Sunteți pe pagina 1din 234
AURELIA MARINESCU Codul | bunelor maniere astazl Sumar Prefata / 9 Argument in favoarea bunelor maniere / 13 Scurt istoric al bunelor maniere sau despre... obiceiuri / 18 Ce se infelege prin bune maniere? / 22 Cum arataé si cum se poartd un om manierat / 25 Sa fim exigenti cu noi insine / 25 * Mai mult sApun, mai putin parfum... / 26 * Despre sanatate si frumusete / 27 * Nu mai suntem foarte tinere... / 30 * Cum mergem, cum ne purtam, cum ne asezam... / 32 *» Cum ne miscam / 34 Salutul / 36 Salutul — mod de comunicare / 36 « Formele de salut / 37 » Salutul verbal. Stringerea miinii. Sadrutatul miinii / 39 Prezentarea / 44 Prezentarea —- poarta vietii sociale / 44 * Tact si tactica in prezentarile corecte / 45 ¢ Situatii speciale / 47 « Ce trebuie S& spunem si sA facem, ce trebuie s4 evitim / 48 + Capcane / 49 ¢ Prezentarea in situatia in care oaspetii stau pe scaune / 51 * Cum s4 te prezinti singur? / 52 Cum si cui ne adresim? / 54 Problema titlurilor — politete sau formalism? / 55 * Cum sé ne adresdm unei adundri / 57 * Cum ne adresim doam- neior? /59 * Cind si cui putem spune ,,tu“? / 60 Arta conversatiei / 62 Conversatia / 62 © Arta replicii si conversatia agreabila / 65 - Complimentele / 66 » Ce trebvie exclus din conversatie / 67 ¢ Cum se intretine si cind se termina o conversatie / 68 * Cum ne purtam cind... 1esim in lume / 71 * Cum ne exprimam / 74 « A nu se neghija / 78 Telefonul — flagel sau binefacere? / 80 Cum trebuie s4 se desfasoare o convorbire telefonica / 80 « Situ- alii in care se recomanda sa nu folosim telefonul / 83 * Mici neglijente telefonice / 84 ¢ Cind nu vorbim de acasa... / 84 Corespondenta / 86 Bunele maniere —- negru pe alb / 86 + Secretul cores- pondentei / 87 * Aspectul corespondentei / 88 * Cartea de vizita, cartea postala, vederea, telegrama / 91 » Cum mu trebuie sa fie o scrisoare / 93 « Modele de scrisori / 94 ¢ Curriculum vitae / 95 Bunele maniere la masa — piatra de incercare a educatiei / 98 Pregatirea casei in asteptarea musafirilor / 99 *« Cum aranjam masa / 99 « Comportamentul in timpul mesei / 107 * Masa e servita! / 109 ¢ Situatii speciale la masi / 121 + Citeva re- comandar / 122 « Diferite tipuri de mese festive / 128 Cum ne imbracam / 133 Ce purtam in diferite ocazii? / 136 Comportamentul civilizat in viata de zi cu zi / 141 Cum ne purtam pe strada? / 142 + Greseli de nepermis / 143 * Cum mergem pe strada? / 144 « Conversatiile pe strada / 145 ¢ Transportul in comun si politetea / 147 *« Cum sa ne purtam cind suntem la volan... / 149 » In restaurante, in cafenele si in alte localuri publice / 152 * Ce facem cind suntem singure si vrem sa mincam in oras? / 157 ¢ Situatil spectale la restau- rant / 157 « ,,Serviti sau ,,serviti-va“? / 159 « Bacsisul — o problema delicata / 159 * Cui dim? Cit dam? / 161 » Teatrul, cinematograful, concertele, expozitiile / 163 « La pensiune, la hotel / 167 De la prima intilnire pina la nunta de diamant / 169 Simpatie, flirt, prietenie, dragoste si casadtorie / 169 » Avem un copil! lata o problema cu adevarat serioasd / 176 ° Pro- bleme legate de generatii sau conflictul dintre generatii / 184 Cum sa ne purtam cu personalul de serviciu / 189 Cum ne comportam in viafa profesionala si oficiala / 192 SA gasesti o slujba, dar s4 o si pastrezi! / 192 * Dacd avem in vedere un serviciu / 192 + La interviu / 193 » Dupa anga- jare / 194 + Cind ai fost avansat / 195 + In fata autoritatilor si a tribunalului / 196 Bunele maniere in calatorie / 198 Odata ajuns la capatul calatoriei... / 202 Timpul liber / 204 Jocul, sportul si fair play-ul / 204 Cadourile / 208 Arta de a oferi: cine? cui? cind? ce? cum? / 208 « Flo- rile {/ 212 + Diferite ocazii fn care dam cadouri / 216 * Obiectul imprumutat nu este dat! / 221 Bucurii si necazuri in familie / 223 Nastere, botez, nasie / 223 « Cererea in casdtorie / 224 « Logonda / 225 + Trusoul — zestrea / 225 * Cununia civila si religioasa / 226 « Boala si moartea / 231 *« Testamentul / 233 Cum ne purtaém in biserica / 235 Bibliografie / 239 »Daci nu putem fi buni, sa incercim si fim macar politicosi.“ N. STEINHARDT — Jurnalul fericirit Prefata Ideea scrierii acestei carti mi-a fost sugerata, ca pe vre- muri lui Lewis Carroll, celebrul autor al cartii Alice in tara minunilor, de catre o foarte tindra domnisoara, care m-a rugat si-i imprumut un Cod al manterelor elegante, sau s4-i spun de unde il poate cumpara, deoarece urma sA ,,las4 in lume“ si avea o sumedenie de nedumeriri. Pentru ca exemplarul din Usages du monde al Baroanei de Stafe, scris in 1899, mi se pierduse din biblioteca, am inceput s4 caut © carte mai recenta, publicata la noi pe aceasta tema. Dupa multa truda am descoperit niste modeste si timide cArticele aparute in ultimele decenii. Asta era tot. Nu m-am putut impiedica sa nu meditez asupra cauzei inexistentei in cul- tura noastra, timp de patruzeci si cinci de ani, a unei carti de referinta in acest domeniu. in Germania, de exemplu, apar $i se vind anual cu mare succes cam doui titluri noi pe aceasta tema si asta de foarte multi ani. Cartile de care aminteam erau scrise cu bun-simt, insa ramineau extrem de incomplete. Am inteles ci se ocolisera cu multa grija subiecte ,,tabu“, ca, de exemplu, botezul, nunta, ceremonia- lul la inmormintari etc. De ce erau aceste subiecte interzise este usor de presupus... Am recitit in schimb Codul etici $t echitatii socialiste $i juramintul de pe coperta carnetului de UTC. Era vorba acolo despre datoria de a-ti da viata si singele pentru cauza Partidului. In gradinite, scoli ge- nerale si licee, copiii erau invatati si recite ode dedicate Partidului si conducatorilor ,iubiti*, iar la orele de diri- gentie profesorul era constrins sa comenteze cuvintirile secretarului general sau sa faci invatamint politic. SA nu ne facem iluzii, nict o tara din lume nu seamana cu un pension de domnisoare. Nu toti oamenii de pe glob sunt bine crescuti, indiferent de regimul politic existent intr-o tara. Stind de vorba cu o prietenda din Germania care a vizitat de mai multe ori Rom4nia si marturisindu-i dorinta de a scrie un cod al manierelor elegante, aceasta a spus ca dupa parerea ei n-ar fi nevoie de o astfel de carte, caci nicaieri n-a intilnit oameni atit de blinzi, de ospita- liert 1 de bine crescuti ca la noi. Sa fie bunele maniere doar o problema de bun-simt? Sau numai de cultura si instruire ? Sau numai de mediu? Se poate deduce din experienta fiecdruia dintre noi ca o comportare civilizata depinde de toate elementele enu- merate mai sus. Secretul unui comportament agreabil in societate se poate obtine din decantarea bunelor obiceiuri filtrate si adaptate de la o generatie la alta. Bunicii, parintii, scoala si nu in ultimul rind Biserica sunt de neinlocuit intr-o existenta normala a oamenilor in soci- etate. Un adevar cunoscut, dar neasimilat suficient, spune c4 ,drumul libertatii trece prin cultura“. Exista o cultura de tip rural — obiceiuri, datini, ritualuri ce conduc la un comportament civilizat — 51 0 cultura livresca, din care omul scolit poate invata multe, dar nu in mod obliga- toriu si bunele maniere. Probleme de educatie si comportare civilizata existd in intreaga lume si nu vor fi niciodata pe deplin solutionate. Este firesc sa fie asa, deoarece rezolvarea lor depinde si de importanta problemei respective $i de schimbarile care se produc de la o epoca la alta. Dar situatia de la noi din tara este totusi deosebitd de cea din alte parti. Dupa patruzeci si cinci de ani de imixtiune brutala in existenta sociala $i chiar in cea familiala a unei forte oarbe, ne- miloase, care, in numele fericiri: umane, a cdutat si ne ucida fericirea si a incercat sd creeze ,oameni noi“, ase- menea unor marionete stingace s1 supuse, este greu sa revenim la normal. Cum sa surizi cind ti-e frica? Cum s4 te bucuri la casatoria copiilor cind te temi ca vei fi vazut la biserica? Cum sa-i spui cu drag unei doamne — ,,Doamna‘, cind exista un decret care te obliga sub semnul unei amenintari continue sa spul ,,Tovarasa“...? In multe tari, situatia economica ii permite mamei sa nu lucreze, daca nu doreste, ca s{ se ocupe personal de educatia copiilor. Trebuie sa recunoastem ca la noi aceasta posibilitate a fost practic inlaturata, deoarece nu se putea trai dintr-un salariu. Au apdrut generatiile pe care le-am numit ,,copii crescuti cu cheia de git“. De pe strada nu prea aveau ce sa invete si nici de la cine. Cum raul, din nefericire, contamineaza cu usurinta, puteau cel mult invata de la copiii mai mari si nu intotdeauna lucruri bune. Timpul a trecut si acum fetitele si baietii cu ,cheia de git“ au ajuns parinti si cresc, educa alte generatii de copii cu cheia... S4 nu fim insa pesimisti, raminind la o viziune sumbr4 asupra viitorului societatii romanesti Atunci, cartea aceasta nici nu ar mai avea sens. Vom observa din propria noastra experienta ci nimic nu poate inlocui sfatul unui om intelept, cumpatat si linistit atunci cind dorim si devenim oameni adevirati si ca toti simtim nevoia de modele. In societatea romaneasca de dupa al doilea razboi mondial evenimentul cel mai dra- matic l-a constituit tocmai distrugerea acelora ce ar fi tre- buit si devini modele morale. Intelectualii, oamenii de cultura, tinerii entuziasti si batrinii respectati au umplut temnitele comuniste, tocmai pentru ca un cod al onoarei nu le permitea s4 treaci, in chip cameleonic, de la o doc- trina politica la alta; harnicii si inteleptii satului au nimerit cam tot acolo din aceleasi motive. $i ne-a mai ramas mo- delul activistului de partid. A fost intr-adevar un ,.model* pe care eram siliti si-l imitam facind eforturi s4-1 gasim calitati. Rezultatul s-a vazut si urmarile se resimt. S-a dete- riorat orice norma morala si aproape toate notiunile nor- male au fost golite de sens. In Piata Romana din Bucuresti se afla pina de curind inscriptia »Vom muri si vom fi liberi!“ De nenumarate ori in acesti ami am incercat sa descifrez sensul mai profund al acestui credo tragic. $a se fi referit cei care l-au scris