9 PROBLEME DE TERAPIE
KINETOTERAPIA – MIJLOC DE PROFILAXIE
ªI TRATAMENT ÎN OSTEOPOROZÅ
Prof. Dr. Roxana Popescu, Dr. Mihaela Ciuculin
Clinica de Medicinå Fizicå ¿i Recuperare, Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie,
Craiova
Osteoporoza este cea mai comunå boalå me-
tabolicå osoaså provocând anual circa 1,66 mili-
oane de fracturi la nivelul ¿oldului, articula¡iei
mâinii ¿i a vertebrelor.
Osul este un ¡esut complex, organizat så ofere
organismului 2 func¡ii principale, cea metabolicå
de rezervå umoralå pentru calciu, fosfor ¿i mag-
neziu, ¿i cea structuralå de formare a scheletului,
care participå în locomo¡ie ¿i protec¡ia organelor
vitale. Balan¡a dintre cele douå se men¡ine printr-un
proces complex de remodelare osoaså care constå
în formarea ¿i resorb¡ia osoaså, reglat în permanen¡å
atât la nivel local, cât ¿i la nivel sistemic. Orice
dezechilibru conduce la instalarea diverselor
patologii, inclusiv a osteoporozei.
Maturitatea scheletului este atinså în jurul vârstei
de 30 de ani, când se atinge un vârf al densitå¡ii
masei osoase. Acest vârf este sub controlul a nu-
mero¿i factori ereditari ¿i de mediu. Osul cortical
începe så scadå de la 40 de ani, atât la bårba¡i cât ¿i
la femei urmând un declin treptat, care aduce cu el
¿i cre¿terea riscului pentru fracturi.
Stimulii mecanoelectrici. Reglarea remodelårii
depinde, înså, ¿i de stimuli mecanoelectrici care
ac¡ioneazå fie prin cre¿terea produc¡iei osoase, în
caz de exerci¡ii fizice, fie prin resorb¡ie, în caz de
sedentarism sau repaus la pat (råspunsul stretch al
osteoblastelor). Factorii fizici intervin, înså, ¿i în
cre¿terea sau repararea osoaså. Astfel, prin resorb¡ie
¿i produc¡ie osoaså continuå, masa osoaså este în-
locuitå de câteva ori de-a lungul unei vie¡i. Se ¿tie
cå astronau¡ii, prin lipsa acestor factori fizici, dez-
voltå dupå un anumit timp osteoporozå. La stimuli
mecanici, osteobla¿tii ¿i osteocitele elibereazå
aproape imediat PGI, iar la câteva minute PGE2,
pentru ca la 24 de ore så creascå sinteza de ARN
pentru IGF1 ¿i al¡i factori, care urmeazå a fi cerceta¡i.
Se pare cå existå ¿i o sensibilitate regionalå a osteo-
citelor, astfel masa osoaså cranianå este påstratå,
cu toate cå activitatea mecanicå este reduså la acest
nivel.
32
ºinând cont de cre¿terea inciden¡ei osteoporozei
raportatå în ultimii ani, trebuie avut în vedere cå ne
afåm în fa¡a unei probleme de sånåtate publicå
pentru care trebuie depuse eforturi de solutionare.
Tratamentul osteoporozei poate fi:
– dietetic
– medicamentos
– fizical-kinetic
KINETOTERAPIA
Studiile de specialitate au aråtat eficien¡a terapiei
medicamentoase, dar ¿i oarecare limite ¿i efecte
adverse, cât ¿i aspecte importante legate de com-
plian¡a pacientului. Având în vedere aceste lucruri,
consideråm kinetoterapia deosebit de importantå în
profilaxia ¿i tratamentul osteoporozei, fårå a mini-
maliza terapia medicamentoaså adecvatå.
Activitatea de formare a osului este stimulatå de
tensiunea mu¿chilor printr-un mecanism încå ne-
cunoscut. Inactivitatea prelungitå este o cauzå bine
cunoscutå a atrofierii musculaturii ¿i a pierderii
osoase din cauza imobilizårii ¿i a lipsei gravita¡iei
(astronau¡i).
Studiile pe animale sugereazå cå activitatea fizicå
riguroaså cre¿te produc¡ia osoaså. La oameni, o
maså osoaså mai mare a fost gåsitå la tinerii activi
¿i la atle¡i. La vârstnici, exerci¡iile fizice trebuie fåcute
pentru a preveni pierderea osoaså legatå de vârstå
¿i postmenopauzå. Un studiu american a aråtat cå
femeile la postmenopauzå care au fåcut de 3 ori pe
såptåmânå câte o orå de exerci¡ii prezintå dupå un
an o cre¿tere a Ca total din corp, în timp ce la femeile
sedentare s-a observat o scådere. Con¡inutul mineral
osos ¿i potasiul nu au suferit modificåri.
În acela¿i timp, conteazå foarte mult ¿i tipul de
mi¿cåri efectuate. Statistica aratå cå femeile care
au fåcut exerci¡ii aerobice au avut masa osoaså mai
mare decât cele care au practicat doar mersul ca
activitate fizicå. Estrogenul plasmatic nu este influen¡at
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008
ceea ce sus¡ine ipoteza cå încårcarea mecanicå a
scheletului în timpul exerci¡iilor fizice este prin-
cipalul factor în prevenirea pierderii masei osoase.
De asemenea, s-a observat ¿i o cre¿tere a måduvei
ro¿ii în detrimentul celei adipoase.
Elaborarea unui program de exerci¡ii necesitå o
evaluare completå, un bilan¡ al posibilitå¡ilor fizice
musculare ¿i articulare, o analizå a poten¡ialului pe
care îl are bolnavul. Toate acestea trebuie fåcute
de cåtre medicul specialist de medicinå fizicå ¿i re-
cuperare. În cursul execu¡iei programului de recu-
perare supervizarea unui fiziokinetoterapeut este
strict necesarå pentru evitarea execu¡iei incorecte,
a accidentelor. Kinetoterapia trebuie adaptatå la
rezisten¡a scåzutå la efort a båtrânilor.
Deoarece exerci¡iile fizice tind så måreascå masa
osoaså în zonele lucrate, kinetoterapia trebuie di-
rec¡ionatå cåtre ariile predispuse fracturilor: ¿old,
vertebre, articula¡ia mâinii.
OBIECTIVELE KINETOTERAPIEI ÎN
OSTEOPOROZA LA VÂRSTA A III-A
1. Influen¡area simptomatologiei algice cauzate
de suferin¡e degenerative ale coloanei verte-
brale folosind metodologia complexå (ortezare,
terapie medicamentoaså ¿i fizical-kineticå)
2. Educarea pacien¡ilor privind posturarea
corectå, cu evitarea pozi¡iilor statice lordo-
zante sau cifozante prelungite, cât ¿i învå¡area
modalitå¡ii corecte de ridicare a unei greutå¡i
în ideea protejårii coloanei vertebrale.
3. Educarea pacien¡ilor privind riscurile de
cåderi ¿i fracturi, prin elaborarea unor pro-
grame individualizate pentru cre¿terea stabi-
litå¡ii, cuprinzând exerci¡ii de cre¿tere a for¡ei
musculare.
4. Prevenirea fracturilor prin influen¡area ris-
cului de cådere, datorat deficien¡elor de
coordonare ¿i echilibru, a vederii slabe, hipo-
toniei musculare, confuziei ¿i consumului de
medicamente care au ca efect secundar
hipotensiunea arterialå sau alterarea sim¡ului
senzorial.
5. Reducerea perioadelor de odihnå ineficientå.
Având în vedere aceste obiective, ne-am propus
¿i am elaborat un program de kinetoterapie, posibil
de efectuat la domiciliu cu rezultate pozitive în pro-
filaxia ¿i tratamentul osteoporozei.
Pentru a ob¡ine rezultate bune, se recomandå a
se efectua o datå sau de douå ori pe zi, de cel pu¡in
patru ori pe såptåmânå.
33
A. Exerci¡ii de reeducare posturalå:
a. Reeducarea posturii de repaus
z Pozi¡ie în ortostatism, umerii ¿i fesele lipite
de perete, cu picioarele la 5 pânå la 8 cm de
perete.
z Se relaxeazå umerii ¿i se trage bårbia spre
piept, încordând musculatura abdominalå ¿i
fesierå.
z Se preseazå spatele de perete, låsând spa¡iu
pentru palmå så intre întinså între curbura
lombarå ¿i perete.
b. Reeducarea posturii de mers
Mersul tonificå musculatura membrelor infe-
rioare, antreneazå cordul ¿i amelioreazå echilibrul.
z Pentru a men¡ine o posturå corectå în mers,
se ¡ine capul ridicat, spatele ¿i gâtul cât mai
drepte posibil, bårbia paralelå cu solul.
z Se încordeazå u¿or musculatura abdominalå.
z Se laså umerii så se mi¿te liber ¿i natural.
B. Exerci¡ii de stretching
a. Exerci¡ii de stretching pentru trunchi
1. Exerci¡iu pentru tonifierea musculaturii cer-
vico-dorso-lombare ¿i a abdomenului.
z Stând cu fa¡a la perete, membrele superioare
pe lângå corp, membrele inferioare se de-
pårteazå între ele aproximativ 15 cm ¿i la 15
cm distan¡ate de perete.
z În timpul inspirului, se contractå abdomenul
¿i se ridicå membrele superioare încât så
atingå peretele.
z În expir se aduc ambele membre superioare
jos în pozi¡ia ini¡ialå.
z În timpul inspirului, se ridicå membrul su-
perior drept în a¿a fel încât så atingå peretele
¿i se întinde membrul superior stâng în jos.
z Urmeazå expirul ¿i se aduce membrul su-
perior drept în pozi¡ia ini¡ialå.
z Se schimbå membrele superioare. În timpul
inspirului se ridicå membrul superior stâng
¿i se întinde membrul superior drept în jos.
2. Exerci¡iu pentru tonifierea musculaturii
cervicale ¿i a umerilor.
z În pozi¡ia ¿ezând, privirea se îndreaptå anterior.
z Se flecteazå capul anterior, continuând a privi
înainte.
z Se împinge cu mâinile în coapse pentru a ajuta
la tonifierea musculaturii cervico-dorsale.
z Se men¡ine aceastå pozi¡ie pentru câteva
secunde. Se va sim¡i o întindere pe partea
posterioarå a gâtului. Acest exerci¡iu se va
repeta de cinci ori.
3. Exerci¡iu pentru ameliorarea posturii toracale
z Din pozi¡ia ¿ezând, se stå cu plantele lipite
de podea ¿i cu spatele drept, privind înainte.
34
Se face abduc¡ia membrelor superioare, men-
z z Se contractå musculatura abdominalå.
¡inându-le la nivelul umårului.
z Urmeazå flexia bra¡ului pe antebra¡, aducând
palmele spre torace.
z Se repetå de cinci pânå la zece ori, în func¡ie
de abilitatea fiecåruia.
4. Exerci¡iu de tonifiere a tricepsului brahial ¿i a
musculaturii de pe partea posterioarå a umerilor.
z Stând cu membrele inferioare unul în fa¡a ce-
luilalt, palma pe spåtarul unui scaun, se flec-
teazå genunchiul membrului anterior, în timp
ce în cealaltå mânå se ¡ine o greutate de 500-
1000 grame.
z Mi¿când mâna cu greutatea spre posterior se
men¡ine pozi¡ia pentru câteva secunde.
z Urmeazå revenirea la pozi¡ia ini¡ialå ¿i repe-
tarea exerci¡iului de cinci pânå la zece ori.
z Se schimbå mâna care ¡ine greutatea ¿i se
flecteazå membrul inferior opus, repetând de
cinci pânå la zece ori.
z Cu acordul medicului, se poate cre¿te gradat
greutatea, dar nu mai mult de 2,5 kg.
5. Exerci¡iu pentru tonifierea musculaturii abdo-
minale.
z În decubit dorsal, cu membrele superioare
întinse pe lângå corp, se contractå muscula-
tura abdominalå.
z În timpul inspirului, capul ¿i toracele se ridicå
câ¡iva centimetri de la sol. Ridicarea capului
mai mult de câ¡iva centimetri, poate determina
comprimarea coastelor ¿i a coloanei vertebrale.
z Se men¡ine capul în linie cu gâtul ¿i trunchiul
pentru cinci secunde, respira¡ia råmânând
normalå, înainte de a reveni la pozi¡ia ini¡ialå.
Se repetå exerci¡iul de cinci pânå la zece ori.
6. Exerci¡iu pentru tonifierea musculaturii seg-
mentului lombar ¿i musculaturii abdominale.
z În decubit dorsal, men¡inând curburile fizio-
logice ale coloanei vertebrale, se flecteazå
genunchii ¿i plantele råmân lipite de sol.
BIBLIOGRAFIE
1. Frost HM – Vital biomechanics; proposed general concepts for
skeletal adaptations to mechanical usage. În: Calcif. Tissue Int., nr.
42 (1988), p.145-156.
2. Kenny AM, Prestwood KM – Osteoporosis. Pathogenesis, diagnosis,
and treatment in older adults. Rheum Dis Clin North Am 2000 Aug;
26(3): 569-91
3. Heinemann DF – Osteoporosis. An overview of the National Osteo-
porosis Foundation clinical practice guide. Geriatrics 2000 May; 55(5):
31-6; quiz 39
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008
z Se ruleazå pelvisul astfel încât spatele så se
lipeascå de sol.
z Se men¡ine pozi¡ia pentru cinci secunde, cu
respira¡ia normalå, dupå aceea urmeazå
relaxarea musculaturii. Se repetå acest
exerci¡iu de zece ori.
b. Exerci¡ii de stretching pentru membrele
inferioare
1. Exerci¡iu pentru tonifierea musculaturii
coapsei.
z În pozi¡ie ¿ezând cu spatele drept ¿i palmele
pe coapse, cu privirea înainte, se contractå
musculatura abdominalå.
z Se extinde u¿or gamba în timp ce cålcâiul se
ridicå câ¡iva centimetri de la sol, ¡inând
spatele drept.
z Aceastå pozi¡ie se men¡ine pentru câteva
secunde, respira¡ia råmânând normalå. Se
repetå acest exerci¡iu de cinci pânå la zece
ori cu fiecare membru inferior, în func¡ie de
abilitatea fiecåruia.
2. Exerci¡iu pentru tonifierea musculaturii coapsei
¿i gambei ¿i asuplizarea tendonului Achilian.
z Stând cu membrele inferioare paralele, depår-
tate la linia ¿oldurilor, se pun palmele pe spå-
tarul unui scaun pentru echilibru.
z Se executå flexia genunchilor, contractând
musculatura abdominalå, cu spatele ¿i umerii
drep¡i.
z Se gliseazå un membru inferior spre poste-
rior, ¡inând planta lipitå de podea, pânå când
membrul inferior din pozi¡ie posterioarå de-
vine drept.
z Urmeazå flexia trunchiului cu greutatea pe
membrul inferior anterior.
z Se men¡ine pozi¡ia pentru câteva secunde, cu
respira¡ia normalå. Se repetå acest exerci¡iu
de cinci ori cu fiecare membru inferior.
4. Jean-Yves Reginster – Treatment of post-menopausal osteoporosis.
BMS 2005 330: 859-860
5. Kai MC, Anderson M, Lau EM – Exrcise intervention: defusing the
world’s osteoporosis time bomb 2002 S1-135