Sunteți pe pagina 1din 10

Proiect de lectie

Scoala: Colegiul Tehnic ,,Petru Muat", Suceava


Profesor: Crstiuc Daniela
Clasa a X a
Data : 20.02.2016
Tema : Procese psihice i rolul lor n evoluia personalitii
Titlul lectiei: Vointa - proces de reglaj superior; definitie etapele actului voluntar, calitatile vointei
Obiective operationale:

- O1- S defineasc conceptul de voin;


- O2 - S indentifice calitile voinei
- O3 - S cunoasc etapele actului voluntar;
- O4 - Sa argumenteze defectele vointei

TIPUL LECTIEI:lectie de predare-nvare( transmitere i nsuire de cunostinte noi)

Metode : conversatia euristica, explicatia didactica, expunerea, problematizarea

Resurse materiale: fie de lucru, manual de psihologie, tabla, creta,

Bibliografie:

Manual de Psihologie pentru clasa a X a , Adrian Neculau (coord), Luminita Iacob, Stefan Boncu, Dorina Salavastru, Ovidiu Lungu,
Ed.Polirom, Iasi, 2004

Psihologie - sinteze, aplicatii si teste , Elena Lupsa, Daniela Voinea, Victor Bratu, Alina Bratu, Ed. Corvin, Deva, 2005
Momentul Ob. Metode Activitatea profesorului Activitatea elevilor Timp Obs.
lectiei operati
onale

Moment Creaza conditiile necesare unei bune Se pregatesc pentru ora 1 min
organizatoric desfasurari a lectiei;

Captarea conversatia In viata de zi cu zi ne comportm 2 min


atentiei euristica, diferit, de exemplu n curtea scolii, la
iesirea n pauzele dintre ore elevii se
dezlnuie. Ct deosebire poate fi ntre Elevii isi dau cu prerea.
explicatia ei n pauze i aceleasi persoane din
didactica, timpul orelor. Exist o mare diferen
expunerea, ntre elevii din timpul pauzelor i ceea
problematiz ce se ntmpl cu el n timpul unei teze
O3 area la limba romn. Prin ce credeti c se
deosebesc elevii din pauz de elevii din
timpul tezei?..R. prin autocontrolul
intentionat. In timpul lectiilor, elevii
desfasoar acte voluntare, pauze, acte
involuntare.

Anuntarea - Scriu titlul pe tabl - Elevii noteaza in caiet 1 min


titlului noii - Activitatea voluntar; Vointa titlul
lectii si scrierea proces psihic reglator
pe tabla

Transmiterea In cazul animalului activitatea este


cunostintelor reflex sau se vorbeste despre instinct
conversatia
noi euristica, sau tendinta. In cazul omului se poate
vorbi despre deprinderi si despre
actiune voluntar. Elevii sunt atenti.

explicatia Din punct de vedere psihologic n


didactica, structura activitii intr: motivul, care
rspunde la ntrebarea : de ce?
Scopul, care raspunde la intrebarea: ce
se urmareste?
expunerea,
Mijlocul, care rspunde la ntrebarea
cum?
Dupa gradul de constientizare a
componentelor, exista activitate in
totalitate constienta ( ia forma vointei)si
activitate cu componete automatzate
problemati- ( ia forma deprinderii sau
zarea automatismului.
Actul voluntar este comportamentul n
care exista o intentie constient i un
control contient.
In timp ce desfsurati o activitate la ora
O4
de chimie, urmariti profesorul de chimie
n timpul unui experiment, voi
desfasurati un act voluntar. Dar deodat
se aude o bubuitura in spatele Elevii formuleaza raspunsuri.
laboratorului, toti veti intoarce privirile
inspre acolo. Intreruperea atentiei
asupra experimentului si orientarea spre
zgomot este un act involuntar, care are
ca mecanism interior reflexul de
orientare.
Autocontrolul constient al omului
asupra propriilor sale acte presupune
prezenta procesului psihic denumit
vointa.
Conversatia Stiti voi ce este vointa?
euristica, In viata de zi cu zi folosim expresii de
genul este lipsit de voin si de aceea
nu va reui n via sau are o voin
explicatia puternic si de aceea va invinge
didactica, obstacolele
Vointa const n alegerea ntre dou sau
mai multe motive prezente la un
moment dat la persoana respectiv. Prin Elevii raspund
expunerea,
voint: - unul din motvele
constientizate devine intentie: voi face
aceasta; - se renun la celelalte
problematiz motive, pentru un moment, (sunt
area amnate) sau se renun definitiv.
Voina se definete ca proces psihic
complex de reglaj superior, realizat n
mijloace verbale i constnd n aciuni
de mobilizare i concentrare a energiei
psihonervoase n vederea invingerii
obstacolelor i atingerii scopurilor
contient stabilite.
Natura obstacolului poate fi diferit:
extern si intern. In evaluarea
obstacolului poate sa se produc:
subaprecierea obstacolului
Ce se ntampl dac subapreciem un
obstacol? ( esec)
Sau supra-aprecierea obstacolului
Ce se intampla daca supra-apreciem un
obstacol? (esec) Sau reflectarea Elevii isi dau cu parerea,
adecvata a obstacolului. Oamenii pentru formuleaza individual raspunsuri.
Conversatia
a trece de un impediment isi
euristica,
mobilizeaza (fortele) efortuluivoluntar.
Confruntarea de mai lung durat cu
obstacole de o anumit natur permite
dezvoltarea capacitilor de efort
voluntar de un fel sau altul. Se poate
explicatia
vorbi de o specializare a efortului.
didactica,
Efortul voluntar este nnscut?
R . Nu este nnscut el este dependent
de modul de apreciere a obstacolului si 20 min
de nivelul de dezvoltare al limbajului.
expunerea, Efortul voluntar const n mobilizarea
resurselor fizice, intelectuale,
emotionale, prin intermediul
mecanismelor verbale. Astfel, voina
poate s transforme imperativele
externe n comenzi interne (comenzi)
constituidu-se ca mecanism psihic de
autoreglare, autoguvernare si de dirijare
a conduitei.
In structura actului voluntar intr
scopul, adic ceea ce iti propui n mod
constient s faci n viitor. 5 min
Etapele actului voluntar
Problemati- Cand ne propunem ceva, ce se intampla
zarea cum procedam?
1. Prefigurarea intentiei sau
impulsul. Constientizarea
impulsului si raportarea lui la un
anumit obiect; alegerea scopului
presupune a se ajunge la Elevii primesc fisele de lucru.
coincidena intentiei ca motiv cu
scopul ca tint spre care ne
ndreptm prin actiunea
respectiv.
2. Deliberarea analiza si lupta
motivelor, presupune ca
motivele odat eleborate intra in
raporturi de concordanta cau de
opozitie, ceea ce impune
aprecierea avantajelor si
conversatia dezavantajele alegerii unuia sau
euristic, altuia.
3. Luarea hotrrii decizia-
explicatia
nseamn a lua prin voin
didactica,
proprie o hotrre. Acum se
fixeaz mijloacele prin care se
va realiza scopul.
4. Indeplinirea planului sau faza 4 min
executiei care are ca finalitate
scopul. Aceasta faza este
formata din operatii concrete si
uneori operatii
expunerea, automatizate( deprnderi). Pe
parcursul executiei pot sa apara
obstacole si actiunea poate s
eueze, scopul nefiind realizat.
Numai cand scopul a fost
ndeplinit se poate spune ca
voina a mers pn la capt. 8 min
5. Faza de evaluare si verificarea
rezultatelor pariale i
transformarea lor n informatie
problematiz
invers pentru comanda si
area
executarea operatiilor viitoare.
Dac rezultatele nu sunt cele
scontate atunci sunt sanse ca
actiunea sa fie repetata.

Calitile voinei
Voina se formeaz prin executarea, n
cursul vieii, a nenumratelor aciuni
voluntare, cerute de mprejurri dar i
prin exerciii speciale.
Este vointa ceva cu care ne nastem?
R. Vointa se dezvolta in procesul
activitii, sub influena educaiei pe
msura acumulrii experienei
personale.Treptat, se dobndesc anumite
caliti de voin care caracterizeaz
capacitatea de efort voluntar a unei
persoane. Cele mai importante sunt:
puterea de voin, independena,
perseverena, promptitudinea lurii
hotrrii.
1. Perseverenta consta n meninerea
timp ndelungat a efortului. Opusul ei
este ncpnarea care presupune
urmrirea unui scop chiar si atunci cnd
este clar ca imprejurarile nu ofera nicio
ans de reusit.
Exemplu:
Un licean hotrte c este bine s nu
se mai lase sustras de la treburile sale;
si-a dat seama c pierde mult n
discuiile cu prietenii. n timp ce nva
i sun telefonul. Un coleg l invit n
oras. Inv , nu pot s vin!. Sun din
nou, alt prieten din grup. Invat , nu
pot sa vin!. Daca nu va intrerupe
invatatura in ciuda oricaror insistente,
spunem ca a depasit obstacolul si ca
este perseverent.
2. Fermitatea sau tria vointei este
capacitatea de a suporta dificulttile,
opiniile contrare, severitatea criticii,
pentru a-i menine hotrrea luat.
Opusul ei este slbiciunea voinei care
nseamn imposibilitatea de a realiza
fortul cerut.
3. Independenta si initiativa exprima
gradul de autodeterminare si
originalitatea liniei proprii de conduita.
Opusul ei este sugestibilitatea-
adoptarea necritic a influentelor
exterioare.
4. Autocontrolul presupune
constientizarea , aprecierea si adecvarea
permanenta a tendintelor, motivelor
proceselor intelectuale, precum si a
actiunilor concrete anumitor exigente,
principii, idealuri morale, politice.
5. Promtitudinea deciziei consta in
rapiditatea cu care omul delibereaza.
Opusul ei este nehotararea sau
tergiversarea - oscilatie indelungata si
nejustificata intre motive , scopuri,
mijloace.
Calitatile vointei integrate in structuri
complexe, devin trasaturi de caracter.
Dezvoltarea vointei contribuie la
dezvoltarea personalitatii. Dupa tipul de
activitate si de efort exersate, vointa se
specializeaza fiind mai dezvoltata intr-
un domeniu decat in altul.

Fixarea noilor Despre ce am discutat astzi? Care este Elevii isi dau cu parerea,
cunostinte idea cu care plecm de la lecie? formuleaza individual raspunsuri.
R. Despre voin

I: Cnd vorbim despre un act voluntar?

R: Cnd suntem constienti, ex. Cnd


suntem atenti la ceva anume.

Care sunt etapele actului voluntar?


5 min
R . Stabilirea scopului, deliberarea ,
decizia, executia actiunii, evaluarea
actiunii.

Care sunt calittile vointei?

R . perseverenta, fermitatea,
promtitudinea, independenta sau
initiativa, autocontrolul.

Calitatile de voin a unui om pot


deveni trsturi de caracter?
Elevii primesc fia cu exerciiul
R. DA, dezvoltarea vointei contribuie la
dezvoltarea personalitatii, pe parcursul
vietii vointa se specializeaza intr.-un
domeniul sau altul.

Se distribuie elevilor fise cu un exerciiu


practic.