CAT I XI Contabilitate

5. Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un autoturism la preul total de 66.960 lei

(inclusiv TVA). Obligaia fa de furnizor se achit dintr-un credit bancar pe termen lung. Autoturismul
se transmite n regim de leasing financiar ctre SC Y SRL. Avansul pltit este de 4.000 lei, iar dobnda
aferent contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadena unei rate contractuale, se factureaz ctre
client principalul n sum de 1.800 lei, dobnda asociat n sum de 144 lei i TVA 24%. La expirarea
contractului de leasing, odat cu facturarea valorii reziduale, n valoare de 2.000 lei, se consemneaz i
transferul dreptului de proprietate. Prezentai fluxul nregistrrilor contabile specifice att n
contabilitatea locatorului, ct i n cea a locatarului n conformitate cu OMFP nr.
3055/2009.

Rezolvare:
nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatorului X sunt:
- achiziia autoturismului:
% = 404 66.960
2133 54.000 (66.960/1,24)
4426 12.960
- achitarea furnizorului din creditul bancar pe termen lung:
404 = 1621 66.960
- transmiterea autoturismului n regim de leasing financiar:
2678 = 2133 54.000
- facturarea principalului i a dobnzii la scadena unei rate:
461 = % 2.410,56
2678 1.800
766 144
4427 466,56 ((1.800 + 144)*24%)
nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatarului Y sunt:
- nregistrarea avansului achitat ptr autoturismul luat n leasing financiar:
% = 404 4.960
409 4.000
4426 960 (4.000 * 24%)
- nregistrarea autoturismului la valoarea capitalului de rambursat:
2131 = 167 54.000
i dobnda evideniat n conturi extrabilaniere pentru total:
Debit 8051 Dobnzi de pltit 4.320 lei
- nregistrarea facturii la scadena unei rate contractuale:
% = 404 2.410,56
 167 1.800
666 144
4426 466,56 ((1.800 + 144)*24%)
Concomitent, se diminueaz dobnzile evideniate extrabilanier:
Credit 8051 Dobnzi de pltit 144 lei
- transferul dreptului de proprietate la valoarea rezidual:
167 = 404 2.000

8. La sfritul exerciiului N-1 se achiziioneaz un utilaj al crui cost este de 820.000 lei, amortizat
liniar n 10 ani. La finele exerciiului N+1 valoarea recuperabil este de 660.000 lei, iar la sfritul
exerciiului N+4 de 466.000 lei. Explicai care este tratamentul contabil al deprecierii utilajului n
conformitate cu IAS 36.

Raspuns:

Costul este 820.000 lei

Amortizare anuala = 820.000 : 10 ani = 82.000 lei
Amortizare cumulata pe 2 ani (n si n+1) = 82.000 x 2 = 164.000 lei
Valoare neta contabila la final de n+1 = 820.000 164.000 = 656.000 lei
Valoare recuperabila la final de n+1 = 660.000 lei
La final de n+1 utilajul nu este depreciat intrucat valoarea recuperabila este mai mare decat
valoarea neta contabila
Amortizarea cumulata pe 3 ani (n+2, n+3, n+4) este 246.000 lei
Valoarea neta contabila la final de n+4 este 820.000 410.000 = 410.000 lei
La final de n+4 utilajul nu este depreciat intrucat valoarea recuperabila este mai mare decat
valoarea neta contabila. Prin urmare nu este necesara constituirea unei ajustari entru depreciere.

10. n data de 15.06.2014, entitatea X a achiziionat i apus n funciune o instalaie pentru care se
cunosc urmtoarele informaii: pre facturat de furnizor 600.000 lei, taxe vamale 26.000 lei, cheltuieli de
transport pe parcurs extern i intern 16.000 lei, cheltuieli de instalare i asamblare 8.000 lei i cheltuieli
de instruire a personalului n vederea utilizrii instalaiei 10.000 lei. Entitatea a dat n folosin activul n
data de 26.06.2014 i a optat pentru o durat de utilizare de 3 ani, ns nu a luat o decizie cu privire la
metoda de amortizare care ar trebui aleas. Astfel, aceasta poate alege ntre metoda liniar, accelerat
sau cea n funcie de numrul de uniti produse, estimat la: 10.000 buc. n anul 2014; 50.000 buc. n
anul 2015; 40.000 buc. n anul 2016; 20.000 buc. n anul 2017. n data de 14.01.2017, instalaia este
vndut unui ter la preul de vnzare de 280.000 lei, TVA 24%. Determinai valoarea la care activul
trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite, conform celor trei metode de amortizare i stabilii
impactul vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului
2017.

Raspuns:

Costul de achizitie al instalatiei este egal cu pretul facturat de furnizor (600.000 lei) + taxe vamale
26.000 lei + cheltuieli de transport pe parcurs extern si intern 16.000 lei + cheltuieli de instalare si
asamblare 8.000 lei + cheltuieli de instruire a personalului in vederea utilizarii instalatiei 10.000 lei
=
660.000 lei.
Se achizitioneaza instalatia la 15.06.2014
2131 - % 660 000
404 600 000
446 26 000
401 34 000

a) metoda liniara:
In 2014 amortizarea este 660.000 lei : 3 ani x 6 / 12 luni

6811 = 2813 110 000 lei

In situatiile financiare pentru 2014 valoarea activului trebuie sa fie 660.000 - 110.000 = 550.000
lei.
In 2015 amortizarea este 660.000 : 3ani = 220.000 lei

6811 = 2813 220 000

In situatiile financiare ale anului 2015 activul va avea valoarea

660.000 - ( 110.000 + 220.000 ) = 330.000 lei.
In anul 2016 Al = 660.000 / 3ani = 220.000 lei

6811 = 2813 220 000 lei

In situatiile financiare ale anului 2016 activul va avea valoarea

660.000 (110.000 + 220.000 + 220.000 ) = 110.000 lei
Vanzarea instalatiei la 14.01.2017:

461 = % 347 000 lei

7583 280 000 lei
4427 67 200 lei

Scoaterea din gestiune a instalatiei:

% = 2131 660 000 lei
2813 550 000 lei
6583 110 000 lei

Vanzarea va afecta rezultatul aferent 2017 prin contul de profit si pierdere la pozitia Alte venituri
din exploatare printr-un castig de 170.000 lei adica 280.000-110.000 rezultat din tranzactie.
b) metoda accelerata
2014
Aa = 660.000 * 50% = 330.000 lei

6811 = 2813 330 000 lei

Va = 660.000 330.000 = 330.000 lei

2015
Aa = ( 660.000 330.000) / 2ani = 165.000 lei

6811 = 2813 165 000 lei

Va = 660.000 ( 330.000 + 165.000 ) = 165.000 lei
2016
Aa = ( 660.000 330.000 165.000) / 1

6811 = 2813 165 000 lei

Va = 660.000 ( 330.000 + 165.000 + 165.000 ) = 0 lei

Vanzarea instalatiei la data 14.01.2017

461 = % 347 200 lei

7583 280 000 lei
4427 67 200 lei

Scoaterea din gestiune a instalatiei vandute:

2813 = 2131 660 000 lei

In 2017 apare in CPP la pozitia Alte venituri de exploatare ca si castig de 280.000 lei rezultat din
vanzare.
c) metoda in functie de numar de unitati produse:
2014
Aup = 660.000 / 120.000 * 10.000 = 55.000 lei

6811 = 2813 55 000 lei

Va = 660.000 55.000 = 605.000 lei

2015
Aup = 660.000 / 120.000 * 50.000 = 275.000 lei

6811 = 2813 275 000 lei

Va = 660.000 ( 55.000 + 275.000 ) = 330.000 lei

2016
Aup = 660.000 / 120.000 * 40.000 = 220.000 lei

6811 = 2813 220 000 lei

Va = 660.000 - ( 55.000 + 275.000 + 220.000 ) = 110.000 lei

Vanzarea instalatiei la 14.01.2017:

461 = % 347 200 lei

7583 280 000 lei
4427 67 200 lei

Scoaterea din gestiune:

% = 2131 660 000 lei

2813 550 000 lei
6583 110 000 lei

In CPP la pozitia Alte venituri din exploatare apare castig de 170.000 lei rezultat din tranzactie
( 280 000 110 000 )
12. O entitate achiziioneaz dou parcele de teren astfel: o parcel de 4.000 m, la costul de 1.400.000
lei, pe care va construi 2 blocuri de locuine destinate vnzrii; o parcel de 6.000 m, la costul de
1.800.000 lei, pe care va construi 10 vile, fiecare avnd alocat o suprafa de teren de 600 m.
Conform politicii contabile adoptate de entitate, prima parcel va fi recunoscut n valoarea imobilelor
construite, iar cea de a doua parcel n categoria mrfurilor.
n luna mai N, entitatea recepioneaz, pe baza procesului verbal ntocmit, cele dou blocuri, costul total
al investiiei fiind de 22.000.000 lei. n data de 10.08.N, entitatea vinde un apartament la preul de
vnzare de 360.000 lei, TVA 5%, costul de producie aferent fiind de 240.000 lei, valoare care include i
cota parte din teren.
n luna iunie N, entitatea recepioneaz, pe bata procesului verbal ntocmit, cele 10 vile, costul total al
investiiei fiind de 4.000.000 lei. n data de 15.09.N, entitatea vinde o vil, plus terenul aferent, la preul
de vnzare de 900.000 lei, TVA 24%, respectiv 220.000 lei, TVA 24%. Costul de producie al vilei este
de 400.000 lei, iar costul lotului de teren, n suprafa de 600 m, este de 180.000 lei.
Prezentai nregistrrile contabile efectuate de entitate, n conformitate cu prevederile OMFP nr.
3055/2009.

Rezolvare:
Achizitionarea celor doua parcele:

% = 404 3968000 lei

211.1 1400000
211.2 1800000
4426 768000

Transfer parcela 1 la productie in curs de executie:

331 = 211.1 1400000 lei

Inregistrare cost total al investitiei:

331 = 711 22000000 lei

Reluarea productiei in curs de executie :

711 = 331 22000000 lei

Receptia apartamentelor :
 345 = % 23400000 lei
711 22000000
331 1400000
Vanzare apartament
4111 = % 378000 lei
701 360000
4427 18000

Scoatere din gestiune apartament :

711 = 345 240000 lei

Transfer parcela 2 la stocuri de natura marfurilor

371 = 211.2 1800000 lei
Inregistrare cost total al investitiei

331 = 711 4000000 lei

Reluarea produciei n curs de execuie

711 = 331 4000000 lei
Receptia vilelor
345 = 711 4000000 lei
Vanzare vila si teren aferent

411 = % 1388800 lei

701 900000
707 220000
4427 268800

Scoatere din evidenta vila si teren

711 = 345 400000 lei
607 = 371 180000 lei
14. O ntreprindere achiziioneaz n cursul anului N o cldire al crei cost este de 500.000 lei.
Cldirea este achiziionat cu scopul nchirierii. La 31.12.N activul este evaluat la valoarea just
estimat de 506.000 lei, la 31.12.N+1 valoarea just este de 502.000 lei, iar la 31.12.N+2 valoarea just
este de 510.000 lei. Prezentai tratamentul contabil aferent cldirii n conformitate cu IAS 40.

Rezolvare:

Situatia investitiei imobiliare la 31.12.N

Valoarea justa la 31.12.N : 506000 lei

Cost de achizitie N : 500000 lei

Castig din modificarea valorii juste: 506000 500000 = 6000 lei

Investitii imobiliare = Castiguri din modificarea 6000 lei

valorii juste a investitiilor

imobiliare

Situatia investitiei imobiliare la 31.12.N+1

Valoarea justa la 31.12.N+1 : 502000 lei

Valoarea justa la 31.12.N : 506000 lei

Castig din modificarea valorii juste: 502000 506000 = - 4000 lei

Pierdere din modificarea = Investitii imobiliare 4000 lei

valorii juste a investitiilor

imobiliare

Situatia investitiei imobiliare la 31.12.N+2

Valoarea justa la 31.12.N+2 : 510000 lei

Valoare justa la 31.12.N+1 : 502000 lei
Castig din modificarea valorii juste: 510000 502000 = 8000 lei

Investitii imobiliare = Castiguri din modificarea 8000 lei

valorii juste a investitiilor

imobiliare

16.S.C. X SRL prezint la sfritul primului trimestru al exerciiului financiar N urmtoarea situaie
financiar:
Total venituri impozabile: 30.000 lei

Total cheltuieli: 23.000 lei din care 1.000 lei reprezint o cheltuial cu amenda.

Un salariat al entitii este trimis n delegaie la Bucureti pentru patru zile i i se acord o diurna n
cuantum de 150 lei.

S se determine impozitul pe profit aferent primului trimestru al exerciiului financiar N.

Rezolvare:

Profit contabil = 30000 - 23000 = 7000 lei

Profit impozabil = 30000 23000 + 1000 + (150-130) = 8020 lei
Impozit pe profit aferent primului trimestru= 8020 x 16% = 1283.20 lei

20.Se dau urmtoarele elemente patrimoniale ale unei ntreprinderi: conturi la bnci 2.000 RON,
furnizori - debitori 8.000 RON, ambalaje 2.000 RON, clieni 1.000 RON, capital social 20.000 RON,
imobilizri brute 10.000 RON, furnizori 7.000 RON, casa 5.000 RON, clieni - creditori 7.000 RON,
mrfuri 10.000 RON, rezerve statutare 2.000 RON, rezultatul reportat (pierdere) 2.000 RON, amortizri
cumulate 4.000 RON.
a) Determinai indicatorii de echilibru financiar.

b) Comentai rezultatele obinute.

Rezolvare:

Imobilizari corporale = 10000 4000 = 6000

Stocuri = 2000 + 10000 = 12000
Creante = 8000+1000 = 9000
Casa si conturi la banci = 2000 + 5000 = 7000
Active circulante=28.000
Datorii = 7000+ 7000 = 14000
Total active datorii curente=20.000
Capital propriu=20.000
1. Situatia neta: adica capitalul propriu
SN = Active totale Datorii totale
SN = 6000 + 28000 - 14000 = 20000 lei
SN este pozitiv si crescator, acesta va evidentia o situatie financiara la nivelul intreprinderii,
reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si
a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste
2. Fondul de rulment:
FR = Active circulante (curente) Datorii pe termen scurt
FR = 28000 - 14000 = 14000 LEI
FR este pozitiv inseamna ca activele circulante depasesc datoriile curente, adica exista
posibilitatea transformarii in lichiditati a activelor circulante pe termen scurt, ceea ce permite
rambursarea datoriilor si degajarea unor lichiditati suplimentare; este considerata o situatie
favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii
3. Nevoia de fond de rulment:
NFR = Active circulante (exclusiv activele de trezorerie) Datorii pe termen scurt (exclusiv
pasivele de trezorerie)
Active de trezorerie: disponibilitati, valori mobiliare de plasament (clasa 5)
Pasive de trezorerie: credite (linii de finantare deschise), soldurile creditoare al conturilor la banci
NFR = (28000 - 7000) - 14000 = 7000 LEI
NFR este pozitiv inseamna ca activele circulante depasesc datoriile pe termen scurt; este
considerata o situatie normala numai daca este rezultatul unei politici de investitii care sa conduca
la cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare; in caz contrar va evidentia un decalaj
nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.
4. Trezoreria neta:
TN = FR NFR
sau TN = Active de trezorerie Pasive de trezorerie
TN = 14000 - 7000 = 7000 LEI
Daca trezoreria neta este pozitiva atunci se inregistreaza un excedent de finantare datorita
desfasurarii unei activitati eficiente, iar imbogatirea trezoreriei arata ca intreprinderea dispune de
lichiditati suficiente, care ii vor permite rambursarea datoriilor, dar si realizarea unor plasamente
eficiente atat pe piata monetara, cat si pe cea financiara. In acest context intreprinderea se bucura de
autonomie financiara pe termen scurt.

24.Se cunosc urmtoarele date:

Cifra de afaceri 1.500 RON;
Cheltuielile variabile 1.200 RON; Cheltuieli fixe 100 RON.
a) Determinai pragul de rentabilitate (cifra de afaceri pentru care rezultatul net este 0).

b) Determinai rezultatul net obtenabil n condiiile unei creteri a cifrei de afaceri cu 10%.

c) Determinai rezultatul net n condiiile njumtirii cifrei de afaceri.

d) Determinai cifra de afaceri necesar obinerii unui rezultat net de 250 RON.

e) Determinai cifra de afaceri necesar meninerii rezultatului net iniial n condiiile creterii
cheltuielilor fixe cu 20 RON.

Rezolvare:

a) Determinai pragul de rentabilitate (cifra de afaceri pentru care rezultatul net este 0).
Definitia punctului de echilibru (critic) antreneaza urmatoarele relatii ce permit determinarea lui:
1. CIFRA DE AFACERI = COSTURI VARIABILE + COSTURI FIXE
unde: CA = CV + CF
CA= 1200+100=1300
CA pentru care pragul de rentabilitate este 0 este in suma de 1.300 lei.
b) Determinai rezultatul net obtenabil n condiiile unei creteri a cifrei de afaceri cu 10%.

CA =1500+( 1500 x 10%) = 1500 + 150 = 1650

Rezultat net = 1650 1200 100 = 350
a) Determinai rezultatul net n condiiile njumtirii cifrei de afaceri.

CA = 1500/2= 750 lei

Rezulatat net = 750-1200-100 = -550 => Pierdere = 550 lei
b) Determinai cifra de afaceri necesar obinerii unui rezultat net de 250 RON.

Rezultat net= total venituri-total cheltuieli

250=CA-(1200+100) => 250=CA-1300 => CA= 250+1300= 1.550 lei
c) Determinai cifra de afaceri necesar meninerii rezultatului net iniial n condiiile creterii
cheltuielilor fixe cu 20 RON.

REZULTAT NET INITIAL= 1500-1200-100 = 200 lei

200=CA-(1200+120) => 200=CA-1320 => CA = 1520 lei
CA necesara mentinerii rezultatului net initial este egala cu suma de 1520 lei.

28.O ntreprindere prezint urmtoarea structur a elementelor de pasiv: capital social compus din 900
pri sociale cu o valoare nominal de 8,5 RON/aciune, rezerve statutare 900 RON, rezultatul
exerciiului (pierdere) 200 RON, datorii pe termen lung (la termen) 4.000 RON, datorii ctre bugetul de
stat 300 RON, furnizori 4.000 RON, clieni creditori 2.000 RON.
a) Calculai indicatorii ce exprim capacitatea de ndatorare i verificai respectarea normelor uzuale
bancare.

b) Stabilii capacitatea de ndatorare maxim (valoarea maxim a datoriilor totale) i divizarea creditului
(ct mai poate contracta pe termen lung i ct pe termen scurt) (2 moduri).

Rezolvare :

a) Calculai indicatorii ce exprim capacitatea de ndatorare i verificai respectarea normelor uzuale bancare.
Capital social = 900 parti sociale * 8,5 RON/parte =
= 7.650 lei
Capital propriu = Capital social + Rezerve statutare + Rezultatul exercitiului
(pierdere) =
= 7.650 RON + 900 RON - 200 RON = 8.350 RON
Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung (la termen) =
= 8.350 RON + 4.000 RON = 12.350 RON
Datorii pe termen scurt = Datorii catre bugetul de stat + Furnizori + Clienti creditori =
= 300 RON + 4.000 RON + 2.000 RON = 6.300 RON
Datorii totale = Datorii pe termen lung (la termen) + Datorii pe termen scurt =
= 4.000 RON + 6.300 RON = 10.300 RON
Pasiv total = Capital permanent + Datorii pe termen scurt =
= 12.350 RON + 6.300 RON = 18.650 RON
Coeficientul indatorarii globale

CIG = Datorii totale / Pasiv total = 10 300 RON /18 000 RON =0,55<2/3= 0,66

CIG = Datorii totale / Capital propriu = 10 300 RON/8 350 RON= 1,23<2

Coeficientul indatorarii la termen

CIT = Datorii la termen / Capital permanent = 4 000 RON / 12 350 RON = 0,32 < 1 /2= 0,5

CIG = Datorii la termen / Capital propriu = 4 000RON / 8 350 RON=0,48 <1

Intrucat cei doi coeficienti respecta normele uzuale bancare, intreprinderea are capacitate de
indatorare.
b) Stabilii capacitatea de ndatorare maxim (valoarea maxim a datoriilor totale) i divizarea creditului (ct
mai poate contracta pe termen lung i ct pe termen scurt) (2 moduri).

Metoda I
Coeficientul indatorarii globale

CIG = Datorii totale / 8 350 RON = 2 => Datorii totale = 16 700 RON =>

Intreprinderea mai poate contracta

16.700 RON - 10.300 RON = 6.400 RON
Coeficientul indatorarii la termen

CIG = Datorii la termen / 8 350 RON = 1 => Datorii la termen = 8 350 RON =>

Intreprinderea mai poate contracta

8.350 RON - 4.000 RON = 4.350 RON
Deci, intreprinderea mai poate contracta 6.400 RON din care:
* 4.350 RON pe termen lung (la termen)
* 2.050 RON pe termen scurt.
Metoda II
Coeficientul indatorarii globale

CIG = Datorii totale / Datorii totale + Capital propriu = 2/3 =>

2 Datorii totale + 2 Capital propriu = 3 Datorii totale =>

Datorii totale = 2 Capital propriu = 2 x 8 350 RON = 16 700 RON

Intreprinderea mai poate contracta

16.700 RON - 10.300 RON = 6.400 RON
Coeficientul indatorarii la termen

CIT = Datorii la termen / Datorii la termen + Capital propriu = 1/2 =>

2 Datorii la termen = Datorii la termen + Capital propriu =>

Datorii la termen = Capital propriu = 8 350RON =>

Intreprinderea mai poate contracta

8.350 RON - 4.000 RON = 4.350 RON
Deci, intreprinderea mai poate contracta 6.400 RON din care:
* 4.350 RON pe termen lung (la termen)
* 2.050 RON pe termen scurt.

32.n primul trimestru al exerciiului N, SC X SA a nregistrat urmtoarele cheltuieli de deplasare:

 Pentru salariatul A trimis n deplasare n ar:

o Cheltuieli cu transportul(tarif tichet tren dus-ntors 250 lei)

o Cazare la hotel de 2 stele pe toat perioada deplasrii: 400 lei; o Diurn pe patru zile: 150 lei;
Pentru salariatul B trimis n deplasare n Italia:

o Bilet avion Timioara Roma i retur la clasa economic: 1575 lei (350euro x 4,5 lei / euro); o Cazare
la hotel pe toat perioada deplasrii: 540 lei (120euro x 4,5 lei / euro);
o Diurna: 450 lei (2 zile x 50 / zi x 4,5 lei / euro). Cele dou deplasri au loc n luna februarie anul N.
Totalul cheltuielilor de deplasare n ar i n strintate a celor doi salariai se ridic n primul trimestru
la suma de 3365 lei.
S se prezinte tratamentul contabil i fiscal privind indemnizaia de deplasare n ar i strintate.

Rezolvare:

Pentru salariatul A se fac urmatoarele inregistrari :

-primirea avansului pentru deplasare 542 = 5311 800 lei
-la intoarcerea salariatului din delegatie se intocmeste decontul de cheltuieli :
% = 542 800 lei
625 250 lei
625 400 lei
625 150 lei
Cheltuielile pentru salariatul A sunt deductibile integral acestea se incadreaza in limita de
deductibilitate prevazuta de HG. 518/1995 astfel:
Cheltuiala cu transportul deductibil integral la clasa II presupunem nefiind specificata alta situatie.
Cheltuiela cu cazare este la hotel de 2 stele deci deductibila integral.
Cheltuiala cu diurna este de 150 lei/ 4 zile => 37.5 lei / ziu diurna se incadreaza la 17*2,5=42.5 lei
ferenta este venit asimilat salariilor.
In cazul in care se depaseste plafonul de 42,5 lei diferenta este venit asimilat salariilor.
Pentru salariatul B trimis n deplasare n Italia:
Cheltuielile pentru salariatul B sunt deductibile integral acestea se incadreaza in limita de
deductibilitate prevazuta de HG. 518/1995 astfel:
-Cheltuiala cu transportul deductibil integral la clasa economic .
-Cazare la hotel pe toat perioada deplasrii: 540 lei (120euro x 4,5 lei / euro) este deductibila se
incadreaza cf anexa hg.518/1995 ( pentru deplasare Italia la categoria A deductibil 150 Euro)
-Cheltuiala cu diurna cf anexa HG 518/1995 diurna deductibila la categoria I de diurnal este de 35
euro/ zi iar pentru societati 87.5 euro/ zi.

36. O organizaie nonprofit prezint urmtoarea situaie financiar la 31.12.N:

Situaia veniturilor:
- Venituri din cotizaii i taxele de inscriere ale membrilor organizaiei nonprofit: 18.000 lei
- Contribuiile bneti ale membrilor i simpatizanilor: 3.000 lei
- Venituri din fonduri europene nerambursabile: 40.000 lei
- Venituri din activiti comerciale: 20.000 lei
Situaia cheltuielilor:
- Cheltuieli aferente activitii nonprofit: 40.000 lei

- Cheltuieli aferente activitii comerciale: 7.000 lei

Cursul de schimb valutar la 31.12.N este de 4,5 lei/euro

S se determine impozitul pe profit.

Pentru veniturile din cotizaiile membrilor, donaii i sponsorizri i finanri nerambursabile

de la Uniunea European organizaia non-profit este scutit de plata impozitului pe profit.
Organizaiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din activiti economice
ce nu depesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite de la plata
impozitului pe profit.
Total venituri scutite de la plata impozitului pe profit : 18000 + 3000 + 40000 = 61000 lei
Conditii de scutire a veniturilor comerciale
15.000 euro X 4.5 lei/euro = 67.500 lei

10% x Venituri neimpozabile = 10% x 61000 = 6.100 lei

Rezulta ca din totalul veniturilor comerciale doar suma de 6100 lei este neimpozabila, restul de
13900 lei fiind supusa impozitului pe profit.
Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt :
7000 x (13900/20000) = 4865 lei
Impozit pe profit = 16% x (13900 4865) = 1445.6 lei

CAT. II -AUDIT
8. Rolul i importana dosarului permanent.

Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot
fi folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea
lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la
zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un
exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.

74.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit special?

Standardul International de Audit nr.800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum

si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:

- Situatiifinanciare, stabilitedupaun referential contabildiferit de standardeleinternationale de

raportarefinanciarasi de normelenationale;

- Conturisauelemente de bilantsau rubric din situatiilefinanciare;

- Respectareaclauzelor contractual;

- Situatiifinanciare condensate (rezumate);

Auditultrebuiesaexaminezesisaevaluezeconcluziiletrase din elementeleprobante reunite in

timpulmisiunii de audit speciala, pentru a determinadacaele pot servi ca baza a opiniei sale care
trebuiesa fie scrisasiclarexprimata.

109.Obiectivele auditului intern constau n:

a) gestionarea corect, potrivit legii, a patrimoniului intreprinderii;

b) inerea corect i la timp a contabilitii, potrivit normelor emise de Ministerul Finanelor;

c) validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea

intreprinderii

125.Serviciile conexe se refer la:

a) examenele limitate;
b) examenele pe baz de proceduri convenite i misiuni de compilare;
c) examenele limitate, examenele pe baz de proceduri convenite i misiuni de
compilare.

CAT. IV Evaluarea intreprinderii

5. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii
lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Care este
valoarea substantial brut a ntreprinderii ?

Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate
in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

Val. substaniala bruta = 425 000 + 105 000 75 000 = 455 000

4. Activul net corijat al ntreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiar de 3.000 lei, iar
rata neutr de 20%. Cat reprezint superprofitul afacerii ?
Rspuns:
Superprofitul reprezint diferena dintre capacitatea beneficiara i profitul care ar fi generat
de investirea pe piaa financiara a unui capital echivelent cu valoarea ANC
Superprofit=CB-ANC*I=3000-22000*20%=-1400 lei

Aplicatia 1

Se cunosc urmtoarele date din bilanul contabil al unei ntreprinderi pe care-l vom folosi pentru a
determina diferitele valori patrimoniale:

Nr Posturile Sold la
crt. No N1
1 Imobilizari necorporale 17 000 30 000
2 Imobilizari corporale 2 295 642 1 868 716
3 Imobilizari financiare 32 960 40 684
I ACTIVE IMOBILIZATE- 2 345 602 1 939 400
 TOTAL(1+2+3)
4 Stocuri si productie in curs de executie 603 178 1 666 680
5 Alte active circulante (creante, casa si 943 300 1 453 686
banca in lei)
II ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 1 546 478 3 120 366
(4+5)
III DATORII CE TREBUIE PLATITE 1 224 052 1 524 400
INTR-O PERIOADA DE PANA LA
UN AN
IV DATORII CE TREBUIE PLATITE 500 400 1 000 054
INTR-O PERIOADA MAI MARE DE
UN AN
V Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 47 680 50 240
6 Capital 2 000 000 2 000 000
7 Rezerve 119 948 485 072
8 Rezultatul exercitiului financiar 295 904 375 550
9 Repartizarea profitului 295 904 375 550
VI TOTAL CAPITALURI PROPRII 2 119 948 2 485 072
(6+7+8+9)
VII TOTAL CAPITALURI 2 119 948 2 485 072

Pentru exerciiul financiar precedent:

Cheltuielile de constituire sunt de 7.000 lei, iar indicele mediu calculat pe baza cursului de schimb
folosit n reevaluare este 1,0293.
S se determine ACTIVUL NET REEVALUAT.

Rezolvare:

Nr Posturile Sold la
crt. No N1
1 Imobilizari necorporale 17 000 30 000
2 Imobilizari corporale 2 295 642 1 868 716
3 Imobilizari financiare 32 960 40 684
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 2 345 602 1 939 400
4 Stocuri si productie in curs de executie 603 178 1 666 680
5 Alte active circulante (creante, casa si 943 300 1 453 686
banca in lei)
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 1 546 478 3 120 366
I TOTAL ACTIVE 3 892 080 5 059 766
DATORII CE TREBUIE PLATITE 1 224 052 1 524 400
INTR-O PERIOADA DE PANA LA
 UN AN
DATORII CE TREBUIE PLATITE 500 400 1 000 054
INTR-O PERIOADA MAI MARE DE
UN AN
II TOTAL DATORII 1 724 452 2 524 454
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 47 680 50 240
6 Capital 2 000 000 2 000 000
7 Rezerve 119 948 485 072
8 Rezultatul exercitiului financiar 295 904 375 550
9 Repartizarea profitului 295 904 375 550
TOTAL CAPITALURI PROPRII 2 119 948 2 485 072
TOTAL CAPITALURI 2 119 948 2 485 072

Metoda substractiva:

ANC = TOTAL ACTIVE CHELTUIELI DE INFIINTARE TOTAL DATORII

Pentru anul N0 vom avea:

ANC0 = 3 892 080 1 724 452 7 000 (cheltuieli de constituire ) = 2 160 628 lei

ANR = ANC / INDICE MEDIU REEVALUARE

ANR0 = 2 160 628 / 1,0293 = 2 099 123, 68 lei

In anul N1 vom avea:

ANC1 = 5 059 766 2 524 454 7000 (cheltuieli de constituir ) = 2 528 312 lei

ANR1 = 2 528 312 / 1,0293 = 2 456 341,20 lei

Metoda aditiva:

ANC = TOTAL CAPITAL PROPRIU + PROVIZIOANE CHELTUIELI INFIINTARE

ANC0 = 2 119 948 + 47 680 7 000 = 2 160 628 lei

ANR0 = 2 160 628 / 1,0293 = 2 099 123,68 lei

ANC1 = 2 485 072 + 50 240 7 000 = 2 528 312 lei

ANR1 = 2 528 312 / 1,0293 = 2 456 341,2 lei

CAT. X -Organizarea auditului intern si controlul intern

9. n ce const pregtirea operaiunii de inventariere?

Pregatirea inventarierii este prima etapa care consta in numirea comisiei formata din cel putin doua
personae cu pregatire economica si tehnica. Din comisie nu poate face parte gestionarul stocurilor
supuse inventarierii ,

Comisia este cea care v-a stabili masurile organizatorice si anume:

- Elementele care se inventariaza

- Personalul necesar pentru manipulare,sortarea,gruparea si alegerea bunurilor deteriorate

- Verificarea aparatelor de masura si control

- Sigilarea statiilor

- Luarea declaratiei gestionarului

CAT. III Expertiza contabila

51.Vlad este expert contabil judiciar debutant. A redactat primul capitol al raportului de expertiz
contabil judiciar dar are o dilem legat de redactarea celorlalte dou capitole. Clarificai dilema
argumentnd rspunsul.

In capitolul II sunt redate in paragrafe disctincte obiectivele expertizei, explicitarea modului de

solutionare si raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv.

Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de

expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a
surselor de informatii utilizate
Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie
sa fie prcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale
expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza
evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul
contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile
legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in
stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in
raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si
interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre
beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in
anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele
calculelor si interpretarea acestora.
Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un
paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o re)
In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari
asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si
concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.
In concluzie, norma profesionala 3523 delegarea si sustine.

In cap. III se reia fiecare obiectiv al expertizei si raspunsul punctual expertului contabil

54.Diana este expert contabil judiciar debutant. A aflat de la colegii si c au avut loc unele modificri
ale reglementrilor privind expertiza contabil. Dilema ei este legat de cunoaterea reglementrilor
legale, procedurale, profesionale care s-i poat confirma c are toate cunotinele profesionale
actualizate. Rezolvai dilema argumentnd rspunsul.

In norma profesionala nr. 3523 sunt stipulate reglementarile legale cu privire la delegarea si
supravegherea lucrarilor de expertiza contabila. Conform acestei norme efectuarea lucrarilor privind
expertizele contabile judiciare nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la
recomandarea partilor, catre asistentii sau colaboratorii lor, deoarece au fost nominalizati de catre un
organ in drept sa dispuna proba cu expertiza contabila printr-un act procedural(incheiere de sedinta
sau ordonanta de numire)
In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari
asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si
concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.
In concluzie, norma profesionala 3523 delegarea si sustine.
supravegherea lucrarilor privind expertizele contabile este specifica, deocamndata numai
expertizelor contabile extrajudiciare comandate de catre solcitanti societatilor comerciale de profil,
constituite in baza art. 8 din OG 65/1994, cu modificarile ulterioare. supravegherea lucrarilor
privind expertizele contabile este specifica, deocamndata numai expertizelor contabile
extrajudiciare comandate de catre solcitanti societatilor comerciale de profil, constituite in baza art.
8 din OG 65/1994, cu modificarile ulterioare.
Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR, care la pct. 112 lit. e) stipuleaza ca
expertii contabili, in exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele
judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
- expertize amiabile(la cerere)
- expertize financiar contabile
- arbitraje in cauze civile
- expertize de gestiune
2. Standardul profesional nr. 35, impreuna cu Ghidul pentru aplicarea standardului profesional 35,
care stipuleaza ca expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit
calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscribe, cu viza la zi, in Tabloul Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania(CECCAR)

5. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie s le respecte expertul contabil n activitatea sa de
efectuare a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare?
a)
principiul independenei expertului contabil;

principiul competenei expertului contabil;

principiul calitii expertizelor contabile;

principiul secretului profesional i al confidenialitii expertului contabil;

principiul acceptrii expertizelor contabile;

 principiul responsabilitii efecturii expertizelor contabile;

b) principiul calitii expertizelor contabile;

principiul acceptrii expertizelor contabile;

principiul responsabilitii efecturii expertizelor contabile;

c) principiul independenei expertului contabil;

principiul competenei expertului contabil;

principiul secretului profesional i al confidenialitii expertului contabil;

9. Expertul contabil numit de organele abilitate de lege s efectueze o expertiz contabil judiciar este
obligat:
a) s depun raportul de expertiz la instana care l-a dispus cu 5 zile nainte de termenul stabilit de
reclamant;

b) s depun raportul de expertiz la instana care l-a dispus cu 5 zile nainte de termenul stabilit de
prt;

c) s depun raportul de expertiz la organul ndreptit s dispun expertiza cu 10 zile

nainte de termenul stabilit de aceasta.

CAT. VII Studii de fezabilitate

5. Care este modul de calcul a ratei interne de rentabilitate?

Calculul ratei interne de rentabilitate

Rata interna de rentabilitate reprezinta catigul mediu anual generat de exploatarea unei investitii,
raportat la valoarea acesteia, pe durata de
viata economica a proiectului, sau rata maxima a dobanzii la care poate
fi finantat un proiect de investitii pe durata intregii sale vieti economice.
Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin actualizarea f1uxurilor
de Iichiditti disponibile definite mai sus, astfel:
Se calculeaza succesiv valoarea neta actualizata (VAN), utilizand rate
de actualizare cresctoare, pana cand se obtin doua valori ale VAN de
semne opuse (una pozitiva i cealalt negativ), avandu-se in vedere ca
diferenta absoluta intre rateie de actualizare utilizate pentru obtinerea celor
doua valori s fie de cel mult 5%.
Se calculeaz rata interna de rentabilitate utilizand formula:

RIR = rmin + VAN+ /(VAN + + IVAN-I) x (rmax rmin);

in care:
RIR rata interna de rentabilitate;
rmin - rata de actualizare minima (cea pentru care s-a obtinut VAN pozitiva);
rmax rata de actualizare maxima (cea pentru care s-a obtinut VAN negativa);
VAN+ - valoarea neta actualizat pozitiv;
IVAN_I- valoarea neta actualizata negativa, in valoare absolut.
Pentru 0 precizie acceptabila a calculului este necesar ca rmax - r min <= 5%

CAT. VIII Analiza diagnostic a intreprindarii

6. Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din domeniul industriei

prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:

Indicator 31.12.n
Imobilizari 100 000
Stocuri 20 000
Creante 40 000
Disponibilitati 5000
Capitaluri proprii 65 000
Datorii mai mari de un an 50 000
Datorii de exploatare 47 000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

Rezolvare :
Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor
evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor
economice. Aceste clase sunt numite structurile situatiilor financiare.Structurile
bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si
capitalul propriu.

Active imobilizate =100.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000
TOTAL ACTIVE = 165.000

Capital si rezerve = 65.000

Datorii pe termen lung = 50.000
Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt =
47.000 + 3.000 = 50.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
 a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente ( indicatorul capitalului circulant ) 65.000

----------------------------------------------------------------- = --------------- = 1,3
Datorii curente 50.000

-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000+40.000+5.000=65.000

-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori)
=3.000+47.000=50.000
Valoarea de 1,3 nu ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele
curente , valoarea recomandata acceptabila fiind in jurul valorii de 2.

b) Indicatorul lichiditatii rapide

Active curente Stocuri 65.000 20.000

--------------------------------- = --------------------- = 0,9
Datorii curente 50.000

Acest indicator elimina stocurile , deoarece nu se pot transforma imediat in

disponibilitati , exprimand capacitatea intreprinderii de a plati datoriile.Valoarea
recomandata este in jur de 1 .Cu cat valoarea este mai mare decat 1 , cu atat
situatia intreprinderii este mai buna .

c) Indicatorul lichiditatii imediate se determina prin raportarea elementelor celor

mai lichide ale activului la obligatiile imediat exigibile ale pasivului

Plasamente + disponibilitati 5.000

------------------------------------- = --------------- = 0.125
Datorii imediat exigibile 40.000

92. Referitor la ordinea de analiz a factorilor din modelul de analiz al fenomenului, putem aprecia c:

a) aceasta corespunde ordinii de intercondiionare al fenomenului;

b) aceasta este inversul ordinii de intercondiionare al fenomenului;
c) parcurge drumul de la complex la simplu, de la aparen la esen.
 CAT. IX Fiscalitatea intreprinderii

5.Declararea TVA, se face cu ajutorul urmatoarelor documente:

a.) decont TVA (formular 300)

b.) decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301) + declaratie recapitulativa
(formular 390)
c.) decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301), declaratie recapitulativa
(formular 390) + declaratie semestriala (formular 394)

13. Pentru bunurile achizitionate prin leasing financiar, amortizarea acestora se deduce la:

a.) locator
b.) locatar
c.) 50% la locator si 50% la locatar

22. Care este data limita pana la care contribuabilii au obligatia depunerii declaratiei anuale de impozit
pe profit:
a.) 30 aprilie a anului urmator
b.) 25 aprilie a anului urmator
c.) 28 februarie a anului urmator

32. Livrarea intracomunitara de bunuri (LIC) reprezinta:

a.) livrarea de bunuri transportate de catre si in numele furnizorului sau al persoanei catre care se
efectueaza livrarea din Romania intr-un alt stat membru
b.) livrarea de bunuri transportate si efectuate de catre frunizor scutit fara drept de deducere exceptie
facand mijloacele de transport noi
c.) nici una din variante nu este corecta