Sunteți pe pagina 1din 61

Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi”

Facultatea de Constructii, Iasi


-2007-

Autor : Ivan Daniel


Grupa : 3304 anul III, CCIA

Indrumator: Prof.Dr.Ing. Nicolae Florea


Tema proiectului :

Se va intocmi documentatia tehnica de executie pentru planseul intermediar al unei cladiri cu


doua niveluri (parter+etaj) cu dimensiunile in plan (l*L) avand destinatia de depozit. Constructia, care
asigura o inaltime de depozitare H=3,5 la fiecare nivel, are structura de rezemare alcatuita din 7 cadre
transversale din beton armat monolit cu 2 deschideri: l=2ly situate la distante in lungul cladirii lx=T.
structura de rezistenta este completata pe exterior cu pereti portanti din zidarie de caramida.
Se va proiecta planseul intermediar alcatuit din placi si grinzi in doua variante constructive:
-Planseu pe ginzi principale si secundare;
-Plansee caseta;

Armatura constructiva din grinzi va fi din bare de otel OB37. armarea placilor se va face in doua
variante:
1) Cu bare independente, cu plase legate;
2) Cu bare independente, cu plase sudate;

2
Continutul proiectului:
Varianta A) –Plaseu pe grinzi principale si secundare
a) Piese scrise:
1. Tema proiectului
2. Evaluarea incarcarilor
3. Note de calcul si alcatuire a placilor
4. Note de calcul si alcatuire a grinzilor secundare
5. Note de calcul si alcatuire a grinzilor principale

b) Piese desenate:
1. Sectiunea transversala
2. Plan cofraj si armare planseu
3. Varianta de armare cu bare independente
4. Varianta de armare cu plase sudate
5. Plan cofraj si armare grinzi secundare
6. Plan cofraj si armare grinzi principale

Varianta B) --Planseu casetat


a)Piese scrise
1. Tema proiectului
2. Evaluarea incarcarilor
3. Calulul si alcatuirea placii
4. Calculul si alcatuirea grinzii longitudinale
5. Calculul si alcatuirea grinzii transversale
b) Piese desenate
1. Detalii cofraj si armare placa (doua variante)
2. Plan cofraj si armare grinda longitudinala
3. Plan cofraj si armare grinda trasversala

3
Bibliografie
1.Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu T.: “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor
structurale dinbeton armat”. E.T Bucuresti,1992
2.Avram C.:” Grinzi continue”, E.T Bucuresti,1980
3.Florea N., Patras M.: “Beton armat.Calculul si alcatuirea elementelor structurale”. Rotaprint, Institutul
Politehnic Iasi,1989
4.Leonte C., Anghel L.:” Indrumator pentru proiectarea planseelor din beton armat”, Rotaprint Inst.
Politehnic Iasi,1984
5.Onet T., Tertea.:” Proiectarea betonului structural”, Editura Casei Cartii De Stiinta Cluj Napoca,1996
6.Kiss Zoltan, Onet T., Munteanu Gavrila: “Indrumator pentru proiectarea betonului armat”. Editura U.T
Pres,Cluj Napoca, 2004
7.***STAS 10107/0-90 -Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Calculul si alcatuirea
elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.
8.***STAS 10107/2-90 -Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi
din beton armat si beton precomprimat.
9.***STAS 10101/0-75 -Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.
10.***P100-92 -Proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,
agrozootehnice si industriale.

Date personale (n=10)


p n = 450  daN m 2  OB37 Ra=9,5 N/mm*mm

L=28 [m] Bc15 Rc=210 N/mm*mm


l=16 [m] STNB Ra=370 N/mm*mm
lgs=(lx)=4,66 [m]
lgp=(ly)=8 [m]
lp=a=2 [m]
hp=80 [mm]
bgs=18 [cm]
hgs=30 [cm]
bgp=25 [cm]

4
hgp=50 [cm]
bgm=30 [cm]
lf=H=3,5 [m]
bs=hs=40 [cm]

Varianta A – Planseu pe grinzi principale si secundare

Etapa I: Calculul si alcatuirea planseului pe grinda pricipala si grinda secundara


I.1 Stabilirea schemei statice
Ipoteza lipsei de continuitate intre elementele componente ale unui planseu ,ofera posibilitatea sa
fie calculate separate fiecare element. Placa se considera o fasie de latime unitara (1 m), detasata din
planseu si paralela cu latura scurta. Rezulta astfel ca aceasta poate fi considerate o grinda continua care
reazema pe grinzile secundare.

lo1=lp-(bgm+bgs)/2=200-(30+18)/2=176 cm=1,76 m
lo2=lp-bgs=200-18=182 cm=1,82 m

5
I.2 Calculul incarcarilor
I.2.1 Incarcari normate
-din greutatea proprie a placii
0,08*1,0*1,0*2500=200 daN/m*m
-din greutatea proprie apardoselei =165 daN/m*m
-din greutatea proprie a tencuielii
0,01*1,0*1,0*1900=19 daN/m*m
Total incarcari permanente: g n = 384 daN/m*m
Incarcari utile
p n =450 daN/m*m
Total incarcari normate:
q n = g n + p n =384+450=834 daN/m*m
I.2.2 Incarcari de calcul
-din greutatea proprie a placii
1,1*200=220 daN/m*m
-din greutate proprie+sapa
1,3*165=214,5 daN/m*m
-din greutatea proprie a tencuielii
1,3*19=24,7 daN/m*m
g n =459,5 daN/m*m
p=1,3*450=585 daN/m*m
q=g+p=459,5+585=1045 daN/m*m

I.3.Calculul static al placii:


Calculul static se face in domeniul plastic pentru o fasie unitara din planseu; STAS 10107/0-90,
admite calculul simplificat daca planseele nu sunt solicitate la actiuni dinamice. Valorile momentelor
sunt valabile pentru situatia in care deschiderile sunt egale sau cel mult diferite cu 10%.

6
1 1
M1 = ⋅ q ⋅ l012 = g1045g1, 762 = 294, 27 daN ⋅ m
11 11
1 1
M 2 = M 3 = MC = M D = ⋅ q ⋅ l022 = g1045g1,822 = 216,34daN ⋅ m
16 16
2 2
1 l +l  1  1, 76 + 1,82 
MB = ⋅ q ⋅  01 02  = g1045g  = 239.16daN ⋅ m
14  2  14  2 
I.4 Dimensionarea placii:

M max ≤ M cap = Bbh02 Rc


M max = Bbh02 Rc
M max R
B= 2
→ ξ = 1 − 1 − 2 B → Aanec = ξ bh0 c
bh0 Rc Ra
d min camp
h0 camp = hplaca − ab − = 8 − 1 − 0.3 = 6.7cm; dmincamp =φ6
2
d min reazem
h0 reazem = hplaca − ab − = 8 − 1 − 0.4 = 6.6cm; dmin reazem = φ 8
2

7
a) Armare OB37

Determinarea cantitatii de armatura


BC15 Rc=9,5 N / mm 2
OB37 Ra=210 N / mm 2
hP = 80mm = 8cm
b = 1m = 1000mm
ab = 10mm

Campul 1

-lucram cu interpolarea valorilor


M2 294, 27 ⋅104
B= = = 0, 069
b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 67 2 ⋅ 9,5
Pentru B=0,068; p=0,317 %
Pentru B=0,077; p=0,362%
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
x 0, 001
= → x = 0, 005
0, 045 0, 009
p % = 0, 317 + 0, 005 = 0,322%
p% 0,322
Aa 2,nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 67 = 215, 74mm 2
100 100
Aa 2,ef = 8Φ 6 = 2, 26cm 2 → tabelul1.1, pag .136, materialul " A "

Campul 2

M1 216,34 ⋅104
B= = = 0, 051
b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 67 2 ⋅ 9,5
Pentru B=0,049; p=0,226 %
Pentru B=0,058; p=0,271 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”

8
x 0, 002
= → x = 0, 01
0, 045 0, 009
p % = 0, 226 + 0, 01 = 0, 236%
p% 0, 236
Aa1,nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 67 = 158.12mm 2
100 100
Aa1,ef = 6Φ 6 = 1, 70cm → tabelul1.1, pag .136, materialul " A "
2

Reazemul B

MB 239.16 ⋅104
B= = = 0.058
b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 662 ⋅ 9,5
Pentru B=0,058; p=0,271 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p% 0, 271
AaB ,nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 66 = 178.86mm 2
100 100
AaB ,ef = 3Φ8 + 2Φ 6 = 2.21cm 2 → tabelul1.1, pag .136, materialul " A "

Se adopta constructiv 5Φ6

Reazemul C

MC 216,34 ⋅104
B= = = 0, 052
b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 662 ⋅ 9,5
Pentru B=0,030; p=0,136 %
Pentru B=0,039; p=0,181 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p % = 0,121 + 0, 02 = 0,141%
p% 0,141
AaC ,nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 66 = 86, 06mm 2
100 100
AaC ,ef = 2Φ8 = 1.01cm → tabelul1.1, pag .136, materialul " A "
2

Se adopata constructiv 5Φ 6

9
b)Armare STNB

(Ra=3700daN/cm 2 = 370 N / mm 2 )
d min camp
h0 camp = hplaca − ab − = 6.8cm; dmin camp = φ 4
2
d min reazem
h0 reazem = hplaca − ab − = 6.75cm; dmin reazem = φ 5
2
Campul 1

M2 294, 27 ⋅104
B= = = 0, 067
b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 682 ⋅ 9,5
Pentru B=0,058; p=0,153 %
Pentru B=0,068; p=0,179 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
x 0, 009
= → x = 0, 023
0, 026 0, 01
p % = 0,153 + 0, 023 = 0,176%
p% 0,176
Aa 2,nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 68 = 119.68mm 2
100 100
Aef = 1.26cm 2 cu 0.63cm 2 123 GR126 ( 100 × 200 ) -din tabelul II.1 pag140 material”A”

Campul 2
M1 216.34 ⋅104
B= = = 0, 049
b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 682 ⋅ 9,5
Pentru B=0,049; p=0,128 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p% 0,128
Aa1,nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 68 = 87, 04mm2
100 100
Aef = 0.98cm 2 cu 0.63cm 2 104GQ98 ( 200 × 200 ) -din tabelul II.1 pag140 material”A”

10
Reazemul B

MB 239.16 ⋅104
B= = = 0.058
b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 67.52 ⋅ 9,5
Pentru B=0,058; p=0,0.153%
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p% 0,153
AaB ,nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 67.5 = 103.27 mm 2
100 100
Aef = 1.26cm 2 cu 0.63cm 2 123GR126 ( 100 × 200 ) -din tabelul II.1 pag140 material”A”

Reazemul C
MC 216.34 ⋅104
B= = = 0, 049
b ⋅ h02 ⋅ RC 1000 ⋅ 67.52 ⋅ 9,5
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul “A”
p % = 0.128%
p% 0,128
AaC ,nec = ⋅ b ⋅ h0 = ⋅1000 ⋅ 67.5 = 86.4mm 2
100 100
Aef = 1.26cm 2 cu 0.63cm 2 123GR126 ( 200 × 200 ) -din tabelul II.1 pag140 material”A”

Alcatuirea armaturilor cu plase sudate


Plasele sudate sunt retele ortogonale de bare fara ciocuri, cu ochiuri dreptunghiulare si patrate,
sudate electric prin presare in punctele de intersectie ale barelor. Executia este industrializata si se face
in ateliere si fabrici de profil. Se folosesc sarme STNB cu diametre cuprinse intre 3 si 10 mm. Plasele
pot fi si sub forma de rulouri. Plasele sunt tipizate de uz general notate cu G (tabelul 3.4, material”B”),
de lista notate cu L( tabel 3.5) si normalizate notate cu N (tabelul 3.6).
La placile armate dupa o directie se folosesc plase cu ochiuri dreptunghiulare avand sarmele cu
diametrul mai mare (d1) dispuse la distante mai mici si care realizeaza armatura de rezistenta iar sarmele
cu diametrul mai mic (d2) sunt dispuse la distante mai mari si corespund armaturilor de repartitie si
montaj.

11
Cand armatura se alcatuieste din plase sudate, diametrul minim al armaturilor de rezistenta este
de 4 mm iar al armaturilor de repartitie de 3 mm. La placile din beton armat monolit se recomanda ca
diametrul minim al armaturilor de rezistenta sa fie de 5 mm iar a celor de repartitie de 4 mm.
Vom utiliza tabelul II.1.Plase sudate tipizate de serie mare (G), pagina140, materialul “A”

Schita preliminara de armare:

12
Etapa II:Calculul grinda secundara

Pentru calculul grinzii secundare se detaseaza din planseu o fasie longitudinala care include o
grinda longitudinala si portiunea de placa aferenta si cu latimea =lp

II.1 Deschideri de calcul :

l01 = l02 = l gs − bgb = 4,66-0,20=4,46m (deoarece este cadru)

In schema statica grinda secundara se prezinta ca o grinda continua avand deschideri egale si
fiind incarcata cu o sarcina uniform distribuita reprezentand incarcarea utila totala (q)

13
II.2 Calculul incarcarilor:
1) incarcari normate
a)incarcari permanente:
-transmise de placa:
gtrn , p = g np gl p = 384*2=768 daN/m

-greutatea proprie a grinzii secundare:


g npr , gs = ( hgs − hp ) gbgs gg
1 γ b = (0.30-0.08)-0.18•1•2500=99 daN/m

-total incarcari permanente:


g gsn = gtrn , p + g npr , gs = 768+99=867 daN/m

b) incarcari utile:
Pgsn = Ppn gl p = 450•2=900 daN/m

Total incarcari normate:


qgsn + Pgsn = 867+900=1767 daN/m

2) incarcari de calcul:
a) incarcari permanente:
-transmise de placa
gtr , pl = g pl gl p = 459.5•2=919 daN/m

-din greutatea proprie a grinzii


g pr , gs = 1.1•99=108.9 daN/m

-total incarcari permanente:


g gs = gtr , pl + g pr , gs = 919+108.9daN/m

b) incarcari utile:
Pgs = Pp gl p = 585•2=1170 daN/m

Total incarcari de calcul pentru grinda secundara:


qgs = g gs + Pgs = 1027+1170=2197 daN/m

14
II.3 Calculul static al grinzii secundare

Momente incovoietoare
1 1g2197g4.46 2
M 1 = ⋅ ql0 m (daNm) =
2
=3972.89daNm
11 11
1 1g2197g4.46 2
M B = ⋅ ql02c (daNm) = =3121.56daNm
14 14
1 1g2197g4.46 2
M 2 = M C = M 3 ⋅ ql02c (daNm ) = 2731.36daNm
16 16
TA = 0.45 ⋅ ql0 m (daN ) = 0.45g2197g4.46 = 4409.37daN
TBst = 0.65 ⋅ ql0 c (daN ) = 0.65g2197g4.46 = 6369.1daN
TBdr = TCst = TCdr 0.55 ⋅ ql0c (daN ) = 0.55g2197g4.46 = 5389.25daN

II.4 Calculul la limita de rezistenta


II.4.1 Calculul in sectiuni normale :
-latimea activa de placa:
2lc
bp = b +
6
lc1 = 0.8g4.46 = 3.57m
lc2 = 0.6g4.46 = 2.67 m
-latimea activa de placa in campul 1

15
3.57
bp1 = 0.18 + = 1.37m
3
2.67
bp 2 = 0.18 + = 1.07 m
3
Pe langa valorile stabilite mai sus, latimea activa de placa de fiecare parte a inimii va avea
urmatoarele valori, in cazul in care sunt repartizate in sens transversal prin alte grinzi:
bp = b + 2g6ghp = 0.18 + 2g6g0.08 = 1.14m

Pentru latimea activa de placa se ia cea mai mica valoare adica bp = 1.07 m
-elemente geometrice :
a=0,1*h=0,1*30=30mm
ho = h − a = 300 − 30 = 270mm

bp = 1070mm

b=18mm

II.4.1.1 Dimensionarea armaturii grinzii Secundare


Dimensionarea in campul marginal 1:
In calculul de rezistenta al grinzii secundare diversele sectiuni pot fi solicitate la momente
pozitive sau negative. Placa gasindu-se functie de situatie in zona de beton comprimata din punct de
vedere al calculului aceasta este considerata o sect in forma de “T”. Cand placa se gaseste in zona de
eforturi de intindere sectiunea din punct de vedere al calculului se considera sectiune dreptunghiulara.
Presupunem ca axa neutra trece pe la partea inferioara a placii:

Scriem momentul capabil al sectiunii in ipoteza ca intreaga placa este activa:


M cap , p = Cbp gz = bp ghp gRc ( h0 − 0,5h ) = 1.07g0.08g95g104 g0.23 = 18703.6daNm

16
M 1 = 3972.89daNm
M 1 < M cap ⇒ x < hp

In acest caz sectiunea desi este in forma de “T” din punct de vedere al calculului va fi
dimensionata ca o sectiune dreptunghiulara.
Calculam coeficientii B, ξ , si cantitatea de armature necesara si efectiva :

M1 3972.89g104
B= = = 0.0536
bp gh02 RC 1070g2702 g9.5
ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.055
R 9.5
Aa = ξ bp gh0 C = 0.055 1070g270 = 718.8mm2
Ra 210

din tabelul I.1 pag136. material”A” se aleg:

2φ14 + 4φ12 ⇒ Aef = 760mm 2

Dimensionarea in campul 2:
M1 2731.36g104
B= = = 0.037
bp gh02 RC 1070g2702 g9.5
ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.038
R 9.5
Aa = ξ bp gh0 C = 0.038 1070g270 = 496.8mm 2
Ra 210

din tabelul I.1 pag136. material”A” se aleg:


2φ14 + 2φ12 ⇒ Aef = 534mm 2

Primul reazem interior:

17
b = 180mm
h = 300mm
h0 = 270mm

M1 3121.56
B= = = 0.250
bgh0 RC 180g2702 g9.5
2

ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.292
R 9.5
Aa = ξ bgh0 C = 0.292 180g270 = 641mm2
Ra 210

din tabelul I.1 pag136. material”A” se aleg:

2φ14 + 3φ12 ⇒ Aef = 647 mm 2

Al 2-lea reazem interior :


M1 2731.56
B= = = 0.219
bgh0 RC 180g2702 g9.5
2

ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.250
R 9.5
Aa = ξ bgh0 C = 0.250 180g270 = 549mm 2
Ra 210

din tabelul I.1 pag136. material”A” se aleg:

5φ12 ⇒ Aef = 565mm 2

II.4.2 Calculul in sectiuni inclinate(la forta taietoare)

In baza dimensionarii la incovoiere se alege o dispozitie preliminara a armaturii longitudinale. In


baza acesteia se efectueaza o verificare si eventual o corectare a armaturii transversale constituita din
etriri. Sectiunea in care se face verificarea la eforturi unitare principale sunt sectiunile de reazem B si A.
Initial se impune o anumita dispozitie a etrierilor de unde rezulta stabilirea diametrul acestora si
dinstanta dintre acestia. Calculul se face conform materialului “B”.
Se cunosc:
Teb = 2 bh
2
0 mt Rt p qe⋅
Aa _ long
p= ⋅ 100
b ⋅ h0
n A m R
q e = e e at a , unde:
ae
Teb – forta taietoare preluata de etrieri si beton
mt – coeficientul conditiilor de lucru; se considera mt=1

18
p – procentul de armare longitudinal in dreptul fisurii
qe – efortul preluat de etrieri pe unitatea de lugime de grinda
Se verifica conditia:
bh02 mt Rt p
0.5 ⋅ h0 ≤ s i ≤ 2.5 ⋅ h0 , unde si =
qe
si – proiectia fisurii orizontale
ne – numarul de ramuri de forfecare ale unui etrier
Ae – aria unei armaturi
mat – coeficientul conditiilor de lucru transversale – se considera mat=0.8
Ra=RaOB= 2100 daN/cm2
ae – distanta dintre etrieri

Calculul in Bst

TB st = 6370daN
h0 = hGS − a = 300 − ( 25 + 14 / 2 ) = 268mm
h0 ' = h0 − a ' = 268 − 30 = 238mm
T 63700
T = = = 1.65
bgh0 gRt 180g268g0.8
0, 5 ≤ T ≤ 4 ⇔ 0,5 ≤ 1.65 ≤ 4
0, 5 < T < 4 − este necesar sa se efectueze calculul armaturii transversale
T < 0,5 − betonul poate prelua singur eforturile principale de intindere
T > 4 − armature transversal nu este capabila sa preia eforturile unitare principale. In aceasta situatie se
impune o majorare o sectiunii grinzii I special a latimii b.
Aa 308
p 00 = = (procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)
bgh0 180g268

- Stabilirea distantei dintre etrieri

19
3 3
amin = 100mm a> h0 = g268 = 201mm
4 4
ae ≤ 300mm ae ≤ amax
bgh0 2 gRt gmt g p 0 0 180g2682 gg
1 0.8gg
1 0.638
amax = = = 129.68mm
T 63700
ae = 120mm

Reazemul A

TA= 44100 N ae = 120


π gφe 2 Aet = 2gAe = 56.6mm 2
Ae = = 28.3 mm 2
4
A gm gR 56.6g0.8g210
qe = et at a = = 79.24daN (forta taietoare preluata de etrieri)
ae 120
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 51415 N
Tebcap > TA ⇒ Cantitatea de armatura(Aet) este suficienta pentru preluarea eforturilor de forta
taietoare, fapt din care rezulta ca nu este necesara o cantitate de armatura inclinata suplimentara

Calculul in Bst

TBst = 63700 N
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 =51415N
Aet gmat gRa
qe = = 79.24N
ae
Se calculeaza Ti = ∑ Aai mat Ra sin α , unde:
∑ Aai - reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura
TA − Teb cap 63700 − 53445
Aai ,1 = = = 86.33mm 2
mat gRa gsin α 0.8g210g0.707
T1 − Teb 57330 − 53445
Aai ,2 = = = 32.70mm 2
mat gRa gsin α 0.8g210g0.707
bgh0 2 Rt gmt g p 0 0 180g268gg
1 0.8g 0.638
Si = = = 321mm
qe 79.24
Si = proiectia pe orizontala a fisurii inclinate.

Calculul in Bdr

20
TBdr = 53900 N
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 =51415N
Aet gmat gRa
qe = = 79.24
ae
Se calculeaza Ti = ∑ Aai mat Ra sin α , unde:
∑ Aai - reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura
TA − Teb cap 53900 − 53445
Aai ,1 = = = 1.3mm 2
mat gRa gsin α 0.8g210g0.707

II.5 Calculul la starea limita de deschidere a fisurilor


Verificarea la stare limita de fisurare a elementelor din beton armat se face punand conditia ca
deschiderea medie a fisurilor normale si inclinate fata de axa elemntului, sub actiunea incarcarilor de
exploatare in gruparile fundamentale, sa nu depaseasca valorile admise.
In cazuri speciale, mentionate in reglementari tehnice specifice, verificarea se face la starea
limita de aparitie a fisurilor, punand conditia ca momentul incovoietor de exploatare sa nu depaseasca
valoarea momentulu incovoietor de fisurare.

II.5.1 Determinarea momentelor maxime negative pe reazem respectiv campuri:

Pgsn = 900daN/m g gsn = 867daN/m

n
M max,1 ( )
= 0.078gg gsn + 0.1gPgsn gl02 = ( 0.078g867 + 0.1g900 ) 4.462 = 3135daNm

n
M max,2 ( )
= 0.033gg gsn + 0.079gPgsn gl02 = ( 0.033g867 + 0.079g900 ) g4.462 = 1983.4daNm

21
n
M max, ( n n
)l02 = − ( 0.105g867 + 0.120g900 ) g4.462 = −3959.12daNm
B = − 0.105gg gs + 0.120gPgs g

n
M max, ( n n
)l02 = − ( 0.079g867 + 0.111g900 ) g4.462 = −3349.6daNm
C = − 0.079gg gs + 0.111gPgs g

Calculul pentru campul marginal:


In campul marginal, placa fiind situata intro zona de compresiune, calculul se face pentru o
sectiune in T, armatura din zona intinsa fiind cunoscuta, ea este dimensionata in calculul la starea limita
de rezistenta.
Deoarece nu cunoastem pozitia axei neutre, presupunem ca aceasta trece prin nervura. Calculul
la stare limita de fisurare se face conform STAS 10107 si materialul “C”. Deoarece nu cunoastem
pozitia axei netre presupunem ca aceasta trece prin nervural:

Din anexa “C” STAS 10107 luam relatia de calcul a distantei dintre fisurii:
d
λ f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A
Pt
A=10 conform tabelului 2.3 anexa “C”
S=distanta dintre axele barei de armature
Deasemenea trebuie indeplinita conditia Abi < Abt unde Abt =aria sectiunii inclinate de beton , in
momentul imediat urmator aparitiei fisurii.

22
Pentru a putea determina aria de beton intinsa la limita stadiului I este necesara sa se determine
inaltimea zonei comprimate x, in acest stadium.
Conform STAS 10107 ,pct3.6.2 pag 33, in relatia de calcul, modulul de elasticitate al betonului il

0,8
vom introduce cu valoarea Eb =
'
gEb unde v=raportul dintre momentul incovoietor din
1 + 0,5 ⋅ v ⋅ ϕ
incarcarile de exploatare de lunga durata si momentul incarcarilor totale.
In calculul eforturilor unitare normale in beton precum si a eforturilor in armatura se va utiliza un

coeficient de echivalenta notat ne = Ea / Eb


'

Bc15 → Rtk = 1.19 N / mm 2


Eb = 24000 N / mm 2
OB37 → Ea = 2.1g105 N / mm2
b = 180mm
h = 300mm
Aef = 760mm 2

Determinarea pozitiei centrului de greuate al armaturii:


∑ S 452g31 + 308g69
a= = = 47mm
∑A 452 + 308
ho = h − a = 300 − 47 = 253mm
b = 2g25 + 4g12 + 3ge ⇒ e = 27.3
S1 = e + Φ = 27.3 + 12 = 39.3mm
In determinare pozitie axei neutre se accepta ipoteza ca in stadiile Ib si II axa neutral coincide cu
pozitia centrului de greutate.

23
∑ S 0.5gbgh + ( bp − b ) ghp g( h − 0.5ghp ) 26612000
2

ht = = = = 212.5mm
∑A bgh + ( bp − b ) ghp 125200

Abt = bght = 180g212 = 38250mm 2

` Abi =aria de inglobare


Abi = bg( ab + φ + 7,5gφ ) = 22860mm 2

Abi < Abt

d Abi 22860
= = = 3.83
Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 2g14 + 4g12 )

d
λ f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A = 2 ( 25 + 0.1g39.3) + 10g3.83 = 96.16mm
Pt

M edn 1346
V= = = 0.429
M n 3135
M edn = 0.078 g gsn l02 = 0.078g867g4.462 = 1346daNm

bp − b hp 1070 − 180 80
A= g = = 1.32
b h 180 300
hp
hp = = 0.266
h
Aa 760
µ= = = 0.016
bh0 180g253

0,8 0.8g24000
Eb' = = = 14222.22 N / mm 2 -modulul de elasticitate-plasticitate
1 + 0.5V ϕ 1 + 0.5g0.429g1.65

Din anexa E STAS 10107 stim ca ϕ = k1 gk2 gk3 gϕ0


ϕ = k1 gk2 gk3 gϕ0 = 1gg
1 0.5g3.3 = 1.65

determinam coeficientul de echivalenta


Ea 210000
ne = '
= = 14.765
Eb 14222.22

ξ = − β 1 + β 2 + 2 µ ne + Ahp = −1.556 + 1.5562 + 2g0.016g14.765 + 1.32g0.266 = 0.2457

β = A + µ ne = 1.32 + 0.016g14.765 = 1.556

24
x = ξ h0 = 62.16 < hp = 80mm ⇒ axa neutra trece numai prin placa.

Se reface calculul pentru sectiune dreptunghiulara:


Aa 760
µp = = = 0.00280
bp gh0 1070g253

Pentru calculul lui ξ vom folosi relatia de calcul 5.3 pag 220 Anexa”C”
 2   2 
ξ = µ p ne  −1 + 1 +  = 0.00280*14.765  −1 + 1 +  = 0.2491
 µ p ne   0.00280 g
14.765 
 
ξ 0.2491
ζ = 1− = 1− = 0.917
3 3

Mn 3135104
σa = =
Aaζ h0 760g0.917g253

Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale


fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
22860g1.19
Ψ = 1 − 0.3 ( 1 − 0.5g0.429 ) = 0.952
760g178
Calculam marimea deschiderii fisurii:
σ 178
α f = λ f gΨ g a = 96.10g0.952 = 0.08mm < α fad = 0.3mm
Eb 210000

Calculul pentru campul 2:

∑ S 226g31 + 308 • 32
a= = = 31.57 mm
∑A 534
ho = h − a = 300 − 31.57 = 268.43mm
b = 2g25 + 2g12 + 2g14 + 3ge ⇒ e = 26mm
S1 = e + Φ = 26 + 14 = 40mm
∑ S 0.5gbgh + ( bp − b ) ghp g( h − 0.5ghp )
2

ht = = = 212.5mm
∑A bgh + ( bp − b ) ghp

25
Abt = bght = 180g212.5 = 38250mm 2

Abi = aria de inglobare

Abi = bg( ab + φ + 7,5gφ ) = 22860mm 2

Abi < Abt

d Abi 22860
= = = 5.6
Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 2g14 + 2g12 )

d
λ f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A = 2 ( 25 + 0.1g40 ) + 10g5.6 = 114mm
Pt

M edn 1346
V= n = = 0.0.678
M 1934
M edn = 0.078 g gsn l02 = 0.078g867g4.462 = 1346daNm

bp − b h p
A= g = 1.32
b h
hp 80
hp = = = 0.266
h 300
Aa 760
µ= = = 0.011
bh0 180g268.43

0,8 0.8g24000
Eb' = = = 12313 N / mm 2 - modulul de elasticitate-plasticitate-
1 + 0.5V ϕ 1 + 0.5g0.678g1.65

ϕ = k1 gk2 gk3 gϕ0 = 1gg


1 0.5g3.3 = 1.65

Ea 210000
ne = = = 17.055
Eb' 12313

ξ = − β 1 + β 2 + 2 µ ne + Ahp = −1.507 + 1.507 2 + 2g0.011g17.055 + 1.32g0.266 = 0.224

β = A + µ ne = 1.32 + 0.011g17.055 = 1.507

x = ξ h0 = 60.12 < hp = 80mm ⇒ calculele nu sunt corecte(axa neutra nu trece prin inima)
Se reface calculul pentru sectiune dreptunghiulara:

26
Aa 534
µp = = = 0.00186
bp gh0 1070g2568.43

 2   2 
ξ = µ p ne  −1 + 1 +  = 0.01117.055  −1 + 1 +  = 0.222
 µ p ne   0.011g17.055 
 
ξ 0.222
ζ = 1− = 1− = 0.926
3 3

Mn 1984g104
σa = =
Aaζ h0 760g0.926g268.43

Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale


fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
22860g1.19
Ψ = 1 − 0.3 ( 1 − 0.5g0.678 ) = 0.963
534g150
α f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se

stabileste cu relatia de mai jos :


σ 150
α f = λ f gΨ g a = 96.10g0.963 = 0.1mm < α fad = 0.3mm
Eb 210000

Calculul pentru reazemul B:

M edn = 0.105g867g4.462 = 1811daNm

M edn 1811
V= = = 0.457
M n 3960
Aef = 678mm 2

27
Calculam pozitia centrului de greuatate al armaturii
∑ S 452g31 + 226g68
a= = = 43.34mm
∑A 678
ho = h − a = 300 − 43.34 = 256.66
b = 2g25 + 4g12 + 3ge = 180 ⇒ e = 27.34
S1 = e + φ = 27.34 + 12 = 38.34

h 300
ht = = = 150mm
2 2

Abt = bht + ( bp − b ) hp = 180g150 + ( 1070 − 180 ) 80 = 98200mm 2

Abi = b ( ab + ϕ + 7,5ϕ ) = 22860mm 2

d Abi 22860
= = = 4.05
Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 6*12 )

d
λ f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A = 2 ( 25 + 0.1g39.34 ) + 10g4.05 = 98.36
Pt

Aa 678
µp = = = 0.0146
bp gh0 180g256.66

0,8 0.8g24000
Eb' = = = 13934 N / mm 2
1 + 0.5V ϕ 1 + 0.5g0.457g1.65

Ea 210000
ne = = = 15.071
Eb' 13934

pentru sectiuni dreptunghiulare:


 2   2 
ξ = µ p ne  −1 + 1 +  = 0.146*15.071 −1 +  = 0.479
 µ p ne   0.146 g
15.071 
 
ξ 0.479
ζ = 1− = 1− = 0.840
3 3

Mn 3960g104
σa = = = 270 N / mm 2
Aaζ h0 678g0.840g256.66

28
σ a > 210 ⇒ marim cantitatea de armatura

Mn 3960g104
Aa = = = 942mm 2
σ aζ h0 195g0.840g256.66
Aa 942
µ= = = 0.02
bh0 180g256.66

 2   2 
ξ = µ p ne  −1 + 1 +  = 0.146g15.071 −1 + 1 +  = 0.531

 µ p ne 
  0.146g15.071 

ξ
ζ = 1− = 0.823
3
Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale
fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
A R
Ψ = 1 − β ( 1 − 0.5v ) bi tk = 0.965
Aaσ a

α f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se


stabileste cu relatia de mai jos :

σ 195
α f = λ f gΨ g a = 101.6g0.965 = 0.1mm < 0.3mm
Eb 210000

Din tabelul I.1 pag136 materialul “A” rezulta Aef = 960mm ( 4φ12 + 2φ18 )
2

Calculul pentru noua arie :

M edn = 0.105g867g4.462 = 1811daNm

M edn 1811
V= = = 0.457
M n 3960

29
Aef = 960mm 2

∑ S 452g31 + 508g71
a= = = 52.16mm
∑A 960
ho = h − a = 300 − 52.16 = 247.84mm
b = 2g25 + 4g12 + 3ge = 180 ⇒ e = 27.34
S1 = e + φ = 27.34 + 12 = 39.34

h 300
ht = = = 150mm
2 2

Abt = bht + ( bp − b ) hp = 180g150 + ( 1070 − 180 ) 80 = 98200mm 2

Abi = b ( ab + ϕ + 7,5ϕ ) = 22860mm 2

d Abi 22860
= = = 3.46
Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 4*12 + 2*18 )

d
λ f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A = 2 ( 25 + 0.1g39.34 ) + 10g3.46 = 92.46
Pt

Aa 960
µp = = = 0.0215
bp gh0 180g247.84

0,8 0.8g24000
Eb' = = = 13934 N / mm 2
1 + 0.5V ϕ 1 + 0.5g0.457g1.65
Ea 210000
ne = = = 15.071
Eb' 13934

 2   2 
ξ = µ p ne  −1 + 1 +  = 0.0215g15.071 −1 + 1 +  = 0.543
 µ p ne   0.0215g15.071 
 
ξ
ζ = 1− = 0.819
3
Mn 3960g104
σa = = = 203.2 N / mm 2
Aaζ h0 960g0.819g247.34

Indicele Ψ se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale


fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
Abi Rtk
Ψ = 1 − β ( 1 − 0.5v ) = 0.967
Aaσ a

30
α f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se

stabileste cu relatia de mai jos :


σ 203.2
α f = λ f gΨ g a = 92.46g0.967 = 0.1mm < 0.3mm
Eb 210000

Calculul pentru reazemul C :

M edn = 0.105g867g4.462 = 1811daNm

M edn 1811
V= = = 0.541
M n 3349
Aef = 565mm 2

∑ S 339g31 + 226g68
a= = = 45.8mm
∑A 565
ho = h − a = 300 − 45.8 = 254.2
b = 2g25 + 3g12 + 2ge = 180 ⇒ e = 47
S1 = e + φ = 47 + 12 = 59

h 300
ht = = = 150mm
2 2

Abt = bht + ( bp − b ) hp = 180g150 + ( 1070 − 180 ) 80 = 98200mm 2

Abi = b ( ab + ϕ + 7,5ϕ ) = 22860mm 2

d Abi 22860
= = = 4.85
Pt 25 ∑ π d 25π ∑ ( 5g12 )

d
λ f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A = 2 ( 25 + 0.1g59 ) + 10g48.5 = 110.3
Pt

31
Aa 565
µp = = = 0.0123
bp gh0 180g254.2

0,8 0.8g24000
Eb' = = = 13267 N / mm 2
1 + 0.5V ϕ 1 + 0.5g0.541g1.65
Ea 210000
ne = = = 15.82
Eb' 13276

 2   2 
ξ = µ p ne  −1 + 1 +  = 0.0123g15.82  −1 + 1 +  = 0.459
 µ p ne   0.0123g15.82 
 
ξ 0.459
ζ = 1− = 1− = 0.847
3 3
Mn 3349g104
σa = = = 275 N / mm 2
Aaζ h0 565g0.847g254.2

σ a > 210 ⇒ marim cantitatea de armatura

Mn 3349g104
Aa = = = 758mm2
σ aζ h0 200g0.847g254.2
Aa 760
µ= = = 0.016
bh0 180g253

 2   2 
ξ = µ p ne  −1 + 1 +  = 15.82g0.016  −1 + 1 +  = 0.502
 µ p ne   15.82 g0.016 
 
ξ
ζ = 1− = 0.833
3
Abi Rtk
Ψ = 1 − β ( 1 − 0.5v ) = 0.971
Aaσ a

α f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se

stabileste cu relatia de mai jos :


σ 208
α f = λ f gΨ g a = 96.16g0.971 = 0.0921mm < 0.3mm
Eb 210000

Din tabelul I.1 pag136 materialul “A” rezulta Aef = 760mm ( 4φ12 + 2φ14 )
2

32
Etapa III :Calculul Grinzii Principale

III.1 Deschideri de calcul

lX=4.66m lY= 8m hGS=30cm hp= 80mm hGP=50cm

l0 = lGP-lS = 8-0.40 = 7.60m


ls=latime stalpului
l0=lumina

III.2 Incarcari

2.1Incarcari normate :
a) permanente
- transmise de grinda secundara : Gn= gnG.S •lGS = 867 • 4.66 =4041 daN
- din greutatea proprie a grinzii principale :
gnpr,G.P. = (hGP-hP)•bGP•γb = ( 0.50 − 0.08 ) g0.25g2500 = 263daNm
2

b) utile
n n
P = p G.S.•lgs= 900 • 4.66 = 4194 daN

2.2 Incarcari de calcul

a) permanente
- transmise de grinda secundara : G = gG.S.•lGS = 1027 • 4.46= 4786 daN
- din greutatea proprie a grinzii principale : gpr,G.P = n•gnpr,G.P = 1,1•263 = 290 daN
b) utile

P = pG.S•lGS = 11701•4.66 = 5453 daN

III.3 Calculul Static al grinzii principale

33
Pentru grinda principala se va face un calcul de dimensionare la starea limita de rezistenta in
sectiuni normale si inclinate, fara a mai efectua calculul la stare limita de fisurare. Calculul static se va
face numai pentru incaecari de calcul si utilizand o schema statica simplificata.
In cazul unei asemenea structuri pentru a detasa din structura o zona care cuprinde un planseu
intermediar si 2 stalpi adiacenti.
Calculul static al grinzii principale se face in domeniul elastic, considerand ca aceasta este rigla
unui cadru cu 2 deschideri obtinut prin detasarea din structura reala a 2 nivele alaturate, stalpii cadrului
fiind incastrati in cele 2 plansee alatuarate celui care se calculeaza.
Aceasta metoda simplificata este acceptata in practica curenta numai pentru incarcari
gravitationale.
Determinarea solicitarilor in vederea efectuarii dimensionarii, se face in ipoteza “moment
maxim,forta taietoare corespunzatoare”; de asemenea se va face calculul si pentru forta taietoare
maxima, moment corespunzator.

Pentru determinarea valorilor maxime ale momentelor incovoietoare in camp si pe reazem, se


considera schemele de incarcare cele mai defavorabile. Acestea se obtin prin insumarea momentelor
produse de incarcarile permanente G + g pr ,G .P cu momentele produse de incarile utile P.

34
- dimensiuni grinda principala : bgp = 25 cm ; hgp = 50 cm;

bh3 0, 403
Consideram stalpii patrati : I stalp = = = 0, 00213 → Momentul de inertie al stalpului
12 12

Momente de inertie ale grinzii principale :

Modulul de rigiditate al elementelor din beton se exprima sub forma EI = K ( Eb Ib ) unde ( Eb I b )


este voloarea calculata pentru un element de beton presupus omogen si elastic, cu intreaga sectiune
active si fara a tine seam de armature
•K este un coeficient adimensional ce tine seama de stadiul de lucru al betonului, de procesul de
armare si de influenta curgerii lente.
Rigiditatea elementului variaza de la o sectiune la alata functie de procesul de armare si de
starea de solicitare. Astfel in cadrul grinzii principale, incarcata cu sarcini uniform distribuite si
concentrate si disting trei tipuri de zone cu rigiditat diferite:
•zona centrala(in camp, cu momente maxime positive, ce lucreaza in stadiul II cu procentul de armare
din camp si cu aportul placii din zona comprimata)
• zonele reazemelor marginale si centrale cu momente maxime negative, ce lucreaza in stadiul II, cu
procentul de armare de pe reazeme si fara aportul placii, care se afla in zona intinsa.
•zonele intermediare de moment redus, ce lucreaza in stadiul I
Practice, rigiditatea riglei se considera simplificat constanta in lungul riglei, aceasta reprezentand
o medie a rigiditatilor reale.

b gh 3 0.25g0.53
I G.P ,camp = γ g GP GP = 1.815 0.00472m 4
12 12
bp = bgp + 12ghp = 0.25 + 12g0.08 = 1.21m
bp 1210 hP 80
= = 4.84 ; = = 0.16 ;
bGP 250 hGP 500

Functie de aceste rapoarte, rezulta γ = 1,815 din tabelul 2.3 din capitolul 2 (Indrumator pentru
proiectarea planseelor din beton armat)
b gh 3 0.25g0.53
I G.P ,reazem = GP GP = = 0.00260m4
12 12
I G.P ,camp + I G.P ,reazem
I grinda = = 0.00366m 4
2

Rigiditati:
I 0.00366
k grinda = 4g grinda = = 0.00192 KE
l0 7.6

35
I 4g0.00213
k stalp = 4g stalp = = 0.00243KE
Hs 3.5

Nodul 2
k gr kst
d 25 = =0.284 d 23 = =0.358
k gr + 2gkst k gr + 2gk st
k st
d 21 = =0.358
k gr + 2gk st

Nodul 5
k gr k st
d52 = d58 = =0.220 d56 = = 0.280
2k gr + 2k st 2k gr + 2k st

Nodul 8

k st k gr
d87 = d89 = = 0.358 d85 = = 0.284
k gr + 2k st k gr + 2kst

Momente de incastrare perfecta:


g l 2 5Gl0 290g7.62 5g4786g7.6
M 25 = M 52 = gr , pr o + = + = 12763 KNm
12 16 12 16

Pl0
M 25 = M 52 = 5 = 12951 KNm
16

Echilibrarea momentelor in treapta I Cross

36
Momente incovoietoare si forte taietoare de calcul:
•determinarea momentului maxim din campul 1:
M A,max = −19613 daN gm
M B ,coresp = 26246 daN gm
Q = P + G = 10239 daN
g = 290 daN / m 2

l02
∑ M B = 0 ⇒ VA gl0 = M A + 11.4Q − M B + 2
g = ( 19613 + 11.4g10239 − 26246 + 28.8g290 ) / l0 = 15588 daN

l02
∑ AM = 0 ⇒ V gl
B 0 = M B + 11.4gQ − M A +
2
gg = ( 26246 + 11.4g10239 − 19613 + 28.8g290 ) / l0 = 17334 daN

M max,1 = 17048 daN gm

•determinarea momentului maxim din campul 2:

37
M A,coresp = 18411 daN gm
M B ,max = −29366 daN gm
Q = P + G = 10239 daN
g = 290 daN / m 2

l02
∑ M A = 0 ⇒ VB gl0 = M B + 11.4gQ − M A + 2
gg = ( 29.366 + 11.4g10239 − 18411 + 28.8g290 ) / l0 = 17902 daN

l02
∑ M B = 0 ⇒ VA gl0 = M A + 11.4Q − M B + 2 g = ( 18411 + 11.4g10239 − 29366 + 28.8g290 ) / l0 = 15020 daN
M max,2 = 16100 daN gm

III.4 Calculul la starea limita de rezistenta (Calculul cantitatii de armatura necesare)

Formule necesare
M R
Bp = ξ p = 1 − 1 − 2gB p Aa = ξ p g c gbp gh0
bp gh0 2 gRc Ra

Ra = 9.5N/mm 2
Rc = 210N/mm 2

Campul 1

bp = b + 2g6hp = 250 + 12g80 = 1210mm


M cap , pl = bp hp Rc ( h0 − 0.5hp ) = 1.21g0.08g95g104 ( 0.47 − 0.04 ) = 44140daNm
M 17048g104
Bp = = = 0.0671
bp gh0 2 gRc 1210g4702 g9.5

38
ξ p = 1 − 1 − 2gB p = 1 − 1 − 2g0.0761 = 0.0695
R 9.5
Aa = ξ p g c gbp gh0 = 0.0695 1210g470 = 1252mm 2
Ra 300
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
Aef = 1270mm 2 ( 5φ18 )

Campul 2 :

M 16100g104
Bp = = = 0.0634
bp gh0 2 gRc 1210g4702 g9.5
ξ p = 1 − 1 − 2gB p = 1 − 1 − 2g0.0634 = 0.0655
R 9.5
Aa = ξ p g c gbp gh0 = 0.0655 1210g470 = 1180mm 2
Ra 300
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
Aef = 1270mm 2 ( 5φ18 )

Reazemul A :

Calculul se realizeaza ca pentru o sectiune dublu armata

Avem 3Φ18 = 7,62 cm2 Pc52

∑ M = 0 ⇒ M = Aa 'gR (h − a ') = 7.62g3000 ( 47 − 3) = 1005840daNcm


2 a 0

∑ F = 0 ⇒ Aa 'gR = Aa R ⇒ Aa ' = Aa = 7.62mm


a 2 a 2
2

M 1 = M A,max − M 2 = 1961300 − 1005840 = 955460daNcm


M 955460
Bp = = = 0.182
bp gh0 gRc 250g4702 g9.5
2

ξ p = 1 − 1 − 2gB p = 1 − 1 − 2g0.182 = 0.202


R 9.5
Aa 2 = ξ p g c gbp gh0 = 0.202 250g470 = 751mm 2
Ra 300
Aa ,nec = Aa1 + Aa 2 = 762 + 751 = 1513mm 2
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
Aef = 1524mm 2 ( 6φ18 )

Reazemul B:

39
Calculul se realizeaza ca pentru o sectiune dublu armata

Avem 3Φ18 = 7,62 cm2 Pc52


∑ M = 0 ⇒ M 2 = Aa 'gRa (h0 − a ') = 7.62g3000 ( 47 − 3) = 1005840daNcm
∑ F = 0 ⇒ Aa 'gR a = Aa2 Ra ⇒ Aa ' = Aa2 = 7.62mm 2
M 1 = M A,max − M 2 = 2936600 − 1005840 = 1930760daNcm
M 1930760
Bp = = = 0.320
bp gh0 gRc 250g4702 g9.5
2

ξ p = 1 − 1 − 2gB p = 1 − 1 − 2g0.320 = 0.400


R 9.5
Aa 2 = ξ p g c gbp gh0 = 0.400 250g470 = 1488mm 2
Ra 300
Aa ,nec = Aa1 + Aa 2 = 762 + 1488 = 2250mm 2
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul “A” rezulta
Aef = 2280mm 2 ( 3φ18 + 4φ 22 )

III.5 Calculul la forta taietoare

Calculul in Bst

T st = 17334 daN
B
h0 = hGP − a = 500 − ( 250 + 180 / 2 ) = 466mm
h0 ' = h0 − a ' = 466 − 30 = 436mm

T 173340
T = = = 1.88
bgh0 gRt 250g466g0.8

40
0, 5 ≤ T ≤ 4 ⇔ 0,5 ≤ 1.88 ≤ 4
Aa 508
p 00 = = = 0.440 0 0 (procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)
bgh0 250g466

- Stabilirea distantei dintre etrieri


3 3
amin = 100mm a > h0 = g466 = 345mm
4 4
ae ≤ 300mm ae ≤ amax
bgh0 2 gRt gmt g p 0 0 250g4662 gg
1 0.8g 0.436
amax = = = 165mm
T 173340
ae = 120mm

Reazemul A

TA=155880N ae = 120mm
Folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu Φ=8mm
π gφe 2
Ae = = 50.3mm 2 Aet = 2gAe = 100.6mm2
4
Aet gmat gRa 100.6g0.8g210
qe = = = 140.84 N (forta taietoare preluata de etrieri)
ae 120
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 2 250g4662 g0.8g140.84 0.440 = 127396 N
TA − Teb cap 155880 − 127397
Aai ,1 = = = 167.86mm 2
mat gRa gsin α 0.8g300g0.707
T1 − Teb 155880 − 155730
Aai ,2 = = = 167.02 mm 2
mat gRa gsin α 0.8g0.707g300
bgh0 2 Rt gmt g p 0 0 250g4662 g0.8gg
1 0.440
Si = = = 453mm (proiectia fisurii)
qe 140.84

Calculul in Bst

TB = 173440 N
In reazemul B folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu Φ=10mm
π gφe 2
Ae = = 78,5mm 2 Aet = 2gAe = 157mm 2
4
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 2 250g4662 g0.8g219 0.440 = 158860N
A gm gR 157g0.8g210
qe = et at a = = 219 N
ae 120

41
TB − Teb cap 173440 − 158860
Aai ,1 = = = 85.9mm 2
mat gRa gsin α 0.8g0.707g300
T1 − Teb 173150 − 158860
Aai ,2 = = = 84.21mm 2
mat gRa gsin α 0.8g300g0.707
bgh0 2 Rt gmt g p 0 0 250g4662 g0.8gg
1 0.440
Si = = = 363mm
qe 219

Calculul in B dr

TBdr = 179020 N
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 2 250g4662 g0.8g219 0.440 = 158860N
A gm gR 157g0.8g210
qe = et at a = = 219 N
ae 120
TB − Teb cap 179020 − 158860
Aai ,1 = = = 118.8mm 2
mat gRa gsin α 0.8g0.707g300
T1 − Teb 178730 − 158860
Aai ,2 = = = 117mm 2
mat gRa gsin α 0.8g0.707g300

VARIANTA B – PLANSEUL TIP CASETA

42
Planseele casetate fac parte din categoria planseelor pe retele de grinzi si au propietatea ca
grinzile dupa cele doua directii au aceeasi latime si inaltime a sectiunii. Sunt indicate a se folosi atunci
cand raportul laturilor spatiului ce urmeaza a fi acoperit este mai mic de 1.5.
Distributia grinzilor se face astfel incat raportul l1/l2 sa fie cat mai apropiat de 1.
Interaxul grinzilor este cuprins in intervalul 0.7÷ 3 metri, planseul fiind cu atat mai estetic cu cat
interaxul este mai mic.
Placa planseului se cacluleaza in domeniul elastic si deoarece l1/l2<1.5 aceasta va fi armata dupa
2 directii.
Pentru caclulul momentelor maxime si minime din campuri, placa se considera incarcata cu
sarcina uniform distribuita q’ pe toata suprafata ei, iar sarcina q” actioneaza in sah.
In acest sens se considera doua scheme conventionale de incarcare si rezemare.
Placa se considera simplu rezemata pe tot conturul exterior si incastrata de reazeme ce sunt date
de reteaua de grinzi; in acest mod, fiecare ochi de placa rezulta cu tipul de rezemare din figura.

Reteaua de grinzi se calculeaza deasemenea in domeniul elastic, griznile considerandu-se


simplu rezemate marginal si incarcate cu forte concentrate la noduri.
Intr-un nod interior ‘i’ al retelei actioneaza forta Pi care este formata din incarcarea transmisa de
placa si tot ca forta concentata pentru simplificarea calculului, greutatea proprie aferenta nodului ‘i’.

Calculul planseului casetat

Etapa I : Stabilirea elementelor geometrice

43
La=9,33 m; Lb=8 m;

λmax = 1,5
l 1,86
λ= a = = 1,16 < λmax
lb 1, 60
L 8 L
la = a = = 1,86(m) ; lb = b = 1, 60m
4 4 6

I.1 Predimensionarea grinzilor retelei

max( La , Lb ) 8
hmin = = = 0, 4m = 40(cm)
20 20
h 40 h = 40(cm)
= 2.....3 ⇒ b = = 20(cm)
b 2 b = 20(cm)
h
▪ se verifica conditia: 2 ≤ ≤ 3 ⇒ 2 ≤ 2 ≤ 3
b
I.2Deschideri de calcul

l1 = la − 0.2 = 1, 66(m)
l2 = lb − 0, 2 = 1, 40(m)

I.3Grosimea placii

hplaca ≥ 6cm
1 1
Din conditia de incastrare partiala : hp = l2 = 1, 40 = 0, 031m = 3(cm)
45 45
2(l1 + l2 ) 2(1, 66 + 1, 40)
hp = = = 0, 034 = 3, 4(cm)
180 180

Se adopta hp = 6(cm)

Etapa II :Calculul incarcarilor

II.1 Incarcari normate

44
▪ permanente
- din greutatea proprie a placii : 0, 06 ⋅1⋅1⋅ 2500 = 150( daN / m 2 )
- din greutatea proprie a pardoselii (placi mozaicate): 100( daN / m 2 )
- din grutatea sapei de mortar: 63( daN / m 2 )
- tencuiala : 19( daN / m 2 )
TOTAL : g p = 332( daN / m )
n 2

▪ utile : p pl = 450( daN / m )


n 2

▪ Incarcari normate totale: g p = 332 + 450 = 782(daN / m )


n 2

II.2 Incarcari de calcul


▪ Incarcari permanente :
- din greutatea proprie a placii : 1,1⋅150 = 165(daN / m 2 )
- din greutatea proprie a pardoselii : 1,3 ⋅100 = 130(daN / m 2 )
- din greutate proprie a sapei : 1,3 ⋅ 63 = 82(daN / m 2 )
- din greutatea proprie a tencuielii : 1,3 ⋅19 = 25(daN / m 2 )
Total incarcari permanente : g p = 402(daN / m )
2

▪ Incarcari utile : p = 1,3 ⋅ 450 = 585(daN / m 2 )


▪Incarcari totale : q = g + p = 402 + 585 = 987(daN / m2 )

Etapa III : Calculul static

1. Prima schema de incarcare si rezemare

Casetele se considera incastrate pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe conturul exterior.


Pe suprafata tuturor panourilor se aplica o incarcare conventionala dirijata de sus in jos ce are valoarea
p 585
q ' = g + = 402 + = 694,5(daN / m 2 ) .
2 2
2. A doua schema de incarcare si rezemare
Panourile de placa se considera simplu rezemate pe tot conturul si incarcate cu sarcina
p 585 1, 4
q '' = = = 292.5(daN / m 2 ) . λ = = 0,84
2 2 1, 66

45
Din Anexa D pag. 138-143, tabelele 3.7–3.12 s-au scos toti coeficientii α si β in functie de tipul
l1
casetei si de raportul λ =
l2
.
Caseta Tip 1: α 11=0.0254; α 12=0.0503;
Caseta Tip 4: α 41=0.0181; α 42=0.0365;
Caseta Tip 5: α 51=0.0167; α 52=0.0294; β 51=0.4987; β 52=0.5013
Caseta Tip 5’: α 5’1=0.02786; α 5’2=0.0125; β 5’1=0.7936; β 5’2=0.2036
Caseta Tip 6: α 61=0.0122; α 62=0.0242; β 61=0.3325; β 62=0.6674

III.1. Calculul momentelor maxime si minime din campuri

Calculul momentelor maxime si minime din campuri se va fave functie de tipul casetei si functie
de directia dupa care se calculeaza aceste momente, astfel:

Caseta Tip 4:

M 41max = α 41q ' l12 + α11q '' l12 = 0, 0181⋅ 695⋅1, 662 + 0, 0254 ⋅ 293 ⋅1, 662 = 55,16(daN ⋅ m)
M 41min = α 41q ' l12 − α11q '' l12 = 0, 0181 ⋅ 695⋅1, 662 − 0, 0254 ⋅ 293 ⋅1, 662 = 14,16(daN ⋅ m)

46
M 42 max = α 42 q ' l22 + α12 q '' l22 = 49.72 + 28,89 = 79, 61(daN ⋅ m)
M 42 min = α 42 q ' l22 − α12 q '' l22 = 49, 72 − 28,89 = 20,83(daN ⋅ m)

Caseta Tip 5:

M 51max = α 51q ' l12 + α11q '' l12 = 31,98 + 20,50 = 52, 48(daN ⋅ m)
M 51min = α 51q ' l12 − α11q '' l12 = 31,98 − 20,50 = 11, 48(daN ⋅ m)
M 52 max = α 51q ' l22 + α12 q '' l22 = 40, 04 + 28,89 = 68,93(daN ⋅ m)
M 52 min = α 51q ' l22 − α12 q '' l22 = 40, 04 − 28,89 = 11,15(daN ⋅ m)

Caseta Tip 5’:

M 5'1max = α 5'1q ' l12 + α11q '' l12 = 53,35 + 20,50 = 73,85( daN ⋅ m)
M 5'1min = α 5'1q ' l12 0 − α11q '' l12 = 53,35 − 20,50 = 32,85(daN ⋅ m)
M 5'2 max = α 5'2 q ' l22 + α12 q '' l22 = 17,13 + 28,8 = 46, 02(daN ⋅ m)
M 5'2 min = α 5'2 q ' l22 − α12 q '' l22 = 17,13 − 28,89 = −11, 76(daN ⋅ m)

Caseta Tip 6:

M 61max = α 61q ' l12 + α11q '' l12 = 23,36 + 20,50 = 43,86(daN ⋅ m)
M 61min = α 61q ' l12 − α11q '' l12 = 23,36 − 20,50 = 2,86(daN ⋅ m)
M 62 max = α 62 q ' l22 + α12 q '' l22 = 32,96 + 28,89 = 61,85(daN ⋅ m)
M 62 min = α 62 q ' l22 − α12 q '' l22 = 32,96 − 28,89 = 4, 07(daN ⋅ m)

III.2 Calculul momentelor de pe reazeme

Calculul momentelor pe reazem se face functie de tipul reazemului, de coeficientul β , de


incarcarea exterioara, si de lungimea casetei.
1
Ma = β51 ⋅ q ⋅ l12 = −135, 63( daNm) ;
10
1
M b = β51 ⋅ q ⋅ l12 = −113, 02(daNm) ;
12
1
M c = β 52 ⋅ q ⋅ l22 = −136,34daNm ;
10
1
M d = β 61 ⋅ q ⋅ l12 = −75,36daNm ;
12

47
1
Me = β 52 ⋅ q ⋅ l22 = −39,9daNm
10
1
M f = β 62 ⋅ q ⋅ l22 = −129,10daNm
10

Etapa IV : Calculul la starea limita de rezistenta la actiunea momentului


incovoietor

IV.1 Armare cu bare independente

IV.1.1 Armarea campurilor :


Se face dupa cele doua directii (1,2) in functie de h01 si h02.

Sectiunea este data de b=100 cm si hp=6cm. Diametrul utilizat este d=6.


Pentru calcului lui a se considera acoperirea de beton ab=1 cm
 d
h01 = h − a1 = h −  ab + d +  = 6 − (1 + 0.6 + 0.3) = 4.1cm
 2
 d
h02 = h − a2 = h −  ab +  = 6 − (1 + 0.3) = 4, 7cm
 2

48
Placa se va arma cu bare din otel OB37 cu Ra=2100 daN/cm2.
Determinarea ariei necesara de armare se face astfel:
M Rc
M max cap = Bbh02 Rc ⇒ B = ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B ⇒ Aa = ξ bh0 ⋅ (cm 2 / m)
bh02 Rc Ra

Caseta tip 4

M 41 = 55,16(daN ⋅ m)
55,16 ⋅100
Bp = = 0, 0345(m 2 )
100 ⋅ 4, 7 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0345 = 0, 0351
95
Aanec = 0, 0351g g100g4,1 = 0, 65(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8

M 42 = 79, 61(daN ⋅ m)
79, 61 ⋅100
Bp = = 0, 0386(m 2 )
100 ⋅ 4,1 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0386 = 0, 0382
95
Aanec = 0, 0382g g100g4,1 = 0,82(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8

Caseta tip 5

M 51 = 52, 48(daN ⋅ m)
52, 48 ⋅100
Bp = = 0, 0328( m2 )
100 ⋅ 4,1 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0328 = 0, 0334
95
Aanec = 0, 0334g g100g4,1 = 0, 62(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8

M 52 = 68,93(daN ⋅ m)
68, 93⋅100
Bp = = 0, 0328(m 2 )
100 ⋅ 4, 7 ⋅ 9,5
2

49
ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0328 = 0,334
95
Aanec = 0, 0334g g100g4,1 = 0, 62(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8

Caseta tip 5’

M '51 = 73,86(daN ⋅ m)
73,86 ⋅100
Bp = = 0, 0462(m 2 )
100 ⋅ 4,1 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0462 = 0, 0473
95
Aanec = 0, 0473g g100g4,1 = 0,88(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8

M '52 = 46, 02(daN ⋅ m)


46, 02 ⋅100
Bp = = 0, 0219(m 2 )
100 ⋅ 4, 7 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0219 = 0, 0221
95
Aanec = 0, 0221g g100g4,1 = 0, 47(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8

Caseta tip 6

M 61 = 43,86(daN ⋅ m)
43,86 ⋅100
Bp = = 0, 0274(m 2 )
100 ⋅ 4,1 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0274 = 0, 0278
95
Aanec = 0, 0278g g100g4,1 = 0,516(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8

M 62 = 61,85(daN ⋅ m)

50
61,85⋅100
Bp = = 0, 0294(m 2 )
100 ⋅ 4, 7 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0294 = 0, 0299
95
Aanec = 0, 0299g g100g4,1 = 0, 636(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) → 3φ 6 + 3φ 8

Se observa ca in anumite campuri momentele minime sunt negative ceea ce inseamna ca fibra
tensionata este la partea superioara. Se va face deci o dimensionare in camp a armaturii pentru
momentele minime M5’2.

IV.1.2 Armarea reazemelor

Se face functie de h01 si h02.

 d
h01 = h − a2 = hp −  ab +  = 6 − (1 + 0.4) = 4, 6cm
 2
Reazemul a

M a = 135, 63(daN ⋅ m)
135, 63 ⋅100
Bp = = 0, 0675(m 2 )
100 ⋅ 4, 6 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0675 = 0, 0699
95
Aanec = 0, 0699g g100g4, 6 = 1, 45(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3, 02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m

Reazemul b

M b = 113, 02( daN ⋅ m)


113, 02 ⋅100
Bp = = 0, 0562(m 2 )
100 ⋅ 4, 6 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0562 = 0, 0578
95
Aanec = 0, 0578g g100g4, 6 = 1.204(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m

51
Reazemul c

M c = 136, 34(daN ⋅ m)
136, 34 ⋅100
Bp = = 0, 0678(m 2 )
100 ⋅ 4, 62 ⋅ 9,5
ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0678 = 0, 0702
9,5
Aanec = 0, 0702g g100g4, 6 = 1, 46(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m

Reazemul d
M d = 75,36(daN ⋅ m)
75, 36 ⋅100
Bp = = 0, 0374(m 2 )
100 ⋅ 4, 6 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0374 = 0, 0381
95
Aanec = 0, 0381g g100g4, 6 = 0, 79(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m

Reazemul e

M e = 40(daN ⋅ m)
40 ⋅100
Bp = = 0, 0198(m 2 )
100 ⋅ 4, 6 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0198 = 0, 0202
95
Aanec = 0, 0202g g100g4, 6 = 0, 42(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m

Reazemul f

52
M f = 130(daN ⋅ m)
130 ⋅100
Bp = = 0, 0646(m 2 )
100 ⋅ 4, 6 ⋅ 9,5
2

ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0646 = 0, 0670
95
Aanec = 0, 0670g g100g4, 6 = 1, 40(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) → 6φ 8 / m
IV.1.3 Schita preliminara de armare dupa cele doua directii

Alegerea armaturii se face cu ajutorul tabelului 1.10/ pag. 10 ce se gaseste in Indrumar pentru
proiectarea planseelor din beton armat, iar dispunerea acesteia este prezentata in fig. 38. Prescriptiile de
armare sunt aceleasi cu cele de la punctul II.1.

53
ETAPA V : Calculul grinzilor planseului casetat

V.1 Stabilirea elementelor geometrice

b=25 cm si h=50 cm

V.2 Calculul incarcarilor

Incarcari normate

▪ transmise de placa
p n = q nl1l2 = 1,86 ⋅1, 60 ⋅ 782 = 2328(daN )
▪ din greutatea proprie a grinzilor
G n = (l1 + l2 − b)(h − hp ) ⋅ γ b ⋅ b = (1,86 + 1, 60 − 0, 20)(0,5 − 0, 06)0, 20 ⋅ 2500 = 555(daN )
▪ Incarcari normate totale :
Q n = P n + G n = 2328 + 555 = 2883(daN )

Incarcari de calcul

Transmise de placa :
P = ql1l2 = 1,86 ⋅1, 60 ⋅ 987 = 2938( daN )
Din greutatea proprie a grinzilor in nod:
G = 1,1⋅ G n = 611(daN )
Greutatea totala pe nod :
Q = P + G = 2938 + 611 = 3549(daN )

V.3 Calculul static

Din rezolvarea sistmului de ecuatii al carui necunoscute sunt deplasarile grinzilor rezulta :

54
x1 = 1530, 7 y1 = 2018
x2 = 2227,8 y 2 =1321
x3 = 684,8 y3 =2865
x4 = 1233 y 4 =2316
y=Q-x

grinda A-A’
Qmax = VA =2216(daN) M ( x1) max = 4122(daN ⋅ m) M ( x 3) max = 5396(daN ⋅ m)

55
grinda B-B’

Qmax = VB =3461(daN) M ( x 2) max = 6438(daN ⋅ m) M ( x 4) max = 10582(daN ⋅ m)


grinda C-C’
Qmax = VC =3339(daN) M ( x1) max = 5342(daN ⋅ m) M ( x 2) max = 7456(daN ⋅ m)

grinda D-D’

Qmax = VD =5181(daN) M ( y 3) max = 8290(daN ⋅ m) M ( y 4) max = 11996(daN ⋅ m)

56
Etapa VI : Calculul starea limita de rezistenta in sectiuni normale
b = 20(cm)
h = 40(cm)
h0 = 37(cm)
hp = 6(cm)

lc = 1⋅ l = 1 ⋅ 9,33 = 9,33(m)
lc 9,33
Db = = = 1,55( m) ⇒ bp1 = b + 2 Db = 0, 20 + 2 ⋅1,55 = 3,3(m)
6 6
l y 1, 60
Db < = = 0,80 ⇒ bp 2 = 0, 20 + 2 ⋅ 0,80 = 1,80(m)
2 2
Se adopta bp = bp 2 = 180(cm) latimea activa

Dimensionarea grinzii A-A’

▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii

M cap , pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc (ho − 0,5hp ) = 188 ⋅ 6 ⋅ 95(47 − 3) = 3488400(daN ⋅ cm)


M max A = 539600(daN ⋅ cm) < M cap , pl ⇒ x < hp
539600
Bp = 2
= 0, 0230(m 2 )
180 ⋅ 37 ⋅ 95
ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0230 = 0, 0232
95
Aanec = 0, 0232g g180g37 = 5.07(cm 2 )( PC 52)
300
Aaef = 5, 65(cm ) = 5φ12
2

Dimensionarea grinzii B-B’

▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii


M cap , pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc (ho − 0,5hp ) = 180 ⋅ 6 ⋅ 95(37 − 3) = 3488400(daN ⋅ cm)
M max B = 1058200(daN ⋅ cm) < M cap , pl ⇒ x < hp
105822
Bp = = 0, 0452(m 2 )
180 ⋅ 372 ⋅ 95

57
ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0452 = 0, 0460
95
Aanec = 0, 0460g g180g37 = 10.04(cm 2 )( PC 52)
300
Aaef = 10, 05(cm 2 ) = 5φ16

Pentru dimensionarea grinzilor C − C ' si D-D'


l 1,86
Db < x = = 0,93 ⇒ bp 2 = 0, 20 + 2 ⋅ 0,93 = 206(m)
2 2

Dimensionarea grinzii C-C’

▪ Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii

M cap , pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc (ho − 0,5hp ) = 206 ⋅ 6 ⋅ 95(37 − 3) = 3992280(daN ⋅ cm)


M max C = 745600(daN ⋅ cm) < M cap , pl ⇒ x < hp
745600
Bp = 2
= 0, 0278(m 2 )
206 ⋅ 37 ⋅ 95
ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0278 = 0, 0282
95
Aanec = 0, 0282g g206g37 = 7.04(cm 2 )( PC 52)
300
Aaef = 7, 70(cm ) = 5φ14
2

Dimensionarea grinzii D-D’

M cap , pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc (ho − 0,5hp ) = 206 ⋅ 6 ⋅ 95(37 − 3) = 3992280(daN ⋅ cm)


M max D = 1199600(daN ⋅ cm) < M cap , pl ⇒ x < hp
1199600
Bp = = 0, 0448(m 2 )
206 ⋅ 372 ⋅ 95
ξ p = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0448 = 0, 0458
95
Aanec = 0, 0458g g206g37 = 11, 4(cm 2 )( PC 52)
300
Aaef = 11, 64(cm 2 ) = 2φ16 + 3φ18

Schite preliminare de armare

58
Etapa VII :Calculul in sectiuni inclinate (la actiunea fortei taietoare)

59
Calculul se va face numai pe grinzile C-C’si D-D’ pentru ca pe aceastea forta
taietoare are valoarea maxima. Calculul comporta aceleasi etape ca si la calculul grinzilor
principale si secudare la actiunea fortei taietoare de la etapele precedente.

Calculul in sectiunea B-B’

Q B − B 'max = 3461(daN ) = 34610( N )


φ
ho = h − (a + ) = 40 − (2,5 + 0,8) = 36, 7(cm)
2
conditie : 0,5 ⋅ ho ⋅ Rt < Q B − B 'max < 4 ⋅ b ⋅ ho ⋅ Rt ⇔ 2936 < 3461 < 23488

402
▪ calculul procentului de armare: p 0 0 = ⋅100 = 0,547 0 0
200 ⋅ 367
b ⋅ h0 ⋅ mt ⋅ Rt 200 ⋅ 3672 ⋅1 ⋅ 0,8
ae max = ⋅ p 00 = ⋅ 0,547 = 460(mm)
T 34610

Se adopta : ae max = 250(mm) cu diametrul φ 6

π ⋅φ 2e 3,14 ⋅ 36
Aet = 2 ⋅ Ae = 2 ⋅ = 2⋅ = 56, 6(mm 2 )
4 4
Aet gmat gRa 56, 6 ⋅ 0,8 ⋅ 210
qe = = = 38( N / m) (forta taietoare preluata de etrieri)
ae 250
Qeb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 49220,3 daN

B−B '
Qebcap > Q max astfel sectiunea se verifica la forta taietoare

Calculul in sectiunea D-D’

60
Q D − D 'max = 5181(daN ) = 51810( N )

φ
ho = h − (a + ) = 40 − (2,5 + 0,8) = 36, 7(cm)
2
conditie : 0,5 ⋅ ho ⋅ Rt < Q C −C 'max < 4 ⋅ b ⋅ ho ⋅ Rt ⇒ 2936 < 5181 < 23488

508
▪ calculul procentului de armare: p 0 0 = ⋅100 = 0, 692 0 0
200 ⋅ 367
b ⋅ h0 ⋅ mt ⋅ Rt 200 ⋅ 3672 ⋅1 ⋅ 0,8
ae max = ⋅ p 00 = ⋅ 0, 692 = 346(mm)
T 51810

Se adopta : ae max = 250(mm) cu diametrul φ 6

π ⋅φ 2e 3,14 ⋅ 36
Aet = 2 ⋅ Ae = 2 ⋅ = 2⋅ = 56, 6(mm 2 )
4 4
A gm gR 56, 6 ⋅ 0,8 ⋅ 210
qe = et at a = = 38( N / m) (forta taietoare preluata de etrieri)
ae 250
Qeb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 52200, 46 daN

D− D '
Qebcap > Q max astfel sectiunea se verifica la forta taietoare

61