2 )
2 9,5
p 1 1 2 0, 0328 0, 0334
95
Aanec 0,0334 1004,1 0, 62(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 38
M 52 68,93(daN m)
100
Bp 0, 0328( m2 )
2 9,5
p 1 1 2 0, 0328 0,334
95
Aanec 0,0334 1004,1 0, 62(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 3 8
Caseta tip 5’
M '51 73,86(daN m)
73,86 100
Bp 0, 0462(m 2 )
2 9,5
50
p 1 1 2 0, 0462 0, 0473
95
Aanec 0,0473 1004,1 0,88(cm2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 38
p 1 1 2 0, 0219 0, 0221
95
Aanec 0,0221 1004,1 0, 47(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 38
Caseta tip 6
M 61 43,86(daN m)
100
Bp 0, 0274(m 2 )
9,5
2
p 1 1 2 0, 0274 0, 0278
95
Aanec 0,0278 1004,1 0,516(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 38
M 62 61,85(daN m)
100
Bp 0, 0294( m2 )
9,5
2
p 1 1 2 0, 0294 0, 0299
95
Aanec 0,0299 1004,1 0, 636(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 38
Se observa ca in anumite campuri momentele minime sunt negative ceea ce inseamna ca fibra
tensionata este la partea superioara. Se va face deci o dimensionare in camp a armaturii pentru
momentele minime M5’2.
51
d
h01 h a2 hp ab 6 (1 0.4) 4, 6cm
2
Reazemul a
M a 135, 63(daN m)
135, 63 100
Bp 0, 0675(m 2 )
9,5
2
p 1 1 2 0, 0675 0, 0699
95
Aanec 0, 0699 1004, 6 1, 45(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 3, 02(cm 2 / m) 6 8 / m
Reazemul b
M b 113, 02(daN m)
113, 02 100
Bp 0, 0562(m 2 )
9,5
2
p 1 1 2 0, 0562 0, 0578
95
Aanec 0, 0578 1004, 6 1.204(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m
Reazemul c
M c 136,34(daN m)
136,34 100
Bp 0, 0678(m 2 )
2 9,5
p 1 1 2 0, 0678 0, 0702
9,5
Aanec 0, 0702 1004, 6 1, 46(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m
Reazemul d
52
M d 75,36(daN m)
100
Bp 0, 0374(m 2 )
2 9,5
p 1 1 2 0, 0374 0, 0381
95
Aanec 0, 0381 1004, 6 0, 79(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m
Reazemul e
M e 40(daN m)
100
Bp 0, 0198(m 2 )
9,5
2
p 1 1 2 0, 0198 0, 0202
95
Aanec 0, 0202 1004, 6 0, 42(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m
Reazemul f
M f 130(daN m)
130 100
Bp 0, 0646(m 2 )
9,5
2
p 1 1 2 0, 0646 0, 0670
95
Aanec 0, 0670 1004, 6 1, 40(cm 2 )
2100
Aaef se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m
IV.1.3 Schita preliminara de armare dupa cele doua directii
53
Alegerea armaturii se face cu ajutorul tabelului 1.10/ pag. 10 ce se gaseste in Indrumar pentru
proiectarea planseelor din beton armat, iar dispunerea acesteia este prezentata in fig. 38. Prescriptiile de
armare sunt aceleasi cu cele de la punctul II.1.
b=25 cm si h=50 cm
Incarcari normate
54
▪ transmise de placa
p n q nl1l2 1,86 1, 60 782 2328(daN )
▪ din greutatea proprie a grinzilor
G n (l1 l2 b)(h hp ) b b (1,86 1, 60 0, 20)(0,5 0, 06)0, 20 2500 555(daN )
▪ Incarcari normate totale :
Q n P n G n 2328 555 2883(daN )
Incarcari de calcul
Transmise de placa :
P ql1l2 1,86 1, 60 987 2938(daN )
Din greutatea proprie a grinzilor in nod:
G 1,1 G n 611(daN )
Greutatea totala pe nod :
Q P G 2938 611 3549(daN )
Din rezolvarea sistmului de ecuatii al carui necunoscute sunt deplasarile grinzilor rezulta :
55
x1 1530, 7 y1 2018
x2 2227,8 y 2 =1321
x3 684,8 y3 =2865
x4 1233 y 4 =2316
y=Q-x
grinda A-A’
Qmax VA =2216(daN) M ( x1) max 4122(daN m) M ( x3) max 5396(daN m)
56
grinda B-B’
grinda D-D’
57
Etapa VI : Calculul starea limita de rezistenta in sectiuni normale
b 20(cm)
h 40(cm)
h0 37(cm)
hp 6(cm)
lc 1 l 1 9,33 9,33( m)
lc 9,33
Db 1,55( m) bp1 b 2 Db 0, 20 2 1,55 3,3( m)
6 6
l y 1, 60
Db 0,80 bp 2 0, 20 2 0,80 1,80( m)
2 2
Se adopta bp bp 2 180(cm) latimea activa
58
p 1 1 2 0, 0452 0, 0460
95
Aanec 0, 0460 18037 10.04(cm 2 )( PC 52)
300
Aaef 10, 05(cm 2 ) 516
59
Etapa VII :Calculul in sectiuni inclinate (la actiunea fortei taietoare)
60
Calculul se va face numai pe grinzile C-C’si D-D’ pentru ca pe aceastea forta
taietoare are valoarea maxima. Calculul comporta aceleasi etape ca si la calculul grinzilor
principale si secudare la actiunea fortei taietoare de la etapele precedente.
402
▪ calculul procentului de armare: p 0 0 100 0,547 0 0
200
b h0 mt Rt 200 2 1 0,8
ae max
p 0
0 460(mm)
T 34610
2e 3,14 36
Aet 2 Ae 2 2 56,6(mm2 )
4 4
Aet mat Ra 56, 6 0,8
qe 38( N / m) (forta taietoare preluata de etrieri)
ae 250
Qeb cap 2 bh0 2 Rt qe p 0 0 49220,3 daN
BB '
Qebcap > Q max astfel sectiunea se verifica la forta taietoare
61
Q D D 'max 5181(daN ) 51810( N )
ho h (a ) 40 (2,5 0,8) 36, 7(cm)
2
conditie : 0,5 ho Rt QC C 'max 4 b ho Rt 2936 5181 23488
508
▪ calculul procentului de armare: p 0 0 100 0, 692 0 0
200
b h0 mt Rt 200 2 1 0,8
ae max p 00 346(mm)
T 51810
2e 3,14 36
Aet 2 Ae 2 2 56,6(mm2 )
4 4
A m R 56, 6 0,8
qe et at a 38( N / m) (forta taietoare preluata de etrieri)
ae 250
Qeb cap 2 bh0 2 Rt qe p 0 0 52200, 46 daN
DD '
Qebcap > Q max astfel sectiunea se verifica la forta taietoare
62