Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 1

BIOMATERIALE

Biomateriale reprezinta totalitatea materialelor ce:


1. vin in relatie directa cu tesuturile parodontale
2. Realizeaza legaturi stabile cu acestea
3. Resturand functinalitatea
Materiale dentare= totalitatea materialeleor utilizate in etapele de laborator pt obtinerea
protezelor dentare
Ex: gipsuri, ceruri, paste pt lustruit, materiale pt linguri

Clasificarea materialelor dentare:


A. Dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale:
1. Materiale provizorii
Vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de
durata (24 h-10 zile)
Pot fi
a) Materiale temporare
Cu aplicare pt 24-48 h
Pansamentele ocluzale:CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN
b) Materiale cu termen mai lung
Pentru 10 zile
Pastele iodoformate-pasta WALKOFF
c) Materiale provizorii de fixare
Intre 24 h si 7 zile
Cimenturi pe baza de ZOE
TEMP BOND
2. Materiale definitive
Utilizate in fixarile de durata definitiva
Relatia cu tesutul parondontal este de luni pana la ani de zile
Cimenturi pt fixare FOZ(fosfat de Zn), PCZ(policarboxilat de Zn), CIS,
CD(cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare)
3. Materiale speciale
Utilizare instantanee(pasagera)
Materiale de amprentare
Materiale pt lustruit proteze
Materiale pt prelucrat
B. Dupa orgine
1. Minerala
Amalgame dentare
Gipsul dentar
Cimenturile silico -fosfatice
2. Organica
Rasini acrilice si diacrilice
Rasinile polimerice
3. Mixta
Cimenturi ZOE armate
RDC

1
C. Dupa destinatie
1. Mat pt resturari coronare directe(obturatii)
2. Mat pt amprentare
3. Mat pt confectionarea protezei
4. Mat pt lustruit si prelucrat
5. Mat pt fixarea protezelor dentare(cimenturi)
D. Dupa domeniul de aplicare
1. Mat utilizate in cabinet
Mat folosite in odontologie, parodontologie, protetica, OMF
2. Mat utilizate in laborator
Mat pt modele, machete, tipar, baza protezei, prelucrat

Mat dentare aplicate in cav bucala declanseaza o react mai mare sau mai mica de respingere
Biologic nu exista mat total inerte si stabile fizico-chimic
Mat in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita:
Presiunilor ocluzale
Atacurilor fizico-chimice:de flora microbiana intraorala la niv zonelor de interfata
Astfel:
Mat dentare se modifica coloristic: rasinile acrilice
Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza
In mediul oral un material trebuie sa fie
Neiritant
Nealergic
Necancerigen
La niv zonei de interfata actioneaza produsi toxici, microbieni, ducand la aparitia fenomenului
de separatie marginala
Biocompatibilitatea
Proprietate complexa in care mat elaborat prezentat are urmatoarele proprietati
1. Bioinert
2. Neiritant
3. Nealregic
4. Necancerigen
Biotestele
Se realizeaza in 3 etape obligatorii
At cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evluarea si se comunica
observatia
A. Etapa de laborator I
1. Toxicitatea acuta sistemica
2. Potentialul citotoxic
3. Potentialul iritational
4. Potentialul alergic
5. Potentialul carcinogenetic
Toxicitatea acuta sistemica
1. Se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor
de laborator/pe medii de cultura
2. Suspensia se administreaza timp de 2 sapt unui tip de soricei de lab
3. In acest intreval grupul populational este zilnic avluat, observat pt a se nota efectul
toxic partial/total
4. Daca supravietuiesc mai mult de 50%- testul este neg si se trece la testul urmator
5. Daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

2
Testul citotoxic-iritational
In vitro
1. Se aplica pe culturi celulare fibroblasi de la animale de lab sau LT umane, dupa
o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza(24-48h)
2. Se aplica agar-agar si apoi sol de material testat
3. Se introduce in incubator
4. Se exmineaza efectul suspensiei asupra culturilor cel dupa 24,48,72 h
5. Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa, omogena,
nemodificata a culturilor celulare at ef este netoxic,neiritational si se va trece
la etapa urmatoare
6. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara at efectul este
citotoxic
In vivo
1. Suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular
2. Se observa dupa 30-40 zile
3. Se sacrifica animalele
4. Se realizeaza frotiuri din zona punctionata sis e observa microscopic
5. Se examineaza comparativ cu zona de vecinatatea, nepunctionata
Testul alergic
1. Se realizeaa pe animalele de laborator prin injectarea suspensiei subcutan, sau prin
aplicatii locale(epicutan)
2. Se va oberva aparitia sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local) la 24 h
3. Daca apar se respinge daca nu se trece la urmatorul test
Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic
In vitro-TESTUL AMES
1. Este un test cu actiune indirecta
2. Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine
salmonella(incubare 24-48 h)
3. Pe acest mediu se va aplica un frag de ficat si histidina inactiva (24-72h)
4. Se aplica agar-agar si suspensia de matreial dentar
5. Se incubeaza mixura si se evalueaza la 24,48h
6. Daca suspensia are o actiune mutagena, ficatul va screta histidina care va
activa histidina inactiva favorizand dez salmonellelor
7. Efectul mutagen va fi pozitiv
In vivo
Dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic-iritational
B. Etapa de laborator II
1. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dd animalelor de laborator
2. Se practica cav reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi, lineri
3. La 30-40 zile dd sunt extrasi impreuna cu omologii
4. Sunt sectionati
5. Se obtin lame
6. Se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic
Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii
La limita superioara
Se afla cimenturile pe baza de zinc eugenol
Desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu
potential chimico-toxic asupra odontoblastelor
La limita inferioara
Se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect
pulpotoxic(necesita obt de baza)

3
C. Testarea clinica
1. Pe subiectii voluntari
2. Se testeaza toleranata materialului
3. Reactia de vitalitate(respunsul organului pulpar)
4. Fenomene subiective(gust, miros, culoare)
5. Daca suspensia trece de toate testele, mat dentar va fi recomnadata pt a fi produs
Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar
1. Sa fie nonagresiv(netoxic) pentru organul pulpar
2. Sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala
3. Sa nu contina substante ce pot declansa reactii alergice
4. Sa nu contina subst cu efect caricinogenetic
CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE
1. Dupa starea de plasticitate
Neplastice(incrustatii)
Plastice
Fizionomice
Cu origine minerala
o Cimenturi silicat
o Cimenturi silico-fosfat
Cu origine organica
o RAS
o Rasini epoxidice
Materiale organominerale(mixte)
o Rasini cu armatura
o RDC
o Compomeri
Nefizionomice(metalice)
o Amalgame
2. Dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie
o Clasice
1. Cimenturi silicat
2. Simenturi silico-fosfatice
3. Amalgame
4. Aurul precipitat
o Moderne
1. Rasini acrilice armate
2. RDC
3. CIS
4. Compomeri
5. Ormoceri
Proprietatile generale ale mat de obturatie coronara
1. Plasticitatea
Starea in care mat pt obt coronara poate fi introdus in cav
Mat trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare(initiala)
Si o faza plastica de lucru (sculptare)
2. Stabilitatea chimico-volumetrica
Chimica- sa nu sedizolve in mediul bucal
Volumetrica- sa nu se dilate sau sa se contracte
3. Aderenta
Sa adere in regiunile marginale ale cav
Ideal ar fi aderenta chimica

4
Rasinile armate sunt mentinute mecanic
Ormocerii nu prezinta adrenta chimica pura
4. Conductivitatea tremica
Sa prezinte valori scazute apropiate t dure dentare pt a opri transferul de caldura catre
organul pulpar
5. Culoarea
Identica sau apropiata de cea a dd naturali
Proprietati secundare ale mat de obturatie coronara
1. Timpul de priza
Sa se inscrie in nomele ISO(3-4min)
2. Ablatia
Sa se realizeze cat mai usor
3. Prepararea, aplicarea, finisarea
Sa se realizeze cat mai usor