Sunteți pe pagina 1din 94
J Jest Ue ENANTU! Nie 20 de intrebari www.enciclopediasyntagma.ro Enciclopediile noustre sunt realizate cu scopul de a educa i instrui pe cei mici yi mu mumai, tn fascinanta tume a stituted $1 descoperirilor, avind un aport important in educatia acestora, Spre deosebire de cart. enciclopediile interactive electronice permit 0 navigare radipé si usoard, contin un numar mai mare de fowgrafli, sunete sau animarti, ceea ce face ca inviyaren sa fle mai placura si mat precisa. Cei mict isi vor dezvolta imaginatia, vor invéga mai uyor si mai ales vor deprinde lucrul cu computerul de ta 0 varsta mica, ceea ce le va fi de folos in vittor. Enciclopediile Syntagma”, sunt realizate intr-un mod atractiv iar informatia este cat se poate de concisa pentru a furniza elemente cit mai concrete despre subiectul tratat, evidand in acelayi timp utilizarea de terment sau expresil care nu sunt pe Inyelesul copiilor. ‘Aorta Rass Cei interesagi in a comercializa acest produs ne pot contacta la : Tel / Fax : 021-634.73.62 Tel mob. : 0722644519 E-mail ; comenai@encicopedasyntagma ro Web : wwwenciciopediasyntagma ro Daterta cominuelor progrese in medicina anunateinformati pot fi eromate Pentra intrebart st sages i legatira cu acest atlas: hirecuradaiga.re enciclopedia INFO CP a eC RR MCC mC mal ecu} See Ree eet CE Ce) TEU CLE Rear) SP Ue er te ME te eee Pd fest ce OTe] el al gO eg TL eTe Lane AVE st). Ie) Stk ROL ch || ee) SETI ee 2. Cuvintele regii (termeni importantl) — acesta nu are nici eC eT Bet DO tl Pare PRIM Se Ae S| Eres Mele ar een he clo ttn Sc rod cod> ei UCM Coty OU od aE C0 Oe Tee i ee A te a) Pete me Sli heck Clee Rei cena) eee te neuen tne eee te) ML ee air cient Rue gee were eke eta Ts) ee eo ee) Tee ao ene ee EET aes a butonul “close” (dreapta sus —"x") 4. Link-urile (trimiteri directe catre alte pagini) — Oriunde va aparea la trecerea cu mouse-ul un deget, aceasta ETT ere ee CP a UL IE 1? Cet eel Sa RC gee) “Organitele celulare* — Celula interactiva) fey Mele -lr-) ats e- oLee 1 ec] A gt EC p tC Pate Tare f-Tm Ma Og od CDOs 8] LLU fice tere Meme Boome) GTO 8 [ainda [lead Celula Istoric Termenul de ,celu’s* provine de fa ,celuia', diminutivul substantivulu latin colla= compartiment, cuts Acect tormen a fost uizat portru prima oari de Robort Hooke, invetatorul ‘microst opulu, ao Intrunire stingnic& In anu 1666 ce a avut joc la Lora ‘Acest termen a fost acoptat in unanimitate d2 micresc pig din Intteaga lurve in sec cul al XX-L Fobert Hooke (1835-1703) Savantul american de origine roman George E. Palade anus bazele tehnolagiei microscopic’ electronice gi pint alte, a print premiul“Novel" pentru descopertrea ribazomior Ribozomil vazut prin microscop 4 George E Palade Celula Caracteristici generale Colulele reprezinté c&rdmizie cin care sunt ornate toate tesutunle, organele gi sistemale din corpul nostu. Pe |ng@ rolulsiructural, calu'a Indeplineste mute ate rolur: creazs hormnoni (colulale endocrine), depoziteaz’ civarse Substenle (celulele adiooase), lransporid substante rutile necesare organismulu' globulele rogip, transmit informatile cate creier sidinspre creier(celulele nervoase), capteaza lumina (celulele cu conus hastonage din ‘chi ¢1 multo alte roluri Exist8 pecte 1000 do tpur de calule, lecara adaptata exclusiv portru o arumit functi marmea celule Celulele au cimensiuni medi intre 0,01 milimetrig| 0.05 milimetr. Cea mal lung’ celulé din corp este celula nenoasd a cBrei acon poare atinge o luncime de 1 metru, ins diametnul cel mai mare i are ‘voeitul (0.1 rilimeti). Cele mai mici celule sunt lobulele rogi cu diametu de 0.007 miimetn, Globulele rosii (Hemati Forma celulelor Forma colulelor este de o mare diversitate. Ea este data de diversi factor extern (mediul in care taiesc) Su infor’ (unctio, vrei, ote), Shermatozoid Adipocit (depot de grasim) —-Ceulanervoasa Fibra muscutara striata Numérul celulelor Exst8 mil de milarde de celule, Cele mai rumersese dinte acestea sunt reprezentate de globulele rogi urmate de celulel2 nervaase gi cele ale featulul ~henatocitele. Celula Organizarea celulei ORGANITELE CELULARE rite celulé este irvelta de o membrana celuleré larin intenor se gasesc oruanitele velulare ce plutese in ‘itaplsem’, Organiola reprozirtS mii faoriel in intoriorul colulo, fecare cua functio bine dafint& gi aflato toate In relajie una cu alta Nucleul Nucleul. Membrana nucleara. Peril nucleari. Nucleul se g&sesie in toate celulele cu exceptia globulelor rogi. Avesta ate coud functl principale foarte importante 1, Stocarga informatilor genetice (sub forms de cromozomi ce contin ADN) 2 Este certrul de contro’ al actvtai celulare (metabolismul celular, crzarea de protemne) ucleol Membrana ‘nucleard Memorana rucleulu este formata cin acelagi strat cublu de calular’. Prin intermediul merrbranel, nucleul comuric’ cu reticulul endoplasmic ealzandu-se schlimburl de substante (ex ). prin porli nuciea in mod normal, in organicm ovistl coluio far’ hucleu der acestea au o actvtate foarie scBzutd, La fel se intimplé in cazul in care nucleul ar f ingeparat in mod vor. Celula nu moare, sctwatea ei este foate sckzut’ iar dac& rucieul este reintrodus celula igi poate reveni complet Este binede gtuted pet existamal multinucll int- © singurd celui Celulele musculare detin recordul in materie de nucle, puténd avea pana la céteva cute, Forma nuciaului i general esto asemanétoare cu forma celuel Nucleli pot tntainf de cole mai mute oriin centrul Celulel dar in cazul in care sunt depoatate dnverse Substante in citoplasma (acipocitale ~ depozit de grdsim nucieul este impins pana in apropierea membrane\ celular. cag) membrana Nucleolul Nucleoli se g8ses¢ numal in interiorul rucleilor COrice nucleu are obligatoriuun nucleo! lar daca nu exist, celula moare, Sunt agezali in general ln aproplerea sau in ccentrul nucleulu ‘Nucleotul Jn interiorul ¢4u exist8 ADN g! ARN precum gi 2 ajuti la formarea nul ncuARN, Functa princinala a nucleolior este aceea de a crea ARN. Aceacts cubetant’ va lua parto in formarea ribozamilo. Centrio! Contrioli sunt organite calulare situale in general in _apropiaroa nucloul Lamicioscopul electronic agar ce dou’ .uete”gerpendicw lore una ne alta Centioll, in tmpul ctvziuni! celulare, se despart gi se deplasaazi fiacare ia poll opusi, formané ,fusul de dvizlune" care este deosebit de Importantin reproducerea celulel rise gregeald in acesi slaulu poate duce Ie celule normale icelule canceroase’, Centriolul 1 Cremezem Imagine cu cei doi centriolt Fus de la microscopul electronic diviziune Ceidoi centriot Centriolul 2 Lizozomul PINOCITOZA Tizozom Lizozorit sunt organite celulare prezente intoate celulele in fara de glodulele rosi. Acegtiapot f sferci sau ovoid, Lizozomil au fost dasconent de cate De Duve in anul in interiorul acestora gZsim (Gubstante) specialzate in dictugeres Imicroblio’ sa rezidurlior create de celuls incare ee afl Microb gi reaidunte intr In hzgeom erin pinacitoos — celula igi creeaz’ 0 mick ScobiturS prin care substanta este Inglooats in imozem §1 apcl supusa -etuni encimeler (ind digerst® Lizozomi. Vedere la microscopul electronic: Celula Mitocondria’ sunt oigarite celulare ce se gasesc in toate celuiela cu exceptia globulelor rosil. Num&rul rmitocendler ndie& intensiatoa actitati calulo (Cu cat edsté mal mute mitoconeni, cu at actwtatea celulel este mat intens’, {La microscopul electronie mitocondrile se pot observa eu ugurin§ datort ce Ie deosebece de coloiate organite. Mitocondrile sunt fspéncite in toatl citaplasmna iar rolul lr arincipal este createa de ATP Membana exterat | ~ statrce dtertorat este oitert’ de prinfaplulc¥ aceasta dinurmn’ actioneaz’ica unfitru pentu _substantele ce vor intra in matiicza mitocondrala in spatiul dinte membrane se gasesc enzime, lafel ca giin dar cu functi diferite- enzimele din matice le comipleteazd pe cele dintre memtrane, In ciiste 60 g’sesc enzime de ovide-reducere (enzime cu rol n crearea energiel necesare supravistuii celulei) care dau nagieve ATP ~ ulu, acesta find singura ford sub care eneruia poate f folosits Membrana celulara Glicoproteine Glicolipide Rojaxedess Proteine integrale a 2, ¥, Coad ipiaica on Be xy bs 5 5 \ Hii E A y cap tipi Pay a ws Citoplasmt Strat hidrofobe Sat hidrofil ae inglobeaz’ celula este arte subire si elastica, avand un rol deosebit de imoortant in protajarea, orecum si in mentinerea integrtSti gi formel acestoia, Este formald din linide (Grasim), proiene gi slucide (zaharuri- atagate doar la exeron, sunt agezate in strat dublu, un cap spre exterior si unul spre Intio, ,cozile" lor fing situate una spre ceatalta, Canetele lipidelor au rolul de alsa aga s& treacs (rigrol), lar stratul dint Ipida, nu las’ apa s& tracd (hidrofoba) Membrana devine ast! o bariers de nepenetrat fla in membran8,o pot traversa complet (orotaine inteorale), potréméne la exteriorulcelule (oroteine externe) ‘sau doer la interior (proteine interne). Proteinele au rolun de Canale sau pompe ce lasa $4 inte si s4 lasa din coluld doar anumite substarte. Pompalo gi canalalo se ceschid sau sa inchid in funciie de nocacitatle colulo. aurol de receptor peniru diverse substante (hormani, medicamente) gi sunt de obicet legate fe de lipidele mambranare, ie de proteine. In momentul in care de receptor s-a logat o substank’, se actveazd automat anumnite enzime din Inerioru! celulel cee ve duce la martea sau micgorarea irtensitabt anurritor procese ce au loc in interiorulcelulel Ribozomul FRinozomil suntorganite din citopiasm prezentein toate celulel2 cu exceptia globule rogit Rinozomul are rolul de a crea Exist8 rozomiliveri sirivazorn alagal de reticulul endoplasmic (cea canata numele ce retouiy ercioptasmic 1g0s), Numarul rbozomiior varlaz’ tr tunctle de pul de cella si momertele de functionare ale acesteia, Ribozom Ribozomil sunt formal) into subunitate mic sl o suunitate mate, Ire acestea inir3 lanful de ARN care este decodifcattrertt dénd nagtore unei no) proteine Re Subunitatea mare Lant proteic in interiorul unei cel Subunitatea mica Lant ARN Reticulul endoplasmic Reticulul endoplasmic (RE) se g&seste In Wate tpurile de RErugos ccelule cu exceptia globulelor ragit Acesta este format dint-o retea complicata de cisterne gi tub legate inte ele. Exist8 doud tipuri de RE RUGOS - are pe suprafata ea atagal ibozomi co fg vared create in inleiorul su, Acestea vor 1 vansportate acclo unde este neva de ele, oriunde in celuld $1 nucleu (prin peri rucloar). Toate cubstartole ajung in colo din ur’ in aparatul Golgl NETED — acesta nu are atagati robozomi gi transport’ Subsiante la fel ca gl RE rugos. RE neted are gi rol in flln detoxsifierea organisrnulut cinta ONE RE rugos Ribocomi \ REneted ele douStipuri de RE comunicSintre ele prin nfermediul unor tbl Pozdla microscopul electronic. Punctele negre sunt ‘eprezentate de ribozomi. Celula Aparatul Golgi ‘Apatatul Golol este prezert in toate celulele cu exceatia glodulelor cogil Acesta reprezintS o continuare a retculului endoplasmic Supstantele ce ajung din reticulul endoplasmic sunt Inglobate In ,vezicule” In Aparatul Goll. Aceastd Inglabare reprezint’ ultima transformare a substantelor inainte c4 acestea Bo [Torscala(ri- 112) | verebre Tudimentare Be f (co cunt ramigitp din evoluto). ae ¢ Flecare regiune ate un anurit ip a t : b A dics Traces Teanovees ABZ instervertedrale , a " SES cami | — Reriunes Constr Me spo Eaees inervertebrate Pas | Lombara(L1-15) we Ls mae vey \ _— Sh rpc DP PE ~~ ‘i 7 cous slo vertebra au tol in iritaroa migeilor corpulul eu autora , 08 fu perm feda ge spate -peniru @ nu tension macuva spina se ariculezz cu coastele, pe ole serénduse-se ligamente si mugchi (acestea se pot insera gi pe Coasts —_ Maduva osoas. ‘Macluva os0as8 se aflé in mai toate oasele mar. Alc! se cregazd ransportort de oxigen globulele rag g1 | tumens —«tasenelapins ire ma veel Lae Baits Sint ate ra dou ‘ i . Dini ais Bs / a oS Articulate tp y'balansoar” Ai Tiga e botanave >| = a ‘haine napa bis 5 fy Ds netacarpene ite genunet (atlesu est ete cree i Carpiene Mreuiiewscuaderemte | AY! yy PSK Articutatie tip “5a” tole cats) ry emma mien ous dec Pama \ diteite os ateaata 4 ‘hie Articulatic tip rows AD cartes on Articulatie tip “eaciula” de migebt eve j (ee aticula cod imtn gst metacapiene g Seas ‘ate arenes i canal jets, bilan cavitatey err \ Talange 2 face oie el de Structura muschilor Fascie -—Fiora musculara Mioflamenta de actin’ Mioflaments do mioain’ Culoatea rogie specific’ mugehiulul este dati da aitere, von ginens Mugchil sunt alc3iul dint-o mulime de celule alunite, numite ce aupasitil- tatea do a-gi micgora lungimea ‘Aceasti capacitate cure la contractla ‘mugchiului gi se realzeazé cu ajutorul a dowd proteine! ‘Avestea sunt imps ehetate In Energia de contracte este data ce AIP-ul creat do rumorsacole mitacanriaf'ato in Cctoplasina. Fibrele rmusculare contin aveleas! organite ca 0 celula nermalé find adaptate functe! de contractie, Un mugehi contine in interiorul su mai multe ménurehiuride fibre musculare impachetate in Inte aceste fascicule sz gAsese aitere gi vena ce acigura hranitea si nner ce vor da comanda de la creier de a se contracts, Intregul mugchi este invelit de o la fol ca gi facciculul muscular (ascia se ? Aveasta substanta este aserndndtoare cu homaglobina afaté in globulole rogi, amandous avand rolul do a loga opigonul necocar contractici muscular, Penitu can mugchi s4 se cntracte, este necesar de a lua din attere exigenul gi glucoza, Glucoza in Tn ‘2luld, spol in mitoconetie, und ee va transforma mal taziu in ATP, Tipuri de muschi Muschi scheletict Acest tp de muschi este inserat pe 0ase cul alutorul tendaznelnr, acestia find responsabili de toate migc&rile voluntare ale corpului (inclusiv reflexele) Lunginea unei fibre musculare ajunge pana la 6-15 centimetri si in ea intainim ‘umeros) nuclei. Crelerul controleaza in mad direct acest tp de mugchi, spre deosebire de cel neted gi miacardic. Mugchil scheletici se pat recunoaste ugar a microscap datorta aspectulul lor striat. Muschil netezi ff Supratata acestui tip de mugchi este neted, de unde si numele lui. Fibra lui fe Musculara are iungimi foarte ‘ici (de sub 1 centmetru). Muscril netezi, spre {1401/0 (us deosebire de cel striab, se contract lent involuntar. Controlilasupra lio are | |). ANN lui (Sistemul Netvns Yegetatv) [a care amul nu poate {i intdinim de exemplu pe stomac unde se contract pentru a jinge mancarea spre intestinele care cortin gi ele acest tip de muschi Musgehiul miocardic Repreznté mugchiul care face inima 34 oat. Este asemandtor ca structura cu cel striat. Dar, spre deasebire de acesta, se contract independent si automat Creierul inluenteaz’, tot involuntar, cat de des 3& bata inima. Daca inima este scoaséi cin organism gi este tinut’ in anumite condi speciale, poate continua 8 hata céteva ore 1 chiar zile, Fibrele au un singur nuciew agezat central in citoplasmnas Musgchii Grupele musculare Orica mugchischeletic are o singurd origine gi una sau mal multe inserti. Originea este punctullipit de os cal mal aproare de coloana vertobrala mm. Frontal m. Fetal ot im, Sterno-cleido-mastoidiap, m Dettoid k (SCM) _, ~~ 2 Tapa h, in Ticess A m otis FP Wn cicers 1m Latissimus m. Drept, % beste m Fleori__ ‘bdorninal m. Extensor imal "spain maf mm Festen potcela ( WAR i ott im.Cresiceps . femurs! WY WA comet f/ \} A 4 } mm.Flexon $4) mn camer its j Tendonul luiAchile Numarul insert pot ca numele mugehiulul ~ mblveps (doua capete de insert), mariceps (cu wel capete) sau ‘mvactleeps (cu patru capete). Denumninie lor se pot da si in functe de orlentarea flrelor musculare ~ m obiic ‘sau m. Drept abdeminal Ince contal (8.12 luni, ncst lateral (-12 um) nin (16-22un) — Canin (11-12 nd) — 3 ‘Mol Premetar 110-11 an) — ans ) sic 20012 00) AO Molar 2 + (25.3 lan) \ Nour (07 am $F (02-13) Maxilar Motar2 (121 Fh Maxilar =) Mota 320.25 on) 3 inc aera 69 an) \ Pre Mole 320-25 a) . 1.13 0) See v2 Mandible vours Se woe (7 an) — Ape Manila stir Ya) anne Molar 1 aN A | Molar (418 lan remot 1 2am) — Incisiv lateral (10-16 bum) viv Lateral (6-7 ant)’ ne lnciav contra (6-10 lus) Unciaty conteal (67 an [Ne nagtem cu 20 de din de lapte, Pand la varsta de 25 de ani toll din cad si avem un set nou Ge ding, mai revisten, care cuntin numar de 32. Uimul dinte, molarul 3(méoeaua de mints), nu inloculegte niciun dinte c€zut ci apare irtr-un loc special rezewat Lanagtere avern dint oarte ragil gi de aceza treoulesc curdtat zinc Medicul stomatolog trebuie consultatimediat ce apar dureri ale dintlor sau cénd acegta incep s& cad’ deoarece pot cregie strdmb, lueru care conduce la mutt alte probleme. in jurul virstel de 0 de ani mai poate apdrea inc& lun rand de dirt (caz foarte rar intani. Structura dinfilor Dintele este acopent la supratat ce srralt aceasta {lind cea mai putemica substant3 cin organism: Orie lezare a smaltulul va duce la descoperires dental, Aceasta se Va infecta, ducane la formares oe! carlo ingle Dentina se ala sub small Aveasta este crest’ de eee celule ce se afl in inter, a fel ca gi casele. riper Fa Canalul racicular se glseste sub dentin’ gi este inconjurat de cement. Prin acest canal tee arerele, venele sine din pulpa dintelul. In cement se qasesc celule ce rofac constant eubctanta In cavitatea radicular’ se aff pulpa cintel, format din arta, vone ginora Deed microbitajung fa pupla, vasul limfatic ce transport globulele aloe (Soldati organismului), se agomareaza foarte mut s| comprimé nervul ducard is dureri mari, Boala se numegt pulpit. In acest caz ‘medicul stomatoiog va extrage pulpa cu ajutorul unui 4c special foarte suptre Dintele aimeste substante nuit de la vasele an canalul radcua in cazulin care pulpa a fost exrasi, aintete seva nran numaidin perdonty carese gAseste i uruldeltscontine ca s canalulracculrartere, ‘one gi nen Oae3 periadanfu este staat da mctobi acecta co iortozs dénd sonaaja ce "cirte mai nat Partea dintelui care este vziilé in cavitatea busala (qura) se numeste coroans iat ceea ce se afa in os se ume ste rSdécin’, Proominentele de pe molari se numese cucpide, ete format cin 22 de oase gi re rolul de a. | Suture oronard — ea proisjacraianl y \._ Sutura La adut, crariul prezini& § mari suturi—une frontal, Ap lambdoid sagitala, lambdoida si, doud temporale. Forma | — Fontanela | Sutura craniului la orn ecto dati de marmoa croioraui a | sfenoida scuamonst om, cranluleste inal mare prin mérirea toblor ronal Maxilar ai creverulu) gi de tpul da stafune, la om —bipeds Cranial de copil are inte case cartiaje ce se vor | Mandtibula osifca total a vatsta de 2 ani Pand la aceastl varsts nau-niecutul mai preziath a suturé in plus, mei greu vitibila, in milocul osului frontal © frontat ‘Acacia carblail cunt flaxbilo gi au rolul de a permite croistull sitreasca Os pars Acolo unde se unesc trioase, catiajele se numesc — Fontanela mastoida Dacd camtaite nu ar fexista, craniul at avea 0 mirime foarte mic’ 3i Y creietu nu s-armal puiea dezvoita. C: ) inp existé cartiajele, craniul poate fi wmodeiat” prin plik ‘area une! forte con stante pe eraniu, anita J Oasele Sanatatea oaselor mal desintainite accicente, (0 FacturS nu vine niin: singura. Narginile ascutite ale osUiui tupt pot efectiv tia mugchil, tondoanolo, ‘yasele de sange saunern De aveea ‘rebuie $4 fim foarte atonti, iar dac& acc entul mu s-a putut eva ‘reduie dezinfectimm imediet rana gi s& apelém ce urgants la Un medic, Fracturile sunt printre cel \ Femur Rotula Menise lateral Ruptura de maleol este des intanité la sporti, Maleola este o proeminenté a gleznel pe stanga gi pe reapta I are rolul ce a tensiona mugchil care trec prin spatele acesteia. In cazul unel lavituri sau a unel incordet Buternice al acelor mugchi, maleola se poate rupe gi mugchi nuvor mai pulea #incordatj, devenind inubizabil Fuptura de menist se int3inegte in mod curert la sporti dar gi la oamenil de rand. Canc o greutate mare apasa ne un singur genunchi (ex candine spin pe un picior ca ¢& ne oprim bruse din fuga) aluncio fort foarte mare spac’ pa menise §1 acesta se rupe, In interiorul artculatia! cenunchiului aver dou meniscurt (atoral - spre exterior gi ‘medial- spre interop cu rolul de a perralte elor oud oase emutul si fbia) si alunece liber. Dac’ unul dine ele ¢-a rupt atuncl oasele se reac’ ('os pe 059 si din piicina dureni va devari imposibi s& ne ee) deplasam, aes Pl Sanatatea muschilor ‘Oboseala muscular Se caracterizeazS prin scAderea fortel de contrartie a mugchiulul AceastS choseslé aste datoraté seader cant de cubstante nutitve pririte de la arere. Datorits coniractiel mugchiulu, arterele sunt comprimate 3 prin acestea circus mai putin sange, implicit mat puting si ofigen. Cand muschiul este relaxat, rtorele acue euficienta substanta, ine este revole ce timp pan acestea vor fi transformate in formele lor finale care pot foloste Febra musculara Intimput unui exercits fai intens, chiar dac glucoza este suflcienté, cantatea de oxigen este limitata. In acest caz glucaza nu mai ooate fl tansformats in produsul ef final — ATP i rezuB& acidul lactic. Azeasti acurnulare crogte ‘acioitatea In Nbrele musculare sI In sange, ceea ce duce la stoparea activa ‘mai multor Astel, calciul int’ ih bra muscular’ gl 0 cetermin’ o& raman& contactati, impiedicdnd relaxarea, Aciditatea séngelul este reglats Toate strict de eatre organism gi orice modricare cat de mica poate duce chiar Ja deces datorté incordérii permanente @ mugchilor traheel, determinand Sufocarea. Indaté ce oxigenul devine sufcient, acidul lactie Incene 28 fle {ransformatin suastanje netmsice. Atrofierea mugchilor oti mugchii su marea capacitate de a se adapta nevoilor organismulul. Aga cB, dav& un mugehi nu esto solictal, acesta igi degradeaza proteinele ce rezuli, pot 1 folosit én multe alte procese ale forganistmulu. Astfel, cele dou proteine - acting gi miazina - se deoradeaza gi mugchiul se subtiaz8 gl igi piordo 0 mare parto din capacitatea ca de a se contracta Rigor mortis Estoa stare ce apare dun’ doses gi este caractatizaté prin ncordarea tuturor mugchilor.lmedial ce organisrnul gi stopeaza toate runctile, unele enzimele Inceteazé £8 rai tunctoneze iat altele Incep s& degradeze in mod hhazardat substantele din corp In acest czz, ATP-ul necesar pent a tine mugchiul relmat (ste nevoe de mult ‘mai pulin ATP pentru a tine mugchiul relacat decat pentru contracte) nu se mai produce si mugchii rmén Incordat) pana ce toate proteinele au fost degradata, inclusw actna gi mlozina (din degradarea proteinelar ce ppotforma anumiti compugi ce duc la mirosul specific cadavrelor. Sinitatea dinfiilor Cura au se inchide complet pentru ‘a dingii na mai sunt la locul lor Dinlii se departeaca si microbii patrund mai usor Carie cea afectat stractura dintelui Ceilalfi dint incep sa se miste penirs a putea urmple gol! Cariece a ajuns \ pina la polpa DatortS distugeri| smattului sau din eaux c& cesta nu acoperdin inlegime dentina, aparcarile pe aint Microbii"mndnc8* dontina gi slung lapulp& ducing lauren la apasare, expunete la rece sau cald. ‘in eazul in care caria nu este valet la tmp, dintele / oatenevarat” complet ce microb! sin tna cace. acd un dinte este tips, dupa ve dint defntv’ au ‘aparu, acesta nu rai creste la loc, Cella dint tind ;— Cmte mics 8 ocupe spatiul ramas, ined spstlul dinte acestis se méregte l8sAndloc microblior s& atace mal ugot In tot organismmul, Cand nu depurem efort inirna arful (apex orient spre Inia este 0 pornpa dubia, cu pat cavidt, cette sang ome iniur de lire s€nge int-un minut.Inima se afin snatalasternuui stare Stange suger maint Pereele sero al mimi se numeste oesta ese termat an dove foe Inte care se at ‘east ichid and iri fi maregte volumnul dupa contrac, ae oll dea reduce fecareadinte cele ous ote. Sub acest strat se gdsegle mugchil In nun miocard, Gel mal intern sal se numeste fla aul dea rej cave iri 2 Structure extern cut aor acerk ots a = Si es Inia are patru cavttl: doud str gi doi vonticuit Sunt situate In carte superioar& ainiml si sunt separate de un sept, Muschiul lor nu esiela fel de putemic c@ Intevoars Avex alveniticullor deoarece atrila au doar rol de @ de a stoca sangele pertru un tmp scutt. At preaint’ oud orificll prin care se varsd séngele venos cin ln pattea inferioar3 se aaseste ve implecic’ intoarcerea sangelul ‘are patu orifcl ce adue sangele cu ‘oxigen de Ia plarnani prin ‘Acesta esta despirtt de ventriculul stang prin 's@ gises¢ In partes inferioara 2 nimi gila el la, sunt separate de un sep Mugeniul lor este da aproxirnativ 4 ori mai gros deca al abilor deoarece venticuli surt cei care pampeaza sangele In carp. are in partea sa superioara gi langa aceasta se daseste onficiul prin care irece tol sngele venos din organism. Acast sange ajunge in plamsni unde esie osigenst iar apoitrece in atiul siang prin De aici ajunge in ce il ya pompa in atlers cu cel mat mare diametu =: By P. ona " vena cord superoard ‘Structura intern’ re sanense BVe@ ant Valve Aortei em “@ vata ava bicuspid ~ &® Vaiva bicuspida: pee Valva tre pulmonar Yalva riewopid Inime, ca orice organ, are nevole de cudstanie nutitive pent a functiona, Aceacta nu le poste primi de Ia cdngele ‘in interior, d2oarece endocardul nu permite acest lucru, ‘Se desprind din porjunea initial a acrtel | suntcele ce vor aduce sangele necesarcontractilir inimil. Aterele givenele ce intr sau les din inima prezinié walve.Acestea nu suntla fel de dezvolate ca cele dinte atri gi ventricul Sistemul circulator Studierea inimii Zgomotete inn ‘Avesta zgomoto cunt consacirta activating! co pot cudia cu ajutorul stotos¢opulul Z\ = acest zgumol este cauzal de inciiderea vahelor bicuspidd si iicuspida dintre abil si venticull Are o tonalite ioasé i se poate auzi dear cand ventriculi sunt contractati(sistola vertriculara) 22 —acosta ecto scurt gi ascult. Cauza este inchiderea valvolor artorel aulmonare gi sle aortel, Se aude dear cénd inima este total relaxata (dlastold). Electrocarioagrama (ECG sau EKG) Contracts gi realaxarea mugchiulul nil se face piin propagarea unui curent electric de foare rric&intensitate rine tibtee musculare. Aceasti actimtateelecirc’ se poate inrecistra cu aparate electronice sensible. Fe un ECG se chsend 6 unde, rezutat al treceri curentulul prin miocard: F — contract gi relaxarea alo, ORS — ‘ontracja venirculor si T -relazarea ventricular actviatea electricd a ventticuilor dcup8 mult mai mult spatly pe ECG decat a atilor Acastlucru se datoreaza fantululc&: mugchiivantriculior sunt mutt ral mari sireteaua prin care se tranernitimpulsutie electice este mai complex’ ors ors = pane aa peal restnes singel se_mBscark fh tt et te | nitg ~ mitt loan de merc ®D P T P T 760 mmtig teprecita 1 atm ( 1 ‘ amosterS ). Presunes serv de cterSrepreartht atm zu 2 a 2 Fonograma hs Deen, tana e Presiunea Sanguina (tensiunea) Se studiazéicu ajutoru tensiometulu sia stetoscopulul Astel seinregisireaza pre siunga din vasele eanguine, Prima presiune -sistolc’, cu valori normale inte 100 inHg gi 120 mmHg, indic& puterea cu care Inima se contact’. Cea de-a doua presiune - clastalic’, cu valori normale ine 60 mmHg si 80 mmHg, araté presiv- rnoa din sénge cand inima osto complet olaxaté Arterele gi Venele Tn corp ith dous tnurl do crulatis med gl mare. Cea mich co realzoaz4 inte fartea creapts a Inimi gt plamani, svand roll de 2 chigena sangele venos Circultia mare Sa tealaeacd inte patea siéno& aire gest compulut Rall ceste crculai ests dea tite oxigen 9isubstantele rukive in organism. Circulatia mic’ Sangele venos acumulat din tt organismrul ajunge in atrul drept prin dous vene mari. yena cava cuperioarS (aduce sAngele venos de la cap gi membrele superigare) gi vena cava inferioard (aduce s@ngele din restul cganismulul. Sangele adus de aveste vena ajunge in vantriculul drept de unde este pompatin <~ plémani prin arterale pulmonare. Odaté oxgenat, sangele iese din cel doi plémani Brin venele pulmonare ip atnul stang. De acl, sangele ajunge in vervnculul stang ce ii pompeazdin aorti, Sangale ig! continu’ drumu) prin diverse ramuri, spre restul corpulu : Venele Superficiale in aorta se desprind patru ramur ~ arierele supclaviculare (pentru membrele superioare) gl arterele carotide comune (aentru cap gi 94D. Anria are un traect descendent si rece prin trace si abdomen unde se desprind ramuti penitutoate organele corpulul. Areasti acrté se termin’ prin artereleliace corrune (penitu bazin) ce ce contnud cu arerele femurale, din cate se desorind ramrull pentru membfele nferioare. To! s€ncele aerial, dupa fe este de-cyigenst, tere cin capilate in vane. Venele au, in general, denumi foare amopiate de cole ale arlerelor siun tect asemfndior. Sangele venos al membrulul inferior este preluat de venele femurale, care se continua ¢uvens iiaca comuna, Acestea se unesc in vena cava inferivaréice Se vars in aul drext intrand de aici in ciculata ric&, Vora cav supatioara se formeazi prin unitea vonolor cubclaviculae gl jugulare gi ce varea tot in ati drept, Aceste vene aduc sangelevenos vela cap, gét 1 membrele superioare, Vena cav’ inferioara aduce angele vanos din restul corpulu in general, venele sunt mai uger vzibile in piele decat arterele care sunt situate mai protund. Aceste vene se urnesc vane supericial Grupele sanguine CGrupele sanguine sunt foarte important de cunos- cut denarace $2 folosese in transfuzile de sang2 cfectuate in spliale. Exist 4 grupe sanguine frece una pe alta ceea ce poate duce la imposibilitaiea de Plaman digs a respira chiar decd plémani nu sun aft. ue | ring Peri unt omat in ob cetdrpt are iarcatsting | ei edoukaortsoretéaiiminalsreccan, | fougeni { Diatragma Inspiratia gi oxpiratia sopot faco cu ajutorul mugchiulul diafiagma, Acesta cénd se coboarg mareste cavtatea toracicd gi asfel aerul este tas pre interior. Cand se rolaxeazs rovine fara ofort la Repaus nia inillalé, riegorand astel cavitatea toracicd §1 Impingnd aerul ata. Mugchii abdernenului pat de asemenca rari sau micgora eavtatea Cea mai putemicd inspiratia este cea in care este folosit mugchis! diafagma, adicé cand "ragem aer in piept’. In renaus exiratia se face fra fot, nN plamanul evening singurls forma lu nial Expiratie Sistemul nervos SNC - Maduva spinarii Recepforu pent ‘Sectune prin Sala ffesd cotta TaN) clurere este actval madre Sear ane ee GE S—euprinde tot ce 2° afin eraniy) J j gl méquva spinérl Rolul SNC U) te gz a ecorona tate eID sche voltae 41 rotecie PRG itoruccontoeda sence Ces St a cenusi® gnaizeaza toate —informatile Ey Ba, i >) Reflex primite dela sele 5 simtur ete SYA, atten, ON) contr \ \ \ ‘se contract& I y > i ee / caiycall se_gaseste in canalul medular find format prin suprapunerea ‘ertebrolor. in madurd gasim substarts alba (aconi gi dentrtele) st substanta cenupi (corpil neuroniion.Maduva scoasé ain canalul meculararala ca un cordontin, albicios, ce are formé cilindred gi prezints dowd umfatur: cenicall si lombard Acestea cunt cauzate de numérul mare de ner spinali pentru membrele supericare, respectiy Inferioare. Wacuva s2 termina in creptul celat d2-a doua vertebré lombara, de unde se Satralls| continu cu 9 parte eubtre numrita lum tarninala, Din maduva ies printre vertebre 31 edccigiert de ner spinal ce aparin sislemuluinenos perteric (continuarea SNC)~8cenical, _$.N.C. gi nervi ‘2toracall,§ lomban, 5 sacraii gi unul cocciaian spinal Prin madurd circu toato inforrstilo do la rocaptori mociull intern al organicmului (oresiuno canguin, intrarea alimentelor 1 esofag, etc) gi de la receptor mediulul fnconjurator(c4ldurs, ig, durere ete). aceste informati ajung [a ereler, unde sunt analizata. Pe lang aceasté functie de transrritera a infor Miduv circula de migesre voluntaré a tuturor mugchilor scheletcl De sceea,cel ce ce accidentear Tl ezeze méduva spinal gi sa raménd paralizal, Mduva poate analiza independent unele informati dda ordine mul mai rapid deedt crslarul De exernplu, dae’ ne ardam la un deget, mugchil si ‘mod automet gi riicd degetul pentru a opr lezarea (ietex neconditionat Inéscut) Sistemul respirator Traheea si bronhiil ‘Traheea se giseste in continvarea auingelul gl in fata esofagudl Poate | Trahees observatd pe vit, imediat sub "Marul ui Adan” Traheea are o structurs cu inele tubulard ce ecte mertinuté de 16-20 inele din carilsj prise la exterior. ‘Aceste Inele ru se inenid in spate. Bron {in peretele interior af taheei se gésese mai multe celle secretoare (lande exocrine) ce vor secteta mucus Aczastd substarté are roll de & lumezi aerul gi de a Boca corp etdini di aer, Lucrétaril din rine sau fumétori, hhaleaed rut) corpl sn gi din aceasta cauza au un numa mai rrare ce celule secretoare de mucus. Aceasta crestere duce la ‘scumularea mucusulli in pléméni gi pat declangareflexul de tuse Bronhiole Bronhile cunt doud ramificai aletraheei, arénd o structuré aseménStoare cuaceasta, cuaceleaglinele. Bronhile, ‘dup untraect scurtintra inokéman unde se vor bifurca oe 18-24 oriin bronhiole. Ultima ramificatia a bronhiotelor ‘se continus cu cacul alyeolar care este a randul edu format din séculati mai mici nui aloale, ronhiola terminals Avwoile 24 un porte special adepatechimbull de \ ougen pidoxld ws eurbon (602) Ongen sunsta acest nivel poate acu eA treaca in hemoginbina din globulele 7 —iieole ogi. Dicxidul d2 carson (C02) trece in sens iners, Sacaiveolar ——eliterand hernogiobina pent a1 ocupatd de axdgen Acest schimb se realizesz3 cu nurmeroasele capilare ce Capliare inconjoard intregul sac alveolar. La nlvelul capiiarelor se gasese numerogi oor (onfct) ce, permit schimburi Ugoare. In interiorul aveoieior se gasegte o cubstants rurnité surfactant ce mentine aleolele deschise. La nivolul ahololor, sictomul imunitar actionoar3 diferit de restul corgulul. Corpil suaini jung! Ia acest nel nu sunt distrusi medial Ei sunt inconiuraft din toate pértle de macrafage care vor réméne aliake pand reugese 9@ i distuga. Formatuniie comp! stdin: macrotagi rémman in peretele alveolar! in zona aceea, schimourie devening imposibite, Cu cat sunt mai mult rp stain’ inhala, cu afat mai putin cxigen poate ftumis globletorrogi. ‘a. Pulmenars § Sistemul respi Faringele si laringele Ecto pS in toi zone ei Fase npete rok ce se afd deasupra laringelui. pa tar conti naofurgail se gee i Acegtla contin tesut limfatic gi in cazul unel Invazii Ss Trompa lui pulcmice Ge ‘wleebl se. Indrese, consol yaaa Hicetngeasateanacals.AeovtBeaa Se numese a fn perce sin spate nantarngehi se até \ oorairae Bin atest caadlse face \ pee ouuastes nea iasicciose wasiens Denis Gh ecoont Out ceshde a Tonge oot inconjurat de o amigdalé cu teeut lifatie. In cazul \ & Q_taringo- Goll aceostecepoae ir Moctnd eae, = Nami ese Gn useice Intend numa port wanda ee ee Carta) toia Marut He a Roprozinté col mai important organ al fonatiol (orbit) gl face logatura cu aheea. In aceasta se gasese carol whralle duc la formarea sunetelor. Larngele este intr de 9 cartiaje tari, dintre care cel mai mare este , cunoscut sub rummele de" Un altro! important al acostul organ este e4 ol provne intrarea alimontelorin trahee, preverind sufocarea, cu ajutoru ‘Aveast catia) se afd chiar la baza limbll g| astel orice inghitim o va obliga S4 astupe descnigerea traheei, find impined de alimerte. Sistemul digestiv Esofagul si stomacul Este un canal lung de circa 25 centimetii cu ralul de @ aduce alimentele din faringele in stomac. Perebi asofagululsunttormat din mugeni ce vor impinge bolul alimentar spro stamac. Mugchil cin partea superioara sunt mugchi strat (volurtan) far cel din partoa inforioard cunt mugchi notoxi (Involuntar). Astiol alunci cane Taghitin, prima parte @ esofegulul impinge votul in ‘mod voluntar Cand bolul alunge in patea inferioara, mugchil netezi vor il vor impinge automat Esofagul comunicd cu stomacul prin sfinctaral cardia Esofay onificiul Catia Reprezinté locul in care alimentole vor fl stovate pan cénd se vor transforma in lichide sub acjunea acidulul clorhigrie HC) gi @ Lunar enzime. In stomac allmentele incen s4 fle cigerata. Adi snumite enzime secretate de celulele sin peretele stomaculu, vor Incepe sé “tale” ain alucide giproteine pand la dimensiuni care pot fiabsortite, Perotele stornscului are tei sttaturi de mugchi netezi Un strat extern fibre verbcale),mijiociu fibre crculare), intern (ibre ‘blice), Acesti mugchi amesteca alimentele pentru a se omog fenizs, Stomacul comunicé in continuare cu doudenul prin sfincerul pilot. Acesta are 0 deschizatura foarte mica, petmiland ttecerea alimentelor doar sub forma lichida. In stomae alimentele ru curt indeajuns digarats aentru af abcarkite rife! Filoe estomiac Tubul digestiv este oloStut din tubul digest oi glancslo anexe. Aces sistem are rolulde a absorb! sustantolenutriive omate tucel necesare din alimenie, cat si de a oregati aceste aliments penttu absortie. Pe tooté lungimea iubului sigesivoe gisese lirfocte, organgate in tesutun limtatce (ammigdalele, poll, sperdicele). Acestea iau cantactul cu virus sau bactatle e@ In odaté cu mancarsa 41 creazé anicorpi specifi Petatul dur oe Pancreas T evb stoma) ps8 wtesin gos Kobe te Sai Vet omugorup ae urmatgarele componente, covtatea Fane, a y PY A Imposbla va eau Inpecta tor card merae ane Sales ‘ $1 esie practic un mugen! acopert ge un —~eubmandlisutars cals rosa foe cataees sto La yell ar a* surg olntectepputemica le eur gece! o bala nghiura SO Scheme ajutitoare = reprezintéprocesul prin care alimentele sunt inhifte. Pattea ce inifere a ‘cestui proces este voluntard. in momentul in care bolul alimentar a ajuns in apropietea sincera Cardia, acesta se eiaeazs st | permite receres in stomac. Dav& acest sfincter raméne relaxet, confinutul stomacuiui poate si ‘ rewind In ecofag sau poate ajunge gi in Bol a catitates bucal’, alimantar Epiaiot inchisd Esctag Trahee 7 Esota \Vezica Bliaré- bila » = Bolu! almmentar, chet de cétre aciditatoa ctomaculuy, ajunge in duoden. Acosta acljoneaza mugcnil netez\ al veziclilare g|astiel ila ajunge in dunden. n acelasi tima este sacretat ‘s} sucul pancreatic. Canalele veziclibilare gi a pancreasului sunt comune dar in Unele cazun potn separate in acosta co gicose| ‘vlozidtile. Acestea sunt proeminent ale per-| etelu: intestinal ce permit mariea diamettulul lettezerea alimentelor Pe suprafate vloztitia| se gases! prosminente numite cit care la randul lor aU 0 margine Tn pare (microuli, ‘Acegii microvli sunt proeminenie ale mem bpranelar celuielor ce au rouul de @ opriWoztay substantsla pentru ai absortite (ricrovi) este partes cea mal ungé a tubulu cigesty, peste 4 met. ntestinul reprezinté o continuare a stomacull geste imaartt in 3 zone: duoden (fx), jelun,ilean (moalle) are o structurd aseméndtoare stomaculul gi forma de patcaava. in duoden se gisesc toate enzimele necesare digestiei definitve a alimentelor, pand la formele ior finale, nedigerabile. In duaden se secret 0 ‘substan numité bilé. Aceaota provine de laficat gi sete ctocatd in arganul numit — Bila are rolul de 4a fave Ca lpidele ajunse in duoden s4 poalé N digerale gl absorbite. Un alt rol al bile este avela de a elimina colasterolul din organism Daré, din diverse cauze, vezica bilard este scoas4 din corp, persoana respectiva ruva ‘mai avea vole 84 mandnce aproape deloc lipide. Acestea, neputdne fi cigerate, ce vor if de petetele duodenuhi, Enzimele ce digerd alimentele suntprodusice cate ‘si secretal In cuoden print-un canal, afelcavezica bila contnud dlgestla componen- telor alimentare dar rolul principal este acela de absorbiie, Peretele lor prezinté viloitst ce méresesupratala de contact $i implicit Suprafata de adsorbile, Membrana celulelor ‘lozkaillor formeaza microvill ce opresc com- oneniele alimentelor digerste. Viloztatile | cag ay stoma Brezié in cortrullor arora, evend giunvas | pias} — i: e coats Iinratc. in vasele sanguine sunt vansportate rea paroese componertele almentare iar vasul limfaic | 2, RES cusp teiguré distugerea bacterilor seu viugior ce | Wc. Me Sa, au rezistat acidului clorhidric (HC) din stomac. Bipton ; a | reprezinté utima pate atubuiui | elon Bibs Al HA intesin digest. Are o luncime de 1 ~2 mettlide la inte- ants { VA: ‘Suptire stinul cubjro pnd la rect. Intestinul gros aro | a.ccrvent urmétearele componente. si ” co i rest Functia de absorbte este mai redusd D) Pa 3 cea a iniestnulut sudtre, Rol principal | Apensoe esto acela de a transforma toate restunle } rea alimertare neabsorbite in materi fecale Zona sig cortcas Dives bates sy, Flrarnia renal — fa ‘neculal Nefion ‘treaes cangele primit prin capitarole Plasma ajunge ast in i siaroi Tot acest traseu este “urmart" de ce se formeazd cin ghemul de capllare al artarel aferente Acgasta, lanivelul tubului contor praximal, va primi inapo) Substartele de care are nevoie organismul, din plasma absorolia La ceva co réméne, rnichiul va mai aduga ined cat substane toxics sau in exces (acidul wie, amaniat treatinind, etc) care vor trece immpreuna in Avast tub lo ¥a conduce epro vozica urinara undo wor fi stocale ond la mictiune Inrinich'ce gasescin jurde unmilion denetont Numdcul acestora scade odaté cuvarsta, ajungind ca la 80 de on hhuma’ 40% $4 mat funcloneze. Chiar daca sunt ma putin, ce! r&magi se adapleazd la canttatea mare de ange ce rebuie Mata cunt organe porecho aflate de-o parte gi ude alla a coloanel verteorale, Rolul lor este de a forma utina, Rinichil au o foi caractaristic’ (eniforna) gi eéntarese fh jur de 300 de arama fecare Rinichiul esto impértt in dou zone: extemé linterna. ‘caste zone contin doar anumrite elemente ale structunice va forma trina ~ neffonul, In zona corleald se gésese, in genera), glomeruli, tubilurinifer glvase de sange ‘ar in zona meduiars gasim 2 contin tubi sclectat gi anca Henle. Prramidele renale sunt in numar de 6 pandila 18, este creaté gi trims in s8nge de Hinichi cu folul de a stimula ctearea de globule i nl , Wisand © teacd doar plasma sanguin | format dint-un "ghem” de capllar2, De aici, plasma trece prin Tub contort distal Se Slomerul >> ater eferenta B Tue colettor artera ferent fh Tuo contort prodmal nse Henle [ Ficatul si pancreasul este un organ mare, de circa 1,5 kllograme, puternic vascularizat, cu multe roluri eseniiale pent organisrr, Cal mai important ol este capacitates acestu'a da a transforma proieinele,lipidele gi glucidele in compugi ce pot f folasit ce cate organism. Pe langa acest rol ficatul mai este folosit ea dapozit de glicogan forma de depozita glucideio), de vtamine sau de fet Un alt rol, acte acela de a forma 0 cubstants num bia Aceasia ve Ni slocalé in vezica billiard. In perioadele inte mese muschi netezi al vezici liars se contract, impingaind bila in duoden. Bila int& mat inti in €af@ spol se ceschide la rival duodenutui Toate substantele nutitive absorbits in intestine sunt stance in a le aduce in ficat, Apel, subsianlele nuttiive aung in ciculaja sanguind prin Coad pancreas IPANCHEAS) ‘Canal Coledoc Canalul Accesor Cap pancreas ‘Duotsen Vena cava infericard ene hepatice Mona Porth vezica Bilan’ Intestin amos PF Inioctin cubire are 0 forma de *V" alungit gi este ‘compus din 3 porguni. cap, corp gi in intrier ge g&cece douS tipuri de celule organi zate in glanide. glande endocrine vezi sisternul fendoctir) $i ewoerine ce igi varcé produsul de secratie- sucul pancrestic- in duoden, ‘Acest suc este colectat de 9 ‘junge in duoden prin Pancreas Wouonen, @ insuiing Glucagon Vas de sénge ‘Aveasta boala apare atunci cénd gancreasul nu mai poato ceoreta dactuld inculind pentru a.ceddea nivolul Slucazei la normal. Nivalul crescut al glucoze’ in ange duce la mutte alte boll. aterosclero28, infact, glaucom, etc, Diabetul zaharat are o incident creo” ‘utd ls persoanele obeze gi se trateazd prin inecti cu insulind Este 0 boalé genetic’ (mosterita) in care pancraacul este sénétos dar problemele sunt e nivel celulelor. Insulina se leagé pe anumt| receptor de ne mer brana colulolor tints gi las atfel glucoza ef inte, in dlabetul insulinic avegb receplor! sunt detect) gl insulina nu se mai poste lega. Aveasta boala apare ined de lavarete Frageds ‘sto 0 gland mare aflaté sub stomac In intor- ful pancteasulul se afd glande exactine ce secretd sucul pancreatic, necesar tansformani alimentalor in forme ce pot fi absorhte de intestin. Diseminato printre glandele exocrine, Se gasese celule andacrine alfa gi beta c2 vor secreta directin singe glucagonul gireepacti inculina ~are rolul de & lua glucoza din sange, atunci cana nivolul acestela esto prea mare, depoatind-ul in flcat ca glicogen sau th celulele adipcase. Umplerea celulelor atinoase cu glucnza duce la cresteres denoaitelor de agricimi de cub piala. Inculina ecte singurul horman c2 aro aceasté uncle ate tolul de 2 rastabil nivelul glucazei din sénge cand este scézut. Gluscza este singurul "combust- Dil" acceptat de creier, de alcl gi rolul important at acestul hormon. Glucagonul’ are actne opusd cu insulina scotind gluccza din adipocite gi din glicogenul ain fcat, Nive setzit ie al glucoze C EB Rae Modul de atune st pitengooni sat insulne! Eliberare Fea _ceule @D vepoztare gluco atipoase Sip ce tucors Bons 21 goer) ate aloft din: dot rich), dou inion dept ° 910 ureta, ultima reprezentano calea tnald 2 Factulul urinac Uratrs o@ termind la baroall in penis iar fa femiei de ssupra vaginulul : Sistemulextretor,impreun cu ate componente ae organis- Nene cant ‘uui indoplinogi roluridifeite.Principalulro esto azela do intetoard ~ = a ce sunt in ees ~ Aorta apa, horrronl, medicament itamine sau ce sunt toxice — Ureter ‘uit alimenian (Eur), diverse foxne, cubstano rezulato tin procesele chimice sie organisinulul ce suntinutle vaice ‘Alte rolut ale acestul sistern sunt sangelul nner gi si din amino acizi atunel cand aceasta nu ‘mai aste disponibil in sanga (gluconsoganez2). Enegia se Ureta poate objine sub form de ATF din clucozé gidinlipide ins ‘creletul nu accepta decat gluccza, de unde g} rolul foarte important al acestei substants Glaternul exeretor aste cel care regleazé Peweiele Toate substantele absorbite inintesin gjiung in sénge. Mare parte arterei din acastea aiung rapid, arin crculafa sanguind, incelule O pare, in decsebi apa gi sdrurile, vor mane ih circulate gi anltstea de sénge va creste ducdnd la dllatares vaselor 3 implicit la crestarea presiuril eanguine. Cre\erul va simti acest lucru giva incerca 98 o readucé le normal, Acestlucru se va face prin relaarea mugchilor netezi din pereti vaselor sanguine. Dacé presiunea ramane mate, sinichiul va ineepe ¢8 liming substarte din sange, indeased! apa. Astiel cantistea de sange scade, ja fel si presunea sanguna. Cand presiunea este mal ~* sedzuié decat normal, crelerul contrasté mugchi notozi al Pefetlor vaselor, micgor€nd vasele sau ooreste eliminates de apd i alle substante din Ange prin rinichi, Otice marire sau scdidere, c&t de micd, esto"oimtté" de creier ce va da comenzi in consecinté 310 va readuce la normal. Presiun ea sanguina poate varia In mod normal in funetie de-starea noastia faicd sau datonté previa Oo ‘sangelul * varstel inaintate natatea rin iului Tn uma organism rderii functilor rinichilor (insufcent® renal), partial sau total fe In incapactiatea de a elimina substartele toxice din sénge. ‘Acumularea acestor sulsiante este deosedil de periculoass, Pentru a comoensa linea functor inichler, perscana bolnavd este neveité $4 facd diali2é cu ajutorul Uunul aparat special, Unele persoane fac dalizé gin jur de 15-20 de ani pand la Tecuperarea functor rinichiuiu. In cazu plerderi totale a functet rnic poate efectua un transplant de organ Lchid de diali24 Monin temperatura Lichid do dial comprimal, “"proaspit ‘constant folosit Sistemul reprod Aparatul genital masculin ‘ndoplinesto dous folull, elimmnd urina gl lehidul spermatic, calea lor finald find acceagi Vetica , _Aeest spat ete aun an urinard gi glande anexe— éserent Tra nar one CO a else: aa tee Vezicula Prostata * y seminal ihe Bc a prostto | (ag) Geeta) }— oul PY Wu neal Epiaiain "Teste Set Epiaigim fate un organ pereche irwellt fica pungé numis Dimensine esiaukia arse sages pds pubee 216 festcu ‘ani, varsté la care crestea lor este aproane stonata, In intenoru i A uct testiculului 8 gasecc ma mult lobul in care se gasese 2-5 MY Uretr’_deterent| | care vor creea spermatczoiz Inte tubl se af ce setreté hormonii masculini~androgenil Duct deterent a. Eigigin Lobul Pe fala posterioard si superioard se at |, ce este format in unirea tuturortubilor seminiferi Enididimal va duce sperrato- ‘ola prin la nivelul gi ‘Alc, spermatozoa vor amestecat cu lichidele secretate de cele doula glance rezultand ast lichicul epermate format din sperma. tozoil (10%) gilichid seminal (20%), ‘Dupa ce trece ce prostata lichicul sper: ; uimiand a din aceeta 28 ajunga in Sistemul r d c Aparatul genital feminin are functia princpalé de weoroducere. Acest aparat este format din Trompa uterind var — utr a Ute EEL Pe lang acesta oigane interne, mal pa S exi8t4 I organolo externe, cu rol do Soy Come protect, acesiea find reprezentate Se \ de citar st si Trompa uterind Urotta y cites — Bae J oe | a Labiile nat a ° gasest in care se vor forma ovocitele. Spre deosebire de barbati ce a noted, co cuntresponcabil de cantractilodo dinairte da nagtorea progiv-icd: este un conduct cy o lungime de 7 ~8 cerilmeti, arane rol de organ, copulato al fomeil Pereti acestuia contin calule cevor secreta osubstanta cu rol do lubrflart, Cutolo din interiorul vaginulul cunt date de mugchil netez Imediat dupa inirarea fn vagin, se gaseste o membrana, numila himen, |Aceasta membrana are mal multe ofiic ce permit scurgerea licidlar, ‘este format din toate glandele endocrine din organism JAceste glande creaza substantele numite hormoni gi le secreta drectin sange, {ara canale excretoare. Hoimnanl| au rol foarte important in cresterea gl dex voltatea psihied gi feicd 3 intrey organismului gi jl adagteaz’ fa permanentole schimbari de medu (stress, cldur, tg, et). Sistermulendocrin este contolat in ‘mod direct de sistemul nervos prin intermediul cesta controle a5 0a randu-i conttoleaaS toate celolate glande din corp ‘Unele glande endocrine mai au gi alt funci pe langa cea de a creea gi secreta hormani, Astel de gland sunt pancreasul ~ce secret si sucul pancreatic cu rol in digestia almentelor,ovarele qitesticulele — ce ereazé avoctele gi spermatozo) 2 [Glandele endocrine sunt Epittza . (ispare dupa 14-16 ani, Tiroida (sunt ca nigte Fas éciulte agezate pe nich), (dunete dublé), ovarele gi ‘uncte dubia) $1 (@isté coar be perioada carcini. Nivel harmonilr sin sénge este chiar ceea ce egleazi fi vieza cream de nol hormoni, AS, ccd nivelul este mal erascut dacat necesarul organismutu formnarea de nei horman este : oprtaar deck nivel este mal scézutformerea de nck herman create Testcuie ah atest sistom se numeste si ajufala mentnerea unui nivel normal do Hormoni Crogterea cau seGdoroa nel hormonilr in sénge duce ta accenluarea si respedty etmirarea efector esto, uneo cu consacnteorave Hormoniiafecteazs a nivelulcelulolor tints, intensitates activtilor lo, Astfel, un hormon este adus de singe la celulele nté gi se leagé de Un receptor de pe memarand sau din interiorul el, Dupa legarea de recepio’ se produc diferte modificdri in colule ce duc la schimbarea acivtati spre aceea dorta de hormon. Sistemul endocrin Ovarele si testicule Testicutele vor secreta normonil anarogen! «masculin). Rolul acestor hormoni este acela de a dezvolta organel2 genitala bérastest Ia puaertata gi de 2 asigua dervollarea zea normala pentru un bérbat — par la subral, dezvoltarea muschilor, ingragarea vocei, depunerea de grdsimi unvformd pe tot corpul, cresleres parulul pe falé, crestarea inlundime, et. ‘Ovarle yor secrata hormoni astragenifemini. Aoagtia vor avea de asemenea rol in dexvoltarea organelor ganitalo ferneiegt glo! fn ciclul menstrual, Pe ang aceste rolur, estogeni vor duce la dezvottarea falc iol femelasca dezvoltarea glandelor mamare, neingrogarea voc claba dezvoitare 3 mugchilor, ceounerea grésimilor in comp nu este unitoima ~ se deporiteaz’ pe bazin gi pe talie, etc. La feel in varsté, peste 50 de ani, nivelul scdzut al ‘estogenilor duce ia menopauzé — oprirea ciclulul mensiual ga osteoporvzd ~ oasele devin atte tragle. ‘Ami ho-moniau un nivalscdeut in sange pand la nubertate (12-18 an) cand formarea ginwvelul lor in sange crest ‘explezir, Acestnivel se mentine pnd in jurul varstei de 30 de ani c&ndincene s scadé ugor. esica winaeS Tiomaa utering ‘yagi Epi Testi Uleré aeterent Pana la pubertate, dezvotarea baietlorsifetelor este aoroape identicé. La pubertatefetele vor creste a inceput mal repade dacatbaietl ins’ aceacta se opregta malrepece. Baiedi se var dazvolta izicfoarte mult cormparatvcuetele ‘BSieti gi felele au pe ang horanil lor spectici (mascuini si feminin) gi horoni al sesului opus, dar la nivele foarte mici in sange. Din dverse cauze nivelui acastora noaie creste in fimpul pubertai.Astfel, batatul sau fata respectvi va cépata predominant caracterele spocifce opuse coxulu. Fetele vor avea parpo fafi, voce ingrogsté, ‘Sil mic), lonomie barbateascé, organele sexuale nu se mal dezvok gi rolavea un comporlamert tipic Daler. Baieti vor avea voce subtie, ten tpi fetelor, fara pa, vor avea glande mamare dezvatate, cencztarea grasimilor preponderent petalie gibust, organe sexuale nedezvoltate gi compertamentferninin. Sistemul excretor CAile urinare formats anil netonor este preluala de Wubi colecton gleste condusé din rnc in ‘Acestea sunt canale de 7 ieee ——T\ Grea 25-30 centmetn lungime ce au in petet= mugen! eter Sura90 Gnvotuntar) @ vorimpings urina spre Urstorole \ se deschid in vezcd gi sunt prevdzute cu "supape” ce previn reantoarcerea urinal este un organ caritar o@ are rol in depoziiarea /\ turinel pnd la actul da mictiune. Forma vezi este dependent’ - de centtateade rind ce se afiéinea, Astie|, cAnd este pling are HY, forms ovoida si candeste yoalaare tormé de aramia Peretele vezicil se poate mari, periru a acomoda un volum mai mare C" gy Aisha rece ralnoehit antrerenie oral Vezica vrinar creier ce ne va da dorinta de mictune. In perete se gdsesc 3, Sy fife: dous alo urotorelor gi unul al uretel _ SJ finetor este uncanal de cltca 15~20 de centimetrce reprezint Superior ultima parto a editor urinars, Acest canalprezinta dou sfinctero — vontrotat autornat gi con trolatvoluntar Mictunea poate awea loc doar cand ambele sfine- tere sunt deschise, Mugchii netezi aflali Ie nivelul peretelui eZ, 0 Yor comarima gi vor impinge unina spre ureter ‘retva ave rol in elirinarea urinel eats) a lichidull spermatic. Imediat sub vezic& se af Acgasta este 0 glanda ce inconjoara Uretra gliva secreta liehidul serrinal. Acestliehid Uretere reprezinté circa 36-23 % din tetalul lichidulsl ‘spermate, restul find reerezentat de soermatozo- Vezica ial Lichidul spermatic ¢o olimini prin acolagi rina trazct ca g\ uring Prostata uretra ,uratra are © hungime de numai 4 — 6 centimett $1 (olul el este exclusiv de a elmina turing. Desehizstura uretel aste Imecist deasupra vvaginului,zoné nurnté Barbat Femeie Sistemul reproducator Ciclul menstrual ‘OVAR ‘Nivel hormanior on Foucul pnmorcia MORRO Fs galten Abbicans Con ete Ciclul 2 ‘ eS Rupores oan OS BSS Rupees Dervattate ‘ebaue ——OMiRfa Carp Abeane foleululujetuthonmonlr Proven ovatieni Se onet Oecx: Pattee tient : 4 ante i recunda : eet Tepmeraira ™7 —a out Foil eomul sea~~—~ mat (Calais) ses bros pxmar — ‘Oeeit secundar Ziua : - Ciclul menstrual esie un proces cu oduraté de 20 de 2 {ecundat d2 un spermatozo. in prima a ciclului,unul din coi 200 000 de foiculiprimordiallincepe a se dozvoltain ovar pand la stadiul do folicul ‘matur in folicull se gAseste ovocitul ce se va dezvolta avai cu TOlculul. Aluns la maturltate, rliculul se rupe gi ‘ovoetul este expuzatin tuba uterind, unde se va transforma in ovock apt pent fecundatia Foliculul rupt se transforma in corpul galben 9 va secreta hormoni feminiri (estrogen i progesteron). Decd ‘ovocitul nuva ffecundat corpulgalten se cicatizeazé gitranstorrnd in corgul albicans. Oacd ovocitul este fecuncat, ccompul galben persisté pané in semestul 3 al sarcini, mentnand sarcina iabid prin sectetla de hormoni Coxpul Abieans 1 ovoceul netecundat se elimind gi odatd eu acestea o micd cantkate de sange. Aveasté pierdere ce singe poate duce Ie detciente de fier in organism, datorta confinutului ridicat din globulele ogi. De ‘asemenea, inate de secretile mensiruale, ara loc o mics erogtere a temperatuii corpului datorité canttatior mari de hormoni din sange Inmomentulin care ovocituleste fecundat, ciclul mansiualeste oprt datorta secretie! constante de hormoni a corpuiul galben, Pe acest principiu oe azeazd pastliele antconcepljonale, aceste pastle contin mici canttet| de estrogen si nrogesteron ce blacheaza cilcul menstrual fe are loc in vate, Aici se formarez& ovacitulul apt de a ate loc pin actul copula st reprezinta procesul pin care un spermetezcid gi un ovacit se tunest. in urma ciclului menstual se formeazd ovocitul apt de fecundere ¢e va fi espuzat din ovar in tompa Uutening in za @ 14-2 (de fa prima sangerare) a Ciclulul. Spermatozoii sunt produgi de tubii som a nifec din tesicul, sub intuenta hormoniior ancco- 5 ‘geni (nasculin}. In urna actulul copulate, Implaniarg ‘spermatezoiai ajung in usr gl incep ¢8 “inoats" prin var rmigeéri ale coal, indreptindu-se ce _ovoctt ~ Spetmatezoiti inconjoaré ovocitl, incendnd 34 abst Orecit road& membrana protectoare a acestuia.inmomen- uioruiui ful in cate primul a ajuns in interior, ovoctul va Secreta enzime ce vor duce Is inactiarea tuturor celorlali sperrnatozozi. Cele daud celule, spermato- Zoidul §1 ovectU, Se vor un, formsnd’ 0 singura celulé nurrité zigct. Acosta 39 va "iva" do porstole Uierului unde se va dezvota masivtimp de 8 luni € Fomela este fertld numalin c2a de-s 142i de la prima sngerare, 2|in care ovoctul apt pent fecundare ajunge in ‘apropierea uterulu, intrompa uterind, Acest avocit are o viaté de numai 2 ote, comparativ cu spermatezoial ce au 0 Viald de 24— 48 de ore. Astfalfecundarea se poate produce in allele 12—15 de la prima sargerare. Acestezile pot varia in functio do mai mul facior, de aceaa trobuisce folosite po cat posibil motodolo cantracoptve (pactilo. antconceptionale, pezervaty, ec). ‘i suntrezultatul unui proces normal de fecundare. Dups ce ata loc fecundata,ciclul menstrual mal poate continua una sau dous luni, Tot ovociti rezutat in acest fel pot i teorete fecundat, formandu-se astfel gemeni cu ciferente de varstd de pesteo lund, Subimpuisul emotilor sexuale, emela mai poate avea 0 ovulate, independent de clclul menstrual, Astel se pot forma gemeni cu diterents de varsta de pnd la o hina Gemenil se pot nagte gica rezuliat a uner boli sau al efectelor secundare @ unor medicaments malta compen Sistemul nervos Durerea ‘ete 0 senzatensplécuté dar sublectivs. Areun rol foarte important in pésirarea integritati corporate. Este cauzata ve suprasolictarea unui receptor senztiv si este transmisa crelerulul prin intermediul nervlar, Durocea poste vani de Ia nivelul pial sau do la organo, co cunt mai putin bbogale i ravegtor de durere, Aluncl cand un stmul cum arf eldura, gut, ‘aciditataa, apasarea, ett este pus in legaturé cu pialea, noi la simtm Daca Intenatatea acostora crogte paste o valoare -prag,curn arfila o célduré de peste 45 de grade celsius, se actveazs aulomat receptoril de durere Durevea simi la nivelul plelii este condusa de fbre nenoase de ‘Aceste fibre conduc infoimatia rapid, find mieinizate si redau 0 durete ‘ascuits gi bine localzaté. Intensiiaiea durari este det de talamus lar localizarea dureti este datd de creer Organele inteme redau durerea prin tbreanervoase de ip C. aceasia durere se resimte ca arsura si este dfura, Unele organe au o sensiblitate sca2uta pentru stimul traurnatzarti (vt) Durerea iradiaz§, adie’ pe traseul narvulul ce conduce durarea spre crater, poate aparea 0 durere in plus. De =yemplu, durerea de la rivelulinimil este resimpta la. nielul intreaii regiun| a toracelul (angina pectorala). Da acemonea s-a observat c aceasti durere toracied ecto insott, dar nu ae igatoru, de cure ale degetulu nic al mainit stang) ea) cum ar fi eau cunt medicamenie c2 taimeazd durerlle prin decuplare envio: de la_nivelul crelerul attionesrd acoln unde exista durere si blochesza nent neléséndu-i sé mai timité semnale. Alte tipuri de anestezice cum ar fi drogurile ca sau Acest2a sunt ceositit ce periculnase datorité depencentei faice pe care o dau, La incoputurie medicine), acest droguri erau folosite dar s-a renuntat rapid datorté importantelor efecte negatwe. In clnicd se folosecegte acum ce are o sbuctura aceméndioare cocainel. Corpul urran are propile sale “anesteaice* sua ford de horrmoni secretat de hipofid gi numit atea Sistemul imunitar Imuni Imunitatoa reprezintS capacitataa organismulul do a rspunde impotriva unul virus sau ‘mult mai rapid gt ficient, Celulele care réspund de imunifaie sunt Imfocitele. imunitalea poate Ni donanclté sau rogtenita. Utima sin urmé este conandité de a mam prin transferul unar irnfocite prin placents in cireulatia copilului nandseut. Imuritatea dobandits este cauzaté de contactul cu o bacterie, virus sau prin vaccinate. ‘Mocanismul dobnditlirmunitt ‘Odati ce un microb a pitruns in organism, macrofagele gi neutrofilele sunt primele globule alhe ce ajung lalocul Invaaiel, Macrofagul incene $i inghte microbul dupa care il digera. Totug!, din infregul microb, macrofagul las 0 parte nedigerata, Acea parle este cao "semndtura* a microbulu, numiti antgen, ceva ce Tl deosebaste de tol! all, Aceast parie este prezentalé de cite maciovag,lnfocitulul T care la randul lull prezinta linvoctulul Acesta din urmava crea antcar snectfici numai acelui tip de mierab, O parte cin limfociiele T se vor transforma tn limfoste T "momory" ee vor momora cemnndtura microbului gi la 0 viteare inadare ele cunt doja pregatito acthitatea a tuturor celorlalie glande endocrine din corp. Aceasté SX. nad este te rans contosaenipotlams (teal encocnm ce YO. Glorim sermale nenasce de ls. ceter hn tincle. de. saree organismula Honmont cea de hipotas, pe tang reglrea acti tetas aande ale copula au gta rol spectce Hermanul omatatop (TH) ~ ete coat dn abunder la pubortate (14 18.an ghoroduce creer ior Osseo almupeior acd nivelul su in sange la pubertate este prea mare, poate duce la gigantsm (inditimi de peste 2 metri - vezi jucditorii de haschef). In cazul tia secrell insure Ie pudetats, duce Ie anism (nar are reduse sub 1.80 met) Gace alone sale nora surt depdgte la Cain otteses alte Ws cegbios excoanaccriiaper (be, a ease, nai ss orgnetorirere,etand duce chara deces, pi , 4 Hormonul Antidiuretic (ADH) ~ regleaza canttatea de apa ce se afd in adored 2, sdnge prin intermediul irichilor Asfel ADH are foltnregrea presiuril ThoidyOyarTeetcu Sangule, Dac’ nivel acestla este Yate srescut duce ta relent Osco trash dosnt unna finder conconbal (arin pulnd apd) Deed thet ese scéna duce la elma mashed #8 pn uta, pnd le 4a pe Co are suerd de aceasta boa( este rewol sd bes ‘oats mal o98 penbuaoupin| pledere pin und Prolactna ~|a femei are rolin cresterea glandelor mamare si stimularea sacretei ; do lapte dupd nagtore 6) ‘Oxliocina = harmon foarte important tn nastere deoarece produce contiaca * i ‘musculafufl netede a uerulul gravio. Acesthormnon se poate administaintravencs ee fernoilor inainto de nagtoro, o Folculostimulator (FS+)~le béiballva stimula creerea de spermatozoia gilatemel 3-62 G)-~@) ‘va stimula dezottarea flicullor 2 Hormonul Luteinizant (LH) — la bitbati stimuleaz’ producerea de_horoni ‘ancrogent (mastuli)) iar la fernel produc ruperea folcululw i expuzia ovocitulut in ~Gn) frompa uterind (ovulatia) as romps tern covulefa Prolactina Coltat| horoni stimuleaza restul glandelor corpulut m Tireotropina (TSH) — stimuleazG socretia tioidiand --@-O-@) Cotticoltopina (ACTH) ~siimuleaza secretia medulosuprarenlet Glandele Adrenale Ritichi Glandele suprarenale (adrenale) sunt ca histe caciulte agezate pe ambi nnien, ‘Acacto “cSciulte” cunt impartita in ous zone. medular3 gicortcall. Fiecaredinire aceste zane ‘secreta doar anumit hormnoni Zona medulari: Algosteronul ~ mentine eschitorul aire sodiu gi potaciu. Aceste dou’ substante dau sangelui anurite caracteristic gi in cami defetuul unela dinte ele not apiroa problome grave, Cortzo! — este formonul de sties al organismulul, acest horman apare In ange atuncl eénd creiorul simte ctrocul 1 actoneaza prin pregatrea organis: mului, Nielul peste normal al acestul hhormon poate duce le diabet insulinie. Ho. Ho. 0. Ho- Onn e-6 Ni Zona cortical: Secrets catecclaminele (denumite med ala) ce au 10l de normoni dar si in sictemul newos permitand transrniieres informatilor dintre neureni ‘Adronalina (opinotina) — duco Ia "activa rea" crelerulul, mentinang tnveg organis- rmul in stare de alerts Provoaré eregierea fortoi gi @ numfrului de batéi a inimi, mareste numérul de respira Noradrenalina qnorepinettina) — are tn general eceleasi efecte, nsa mal reduse. Zona Cortcalé Zona ih Medulard Sistemul nervos Ariile creierului [Crelerul este Impaettin mal multe zone in functia de ralul lor Aste, exist’ anumte zone care se acupS de achive moto gi allele de cele senziive, De asemenea, crelerul preia informatie celor 5 simjuri ~ auzul, vederea, simul acti, gustul simirasul. informatie narenie aiung int-o anumita zona dar infelegerea lor se face int-o aid zond adturata. Do exorplu,dacd din diverce cauze ecto afactatcontrul unde auzul este intoles, bolnavul va auzi dar nu va n capabil s4 ineleaus = cantrolaaz’ toate migediile yoluntare ale cerpulul ~culege informaiilo Senzitve dela Inteaga cuprafaté e corpulul Zona motorie Zona senatv’ 4 VSN Zona de ascociere C/ Y a simturilor Paw p Zona motoare _ jh peri 4 Zora cerior ‘naval Zona ventior ~ usin | ob ont Lob parietal Zona deintelegere Lob ovepital alimoajulut Lob tomporal SNC - Creierul este formal cin cous emisfere legate intre ele print-unpachet de fre nervoase num Flecare emisteré comands. gi percepe serzalile din pattea opusa (emisfera stingé controleazé mana drearté, picio ‘teot.). Emisterele sunt saparate de mai mute N gantur (frontal) gi (ateral) ) roles este inpatin 4a ql Duamater intreg_sistemul_newas central (maauve si Aranois e encefalull este aconerit de Acasta mater Lob oczipitaleste format cin 3 foie: ¢ rab ieee Labatt Unima fota secreta (LCR) c@ are ol de protecte impotriva esr ed ee tr 9 “Os frontal nate Rolul fundamental al creieruiui este actul reflex Reflexele sunt vey sw itsadn schon toad hea Ouro = caine cérula de flecare dad inainie s4 i dea de mancare, sunaun clopotel peey, eegonars «Anon of va ra of prtvanscl finest, tes Ze) ‘stare de aleria sisternul digesilv Reflexele conitionate dispar in timp daca nu a y coin sends, ce slain et tie coma t gies aportulul alimentar, reglarea activtiti seauale, coordonarea emotilor gi a comportamentulul instinctual mic, run, et). Sistemul nervos SNC - Trunchiul cerebral MEZENCEFAL btozoncefal Punto. Coronel Bulb este 0 prelungire dilatata a médurel spinaii gl este fonata din 3 oar 3 in tunchi se gacegte cubstant alba gi conugio, utima formand aclomorari co formoaz Parle trunchiulul cerebral r@spund ge anume actwian 2 oryanismulul — senaitwiaie, acivtate motor ‘volurtaré gi involuntard. Informatie ce vin dela méduva spinavil spre creier vor fail fate, relexele secreton gi moton digestive: secretié stomaculul (acid clomhidric~ HCH), a duodenuiu (mucusul cu ol deproterti), 2 intestinulul (sucul ntestinalce contnud digestia), asigur’ contractia esafagulu, stomaculul $1 Intestinulul permitand trecerea allmentelor prin aceste componente Bulbul mal asiguré refievele de’ tuse, sranut deglutie (nghibre) si strénut - rellexele ve saliva, de Hicrimare, resplratrl, de masticare, de clipire gl cardiovascular. = teflexele de adaptare a pupie’ Ia luming; ssigurS stapunea biped’ in repaus gi migcare. Mentne ‘eflxe orlentatve foarte importante, primitive: ocientare vauala (migca ochil In directa unul punctvizuad gt onentara auditva (determina migearea capulul spre un 230ma), in cele 3 componente ale wunchiulu cerebral igi au originea cele otal cu tere romane (dela 112 XI), Neri | (facts) gil (optic) nu aparin tunchil cerebral Sistemul nervos Somnul ‘Somnut este o stare reprezentatd de © scddere importants a acivtatt sistemului newos. Somnul anare ca urmarea golinidepozteior ceenercie laa Cee moareaoomtcoagoolccee: ae Mate sas eer sect ae za et (eee secant! en frecventa respiratorie scade, mugchii Kinkos: wmaced tae sioner fe abelite aproase complet. In urma lipsei de soma, anumite activa ce necesita 0 concentrare crescita devin imposibil de efectuat 9-a mai opservat c4 dupa o privare d3 somn Indolungati se produc importante ‘schimba de comportament ‘Somnul reprezinia un cictu de 24 de ore, controlatde nucleu sunrachias- puycjeu suprachiasmatic. matic, care este strans legat de simtul vizual. Atunci cénd prin acest simt ‘vin inform cum c& lurnina de afard este slaba, zonele responsabile ce ‘Somn incen sé se activeze treptat. De aceaa, cand afard esteinnorat, chiar ddac& nu este 0 ord tarde, avem o senzatie de scmnolents, La ake ‘marifere nuclaul supraciasmate este responsabll de hivernare Cu auiory| electo-encefaio-gramei (EES) sau pubtinregisira actvtdtile creletul in timpul sormnului, Asfel s-au observa doud felun’ de sorm: lont gt paradotal.Somnul lert aete un somn profund, ard vce si ou un pag de trezre sczut Acast ip de somn ocupé fh ur de 60% din total J) Somnul paradoval este cacterizat prin migcat rapida ale globilor ocular J) crew - facia exe movement gi pint-un prag de rece crescut. Acest J) somn apare truse in tout somnuun ter, in raprze de cate 15-20 oe G minute. Se pare c4 undele EEO te catacterzeara acest sornn sunt mal intense desét cele cand surtem tre - nervos Nervi cranieni {cunt nervicu origines in aglomerdile de substants cenugie- nuclei dintrunchiul cerebral (oulb, punto ‘sau mezencefal) inervand anumnile segmente ale feel gi organe ale corpulul Acesit ner, gin nuclell lor inerveazd sserzttv anumite segmente de oiele sau vor cortrala muscnii voluntar sau invaluntar. Nervi cranient pot aparine functional atat Sistomului Norvas Central NC} cai gi calu! vogotaiv (SNV). ee) mugeh ob cule ; pris rau al mranaouar aimed Pe A PW visgssznctor cccruntions) (mugehil ),, mimici $i glandele alivare) (asigurd auzut gi mentineres echilibtulu) Anima gi Le ee (aringete sirmugcni acestula) Memoria si invatarea Memoria este o propletate a sistemulul nerves prin care se evocd congtiniel hnoastre evenimentele writs. Mecanismele prin care nai reusim sa retinem infermati gi apai of n-ile rearnintim nu este cunoseut, exetand coaranurite teori ral mull Sau ral pun exacte. Mernosia noasir este de scurt g1 ungd duratd ‘Memoria scurta dureazé céteva secunde sau minute i reproduce evenimetele, fle cé au fost stocate in subconstient sau in constient. Cartitapile marl de informath primite de Ia simtur sunt preluate de croior care le corteaz4 automat, doar o mics pate ajungad 38 fe stocaté. Daca nu ar exsta acest mecensim, capactatea de Tmemorare ar 1 depasita in cateva secunde, Stocatea ovate avea loc In aartza congtionté a craiaruluicauin cea incangtiont®, Atuncicard etn o carte gi orvie la eas cal de ldiziu s-a fécul,privirea se va inioarce inagol in avea zone a pagini nde rémasesem inaine de ane intoarce privrea Avasta este un exemnitl al mempriei scurte. Pent @ stoca informatie din memaria ecuré in memoria de Jungé curaia, repute s4 repetim sau s4 ne stabiim o strategie de memorare ‘Memoria tung poste f accesaté i dupa foarte mutt ant. in cluds faptuul 4 numarul de neuron scade cu varsta, aceasta pate sa fe mai accentuatd la batrani caiora memoria Ge scurts durata este mai slab evident’. Memoria lunga este in stransa legturd ou hipasampul, Cesrsetérile biochimice g) colulare au edentat faplul c& pe misurd ce cantitatea de memorle Ge lungd duralé creste, auloc modifica face la nivelul neuronilor Aol opus, memoria de lungé duraté este stocaté tn mod fie In neuroni. Fe tanga aceste modiicdn, s-a mai fost observat 0 cregtere a numérulul de sinapse dinire neuron, Se pare totusi 8 nu un numér mare de neutoni duce lao memarie mai bung, ci calitatea lor sinumarul de sinapse. Se pare cavisele jut la ‘nbundtatiroa merorie finvitarea insearnnd o stocare conslienté de informatii prin] | Zonele de stocarg pafticiparea atentiel Ateniia actveazs creieru, cova ce a memorial inesnessInslgoree gl oo‘era ivormair Inarea ext ungi facilata de eliminarea pe cat posibil atututor celoriate surse teeat de atanfia(20orote in primul rnd), de acihna gi de 0 motivatie corespunzitoere temporal Sistemul circulator Sanatatea inimii ‘Stopul cardiac Se caratterear3 prin ontirea ‘uturor imnulsurilar electrice necasare contractiel automate mugchiuulinimil. De obicei resuscitarea are deozori rezuliale poative, Stopul cardiac poate avea lac sl in tnpul une) angstezl prelungits cZnd din cauza unel raspirati defctare, ogenul nurmal aiunge la mugchiul cardiac ¢acelulele nervoase pierzdincu-se astfelcapacitatea de auto-contracte. ter ig esutsinitos Bei \ Ss Arter neriset Infarctut SS cesta este caurat, in general, de 0 obstruct 2 arterelor coronare ce nurral pot sduce suficiente substanie ruirive la mugchiul inimil. Aste| seesta ce alofiazi gi inims nu mai poste functane normal ca o poma. Boela ce duce le Tomt erotat blocarea arterelor coronare se numesie Isch ‘omic, Pe poretele vaselor sanguine se depun pldcl de aterom (lipide) ce © pol bloca partial sau complet, Ischemia poate fl cauzati de un nivel creseut al colecterolulul cau do un diabet neratat, Artorale coroner, find blocae, nu mst ‘Aces zonBincepe 28 se ofieze hot cu heat ‘Suttul sistotic ‘Aces! sufluare oc c&nd inima este incordats givalvele nu se malinchid eficient Aste, sngele se poate intoarce din cavtitile sau vasele in care uima 3 ajung’, deoarece presiunea in acestea este prea mare. Suful sistoic poste fl cauzat do pierderea olactici&ti vasolorco inr& cau les din nim care nue mai pot lst. Aste, inima are nevole de mal mult orf de conivacte. Cregterea acestel forte alunge s& Mle prea mare pentru valveleiniml) ‘sau ale vaselor, la statoscop find sezzatil un "suflu® Sanatatea digestiei NORMAL Endosconf GASTRITA \ | aap & At = reprezinté 0 inflamare-a peretelul stomaculul, Esofagul, stomacul ¢10 parte ain ‘duoden se pot vedea cu ajutorul nul tub cu 0 ‘micé camer de filmat in vart. Acest tub se nnumeste endascoa, ~ Iarnarea pen Jicelui cauzeazd anendicita Intestin gros JApendicele este o prelungire 3 intestinulul gros in care se af tesut limfoid cu rol in Saale éetectares microbiilor inainte Joa acestia sa inte in eirulatia’ sanguind. Acesi tesut, daca int in contact cu route microki din alimerte, se lumi gi dio senzaie | Ineolacuia, Oe obicei apen- a lsicele se afd in partes Apendico”™ léreapté, dar in unele cazuri [se poate oi gin alto zone. Intestin subir este datorat une! secret crescute Clomidre (HCL) Cresterea secrete avestul acid duce la duran intense, el *maneand” practic din peretele stomaculul = inseamnd o migcare foarte lent’ a rmaterilor fecale gi este cauzaié in general de Uustatea acestora in ura unei staan orelun- site in infostinul gros. « este cauzata de 0 trecere rapida a alimortolor prin intostine. Acoscia trecoro ‘apidd duce lao absorbile defile, cena ce se eden fecale + este un raspuns automat al organis- mului la intrarea in tubul digest = unor substante irlante sautexice SAniitatea imunitafii ‘sau SIDA ste 0 boald 2 cistemulul imun cauzald de virusul HIV @ ) Acest virus ataca limite 7. ale organismulu, ucdrd dupa cétva ani la istrugerea sistemulul mun gl la incapack tatea organismulul de a se mal apira chiar gi de cele mal banale infec 0 caracteris- ficd importartéa vrusuluiHlv este aceea ca fulpina acesiuia se schimb3 mereu. Astel fu se poale crea un vaccin devarece tulpina este meteu atta Chiar in doua analize ele e€ngelui aceleiag| pereaane nu se gdsese dol virusi idenlitl, Exist mai ‘multe ttl gi subtipurt de HIV flecare cu 0 ‘anumité réspandite. in Rorndnia gasim HIV tupul cu subtigulF + prosent in populate nai SIDAare operioadé foarte Iungéin care simptomele sunt oreude recunoscut. Aceasta gi lipsa de educatie sexual5 ‘duc 1a 0 descoperire tarze a Oolli gia o mortalifate ridicala. Contaminarea cu HIV se Tace prin contact cu senge Infectat-relati sovuale neprolejata, ce nestarlizate, transfuzi de sarge eau de la mamé la fi Sunt caurale do reach adverse, anormiale, la anuinita substanfs, dats ce aceetea intr in contact cu organismul, glebulele albe (strjeri corpului) atacd cubstanta string. In acelasi timp, globulele elibereaza substart2 ce spunde de reaciiie alergice:strdnutul,mancarimeapiel tale azal, et, Uneori, eactiaalergicd poate f foarte intensAstfl,n ura unelinfenaturi de albind 0 olibareaz’ mar cantiti de histarrind. Aceacth cecrotio mare duce la Scéderea bruseé 2 presiunil sanguine I la ceces daca nu se Intenane cu Injecti de acrenalina in primele minute Aceasté reactie se numesia Medicatia acestor alerai Se face orn medicamente ce impiedica efectele substarfeler eliminate de orgarism in cazul alergilor Unul dint tiputle de megicamente suntcele Sandtatea respiratie de la nivel bronhioleor. Aceasté contract Bronhioia GS Gronhioia —respiatle, in general, aceasta contractie este cauzsté de 0 reactia actmaticd (IEP SSD rorrsais alorgicd Ia polen sau a irtang cumar f smogul. Reacts lergied duce i fa formarea unor substange (storing, bracikring, ec) a ror fect cumulat duce 1a inchiderea bronhior in cau unui atac oe asim, bolnaviincpiré pe nas un gaz co slmind efetelo cubstantslormai cus rmentionate Zone afectate Este caurald de o batterie ce iniré in pldman, Aveasta va fl Imadist atacatd de lobulele albe (stjerit coxpulul) si va fi inconjureté de acestea, oprind astiel raspénditea el. In cazul in care boala este netrataté, actena atacé Intieg plérmanul gill cistruge, Astfel canactatea pidmanillor de 2 ssigura opiganul nececar scade Considerabil ‘Aveasta ooala este cauzata d2 o bactene detip pneumocacri Aceasta bacteria duce la inflamarea poretilor aveolari ceea ce cuce Ia intrarea lichigelor gi celulelor din s€nge th alveole. Astfel, aveolele se urnplu cu lichi¢. gi plérmanul igi pietde eptat capactatea de a furniza oxigen forganismulul gide 2 elimina dioxidul de carbon (C02) Irfectiase poate ’ localza doar ia nivelul unul singur fob sau poate Ingloba unul sau ‘amano plamani Sistemul circulator Sanatatea s Sou neceed ngelui Pulsuil Sanguin Pulsulmasoard nurnfulde D&t8i ale Inimilin mod inatrectprin comprimareaarterel radiale la nivalul incheieturi mainii Cénd inima pompeazs séngele, artorale co dlaté pentru scurt timp gi astel este posibild verficarea pulsulu, Se mai poate folosi gi artera Dorsal a piciorulu olosita mai des in spitale) BT ccs ‘SAngele este reccitat, In functie de necesit, cu ajutorul unui ac, din verele superfciale (de obicei vena cubitalé) sau din artera bratial’ ‘Vena jugulara din regiunea gatulul este rartolosita deoarece olezare acestela poste duce Ia probleme grave. Coagularea ‘in momentul in care un vas este lezat,plachetele sanguine Incep 58 se ingr&mnadeasc4 In acel oc. Acestes der’ la peretele vasuluilezat gi prin Secreta uncr substante, duc la forarea dopului de fbrin& c2 apare la hivelultuturorlezirilor, Sistemul respirator Cavitatea nazala ‘Ave rolul de a transporta ovigenul la organ- Cavtatenazalé im gi 6o 2 olimina diaddul do carbon ~Faringe oe Laringe Oxigenul este transtorat pe hemoglobina Tahoe din globulele ros glare rol foarte important in regenerarea tesututlor si organelor Sronhie Dial de varton (002) este produs de reavtile churice din organism si este adus Ramura stings [9 Pléman tot de clobulele regi. Acesta abronhisi’ Wrebuie ellminat deoarece este toxic gl ‘ganismu nu il mai poate folosi ronnie Sisiomul respirator este fornat din aleatut din iin fnalde Este ocaviste mate ce se gészsle In spatele proeminentel nasulul g1 Situs pin care Intra 1 fese aerul La acest nivel se gasesietesutul ofactw al rai cola, in functe de a6tulinepiat, ne vor da senzatia de miro Fevelele caviiti nazale 3u velule secielvare de mucus. ACESIH gy, Substantial consistent vaseoa5é sare ol &a ume aeruls d&g 2 retine evertuall comp stdin’ inte odst8 cu torenfulaerulu. Cavitstea \ nnazaié comune In contnuare cu Cavitates nazalé comunicé cu ‘Acestea sunt cavit) in Interiotul erantului a céror oereti s@ oot infecta gt se inflameaes. Aceast boalé se numogte in-nas se desehide un canal al glandel laciimale ce secteta lactimile De aceea, alunel cand lacrimam, o pare din lacrimi ajung in cavitates nazala. Avestea sunt aspirate de aerul inspiral gl be pretiey pe lerdal potind of U-singra giistul oicel, Mucoasa olfactiva olde Recegtoere Lama cinst® utp ottactv ab offactiv aa Mucoast ohactv’ Colla ‘ x “ Pe veceptoare te BE cette ve a sustnere 7 cavite i raze este un simt chimic, fa el ca gi qustul. Mirosul arerol in apévare, sesizénd alimentele lterate, prin mitosul respingator alt rol est2 acela de a activa sistemul digest, preaatind-ul gertru vitoarele alimente Ingerate Receptor pentiu miros sunt localizal| pe o suprafalé de 2-9 cm? in partea superioaré a nasulu, in © substantaposte fimirasita doar daca ests amestecata in ichidul seros de la nivelulmucoaset olfactve. (Dacé oxi mutt umozoalé in aer, sau 2orul ests foarte uscat, racoptorii nu maipo!functons. Acogtirecoptori sunt de fep! celule nervoase ce prezinié mull cil ce vor capla substantele tnirusituare. Odaid ce cil au intrt in contact cu subsiantd, evar transforma un stimul chimie int-un stimul alactre pe care jl va ransmite la creier ce va da senzaila d2 mires. Procedeul prin care stimuli se trarstomna nu este cunoscut , mentinute in le oe Yor stiéounge o lamelé osoasd a craniulul ce se numeste ‘Dupé etripungere axon celulelor recentoare vor forma Mirosul este simt cel mai iniens in inspirate gi mai putin in exprati. De asemenea intensitates mai depinde gi e tioul de substanta gi de cantiatea ce ce aflé in aer. Mrosul este foarte adaptabi, dispérénd dupa o anumité duratd de timp. Cu toate acectea, anumite mirosuli nu dispar. Spre deosebire de simul qustulu, simtul mirosulut nu are receptor specici pent fiecare tip de miros, iv Mugurii gustativi ctela folca gimirosul un simtehimic. Gustul este oblinut prin tansformarea unui stimul chimic Glimertele) int-unul electric, ce va fl transmis la Fungforme oreige La scact nial ctimulul elactic ecte redat ca ‘servalle de gust Recepiotli surt cuotins in mugurl ustatii. Distibuiia receptorlor aste. dierits in functio de vitet, Asti, copii au un num mai mare {de receptor in parte dinsore buze a imbil, pe cand Folate adulti auun numar mare gi inpariea din spate Papile a= circumvalaia | au forma rotund gi canincalule MF sceestoate gt ccute de custo rear rel mule pretngir nur il evar Circurwalale capta subtantele din aliments, Odata captate, acests Subotante vor declanga un stimul electie te va fi transmis cle celer Busta 4 tpur de receptor peri $1 acu Un receptor poate Sistnge mal mult de un singur to. Pe suoraata limali receptor suntorganzatinanumte zone Papilo fungiforme cunt ied alo ib in cave 60 Cligusteiw Cela ‘afid mugutli gustativ. Aceste papile se gases in macopioern. Spectal pe virul gi maroinea Imbl oat mal ales In . epstee im Paplee cunt de Fo tpur ungtorme, fate 91 cteuraate , a A ee Suto de flan do gustr rut prin stimularsa a é fie: cela tp arna\ multor tp drecepon, Gast! Wal sy) fu se adapteazs, cum este mirosul, ersistane gi y a 8 ‘upd ce alimeriele au pariet cavtetea bucala. > aw Ba ‘Uneort simtin gustun chiar daca nu am mancat ae WW mug gustawe fie de matmut tmp Aceste guetur spar ator Ay ‘unui nivel crescut a anumiar substanje in sange Simful auditiv Urechea i Canale vectee e ‘Simul audity are un rol foarte Wembrana impertart in orieniarea in Nerul auditiy | spallu gitn perceperea vorbiti, Urecnea mana canteara undele sonoie (produse do rareferea sau condensarea emu) intro anumia crsine (eunets) sau _neregulat ‘@aomote). Frecventa sunetelor pereepuie de urechea umand este ine 20 ~ 20000 he cu 0 sensitilate optima intre 1000- 300 de he Toate undele sonore sunt / captate de utechea exomd gi cloden apoi arplifcats in urechea aia Nicovalé Nenea medie, Duna acees ele stimi- y pen ea acy ureche inter Urechea exema — ste formata cin pavilonul urechii care canteazé si crienteaza sunetele spre membrana timpanie’. Aceasti mombrand are o grosime de 0.1mm gi actioneard ca un rezonator, vind la madiieario do presiune determinate de undele sonore Urechea media - este formatd dint-o cavitate In care se aff 3 oase mict ciocanul, seduité gl nicovala. Urechea ‘medio comunicé cu faringele prin tompa lui Eustachio, Prin aceasta oe regloaz§ presiunea sorulu. Cénd simtim ‘rechila intuncate, presiunea in urechea medie este prea mare. Cand céscam sau inghitim, urechile Se destunda datorits relaxdil trompel lui Eustachio, ce permite reglarea presiuni cu cea atmosferica, Cele 3 oscioare pretau vibrate timpanului gle timit la f2reasira rotund. Nugchi ciocanulul gi al sc&rtei modiicd intensitstea sunetuli Oe aceea, cand ne petrecem rmult tmp ito dleateca, la plecarea spre casa rumal auzim a fel de bine. Aceasta ‘50 datoreaz4 contract: mugchiului ciocanulu, c@ a protejat cole 2 oscivare de wbratile sonore puternice din dicotecd. Mugchiul scare! amplificd sunetele de intensilate slab Urechea Interna ~ este 9 caviate “saratd" in osul temporal In aceasta cavitate se aff cohlea si canalele ‘somicirculara, Undele sonore ajung int-un lichid numit porli/@ gin cohlee, ce va trasmite vibratile celulelor receptoare, Acestea vor transforma vibratile undelor sonore in impulsull electrice pe care le va transrnitecrelerulul prin nervul aucit Canalele cemicirculare sunt cele care detesteazé porta corpulul in functie de pamant Eustachio Simful vizual Globul ocular Sclerotica Coroida esteun sim foarte important al omului, cesta captand peste 20% din 2 2 toate nfommatila detnute de om, Organul_ce reda imaginile mediulul Incenjurétor este ochiul. Acesta are 0 stustura complexé ceea ce aduce $i foarte mute probiomo, Comeea Lumings Cristal ——— Ochiulacfonearé cao lentla,focalizand Umoare Beam : f EE lurnina captatd int-un loc bine stadt Stmass 7 a pe retina, In spatele ceniulul. ovata ajunsd lumina pe reting, celuiele cu si vor _ transforma strmulul urinos in stimul electric ce va fi trancmis Ia creer care va reda Imagineanova ochiului se continua cuo lentild organica numita In fata acestuia se afl ce delimiteaza un orificiu ‘viroasi Simful vizual Sanatatea ochiului ‘Ochiul poate suferi de foarte multe boll Cele mal des Infante sunt cauzate de pierderea propielatilor de lentlé a enstalnulul 1a comet, Trebule sit ca pentru a Yedea oblectele mal departatate de & metni achiul este total rlarat, Orica ce aff cub acoasté cictantd face ca ochiul 64 59 forteze, ducardin time la prablome de vedere in Imaginea e5t2 provectaté in feta retinel. Oarmenii ce suferd de aceasté boald nuvad la aistanié Se corecteazd cu lentil biconcave in imagines prelusté de ochi este proiectata in. spatele retine! ‘arrenil hipernetrcpi nu pot vedea cia Ia apropiere, Se corecteazs cu lentie bicon wre. fn cstalinul sau comeea orezirté denveléri g\ astel tumina nu se focalizeazs int-un singur punct Se corecteaz& cu lantileeiindice in ochlul surerd datorté cregteri prest unitinira-globulare, Aceasté crestere este datorat olturéri vaselor cchivlul, cucind la cregterea canttay de umoare viroase. in lonilalonutgi naiindoglinose ‘Olu deosrece devin apa este considerat cel mal mare organ al corululnostu,Pe aga roll eMdent de protect cell contra plea tre lefe flu Unul dnte acest ete rola de excel. Prote celulee ce formeszé ples se potelmina enue Suostent tee, dats cu sudcatea. In troul unu efertintens, rn ple oe oct eimina char 2 de suddare Prin elminarea'do lchide (sudoare)pielea va sede temperatura compu. Apa are un rl foarte important In trgonism fat plerdereaacestela prin sudoare poate duce a deshidralre,Plelea poale absorb, dar numa anu tour substente, Receptor Inpielea sectonaté se observé 3 pit dein L fi ‘ete prim eat a lll TW conjne vase ue sénge. El i primesie substanfele nutritive nec: sare esictenelsele din der. In epider se aié Un pigment numt ve Inegtplelea Th Mugehi fundle de as s de gradu de ex frector ere la lumina, Eotgermul ecte taba landg tut de fre de par gi 2eMaA ale giancelr sucorpae, ce secreif sudoarea gi alance sebaces. (oe ip Ste Seago Gerumul. In epidetm ce gases @ \ Rezeotot sencible do atingoro la atingeri ugoare. In boala eredtaré Ganda Receptor (mogtenita) nurnita sebacee 2 New — da caloura ninavse mel pose roa gs sdqos peste poles este aba 7 Hipoderm Derm —Epiderm repreziné al dollea strat al piel In acesta gdsim numeroase globule alve (sijerl compulud si pentru durere, i, cald,atingeri usoare si anasari putamice. Partea de sus a derrrulul formeaza cresie ice ‘yor impinge epidermul de deacupra lor Astfel la nivelul degetelor se formeazs ereste nurrite (amprentele). Acestea sunt folostie In indertitcarea persoanelor. in derm se gasest $l recur gt tuipina frulul de par este ultimut strat al piel gt In et gisim all receptor! sanz Acaste colule se TInmmultese gi se mérese considersbil datorité umpleri lor cugrasimila din aliments ceaa c@ duce a ngogarea piel Anexele pielit Fire de par se gsese pe majoritatea supratetsi corpului dar unele nu sunt ‘ible datortédimensiunilor foarte mici Cresterea felor de par este sud Contrlul hormonlor androgeni (macculin). Fu! do par ia nasiore in dorm intro portune mai ingrogaté g1 se contnud bic pand ta izsrze din eniderm. Orice fir de par are atagat o gland sebacee ce va secreta 0 IVE Giants Ssubstanti c® duce la formarea pitului"gras" Po léng& sceste glando rai aeorse est gf un {ivolunian ce la cortracie va rdica ful de par Glele do gaina), Culoare parlul este data do Ful de par contne o prcteing nurs eva da rezistenta Muu) de par prin legdtr de Sul. Aceste leuatun sunt efacue, teoret, de gamocane: Canal expe, Glandele din plete sunt a Cele sudoripare au rol foarte Important in scderea temperatull compulul prin eliminarea Yranspiratel (Sudoare). Aceasia contine in proporil man! apé 3 sérurl, Ellmmarea lar in cantta{irmati poate duce lao deshidratare puternicd, Din aceasta cauzditrebuie s4 consumim ‘in mod obligatoru apa peniru recuperea acestor piercer Glandele sebacee se gasesc in toate zonele unde exista oar, find alagate lui. Astfel ale ‘seoteti grim de-alungul tuturorfrelor de par ducdinc la “ingragarea prulul. La puoertata (12-16 an), DAlew i intrun procent ral mic, ‘elele suieid de acnee. Aveasta sz caractorizeazé print-o inlamatislocalé a glandelor sudoripare de pe faté gi torace. inurechea exteind se gises¢ niste glande sudoripare modificate ce secreté cerumul. Acosta are rolul de a bloca intrarea bacteriior sl nsectelor I ureche, Lunuia— Corpul unghiei Sunt oléci comoase ce cresc cin epider si sunt formate din Celule maarte legato intre elo cu ajutorul kerctinel. Crogtorea lunghilor este relatv lenté (0.5. mm pe sépt4mana) find mal rapids Patul la maini decat la picioare, Culoarea roz reflectalf prin unghie ‘unghie! reflecié gradul de oxigenaro a séngelui,lucrufolositin sptale. 2 Peles Unghie’ ADN/ARN ADN-ul ‘ADN-ul formeazS o imened banca de data cod ‘ale @ celulel Couiicarea se face cu ajutorul ur) afabet cu 4 litere, numite gi baze: adenins (A), eitozind (0), uanind (6) gi mind (1). Informeatile councate th acest alfavet vor da nastere aro- teinclorce dau directa de actlune a celulei. Nu fot ADN-ul codified proteine, unele part necodiicdng J) nimic: Rolul acestora este incd necunoscut Situctura ADN-ulul a fost descoperité de Watson 31 Crick in anul 1983, nenitu care au si primit ppremiul Nobel, Acagtia au vaut obcervat c3 un lant ge ADN se incaléceste de un atu! in dutiu hele, darnu inémplator Astfl, daed pe un lant se Ssegte adening, pe celdlalt se va gsi in mod obligatory timina. La fel gi pertry guanind $i timing, Orice moditicare a nvelul acestor legstur duce la schimbarea informaiilor cadifcate Centtaea de AON ain-oceluléesteacezas\ ntoate toulele din ocanism cu exteptia spermatoziguLt . - . 31 ovcluluice au aceeasi canttate la jumate @ OM gy sain innate de tou de tous. se decoutted doar ecole : inne dnADNeate coded perce netesare Fostat > Pay”, nae Denumirea ADN-ului, acid dezoxiibonucieic,este dat ™ de caea ce se gasesie in structurs sa chimica si de o™ ea Caractoul sed Caretta att ests dat 6 festa, numele de “dezoxiiboz’” este dal de substanta nmi ikoza rua I ipsesie 0 orupare “OF tr @® Pg ceva prevonetn baz ee Pa ezoxiiboce g cu fosfetl gl formearé un mucieotl, Clon (C) 2 AB a actfel structura de dublu helic Tuning AB ‘e ADN/ARN ARN-ul ‘APO, acidu iocnuclec, reo sructurd foarte asemanoare cu ADHul fh stuctura Wl chimicd gésim riba 9 infoe cetimina se ala uracil). Suctura nu ester cublu helb ca ADN, cl este simpla. ARN-ul Bustain 3 tour ‘ARN mesager — se gaseste In cantiati mici de 2-49, Decodiica ADN-ul, $1 duce informa la nozomi pent af create protaine. Periru ca ARHm $3 posta citi ADN-ul, acesta din urms ru trabure s8 fie strains in dubluhele Desta- cerea heliului se face cude c&ire celuls antaDN Fy rrercesn aMMAMERAM | ‘ARN mesager Bare 4g Yhany aan ‘ARN de transport ~ cel mal abundent, 80% din totalulARN. Aduce substantele necesare ribazomuluipentru crearea proteinelar . . ARH ribozomal - intr in structura ioozoriloy,ajuténd la formarea nrateinelor | | a , q pnd rigs ARN detrancpor G7 arnrnczornat ‘Virusilgbacterile contin de asemenea ADN sauARN. In tmpce bacterile suntcelule primitive ce doar se hranese cu celulele organismulul in caro so af’, vugi contin doar ADN sau ARN, involit unor intro anvelopé. ADN-ul ‘viusal se inlerpune in ADN celule infectste, cand celuia $4 creeze coat Ceea ce spune ViUsUl Structura one Prin existenta celor doi cromozomi X ne dam seama cd acest sel de comozomi aparine tunel 4, unei fem, deni 449 amy sesustine (Gerona) ele 22 de perechi de cromozomi In nucleul oricérei celule se gseste ADI ce contine informatie gentetice codiicate. Aveste informatii decodiicate ‘vor da nagiore care la randul lor vor dicta ce activtate va destfguracelula, ADN-ul, ih anurnite moments ale viel Celulel, se condenseavé gi se organizeazd In cromiozomi, Acegl ctomozomi pot f studial la ricroscop pentru denistaréa mutiplelor boll asociate in toate cetuele umane exst& 45 ae ciomazmi arganeeat in 22 ce pereehi 1 un set de cromazomi seq 6 singurdpereche ste aparece rect romezomilorAceastd pereche contre cramozorll sexval, cf la boat fel de ferel. Acegh cromezomi sunt responsabil de multe boli genetice (mostente). in imbaiulcurert, pertry a dferenta cromazomi barcatlor de cel a femeior se folosascInerele x g asie. 48, XX penturemel $1 44,3 pent bata. ADHN-ul se incolceste pe nipte proteinecy rol de sustinere (bistone) cla fndul forall la formarea s| mertinevea formel cramezornit Acaste preelne sunt apoape denice cucale ale uror anenale, apt ce aduce un aroumert Mn lus feora evolu vet = Genele Fe un cromozom gésim regiuni numite gene. Ganele contin informatie cadifeata ce va da {toate carecterele noastre face i nu numai. in ‘verse boll genetice, acaste gene suntinlipsé saul Se modified, caea ce poate ducala diverse sindroame genelice Genele potfirecesive sau dominante, Genele recesive nu se manifesta docdt dard exist o acoeagi gona pe cromozo- mul pereche. Cele dominante se exprimé fic mereu, chiar cacé existe pe cromozomul peteche geria recashd, De exernplu gene ce ‘ug pdrulul culvarea blond este recesiv4 Deci orice persoand blond’ va avea pe a perache a de cromozemi dous gene de pér blond, ene informa cristalzats recesive Cromezorn Genele recesive sau dominant le mogtenin de la patinti in urma amestecarii matenalulul Gen dominanté Gena recesivd ‘genetic. Agadar, chiar daca ambil pérint aufost <3 . ‘brunet, coal! poate ff blond. Acest lueru se ata Nam Tote mata explcd prin ragtul c& c2t col parin aveau 0 atectat normals puriitor purtstoare ‘gend pentru par brunet dominanté gi una receiv pentru par blend, Copllula avut sansa ca 58 mogteneasca cole dou gene recesive, ‘ce 0 vor manifesta in culoare pérulul. Pe favelagl piinciply se bazeazd unele boll genetice Bolle gonatice pot ficauzato do gono ginu sunt ‘contagioase sub nici o forma. Ele pot 1 trans mise doar erediar vitrlar capil. Dar nu este neapirati neve ca un pariato 94 aibe 0 gond ‘ooinavé pentru ca copilul <€ sufsre de vreun sindrom, in timpul sarcicini, din cauza nore spectiili regimulul de alimentalle gi de vata prescris de medi, copilul este autornat predis pus la mil de posibile boli genetic. the op Cop Cop Cop Cool Cap Capi atectat nomal normal normal ——«“"etMal_partor afectt + puntos sunt perscane ce su gene recesive Dezvoltarea De la celula la adult Denoltarea coplulul incepe odaté cu fecundarea ovoctulul de catre spermatozeid. Dupa acest momert se formeazs celula numitazigct ce apoi se multplicd intens, 08nd la cateva sute Ge celule.Astfel se formeaza in final Salscurt ectoderm, mezoderm si endoderm. Ele contin celue plunipatenta, c2 se not dezvolta in orice tp oe celula in organisrnul nostu: Dup4 nagtare nurmatul lorsosda 2nd aproane de zero. Din fiecare disc ge var dezvelta doar ‘snumile segrmente ale corpulu, common figuri de mal jos. Gasele se dezvolté prin procesul de “inrugurire" Acast proces impli aparitia unor mugurl ce se vor dezvalta mai tirziu in 0a6e. La inceput deyetole cunt unit. Tot prin provose de inmugurira spar g ochil Mugutilochilor apar prima oaré pe partea lateral a craniull, et suerind un proces de Yrontalizare" prin care sunt adus! la poziile Tor oirvale In una a 3-2 copilul are toate organele practic forte De la aceasté data embrionul doar cragte mas. Stadiu deo Ectoderm jrospaatm Stal deo Nezoutm saptiendn’ ) Mugurele cchiutut Mugur "g ee Inima prirnitivs piiaretor y el Santamana6 —_oohiiineap cA se ‘tortallzeze ‘Siptimana 5 oe eke? | -. Saptémana4 wos, serge tina ese ora ‘simnichit dar degetele sunt inc8 inte “= ‘Ochi sunt complet Sistemul ners Sistemul digest, frontalzati gi cagetele contal plirménil 9ifeatul sau separat Fata sau baiat? ‘Grice copiinascut arein toate celulele sale jumétate din materialul ganetic al fecarul parinta, Acest material este stocat In ADN ce se alé sub forma de cromozami, Jumatates de cromezomi a tatalui din spermatazoid gicel din ‘vocitul mamel se amestecs total, De sceea drerenta dintre cop si panny| nu este foarte mare. ‘Sexu! vilowului copil este insciis in cromazomit sexuali QOY la bAlat sau 10¢ la fat2) gi este Gal de taté. Prin Injumététirea cromozomilor in sparmatozoia vor exsta fle 22X. fie 22¥ iar mama nu va avea in ovoct) decat 22%. ‘Agadar dac& un epermatozoid cu 22X va fecunda un ovack, care are Intatdeauna 2X, copllul va avea AANX giva fata, in aveeiag! caz, daca spermatozoldul va avea 22%, copllulya avea 44XY gl vai balat. Se pare c& ce-a deva 1 4- 8a 21a clclulul aste cea mal propice spermatazaiilor cu 22Y, deci cea mal potivté nagten baletilor. Ovocit- 22% _ 9 got 40 AY Fata 46xx 400 spermatazoid-22% é Ovoct- 72% = Zigot- 44xy Bilal 44xV e @© a 144)” Spermatozoid- 227 Dezvoltarea Cresterea fatului ‘Conltul eregie timp de aproximativ Gluni in uterul mamel, Data nagterlise poate calcula astet prima zi de la ultma ‘sangefare adunat cu 10 alle $1cU 9 luni. In saptémana a 12-ea organele ratulul sunt practic Yormate si organele sexiale sunt wziblle ls ecograt Vitoarea mama va si primele mise ale fétulu inire saptimanile 16-24. DupS 4147 de zle de la prima batave (215 zile),copilulva ajunge la termen. La ndglere copilul ae injur de 3000 de grame Luna! Luna 2 tuna 2 Lunas Luna 5 Luna 6 Lung 7 Luna Luna @