COMPOZITE

Clasificare:
1. Dupa compozitie
Nesarjate(au o faza)
Sarjate(bifazice)
2. Dupa reactia de polimerizare
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Ultraviolete
Radiatii vizibile-blue light
Radiatii vizibile coerente-laser
3. Dupa matricea organica
Bis GMA
Bis UDMA
mixte
4. Dupa particulele de umplutura
Clasice
Macroumplutura 15-20
Microumplumplutura: 0,05-0,1
Moderne
Hibride(condensate)
Forme de prezentare
Generatia I
Pasta/Lichid:SMILE,KERR
Nu contine agent de gravaj, bonding
Sunt autopolimerizabile
Au o adeziune mecanica
Generatia II
Pasta/pasta: CONCISE,ADAPTIC
Nu au agent de gravaj
Au o adeziune mecanica
Generatia III
Pulbere/lichid:PALAKOV, EVICROL
Fara agent de gravaj
Adeziune chimica
Pasta/pasta: CONCISE,ADAPTIC
Cu agent de gravaj
Au o adeziune chimica
Generatia IV
Pasta
In godeu:COMPOUND
In seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE
Au adeziune chimica
Generatia V
Capsulat:POLYCAP,COMPOCAP
Au o adeziune chimica

1
Compozitie chimica
Contine 2 faze:
Organica
Anorganica
Un sistem de cuplare(silanic)
Faza organica
Contine
o Monomeri de baza
o Monomeri de dilutie
o Sistem de initiere
o Aditivi
Monomerul de baza
1. Este BIS-GMA
2. Prezinta o contractie de polimerizare scazuta
3. Un volum crescut
4. Azi e inlocuit cu BIS-MA, BIS-EMA, BIS-PMA
Monomerii de dilutie
1. Se adauga pt a scadea vascozitatea monomerilor de baza
2. Au vascozitatea scazuta
3. Au masa moleculara scazuta
4. Ex:acid metaacrilic, metacrilatul de metil
5. Sunt
o Monofunctionali
o Difunctionali
1. Cei mai utilizati
2. Contractie scazuta dupa polimerizare
3. Dilatare scazuta
4. Reactivitate crescuta in cavitatea bucala
5. Sunt tolerate
6. Inodore
7. Au stabilitate chimica
o Trifunctionali
Sistemul de initiere
La rasinile clasice este chimic, pe baza de peroxid de benzoil, amina tertiara
Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va
contine particule sarjate

2
Faza anorganica
Se introduce sub forma de particule micro, nano, medium cu umplutura in componenta
organica
Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat, ionomere
Reprezentata de:
1. cuart de cristalin
2. silice coloidala
3. Aluminosilicati
4. fibre de sticla
5. diferiti oxizi metalici
Cele mai utilizate particule sunt pe baza de Al-silicati de Ba
Procesul de sarjare se realizeaza prin
o dispersie simpla(compozite traditionale cu macroumplutura)
o Dispersie-polimerizare(compozite hibride)
o Dispersie-condensare(RDC condensate)
Faza anorganica (hidrofoba )si cea organica(hidrofila) sunt faze incompatibile
Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidroliza devin silanoli
La radicalii x se leaga faza organica
La radicalul (OH)R3 faza anorganica
La interfata dintre cele 2 faze se afla minima rezistenta
Dozare/Preparare
Cele clasice:
Pulbere/lichid sau past/pasta se dozeaza extemporaneum
Se aplica pe hartii speciale
Se prepara prin spatulare
In final rezulta o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata
Cele moderne
In seringi
Se preleva cant in functie de marimea cavitatii
Se aplica dupa conditionarea cavitatii(bande, matrice, cape)
Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase
Forma capsulata
Tehnica de lucru
1. Se alege rasina compozita
2. Conditionarea aderentilor(dentina, smalt)
3. Dentina este riguros tratata cu ag de curatire
Se aplica lineri de protectie
Se aplica adezivi dentinari(primer) care vor media legarea chimica a compozitului de
dentina
4. Conditionarea smaltului
Gravare acida: 1-2 mm, timp de 1,5 min cu acid ortofosforic 37% pana la 50%
Are loc topirea prismleor de smalt
Spalarea 20 s
Uscare 20s
Vor rezulta microretentii in care vor [patrunde adezivii amelari si apoi rasina
compozita sub forma de microfilamente
Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dentare
5. dupa gravajul acid se aplica ag de cuplare-bondingul- ce va favoriza aderenta rasinii la smalt

3
 6. aplicarea rasinii si polimerizare
rasina se va aplica din profunzime la exterior
strat cu strat
se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale
7. prelucrare, finisare
se indeparteaza excesul
suprafata sa fie neteda
daca totusi avem plusuri se indica finisarea cu freze diamantate fine, speciale pt
rasini compozite
sunt contraindicate prelucrarile ample in aceiasi sedinta
la 24 h se recomanda finisare finala
8. se aplica lacuri dentare peste rasina
pentru a se evita infiltrarile
Proprietati RDC
1. timpul de gelificare
40-90 s(moderne)
Pana la 5-10 min(cele clasice)
2. Stabilitate volumetrica
F buna
Contractie 0,25-1,9% comparatic cu rasinile acrilice
3. Separatia marginala
Grad mic(<10)
4. Porozitate
aproximativ 10, in functie de marimea particulelor
Obturatiile se protejeaza cu lacuri
5. Proprietati termice
Conductivitate/difuzabilitate asemanatoare cu cele ale smaltului si dentinei
Nu transmit injuriile tremice organului pulpar
6. Propritati mecanice
Duritatre inferioara amalagamelor si smaltului
Rezistena la rupere
Abraziune scazuta
Friabilitate scazuta
7. Stabilitatea cromatica
Relativ buna
Se modifica datorita modului de lucru
8. Efect biologic pulpo toxic
Se va efectua tratatmentul plagii dentinare
9. Adeziunea
De 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina
Este mediata datorita ag de cuplare
Este mecanica(gen 1), fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii
Este mecano-chimica(gen 2,3 ) ag de gravaj, bonding
10. Absorbtia de apa
Compozitele cu microumplutura si mircoparticule absorb apa in cant crescuta, avad
efect neg asupra propr mecanice

4
Indicatii
1. Cav(I-V) cu corcumspectie cl I, II la PM si M(retentie)
2. Hipo- si displazii coronare
3. Fracturi coronare
4. Fixare fatete
5. Protezari imediate
6. Imobilizari dentare
Recomandari practice
1. Cav cu retentii normale
2. Lineri_obturatie de baza
3. Se contraindica obturatia de bazadin eugenat de Zn, deorece are efect plastifiant
4. Bizotarea sub un unghi mic pt obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea
5. Conditionarea dentinei, smaltului
6. Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presine deoarece pot aparea fracturi
7. Cavitati cu pereti in smalt