Sunteți pe pagina 1din 101

23

MAI 2017

CURS - DREPTUL COMERULUI


INTERNAIONAL SERIA II

REDACTAT DE
ALEX ULICI

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici






Pentru examen:
Cititi de la primul pana la ultimul curs vor fi intrebari din tot ce am discutat!!! In mod
normal intreb doar de chestiuni care le-am vazut impreuna la curs. Sa plecam de la notite +
slide-urile pe care ni s-au transmis. Incercati sa faceti scheme, ce ar fi esential, oare cum ar
putea fi formulate?
Grile cu 4 sau 5 variante de raspuns 20 de grile. 0,45 fiecare. Punctaj partial cu
conditia sa nu fi bifat vreo varianta gresita.
Examenul dureaza o ora.
Comportament activ la seminar - + 1 pana la 2 puncte care se acorda daca la examen faci
cel putin 8 intrebari corecte.


Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


Cursul 1 27.02.2017
DCI =
- interesele statelor si a autoritatilor internationale de a reglementa cat mai strict acest
domeniu. Dupa, avem interesele operatorilor privati. Aceste interese au dus la crearea unor
norme de drept public si privat care privesc activitatea comerciala.
DPC (Drept public al Comertului) sau Drept International Economic = Perspectiva de
plecare este macroeconomica, este vorba de interesele statelor si a organelor internationale
in domeniu. Aceste interese se traduc prin stabilirea principiului libertatii schimburilor. In
acelasi timp statele sunt interesate sa adopte norme restrictive prin care sa impuna viziunea
lor cu privire la comert datorita unor interese demne de protectie (economia locala, mana de
lucru locala, mediul inconjurator, etc). Toate acestea se traduc in norme de Drept public al
comertului sau Drept International Economic. Vom face uneori trimitere si la aceste norme.
Se reglementeaza comportamentul autoritatilor sau al statelor.
Din perspectiva microeconomica, a operatorilor, comertul international presupune
adoptarea unor norme care sa faciliteze realizarea activitatii de catre operatorii privati.
Presupune adoptarea unor norme care sa securizeze operatiunile realizate de operatori.
Aceste norme constituie un dreptul privat al comertului international si vor constitui obiectul
nostru de interes in cadrul acestui curs.
Delimitand materia in felul acesta intelegem ca DCI s-ar particulariza prin obiectul
specific de reglementare, prin obiectul normelor lui. Astfel, am putea DEFINI DCI intr-un sens
foarte larg ca fiind un ansamblu de norme preponderent de drept privat prin care se
reglementeaza schimburile economice internationale. DCI este dreptul care s-ar aplica
profesionistilor care realizeaza comert international.
Intreprindere - art. 3 alin. 3 NCC Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea
sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in
producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent
daca are sau nu un scop lucrativ.
Productie = orice activitate prin care se creeaza ceva de la 0, indiferent ca folosesc
masinarii, forta fizica, capacitatile intelectuale, agricole, creare film etc.
Comert = vanzari (en-detail, en-gross), administrare de bunuri, prestari servicii (orice
activitate prin care o persoana pune la dispozitia altei persoane forta fizica, intelectuala, etc).

Page 1 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Pot fi considerat profesionist chiar daca activitatea este sezioniera.


Factorii de productie = Mana de lucru, echipamentele tehnice sau resursele materiale,
capitalul sau resursele umane.

Activitate economica = operatiuni de productie, comert sau prestare de servicii cu
sistematizare (o operatiune unica este insuficienta pentru a putea vorbi de profesionist) +
asumarea riscului (elementul care ne permite sa distingem un profesionist de un simplu
salariat). Categoria profesionistilor este mult mai larga decat cea de comerciant.

Profesionistii in domeniul comertului international - Peste cateva cursuri - chestiuni ce
tin de nationalitatea operatorilor, tipurile de operatori, chiar si statele in anumite situatii,
grupuri de operatori, insolventa transfrontaliera, etc.

Activitati economice realizate de profesionisti - activitatilor economice de mai
devreme le corespund contracte speciale din domeniul afacerilor: v-c, franciza, transport,
distributie, etc.
Operatorii incheie contracte, desfasoara operatiuni si in practica e posibil sa apara si
dispute - a 4-a parte a materiei este dedicata solutionarii litigiilor de DCI. Vom vedea chestiuni
de arbitraj comercial international, chestiuni legate de solutionarea disputelor de instantele
statale. Diferenta fata de comercialul intern este internationalitatea.

Identificam DCI prin domeniul lui de reglementare.
Activitati internationale = Nu exista definitie unanim acceptata a internationalitatii.
Exista niste criterii propuse in practica fara ca acestea sa fie infailibile. Doua mari criterii - unul
JURIDIC si un criteriu ECONOMIC.
Conform Criteriului Juridic = este internationala operatiunea ce prezinta legaturi cu
cel putin 2 sisteme de drept. Pot sa priveasca partile (legaturi subiective), resedinta,
cetatenia, nationalitatea, etc. sau pot sa priveasca elemente obiective care tin de operatiuni,
locul executarii contractului, deplasarea marfurilor, etc. Uneori acest criteriu poate sa duca la
rezultate nesatisfacatoare.

Page 2 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Conform Criteriului Economic = este internationala operatiunea ce pune in cauza


interesele comertului international. Daca ar avea in vedere interesele a cel putin doua state,
operatiunea implica un flux de marfuri, persoane sau bani peste o frontiera.
Factoring = un fel de cesiune de creanta. Va avea loc o vanzare in bloc a creantelor pe
care le am fata de clienti catre societatea de factoring care le va plati si societatea de factoring
va urmari debitorii pentru creantele respective.
Criteriul juridic si cel economic pot fi prevazute atat alternativ cat si cumulativ.
CPC - Arbitrajul intern vs arbitrajul international.
CC - V-C interna reglementata de Codul Civil vs Reglementata de Conventia de la Viena.

Elementele de specificitate a DCI

Problemele juridice pe care le ridica DCI sunt extrem de apropiate de cele aplicabile
situatiilor interne.
Comertul international este laboratorul unde au fost experimentante si testate tehnici
particulare de contractare, tehnici noi adaptate nevoilor, intereselor operatorilor.
1. Elementul de specificiate a DCI este terenul unde se testeaza metode contractuale
noi si punem in practica solutii alternative justitiei statale pentru solutionarea diferendelor.

2. Conflictul de legi in spatiu si de tipurile de norme pe care le avem in aceasta
disciplina.
Conflictele de legi in spatiu - aplicabilitatea teritoriala. Daca nu avem a) norme
materiale care sa delimiteze conflictul, vom aplica b) reguli de conflict (spatial).
a) Regulile materiale ne ofera direct raspunsul la o problema care ne preocupa pe noi.
In DCI aceste norme sunt extrem de reduse ca numar (vanzare, transporturi, proprietatea
intelectuala sau industriala). Pentru celelalte ipoteze punem in practica regulile de conflict de
legi in spatiu. Fiecare legiuitor elaboreaza seturi de norme care vor fi puse in practica de
instanta pentru a determina legea aplicabila raportului juridic in discutie. DCI, incluzand acest
set de norme specifice (cele de conflict) capata specificitate raportat la dreptul comercial
intern. Daca am un raport juridic cu element de extraneitate, nu pot sa aplic direct legea
nationala, pun in practica prima data normele de conflict care ma vor trimite fie la legea forului
(nationala), fie la o alta lege.

Page 3 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Regulamentul ROMA I - Contractul este guvernat de legea aleasa de parti. Daca


aceasta nu este aleasa atunci se va aplica legea dreptul din statul in care este situat
prestatorul caracteristic.
Pot aparea probleme si in materie de societate - un roman vrea sa se asocieze cu un
german si un francez pentru a constitui o societate in Cipru. Vom aplica o regula de conflict de
legi care ma va trimite la dreptul statului care imi va oferi raspunsul.
La DCI vom studia si reguli materiale cat si reguli de conflict spatial.
Retinem aceasta specificitate data de conflictele de legi in spatiu si apoi tehnica
regulilor de conflict. Acestea nu ofera direct raspunsul la problema materiala ci ne trimit la
statul a carei lege trebuie aplicata, fiind reguli indirecte.
Sunt structurate:
1. Categoria de raport
2. Elementul de legatura
3. Legea aplicabila.
Elementul de legatura este ales de legiuitor si acesta este condus de principiul
proximitatii, adica legea cu care categoria prezinta legaturile cele mai stranse.

a) Regulile materiale de DCI.
Sunt reguli care ofera direct raspunsul la o problema juridica particulara, ca element
de specificitate priveste exclusiv operatiunile de DCI si aplicarea lor nu este dependenta de
vreo regula de conflict de legi, in principiu.
Conventia de arbitraj dintr-un contract nevalabil ar putea fi declarata eficace deoarece
are caracter autonom si isi va putea produce efecte juridice.
Prin regulile materiale, DCI incearca sa prioritizeze corectitudinea.
Regulile materiale - sursa lor este, majoritar, o sursa supranaional, sunt stabilite prin
Conventii Internationale. In mod exceptional, statele pot ele insele sa elaboreze astfel de
norme.
- nu privesc tot dreptul in ansamblul lui, ci materii specifice sau sectoare
specifice (ex: Conventia de la Viena exclude conventiile privitoare la electricitate si altele)
- vine cu privire la aplicarea in timp - o conventie intra vigoare de la un
anumit moment (suficiente instrumente de ratificare + o anumita data + sa fie in vigoare in
statul respectiv, tine de prima conditie)

Page 4 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


3. Sursele materiei, Izvoarele materiei

Vorbim de o disciplina unde vom combina surse statale, surse suprastatale si surse
private. In DCI, normele private, edictate pe alte canale decat pe cele clasice au un rol extrem
de important. Aceste surse se afla in continua evolutie si raporturile dintre ele se schimba.
Multiplicarea surselor, raporturile variabile intre ele, toate acestea aduc specificitate
DCI.

DCI Cursul 2 06.03.2017

Azi vedem dr. statal, dr european, dr uniform, si surse extra statale: regulile transnaionale
I. Dreptul statal sursa inconturnabila (de care trebuie sa se tina cont, de
neevitat) a DCI. Dreptul statelor ar avea un rol important deoarece vorbim de o mondializare
a schimburilor, numai ca aceasta mondializare nu a fost dublata si de o mondializare a
dreptului, nu avem un drept uniform de origine suprastatala care sa fie aplicabil DCI. Dreptul
elaborat de state are o vocatie inconturnabila de a interveni.
1. Reguli de DIP (Drept international Privat) Vom vedea norme din NCPC. Norme de
competenta instantelor sa judece cauze cu element de extraneitate. In materie exista
regulamente europene care stabilesc norme obligatorii si vom aplica normele CPC numai
daca normele din regulamente nu pot fi aplicate. Vom avea reguli de conflict de legi in
cartea a 7-a din CPC.
Cambii, cecuri, bilete la ordin cartea a 7-a spune ce si cum.
NCC cartea a 7-a Drept international Privat.
Normele de DIP pot fi gasite si in alte legi speciale, legi comerciale speciale.
Legea 85/2014 a insolventei in aceasta, titlul 3 este dedicat insolventei
transfrontaliere. Acestea se aplica atunci cnd criteriul regulamentului european
nu poate fi aplicat. Avem reguli de competenta instantei romane, legea aplicabila
procedurilor de insolventa, reguli referitoare la cooperarea dintre statele romane
si statele straine si etc.

Page 5 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

2. Reguli substantiale pot si ele sa fie sursa a DCI. Aceste norme substantiale, sursa a DCI,
le putem subdiviza in 2 mari categorii:
Reguli statale ce nu au ca vocatie specifica reglementarea Comertului
International
Reguli statale proprii pentru CI - reguli care au fost elaborate pentru relatiile
internationale specifice (norme prin care interzic exportul unui anumit produs, il
supun unei autorizatii, etc). Sunt redactate pentru a statua situatiile cu elemente
de extraneitate.

Subcategorie: Reguli statale de protectie a ordinii publice


- Masuri de constrangere economica masurile de embargou (embargou
comercial = limitari a schimburilor comerciale cu un anumit stat, nu
interzicem doar executarea contractelor care au fost incheiate cu un
operator din acel stat, interzic si formarea valabila a contractelor in viitor,
ex: masurile luate fata de Rusia de EU. Masurile de embargou se iau prin
rezolutie de catre consiliul de securitate a Natiunilor Unite, dar nu au
efect obligatoriu. La nivelul UE au fost redactate regulamente care sa
transpuna rezolutiile pentru a fi obligatorii; masurile de boicot

- Masuri protectioniste/de aparare comerciala Taxe vamale, masuri prin
care stabilesc cote la importuri, exporturi, interziceri, etc.
- Legi de politie (legi international imperative) e vorba de legi a caror
respectare e vazuta ca esentiala de catre un anumit stat pentru
salvgardarea situatiei lui economice si se vor aplica cu prioritate,
indiferent care ar fi normele aplicabile. Ex: art. 101 TFUE interzicere si
sanctionare a intelegerilor monopoliste intre intreprinderi care ar avea ca
efect denaturarea concurentei pe piata interna.

Soc Japoneza care fabrica brichete si vindea pe piata europeana prin


intermediul unor contracte de distributie. In contractul cu o societate belgiana avea o
clauza de exclusivitate prin care stabilea ca ea este singura care vindea brichetele pe
teritoriul Belgiei si la fel in UK, Italia, Germania clauze de exclusivitate teritoriala
Clauza ar trebui guvernata de lex contractus, dar in speta nu stim care este... putea fi

Page 6 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

oricare. Partile pot alege legea aplicabila contractului lor. Societatea Germana a
incalcat clauza de exclusivitate si a fost actionata de societatea Belgiana si s-a pus
problema de practici anticoncurentiale. In fata instantei s-a invocat nulitatea clauzei si
se sustinea ca efectele combinate ale acelor clauze era unul similar unei intelegeri
monopoliste. Instanta Franceza a adresat o intrebare preliminara. CJUE nu s-a
preocupat nicio secunda cu privire la legea aplicabila ci s-a concentrat cu privire la
efectele acelor clauze pe piata europeana si a spus ca art. din TFUE trebuie sa fie aplicat
ori de cate ori efectele se resimt pe piata europeana.
Intra in categoria legilor de politie si legile de nationalizare.
Celelalte norme materiale pe care le-am studiat pana in anul IV pot sa fie fara probleme
surse de DCI. Ex. Contractul de mandat, antrepriza, furnizare de marfuri. Acestea pot sa fie
aplicabile nu doar operatiunilor pur interne, pot sa fie aplicabile si operatiunilor cu element
de extraneitate.
Cand vom aplica normele substantiale din CC in spetele cu elemente de extraneitate:
1. Cnd partile au ales dreptul romanesc ca drept aplicabil contractului lor.
2. Pot sa fie aplicabile si atunci cnd partile nu au ales legea aplicabila, dar regulile
obiective de conflict de legi duc la legea romana ca fiind lege aplicabila.
II. Dreptul UE sursa a DCI. Aceste reglementari le putem subdiviza in 2
categorii:
1) Piata interna Comert intra european libera circulatie a marfurilor, libera circulatie
a persoanelor, libera circulatie a serviciilor, libera circulatie a capitalurilor. Acestora le
corespund numeroase Regulamente si Directive. Mai avem dreptul european al
concurentei (art. 101, 102, 107, 108). Ne intereseaza Regulamentul 132/2004 fuziuni
si achizitii transfrontaliere.
- Libertatile de circulatie
- Dreptul UE al concurentei

Pe noi ne intereseaza spatiul de securitate, libertate si justitie pentru ca legiuitorul


European a adoptat unele Regulamente care interseaza DCI.
Reg. 1215/2015 (Bruxelles 1 Bis) reguli de competenta jurisdictionala in litigii in materie
civila si comerciala.

Page 7 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Reg. 848/2015 insolventa transfrontaliera (instanta competenta, legea aplicabila,


circulatia hotararilor judecatoresti).
Regulamente prin care au fost instituite norme uniforme de conflict de legi intre state.
Reg. Roma I legea aplicabila contractelor, Roma II obligatiile extracontractuale.
Au fost adoptate regulamente la nivelul UE care privesc moneda EURO, prin care s-au
instituit structuri societare supranationale (societatea europeana), privitor la marca
comunitara. Vom aborda in detaliu chestiuni legate de insolventa transfrontaliera, fuziuni si
achizitii cu element de extraneitate si reguli privind legea aplicabila contractelor.
2) Politica comerciala comuna competenta exclusiva a UE comertul cu state terte.
Acestui comert ii corespunde politica comerciala comuna. Este vorba de ansamblul de
reglementari adoptate de institutiile europene prin care sunt reglementate
schimburile comerciale dintre state membre UE si stat NEMEBRU UE, un stat tert. Este
vorba de o politica condusa de UE pentru statele membre.

Ce include? Art. 207 TFUE Politica comerciala comuna include: principii uniforme, in
special in ceea ce priveste modificarile tarifare, incheierea de acorduri tarifare si
comerciale privind schimburile de marfuri si servicii si aspectele comerciale ale proprietatii
intelectuale. De asemenea, include principii comune privind investitiile straine directe,
uniformizarea masurilor de liberalizare, politica exporturilor precum si masurile de
protectie comerciala.
In timp, CJUE a promovat o interpretare cat mai larga a acestui text. Interpretnd cat mai
larg, ne asiguram de uniformitatea solutiilor in domeniu si limitam la maxim puterea de
interventie a statelor, de natura sa denatureze aceasta uniformitate.
In tratatul de la Lisabona s-au clarificat lucrurile si prevede la art. 3 (1) lit. e UE se
bucura de competenta exclusiva de legiferare in politica comerciala comuna. Exceptii:
serviciile de sanatate, educatie, cultura, audio-vizual, securitate sociala.
Consecinta exclusivitatii daca vorbesc de o competenta exclusiva inseamna ca doar
UE e competenta sa legifereze in domeniul respectiv, respectiv statelor membre le este
interzis sa aiba o polica interna. Statele membre vor putea legifera doar in baza unui act al UE
care prevede expres acest lucru. Exceptii restrictive doar daca au fost abilitate expres de o
autoritate europeana.

Page 8 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Reglementarea europeana a comertului international


1. Regulile vamale tarif vamal comun la frontierele exterioare ale UE
2. Masuri de aparare comerciala anti-dumping, anti-subventii
3. Masuri de salvgardare (la export/la import)
4. Masuri de protectie impotriva aplicarii unor legi straine extrateritoriale
5. Masurile preferentiale schema de preferinte generalizata, regimul general + regimuri
speciale
6. Acordurile preferentiale (AELS, State din zona Bazinului Mediteranean, etc.)

Aceste 6 masuri le putem diviza in 2 categorii. Primele 5 sunt masuri unilaterale


adoptate de UE, cea de a 6-a masura se refera la acorduri preferentiale dintre UE si alte state
(AELS, etc).
I) Regulile(Masurile) unilaterale (primele 5)
1. Regulile vamale: Le avem in codul vamal european. Uniune vamala definite + tarif
vamal comun cu statele terte. Aceste taxe, in raport cu statele terte, instituite de UE vor fi
venit la bugetul UE.
2. Masuri de aparare comerciala anti-dumping (= acopera ipoteza in care un produs
este vandut pe piata de destinatie, fie la un pret inferior pretului de productie din tara de
origine, fie la un pret inferior pretului la care este vanduta marfa in statul de origine), anti-
subventii.
De ce s-ar practica politica anti-dumping? Societatea ar dori sa castige o piata de
desfacere pe teritoriul statului de destinatie. Statele si UE lupta impotriva vanzarilor la pret de
dumping pentru ca vorbim de acte de concurenta neloiala realizate de ntreprinderile straine
fata de ntreprinderile locale. Au fost adoptate regulamente UE care sanctioneaza cei care
vand la pret de dumping si rezida in obligatia acelor operatori de a plati o taxa anti-dumping
care e stabilita la un nivel destul de mare astfel incat operatorul nu va rezista sa vanda
produsele pe piata la un pret asa de scazut. Pentru a fi aplicabila - Ar trebui sa se constate in
concret, existenta dumping-ului, ca avem un prejudiciu pentru o industrie europeana intr-un
anumit domeniu si un raport de cauzalitate intre acea vanzare la pret de dumping si
intreprinderea concreta.
In mod similar dumping-ului, si subventiile se pot dovedi nocive pentru operatorii
situati pe piata UE. Atunci cnd marfa a facut obiectul unei subventii in tara de origine, evident

Page 9 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

ca operatorul isi va putea permite sa vanda marfa pe piata la un pret mai redus. Pentru a se
mentine un nivel de concurenta adecvat, la nivelul UE pot sa fie adoptate regulamente si sunt
adoptate taxe anti-subventie care trebuie platite de importatorul care vinde pe piata
europeana si care a primit subventii in tara de origine. Regulamentul 597/2009 si inca unul...
3. Masurile de salvgardare la import si la export pe politica comerciala comuna, UE
este competenta sa adopte masuri care privesc statele membre si statele terte. Avem azi 2
regulamente: 479/2015 privind instituirea unui regim comun aplicabil exporturilor, 478/2015
importurilor. Principiul este libertatea, dar poate fi insotit de exceptii la import sau la export.
La export exista o penurie de produse esentiale (seceta si nu am grau, nu am
petrol) si in acest caz pot sa institui masuri de limitare a exporturilor acelor produse
de baza sau am o serie de angajamente de baza cu un anumit stat care doreste sa
isi dezvolte o anumita productie si pot sa limitez exporturile cu celelalte state
pentru a facilita exportul catre statul respectiv.
La import protejarea industriei autohtone. Flux mare de produse straine pe piata
UE si e de natura sa sufoce industria europeana si as putea sa vin cu o masura de
salvgardare la import si sa supun autorizarii importul acelor produse sau sa limitez
cumva importul.

Fiecare stat exercita in raport cu alt stat protectie diplomatica cu privire la operatorii
lui. Legalitatea masurilor poate fi verificata la nivel supranational. Organizatia Mondiala a
Comertului este oarecum autonoma de ONU.
4. Masurile de protectie impotriva aplicarii unor legi straine extrateritoriale Legea
straina extrateritoriala = o lege destinata a fi aplicata unor situatii juridice, bunuri, persoane,
care nu au o legatura foarte caracterizata cu statul care impune masura respectiva sau cu
teritoriul statului respectiv.
Masurile extrateritoriale sunt frecvent inspirate de obiective politice (ex: SUA si
Cuba sau cu Uniunea Sovietica au adoptat norme de embargou sau extrateritoriale prin
care s-au interzis schimburile comerciale cu Cuba sau Uniunea Sovietica). Norma devine
extrateritoriala cnd trebuie respectata si de catre alte entitati, care nu au legatura cu
statul care a instituit-o. Destinatarii erau nu doar ntreprinderile Americane, ci orice fel de
intreprinderi sau companii localizate oriunde in lume care aveau in capitalul lor sau care
cuprindeau capital American. Aceste norme trebuiau nu numai respectate ci puteau sa fie

Page 10 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

si sanctionate unele societati europene in caz de incalcare. UE, dorind sa protejeze


entitatile europene a intervenit cu masuri de retorsiune, de protectie UE a zis ca nu
trebuie sa se conformeze legilor Americane, ca nu vor fi recunoscute hotararile din SUA
care sanctioneaza ntreprinderile Europene. Intreprinderile Europene care au fost
sanctionate vor primi despagubiri care sa le ajute sa depaseasca obstacolul.

5. Masurile preferentiale la nivelul UE au fost adoptate masuri de preferinta pentru
reducerea barierelor de taxe si altele cu tari din lumea a 3-a (Tibet, Bangladesh, etc) pentru a
facilita dezvoltarea acestora.
Regiumuri preferentiale protectia muncii salariate pot sa limitez importurile de
marfuri la a caror productie au participat minori.
Suprapunerea competentelor de legiferare intre UE si SM cazul embargourilor
ntinderea competentelor in materia PCC (politicii comerciale comune) Vizeaza doar
masuri al caror scop principal este reglementarea schimburilor (pozitie subiectiva) sau orice
fel de masuri, indiferent de scop, dar prin care se afecteaza schimburile? CJUE Centro-com
1997: pozitia larga. (e de pe slide)
In practica au fost sustinute 2 pozitii o pozitie subiectiva si a carei promotori au fost
Consiliul de Ministri si statele membre si o pozitie larga sustinuta de Comisia Europeana.
Potrivit Pozitiei Subiective ar trebui sa priveasca masuri al caror obiectiv principal este
cel economic. Scopul este cel urmarit (cel economic). Daca scopul este altceva decat cel
economic, UE nu ar fi competenta sa legifereze si statele membre ar putea veni cu masuri in
acele domenii.
Pozitia Obiectiva Urmata de Comisia europeana nu intereseaza scopul masurilor
adoptate ci efectele lor. Daca printr-o anumita masura afectam comertul dintre SM atunci UE
este exclusiv competenta.
CJUE a raspuns la aceste prevederi si a preferat sa acorde castig de cauza pozitiei
obiective, a Comisiei in cauza Centro-Com (1997). In speta erau 3 acte, dupa cum urmeaza.
A) Regulament care instituie principiul libertatii 1969, - b) regulamentul din 1992 care
instituie masura de embargou, numai ca acest regulament continea o exceptie pentru
produsele si echipamentele medicale produsele medicale fiind reglementate de
primul regulament din 69 care prevede principiul libertatii, - C) MB avea sau nu voie sa
vina cu o masura prin care se limita cumva regimul libertatii schimburilor impus de acel

Page 11 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

regulament din 1969. In raport cu statele terte, doar UE poate sa legifereze si SM vor
putea sa intervina doar daca ar exista o abilitare expresa in acest sens. Pe exporturi se
prevedea acel motiv ca poti sa vii cu masuri restrictive doar daca tin de securitatea
publica. In speta noastra, CJUE a raspuns ca MB ar putea cumva sa invoce ordinea
publica, securitatea publica, politica externa si securitate cnd invoca acel embargou
suplimentar, insa MB nu tine cont ca UE a reglementat prin regulament politica externa
a UE si astfel MB nu putea sa deroge de la acel regulament si astfel CJUE a promovat
pozitia larga.
Odata cu aceasta jurisprudenta, CJUE a validat capacitatea UE de a legifera si
reduce competentele aferente ale statelor membre. Chiar daca pe un anumit
domeniu, ca stat, ma bucur de competenta exclusiva de legiferare, aceasta trebuie
facuta astfel incat sa nu se afecteze uniformizarea europeana.
Clauza de salvgardare de la art. 346 TFUE+347: orice stat membru poate lua masurile
pe care le considera necesare pentru protectia intereselor esentiale ale sigurantei sale si care
se refera la productia sau comertul cu armament, munitie si material de razboi Cauza ARYM.
Clauzele de salvgardare au legatura cu competentele. Prin acestea, eu ca stat imi pastrez
prerogativa de a adopta anumite norme care contravin reglementarii europene in acele
domenii in care sunt prevazute.

DCI Cursul 3 13 Martie 2017

III. Dreptul uniform ansamblu de norme incluse intr-un instrument international
(conventie), care va primi aplicare in locul legilor statale:
- Fie unica legiferare de DIP ale statelor (m.)
- Fie propun reguli materiale uniforme speciale pentru operatiuni
internationale
- Nu acopera tot DCI, ci doar domenii specifice
- Aplicabilitate limitata (in timp, dpdv material, spatial) + numai dupa
ratificare
- Interpretarea?? (asa era pe slide)
Adoptarea dreptului uniform este extrem de dificila in timp. Statele se intalnesc la
unele conferinte internationale pentru a adopta astfel de norme si fiecare stat isi urmareste

Page 12 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

propriile interese, fiind astfel destul de greu de adoptat norme de drept uniform. In orice caz,
aceste norme nu acopera tot DCI. Exista in domeniul vanzarii (Conventia de la Viena privind
vanzarea de marfuri, etc.)

Conventiile internationale prin care se promoveaza acest drept uniform se pot clasifica
dupa anumite criterii:
a) Nr. partilor = bilaterale; multilaterale
b) Dupa sfera de aplicare = universale deschise spre ratificare tuturor statelor lumii
indiferent de pozitia lor geografica; de interes regional atunci cand este deschis
spre ratificare doar statelor dintr-o anumita regiune geografica.
c) Dupa obiectul lor = Drept international privat uniform Conventia de la NY
privitoare la recunoasterea sentintelor straine, Conventia de la Roma, etc. sau
drept substantial uniform (ne ofera raspunsul la o problema concreta de drept
material)

Aplicabilitatea dreptului uniform limitata in timp nu intra in vigoare de la
momentul semnarii si poate sa fie necesar un numar minim de ratificari. Conventia de la Viena
(se aplica vanzarilor de bunuri mobile corporale, se aplica doar in raporturile dintre
profesionisti, etc nu se aplica vanzarilor de nave si aeronave) a fost adoptata in 1980 si a
intrat in vigoare 1989 cand s-a intrunit numarul minim de ratificari. In statul membru,
conventia este in vigoare din momentul ratificarii.
Uniformizarea materiala aceste conventii nu imi ofera un drept complet in materie
de vanzare, nu reglementeaza orice fel de probleme care pot sa apara in materie de vanzare.
Ex: problema incheierii valabile a contractului, capacitatea partilor, consimtamantul liber, vicii
nu se vorbeste in cadrul conventiei de la Viena despre acestea.
Normele din convetiile internationale sunt in mod normal norme supletive -> este
permisa derogarea de la acestea. Ex: Viena se poate exclude fie aplicarea in totalitate, fie
partiala raportat doar la anumite norme.
Cine interpreteaza conventiile internationale? Conventiile internationale nu pot face
obiectul unei intrebari preliminare a CJUE. Pe conventiile internationale nu avem o jurisdictie
supranationala si atunci interpretarea este facuta de instantele nationale si aici apar
problemele deoarece s-ar putea sa fie afectata aplicabilitatea uniforma a conventiei. Au

Page 13 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

existat cazuri in trecut in care exact acelasi text a fost interpretat diferit de instantele din doua
tari. Daca nu avem o jurisdictie supranationala care sa ne traseze norme de interpretare s-ar
putea ca solutiile in acest drept uniform sa nu fie identice.
Desi normele seamana sau sunt identice peste tot, aplicarea lor in practica este posibil
sa varieze. Ca sa ne asiguram de aceste interpretari uniforme a fost creata o baza de date unde
sunt adunate solutiile date in astfel de situatii.

IV. Sursele extra-statale ale DCI
Sunt legate de societatea operatorilor de CI si de evolutiile ce afecteaza aceasta
societate. Enumerare: Dreptul a-national, Dreptul Spontan
Drept spontan = Cutume, Uzante drept creat de operatori privati - SOFT LAW

Dreptul a-national = seturi de reguli elaborate de diverse grupuri de interese private,
de organizatii internationale private, norme edictate pe alte canale decat cele clasice. Sunt
norme SOFT LAW.
Def slide (Dreptul a-national) = Reguli stabilite in scopul aplicarii lor doar pentru
raporturile juridice internationale si edictate pe alte canale decat cele care apartin
statelor/ordinii juridice internationale.
Autori: organisme private sau organisme internationale
Regim: soft law, norme neobligatorii
Categorii: - norme rezultate dintr-un proces de codificare (RUU600,
Unidroit, PECL, Incoterms)
- norme rezultate dintr-un proces de standardizare (legi-tip/model,
contracte-tip, CGA (conditii generale de afaceri) standard, coduri de
conduita/de bune practici)
In materie de credit documentar nu avem norme nationale, dar Camera de Comert
international a reglementat aceasta materie (RUU600).
Garantii autonome scrisoare de garantie bancara si scrisoarea de confort. Au luat
nastere in practica DCI.
INCOTERMS uzante standardizate, codificare de Camera de Comert International
(CCI)

Page 14 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

UNIDROIT 1920 institutul international pentru unificarea dreptului privat. Are


membrii academicieni, profesori universitari. Elaboreaza legi model care apoi sunt propuse
spre ratificare, codifica principii, fac cercetari de drept comparat, etc.
IATA International Air Transport Asociation
GAFTA Grain and Feed Trade Asociation elaboreaza contracte model ce pot fi
utilizate de profesionistii din domeniul afacerii.
Toate aceste norme sunt soft law nu sunt obligatorii prin ele insele deoarece nu au
fost elaborate de entitati care au competenta de a impune in mod obligatoriu aceste norme.
Norme create printr-un proces de:
a) codificare se codifica anumite norme statornicite intre parti.
b) Standardizare venim cu norme uniforme prin care incercam sa stabilim norme
identice peste tot.
INCOTERMS International comercial terms sunt coduri de 3 litere in spatele carora
se ascund veritabile clauze care intereseaza drepturile si obligatiile partilor intr-un contract de
vanzare-cumparare. INCOTERMS au fost codificati de CCI, ultima versiune este din 2010 si are
11 termeni ce pot sa fie folositi de parti, atat in contractele interne cat si in contractele
internationale. Sunt vizare 3 categorii de obligatii: a)locul livrarii marfurilor b)costuri
c)transferul riscurilor de la o parte la alta in contractele internationale.
I = insurance in contractul international. Vorbim de uzante codificate care nu au o forta
juridica prin ele insele, trebuie ca in contractele partilor sa se faca referire la un INCOTERM
specific. Teoretic, se poate deroga de la anumite angajamente pe care le presupune un
INCOTERM specific, dar acesta trebuie sa apara intr-o sectiune speciala care se refera la
negocierea dintre parti.
INCOTERMS nu acopera probleme raportat la transferul proprietatii. Transferul
proprietatii ramane reglementat de lex contractus. INCOTERMS CHART PE SLIDE
http://www.conship.biz/Images/Incoterms/Incoterms%202010%20poster.jpg
3 categorii de norme:
Grupa E - EXW vanzare Ex Works vanzare la uzina. Pe baza acestui termen,
vanzatorul are cele mai putine obligatii, cumparatorul le are pe cele mai multe. Locul livrarii
este cel mai de regula, poarta fabricii, magazinul, etc. In acel moment se transfera toate
riscurile. Tot ce inseamna transport si cheltuieli aferente transportului, acestea vor fi

Page 15 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

suportate de cumparator. Cumparatorul va angaja unul sau mai multi transportatori, el va


obtine licentele de export, plateste taxele vamale, etc.

Grupa F = au drept particularitate faptul ca vanzatorul organizeaza transportul
marufirilor de la fabrica, uzina, la locul unde incepe transportul international, ex: Bosch la
Jucu. Compania va asigura pe riscul ei si pe cheltuiala ei transportul marfii la locul unde are loc
inceputul transportului international.
FCA = Free Carrier vanzatorul duce marfa unde incepe transportul international,
livrarea se va realiza pe chei, pe terminal, (odata ce s-a facut incarcarea spre chei) costurile
aferente transportului international sunt suportate de cumparator. Se aplica transportului
aerian, rutier, etc.
FAS = Free Alongside Ship = liber de-a lungul marfii duc marfa la Constanta si o
descarc de pe mijlocul de transport pe chei, livrarea se realizeaza pe chei si automat costurile
de incarcare si transportul la destinate sunt suportate de cumparator. Acolo, pe chei, se
transfera si riscurile. Riscurile incarcarii de pe chei sunt ale cumparatorului.
FOB = Free On Board livrarea se face la bordul navei Vanzatorul duce marfurile la
Constanta, descarca marfurile pe chei, incarca pe mijlocul de transport pe costul lui si riscul
lui. Riscul in procedura incarcarii este a vanzatorului. Riscurile se transfera la bord.
Cheltuielile pentru transportul international la toate din grupa F sunt in sarcina
Cumparatorului.

Grupa C = Vanzatorul duce marfa pe cheltuiala lui pana in port sau pana in locul unde
incepe transportul international, dar vanzatorul angajeaza si un transportator care va realiza
transportul international si va suporta si costurile toate costurile sunt suportate de vanzator.
Locul livrarii este reprezentat de locul unde marfa este predata de vanzator catre operatorul
de transport care va realiza transportul international.
Termenii din grupa C au aceasta disociere dintre costuri si riscuri. Costurile sunt
suportate de vanzator pana la livrare si riscurile sunt suportate de cumparator de la momentul
la care s-a predat marfa de catre vanzator operatorului de transport. Unde am I, insurance,
vanzatorul trebuie sa contracteze o asigurare a marfurilor in beneficiul cumparatorului.
CFR = Cost and Freight - doar in transport naval. Riscul se transfera la momentul la care
marfa a fost incarcata pe nava, pana acolo exista si asigurare platita de vanzator.

Page 16 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

CIF = Cost insurance and Freight = doar in transportul naval diferenta fata de CFR
este ca incheie si o asigurare *insurance.
CPT = Cost Paid to - in transport multimodal identic cu CFR in afara de modalitatea
de transport (naval la CFR).
CIP = Cost and Insurance Paid to Identic cu CIF in afara de modalitatea de transport
diferenta fata de CPT este ca incheie si o asigurare care o plateste vanzatorul.

Grupa D = vanzari in statul de destinatie. Locul livrarii se va realiza in tara de destinatie,
dar variaza in functie de:
DAT = Delivery At Terminal vanzatorul trebuie sa duca marfa in port in tara de
destinatie, livrarea facandu-se pe terminal, pe chei, vanzatorul suportnd toate costurile si
riscurile + asiugrarea pana la descarcarea pe terminal in tara de import. Cheltuielile si riscurile
sunt suportate de cumparator de la terminal, de la chei din tara de import. Cumparatorul va
trebui sa efectueze formalitatile de import si sa plateasca taxele.
DAP = Delivery At Place duc marfa in tara de destinatie si livrarea se face intr-un
anumit loc, marfa nefiind descarcata si cumparatorul va suporta cheltuielile si riscurile
descarcarii si transportului de la destinatie la fabrica sa. Cumparatorul va trebui sa efectueze
formalitatile de import si sa plateasca taxele.
DDP = Delivery Duty Pay vanzatorul livreaza marfa in statul de destinatie, la
magazinul, depozitul, etc. cu toate taxele vamale platite si formalitatile de import realizate.
Diferanta fata de DAP este ca vanzatorul va suporta toate formalitatile si taxele de import.

Principiile UNIDROIT UNIDROIT un institut pentru unificarea dreptului privat. In
1994, UNIDROIT a elaborat un set cu aproximativ 180 de principii aferente contractelor
internationale. A fost modificata in 2004 si apoi in 2010 avand azi 190 si ceva de principii.
Avem principii raportat la formarea contractelor, executarea contractelor. Pot sa guverneze
aceste norme contractele de CI?
Problemele: 1. Set de norme elaborate de universitari art. 1 - in cadrul principiilor se
mentioneaza ca partile pot sa desemneaze aceste principii ca lege aplicabila contractelor lor.
In realitate, difera daca pot sa guverneze contractele de CI raportat daca se invoca in fata
judecatorului de drept national sau a unui arbitru international.

Page 17 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

a) In fata judecatorului aplica reguli de conflict care determina care este legea
aplicabila. Cand am spus ca contractul este guvernat de principiile UNIDROIT nu s-
a ales legea statala aplicabila, astfel cum spune Convetia de la ROMA I si aceste
principii vor fi doar incorporate in contractul partilor si vor avea natura juridica a
unor clauze contractuale.
b) In fata arbitrului international Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul
International a edictat in anii 80 o lege model privitoare la arbitraj. Legea a fost
preluata voluntar de peste 60 de state din lume si oarecum avem unele norme
uniforme raportat la arbitraj. Legea precizeaza ca arbitrii transeaza litigiul in
conformitate cu normele de drept pe care le considera adecvate. Aici apare o
discutie, principiile UNIDROIT sunt sau nu norme de drept? In ultimii 50 de ani,
profesorii universitari care sunt si arbitrii internationali considera principiile
UNIDROIT ca fiind norme de drept. In orice caz, arbitrii nu ezita in practica sa aplice
principiile UNIDROIT ca lege veritabila (lex contractus).

Legile tip sunt elaborate de diferite institutii internationale. Spre deosebire de


conventiile internationale, aceste legi model nu au semnatari. Le redactam in vederea
uniformizarii dreptului si le propunem statelor in momentul in care isi elaboreaza propriile
norme de drept international. Statele sunt libere sa preia integral sau partial legea model, pot
sa preia doar acele norme care le convin lor. Daca a fost preluata intr-un numar suficient de
state, prin acest instrument ajungem sa uniformizam legile statelor. Ex: legea tip cu privire la
comertul electronic, cu privire la viramentele financiare, etc. Sunt norme SOFT LAW

Contractele tip, CGA standard izvoare de DCI Anumite contracte internationale,


care vin cu solutii noi, inovatoare, ajung sa fie folosite repetat de catre toti profesionistii din
acel mediu juridic, contractandu-se pe acel model tip realizat de organizatia noastra
profesionala. Ex: FIDIC e folosit de foarte multi constructori. Cam toate mall-urile sunt
construite pe baza acestui contract FIDIC. Profa are dubii cu privire la aceste norme ca fiind
surse de DCI.

Coduri de conduita sau bune practici este vorba de seturi cat de cat coerente de
norme prin care se reglementeaza conduita operatorilor in anumite domenii. Sunt elaborate
fie de catre diverse asociatii profesionale ale operatorilor intr-un anumit domeniu sau de

Page 18 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

intreprinderi, societati, in domenii in care exista un VID legislativ. E vorba, in general, de


principii etice, morale pe care ne angajam sa le respectam in activitatea noastra viitoare. Ex:
Codul de Conduita EMERSON. Toate aceste norme sunt SOFT LAW si depinde de simpla vointa
a celor care le-au edictat si a destinatarilor lor. In Romania cod de bune practici pentru
comertul online, etc.

Dreptul spontan Uzantele sursa a DCI - slide
Uzantele = Comportamente ale operatorilor economici in relatiile economice
internationale, ce au dobandit progresiv, prin generalizare in timp si in spatiu (realizata de
exemplu prin constatarea/validarea lor de catre jurisprudenta arbitrala sau statala), forta unor
vertiabile reglementari, care se aplica fara a fi necesara in acest sens indicatia partilor
interesate din moment ce nu exista intentie expresa clara de a se deroga de la ele.
Normative (ex. a 9.2 CVIM), Conventionale (ex a. 9.1 CVIM)
- Generale, speciale, locale
Uzantele conventionale = practicile statornicite intre parti, sunt uzantele specifice
unui raport de afaceri intre doi operatori particulari. Regula se aplica doar comportamentului
celor doi operatori si nu se extinde dincolo de aceasta sfera. Ex: termen mai mare de a denunta
efectele (7 zile in loc de 2 zile), pe care le-a acceptat tacit cealalata parte prin inlocuirea
bunului defect in mod repetat. Repetarea trebuie sa fie indelungata si sa existe o respectare
fidela a comportamentului in timp.
Putem introduce o clauza de tolerare pe parcursul contractului, unul dintre noi va
putea sa devieze de la clauzele din contract, dar contractul ramane in vigoare si ma pot prevala
de oricare dintre normele lui.



Uzante generale, speciale, locale
Uzantele generale = privesc activitatea economica in ansamblul ei, pot fi aplicabile
oricaror operatiuni sau tipuri de contract.
Uzantele speciale = vizeaza fie anumite tipuri de contracte, fie anumite tipuri de
activitati economice. Uzante in domeniul contractelor de transport, de asigurare, etc. ex:

Page 19 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

comertul cu oua este posibil ca la 144 de oua livrate, 12 sa fie sparte si nu se va angaja
raspunderea vanzatorului pentru predare neconforma.
CVIM 9.1 partile sunt tinute de uzantele stabilite intre acestea.
Uzante locale = uzante specifice unui anumit teritoriu, unei anumite regiuni. Ce
probleme pot sa apara in legatura cu acestea? Faptul ca este locala nu impiedica sa fie aplicata
in raporturile de DCI. In portul Constanta, spre exemplu, ar putea exista o uzanta care
determina care e partea obligata sa plateasca incarcarea bunurilor de pe chei. Daca uzanta
este aplicabila doar operatiunilor interne si vine un strain si incheie un contract in acea zona,
ne putem lega de faptul ca uzanta este doar de ordine interna si nu se va aplica acelui raport
juridic. Operatorul care se afla la prima contractare ar putea sa nu i se aplice, vezi art. 9.2 CVIM
(Conventia de la Viena).

Uzantele normative = sunt acoperite de definitia generala de la inceput (de pe slide).
Sunt aplicabile tuturor operatorilor si se subdivid in uzante generale, speciale, locale.
Uzante speciale = exemplul cu ouale de mai sus
Uzante generale = uzante privitoare la calitatea marfurilor, daca nu am prevazut
standardul de calitate, standardele stabilite impun livrarea unui bun de calitate medie.
Uzante locale = uzante specifice unui anumit teritoriu, unei anumite regiuni.
Cine invoca o uzanta trebuie sa demonstreze existenta ei si continutul ei. Uneori se
poate apela la anumite institutii care detin certificate raportat la anumite uzante.
Intrebari exemplu de examen: s-ar putea sa va intreb cu privire la INCORTERMS DAP
riscurile sunt suportate de cine..., Termenii care se refera I cine incheie asigurarea? Si
variantele de raspuns aferente..., de uzante.

Lex Mercatoria (Legi de Comert) reguli internationale pe care participantii la
schimburile economice internationale le creeaza si le instituie progresiv pentru ei insisi (mai
ales prin intermediul organizatiilor profesionale) si pe care arbitrii, contractual desemnati,
pentru a solutiona litigiile, le constata, le precizeaza sau chiar le elaboreaza potrivit intentiei
partilor. E analizata in cadrul dreptului a-national.
Surse: - Statale sau SupraStatale (ex: principiile generale de drept)
- Drept spontan: uzante profesionale codificate, contracte tip, clauze tip,
sentinte arbitrale.

Page 20 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Lex Mercatoria ar cuprinde principii generale de drept, principii comune statelor


civilizate. Gama acestor principii este foarte ampla, buna-credinta in formarea si executarea
contractelor, principiul obligatiei de cooperare a partilor in executarea contractelor, etc. In lex
mercatoria poate fi inclus si dreptul spontan, uzantele, normele de drept a-national.
(INCOTERMS, RU600, tot ce este elaborat in afara statelor).
Continutul lex mercatoria este destul de delicat azi. Exista autori care au elaborat seturi
de norme, au codificat norme de lex mercatoria + ca multi autori considera ca principiile
UNIDROIT sunt incluse in lex mercatoria. Argumentul caracterului superficial a fost depasit
datorita acestor argumente, (codificare + considerarea principiilor UNIDROIT ca fiind incluse)
si al altora enumerate.

DCI Cursul 4 20.03.2017

Lex Mercatoria continuare

Mai degraba, am include in lex mercatoria uzantele, INCOTERMS, contractele tip,
conditii generale de afaceri, clauze tip care sunt preredactate de Organizatii Internationale,
etc. Lex mercatoria ar include inclusiv sentinte pronuntate de arbitrii, etc.

Mecanisme de interventie: Contractele internationale: clauze exprese sau referinte
implicite la Lex mercatoria, sentintele arbitrale. *slide
Functii: reguli de drept?; problema juridicitatii *slide
Reactia statelor *slide

Contractele internationale sunt vehiculul principal prin care lex mercatoria ajunge la
efectivitate. Uneori partile aleg legea aplicabila acestui contract si prevad fie excluderea
aplicarii normelor statale, fie aplicarea principiilor generale de drept sau aplicarea lex
mercatoria. Daca litigiul ajunge in fata arbitriilor, lex mercatoria va fi aplicata ca atare. Practica
arata ca referirile partilor la lex mercatoria nu sunt chiar atat de frecvente. In practica, 80%
din contracte aveau o cauza de electio juris. Din aceste 80%, doar 2% trimiteau la dreptul a-
national, la lex mercatoria in general.

Page 21 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

1.Exista retincenta pentru aplicarea lex mercatoria deoarece sunt probleme ale
juridicitatii. E greu de acceptat ca vointa partilor sa fie superioara vointei statului. Contractele
sunt obligatorii pentru ca statul accepta sa puna la dispozitia noastra acele norme (conditiile
de formare a contractului, etc). Nu se accepta, in general, existenta unui contract nesupus
niciunei legi deoarece ar insemna ca vointa partilor ar fi superioara vointei legiuitorului. Cand
spunem ca contractul va fi guvernat de lex mercatoria s-ar putea eluda normele imperative
dintr-un anumit stat.
2.Promotorii acestei lex mercatoria au incercat sa arate ca aceasta este paralela unei
ordini juridice statale clasice, ar exista o structura organizatorica care ar permite sa cream
norme in aceasta lex mercatoria [organizatii internationale (UNIDROIT, etc.), academii care
creeaz norme private oferite operatorilor care, destul de frecvent, le preiau in contractele
lor].
Pe langa organele care creeaza normele, am avea organe jurisdictionale specifice care
asigura aducerea la indeplinire a normelor de lex mercatoria. Aceste organe jurisdictionale
sunt de regula arbitrii, persoane desemnate de parti.
Al 3-lea element caracteristic al lex mercatoria ar fi existenta unor mecanisme care sa
asigure eficacitatea sentintelor arbitrale pornuntate de arbitrii in aplicarea lex mercatoria. Ar
exista sanctiuni morale sau profesionale pentru nerespectarea lex mercatoria.
Cea mai mare problema legata de lex mercatoria este legata de precizia, claritatea
continutului normelor care fac parte din ea. O ordine juridica este caracterizata de o
complitudine, orice problema as avea eu, daca o ordine juridica guverneaza raportul de drept
trebuie cumva sa se poata gasi o solutie. *ex: se aplica codul civil, uzantele, principiile generale
de drept si pana la urma tot se da o solutie. Acest argument este unul important in practica,
dar poate fi relativizat deoarece in ultimii ani continutul lex mercatoria a sporit destul de mult,
multi autori considerand ca includem azi in lex mercatoria principii codificate (UNIDROIT), unii
autori considerand ca si Conventia de la Viena e inclusa, plus ca in ultimii ani sentintele
arbitrale au devenit publice. Acest argument al incertitudinii si al inconsistentei ajunge sa fie
depasit. Plus ca exista unii arbitrii sau teoreticieni ai lex mercatoria care spun ca lex mercatoria
nu ar fi un ansamblu de norme ci ar fi metode cu privire la care s-ar lua decizii care tin de
domeniul contractual aplicabil. (profesor renumit de la univ. Paris II)
A 2-a critica legata de organizarea institutionala s-a spus ca ar exista o anumita
institutionalizare a lex mercatoria legat de punerea in aplicare a sentintelor aplicabile, spre

Page 22 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

exemplu si ca aceasta organizare institutionala este oarecum iluzorie deoarece competenta


arbitriilor de a transa litigii de lex mercatoria are in spate vointa partilor contractante. Daca in
contractul nostru nu avem conventii de arbitraj, nu se poate ca arbitrii sa solutioneze litigiile
de DCI. Puterea jurisdictionala a arbitriilor de a solutiona litigiile rezulta din vointa partilor
contractante.
Al 3-lea argument in favoarea lex mercatoria si critica lui am spus mai deverme ca
sentintele arbitrale s-ar bucura de eficacitate si ca ar fi puse in aplicare, in fapt nu e atat legata
de particularitatile inerente ale acestei lex mercatoria ci ar fi legata si de faptul ca statele
accepta foarte frecvent sa aduca la executare pe cale silita sentinte arbitrale. Motivul pentru
care putem sa anulam sentintele arbitrale sunt extrem de reduse si in practica o parte care
vede ca partenerul de afaceri a pierdut litigiul arbitral nu executa sentinta arbitrala, are
aceasta cale jurisdictionala prin punerea in executare silita a acesteia prin adresarea la
organele competente. In practica arbitrii isi verifica competenta prin verificarea existentei
unei clauze de atribuire a competentei unui arbitru, o clauza arbitrala.
Daca litigiul este in materie patrimoniala este, de regula, arbitral, cu exceptia
drepturilor de care partile nu pot dispune.
Pana la urma, sentintele arbitrale se bucura de eficacitate nu prin ele insele ci exista
teama ca acea sentinta va fi pusa in executare silit de catre organele statale.

Concluzii pe lex mercatoria:
Imbogatirea constanta a lex mercatoria: prin clauze contractuale, figuri contractuale
noi, prin sentinte arbitrale *slide
Clauza de hardship clauza prin care in caz de modificare semnificativa a
circumstantelor in care s-a incheiat contractul partile prevad ca in ipoteza in care vor surveni
circumstante de hardship, care dezechilibreaza contractul, in care contractul va deveni
dezechilibrat si contractul va deveni win-lose, se stabileste ca partile se vor reintalni pentru a
restabili echilibrul contractual sau ca se vor adresa unui arbitru pentru acest lucru. Contractul
se poate executa si asa doar ca este excesiv de oneros pentru una dintre parti.
Clauza de forta majora definitia Sabrinei :).
Acestea (clauzele) se pot prelua in alte contracte daca s-a ajuns sa existe un set de
clauze deja stabilite de anumite parti in contractul lor si care sunt extrem de eficace, fiind
preluate de mai multe contracte si se ajunge sa fie preluate standardizat in multiple contracte.

Page 23 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Regula ESTOPPEL - Estoppel este un mijloc de a invalida o clauz contractual care


impune o anumit form de modificare a contractului, n situaii n care aplicarea clauzei ar fi
injust, raportat la comportamentul avut pe parcursul executrii de ctre partea care o invoc.
(juridice.ro)
In realitate, in materie, ultimul cuvant revine intotdeauna statelor. Uneori, statele
accepta sa preia, cumva, in ordinea lor juridica reguli care fac parte din lex mercatoria, in
aceasta din urma fiind prezente legi model. Statele, daca considera ca solutiile din acea lege
model sunt adaptate, pot sa o preia si sa o transforme in norme statale. Conventia de la Viena
este un exemplu, prin ratificare a devenit obligatorie in ordinea interna a statelor.
A 2-a reactie a statelor este aceea de a permite operatorilor o libertate in domeniul
comertului international, fiind permisa prin determinarea legii obiective, a legii care
guverneaza contractul, dar in masura in care am norme supletive, las partilor libertatea sa faca
ce vor ele, sa completeze contractul cu ce norme vor ele, fiind necesar sa respecte doar un
minim de norme imperative statale.

Organizatia mondiala a comertului - OMC

Istoric GATT si rundele de negocieri
- Acordul de la Marrakesh
- Rezultate: GATT94, GATS, TRIPS
- OMC + memorandumul de acord privind regulile si procedurile care
guverneaza solutionarea diferendelor

Originile OMC la sfarsitul celui de-al 2-lea razboi mondial la nivelul ONU s-a nascut
ideea crerii a 3 organizatii: OMC, Banca mondiala si inca una :). istoric...
Periodic, statele membre ale GATT trebuie sa se reuneasca si sa discute probleme
legate de aceste bariere in calea schimburilor. Fiecare stat vine cu o lista de probleme ce ar
merita discutate (in tara X taxele vamale sunt prea mari). In cadrul rundelor de negocieri, SM
discuta cum ar fi posibil sa se reduca acele probleme. OMC este legata de negocierile derulate
de rundele de la Marrakesh, care au inceput in 1986 si au fost finalizate in 1994. Rezultatele
au fost concretizate intr-un acord GATT94 acordul general cu privire la tarife si comert din
94. Pe langa GATT 94 a fost elaborat un acord suplimentar privind comertul cu servicii GATS

Page 24 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

(general agreement of trade and services) si TRIPS comertul privind proprietatea intelectuala
Agreement on Trade-Related Aspects of Intelectual Property Rights.
In plan institutional au fost puse bazele OMC care are ca membrii statele membre,
Romania fiind parte din 1995. De la aderarea la UE, prerogativele sunt exercitate de UE.
OMC functioneaza si ca un centru pentru solutionarea diferendelor intre statele care
au negociat intre ele acorduri in cadrul OMC.
Natura juridica organizatie cu personalitate juridica. OMC este independenta de
Natiunile Unite.
Obiective isi propune sa administreze acordurile intre state, facilitarea noilor
negocieri, examinarea politicilor comerciale ale SM
Structura: Conferinta ministeriala, Consiliul general, Organele subsidiare.
Conferinta ministeriala e vorba de o conferinta care se reuneste, de regula, o data
la 2 ani. Nu functioneaza permanent, reunire periodica. In cadrul ei se intalnesc ministrii de
economie si comert din statele membre care fac parte din OMC si in cadrul acestei conferinte
se stabileste politica generala pe perioada urmatoare.
Pe perioada in care conferita nu este reunita, conducerea OMC este asigurata de un
Consiliu General unde sunt delegati reprezentanti ai statelor (sediul este la Geneva),
ambasadori ai statelor membre care fac parte din acest consiliu general. Consiliul general are
si puteri financiare, stabilind bugetul pe urmatorii ani. Acesta functioneaza si ca organ de
solutionare a diferendelor, are posibilitatea de a interveni pentru solutionarea diferendelor
dintre state si respectarea de catre state a angajamentelor luate. Fiecare reprezentant al
statelor are un singur vot, prin exceptie UE are 28 de voturi deoarece reprezinta fiecare stat
membru. Votul se ia prin unanimitate, dar si cu majoritate.
Exista un Secretariat General care se ocupa de probleme administrative. Un consiliu
care administreaza acordul GATT94, altul care administreaza acordul GATS, etc.

Principiile funadamentale OMC silabusul de la ID sa citim de acolo. E vorba de
comertul cu marfuri. A) principiul nediscriminarii clauza natiunii cele mai favorabile,
principiul tratamentului national si b) principiul protectiei prin taxe vamale si consolidarea
libertatea protectiei pietei/productiei nationale prin taxe vamale, corolarul fiind eliminarea
restrictiilor cantitative; consolidarea taxelor vamale
A) Principiul nediscriminarii

Page 25 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

- Clauza natiunii cele mai favorizate un stat membru se angajeaza sa


extinda la toate statele membre OMC facilitatile pe care le-a consimtit cu
un anumit partener considerat cel mai favorizat. Reducerea cu 10% la
importuri din SUA si atunci se va extinde cu privire la toate celealte statele
membre.
- Principiul tratamentului national statele se angajeaza sa nu trateze diferit,
mai sever, produsele importate din alte state membre ale OMC in raport cu
produsele autohtone. Egalitatea de tratament dintre produsele interne si
cele autohtone.
B) Principiul protectiei prin taxe vamale Protectia productiei autohtone se
realizeaza prin utilizarea de taxele vamale. De principiu, statele ar trebui sa elimine
restrictiile cantitative si orice masuri cu efect echivalent la import si la export. Si in
raport de taxele vamale, se vor avea in vedere anumite acorduri. Taxele vamale nu
vor fi liniare, egale pentru toate bunurile ci acestea variaza in functie de bunuri.
Orice taxa vamala care depaseste 15% din valoarea bunului in vama este un varf
tarifar. La negocieri se incearca scaderea acestor varfuri tarifare. Daca in cadrul
anumitor randuri de negocieri am stabilit sa scad unele varfuri tarifare, nu mai pot
sa revin si sa le ridic. Trendul este de a cobori sistematic taxele vamale. Cu titlu de
exceptie, prin adoptarea unor sanctiuni ar putea fi crescute taxele vamale din nou.
Principiul este consolidarea taxei la un anumit nivel.

Derogari si exceptii de la principiile fundamentale
a) Derogarile atunci cand este confruntat cu o situatie delicata, pariculara,
exceptionala, un SM poate solicia ca pe o perioada de maxim 1 an de zile sa fie
dispensat de la aplicarea acordurilor. Derogarea provine de la Consiliul Ministerial
sau de la Consiliul General.
b) Exceptiile 1) in favoarea acordurilor regionale (uniunii vamale, zone de liber
schimb). Uniunii vamale intre SM nu exista taxe vamale si taxe cu efect echivalent
si un tarif vamal comun cu statele terte. Zona de liber schimb suprimarea taxelor
vamale si taxelor cu efect echivalent, numai ca fiecare stat membru al uniunii
vamale este autorizat sa stabileasca in raport cu state terte taxe vamale la import

Page 26 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

si la export. Daca in raport cu anumite state are un regim foarte liberal, eu nu sunt
tinut sa mentin la nivel global, in raport de toate statele OMC, acest regim liberal.
2) exceptia in favoarea statelor in curs de dezvoltare pentru a facilita
dezvoltarea statelor din lumea a 3-a, se accepta sa se acorde un acord preferential
unui anumit stat din aceasta situatie de un stat membru al OMC, dar acest regim
preferential nu trebuie aplicat in raport de toate statele membre OMC.

Exceptii aplicabile tuturor SM ale OMC

1) Masuri restrictive instituite in considerarea bunurilor in cauza art. 34 TFUE
exceptiile legale ale restrictiilor de la art. 34, 35. Ex: ordine publica, siguranta publica,
protectia proprietatii intelectuale, etc. Inclusiv in cadrul OMC se considera ca statele
pot sa vina cu masuri restrictive care au acest gen de justificari in spate. Uneori tine de
natura bunurilor (tezaure istorice, produse esentiale, de baza, petroliere, etc), alteori
de interese publice (pct. 2)

2) Masuri restrictive instituite pentru protectia unor categorii de interese publice
ordinea publica, morala publica, securitatea publica statul poate sa vina cu o masura
restrictiva cu conditia sa nu fie vorba de o discriminare deghizata, sa fie necesara, apta
pentru atingerea obiectivului urmarit. Speta cu papusile gonflabile UK a interzis
comercializarea papusilor gonflabile din import. UK a invocat o exceptie legala,
papusile gonflabile afecteaza morala publica, numai ca cele de productie interna erau
neafectate. In aceasta situatie, favoriza productia interna, fiind vorba de o discriminare
deghizata.

3) Masuri restrictive instituite pentru protectia intereselor esentiale legate de
securitatea statelor e vorba de restrictiile care privesc comertul cu arme, materiale
de razboi, material nuclear, masurile de embargou (inspirate de motive politice, a
drepturilor omului, etc). In orice ipoteze am fi, legalitatea unei masuri adoptate de un
anumit stat, posibilitatea incadrarii unei decizii intr-o anumita categorie poate fi
supusa unui control.

Page 27 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

4) Masuri de aparare comerciala (anti-dumping, anti-subventii) le-am vazut si in cadrul


UE. Evident ca regulamentele studiate la dreptul UE sunt mulate, sunt redactate tinand
cont de angajamentele UE in cadrul OMC. Atunci cand pe teritoriul unui anumit stat se
vand produse la pret de dumping, acel stat trebuie sa vina cu o masura restrictiva, cu
o taxa anti-dumping, corelativ aplicandu-se si in cazul subventiilor. O paricularitate
in mod normal, aceste masuri vor avea efecte doar pentru viitor si durata lor este de
maxim 5 ani. Conform acordului GATT, durata sanctiunilor, taxelor este de maxim 5
ani. Trebuie sa se constate raportul de cauzalitate, incalcarea si prejudiciul.

5) Masuri de salvgardare industria nationala este puternic prejudiciata, penurie de
anumite bunuri. In aceste cazuri se poate veni cu masuri de limitare a schimburilor
pentru a proteja acea productie autohtona. Masurile de salvgardare = masuri
restrictive la import sau la export in cazul anumitor produse.

Acordul GATS
Domeniul de aplicare orice serviciul, cu exceptia celor furnizate in exercitarea puterii
guvernamentale
Masuri vizate orice tip, daca sunt restrictive
Definirea serviciului serviciu = punerea la dispozitie a unei persoane a abilitatiilor
ei, a capacitatilor in favoarea unei alte persoane. In cadrul GATS intra orice servicii cu
exceptia celor care intra in exercitarea puterii guvernamentale.
Serviciile pot fi impartite in 4 mari categorii:
a) deplasarea serviciilor transport aerian;
b) deschiderea pietei mele unor clienti din strainatate servicii medicale, de educatie,
culturale merg in Franta sa vizitez Louvre, sa beneficiez de anumite servicii medicale;
c) prestatorul i creeaz o structura statornica in alt stat clinica din Franta isi
deschide un stabiliment in Romania.
d) cazul in care trimit un expert in strainatate, nu creez o structura statornica, nu se
deplaseaza persoana ci trimit eu o persoana. Interprinderea trimite personal in stainatate.
Structura GATS
Acord cadru sunt precizate regulile generale. Acest acord cadru este dublat de anexe
care privesc acorduri pe sectoare particulare.

Page 28 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Mai exista si acorduri particulare intre state si liste cu angajamente specifice. Principiul
lista angajamentelor pozitive.
Functionarea GATS
Obligatiile neconditionate ale SM
A) Princ. Tratamentului natiunii cele mai favorizate fac concesii unui anumit stat in ceea
ce priveste prestarea de servicii de catre operatorii lui si fac aceleasi concesii si pentru
ceilalti operatori ai celorlalte SM
B) Transparenta reglementarilor referitoare la servici uneori, prestarea de servicii a unui
operator strain pe teritoriul unui anumit stat e ingreunata deoarece acel prestator nu
are cunostinta de normele legale aplicabile. Reglementarile trebuie sa fie publice, sa
poata fi cunoscute, aceasta este transparenta reglementarilor referitoare la servicii
C) Administrarea rezonabila, obiectiva si impartiala a reglementarilor interioare fiecare
stat membru, in principiu, e liber sa stabileasca conditiile in care un anumit serviciu
poate fi prestat pe teritoriul lui.

Obligatiile conditionate ale SM
1) Principiul tratamentului national operatorii straini vor fi tratati in ceea ce priveste
prestarea serviciului la fel ca si operatorii interni, din momentul in care s-a deschis
piata si s-a decis liberalizarea
2) Exceptii: protectia unor interese particulare; acordurile de integrare economica;
masurile de salvgardare. Pentru serviciile medicale, de regula, pentru protectia
sanatatii persoanelor as putea sa limitez protectia operatorilor straini. Exceptiile pot
sa priveasca acordurile de integrare economica (exemplul UE). Masurile de salvgardare
un anumit stat sa aiba probleme cu statutul sau de plati si ar putea sa limitez volumul
de activitati sau de contracte al strainilor pe teritoriul sau.
La GATS situatia e oarecum inversa decat in cea privitoare la marfuri.
Acordul privind aspectele DPI (drept de proprietate intelectuala si industriala) ce
intereseaza comertul TRIPS
Domenii vizate reguli cu privire la drepturi de autor si conexe.
Drepturile de autor sunt drepturi morale (prerogativa de aducere la cunostinta
publicului, cat o las la dispozitia publicului, cand o modific) si drepturi patrimoniale (daca o
aduc la cunostinta publicului, daca se poate face un film dupa ea, etc);

Page 29 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Marci semne distinctive prin care putem sa diferentiem anumiti producatori intre ei,
distinctivitatea marcii (a producatorilor si a produselor),
Brevete titlu oficial pentru o inventie care confera titularului sau un drept exclusiv
de exploatare, pe durata valabilitatii acestuia.
Indicatii geografice, desene si modele

Continutul acordului:
Norme de protectie minimala a DPI ce trebuie instituite de state
Principiul tratamentului national pe teritoriul Romaniei, drepturile unui autor
german, francez, etc. trebuie sa fie protejate la fel ca si cele al unui autor roman.
Principiul tratamentului natiunii celei mai favorizate pentru protectia DPI, pentru
exercitarea DPI daca accept in relatiile cu un anumit stat ca marca notorie, neinregistrata,
sa fie protejata pe teritoriul meu, automat voi extinde acele avantaje tuturor autorilor din SM
care fac parte din OMC.
Exceptii de cele mai multe ori, pentru protejarea creatiilor autohtone se limiteaza
circulatia produselor intelectuale contrafacute.

Rezolvarea diferendelor in cadrul OMC procedura
Intotdeauna in cadrul OMC e vorba de litigii a unor State cu alte State. Disputele sunt
intotdeauna intre state!!!
Solutionarea diferendelor ar trebui sa fie una pacifista, pe cale diplomatica. Incercarea
rezolvarii diferendului pe cale necontencioasa:
1. Consultari intre SM
2. Notificarea OSD (Organul pentru Solutionarea Diferendelor sau ORD Organ
pentru Rezolvarea Disputelor) in cadrul plangerii se mentioneaza
comportamentul statului
3. Instituirea Grupului Special in cadrul Consiliului General
4. Prezentarea raportului scris
5. Decizia OSD
6. Apelul
Recomandarile/deciziile
Masuri in favoarea statului victima: compensatii, represalii

Page 30 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


Procedura incepe cu consultari intre SM(pct. 1) pe o durata de aproximativ 60 de zile.
Daca nu se ajunge la un acord se va trece la punctul 2 si se va mentiona comportamentul
statului (taxa anti-dumping pe o durata de 7 ani, desi la OMC este de 5 ani) si apoi se va invoca
prevederea incalcata. In aceasta faza, inca se pot pune de acord statele si sa se ajunga la o
solutie diplomatica. OSD este in mod normal Consiliul General. In cadrul lui se va constitui un
Grup Special (pct. 3) alcatuit din 3 pana la 5 experti si acestia au un termen de pana la 6 luni,
prelungibil pana la 9 luni pentru a analiza dosarul si a face ancheta. Pana la acel termen, acest
Grup Special ar trebui sa prezinte un raport scris cu privire la cele observate si constatate.
Acest raport scris ajunge sa fie transformat intr-o decizie definitiva daca niciunul din state nu
face apel in termen de 60 de zile de la prezentarea raportului. Daca se face apel, vom avea un
organ permanent de 7 membrii care are la dispozitie alte 30 de zile pentru a veni cu o decizie.
Acest organ poate statua inclusiv cu privire la notiunile de drept.
Deciziile pot sa imbrace forma unor recomandari cu privire la comportamentul SM.
In mod normal SM ale OMC sunt obligate sa se conformeze in mod natural acelor
decizii sau recomandari si organele OMC, Conferinta Ministeriala sau Consiliul General,
verifica respectarea de buna voie de catre SM a deciziilor sau recomandarilor trasate in cadrul
OMC.
Uneori pot sa existe probleme, punerea in practica a deciziei sa necesite o perioada
mai lunga de timp sau SM sa nu se conformeze deciziilor sau recomandarilor. In aceste situatii
pot fi luate 2 tipuri de masuri in favoarea statului victima, pot sa se impuna compensatii (cel
mai frecvent) sau masuri de represalii.
Raportat la compensatii ex: se coboara anumite varfuri de taxe in raport cu SM
prejudiciat in raport cu anumite bunuri.
Masurile de represalii sunt foarte grave suspendam in raporturile cu acel SM, care
nu se conformeaza, raporturile care decurg din acordurile OMC. Masurile nu se iau unilateral
de SM ci au nevoie de o autorizare speciala a OMC si durata acestora este, de regula, foarte
scurta.
Pt examen: Intrebari despre procedura, Ce presupune vreunul din principiile
mentionate, etc?

DCI Cursul 5 27.03.2017

Page 31 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


Statele Operatori de DCI
Statul titular de putere normativa
Statul operator economic
Specificitate pentru: a) regimul bunurilor; b) datoria externa; c) contencios
imunitatea de jurisdicie/de executare

Operatori de DCI pot fi persoane private sau publice. Operatori care aparin ordinii
juridice a statelor: PJ, persoane fizice sau operatori care aparin ordinii juridice
supranaionale: statele, organizaii internaionale, societile transnaionalele (a nu se
confunda cu multinaionalele)

Statele operatori de DCI
Statele sunt entiti titulare de suveranitate, elementele definitorii sunt reprezentate
de: 1.populaie, 2.teritoriu si 3.puterea de a decide suveran pe un anumit teritoriu.
Statele, in domeniul DCI, pot sa intervin in 2 situaii:
a) titulari de putere normativa statul poate sa legifereze, sa intervin cu norme prin
care sa reglementeze fie activitatea internaionala, fie operatorii privai. Pe de alta parte, ca
titular de putere normativa poate semna tratate si acorduri internaionale. Aceste tratate,
acorduri, pot fi sa priveasc derularea activitii economice, fie sa priveasc constituirea unor
entiti supranaionale (societi transnaionale, organizaii internaionale).
Activitatea economica aplicabilitatea lor se poate realiza in practica prin jocul
conflictelor de legi. De ex: Romania edicteaz o lege cu privire la contractul de antrepriza.
Avem o operaiune internaionala de antrepriza si legea romana se va aplica daca ii se va
atribui competenta.
Statele pot sa edicteze norme extrateritoriale norme care pretind aplicare in cazul
unor persoane, situaii juridice sau bunuri care se afla dincolo de graniele teritoriului. Uneori,
aceste norme se pot aplica in baza lex causae. Alteori, aplicarea acestor norme se poate face
prin legile de politie *necesare pentru salvgardarea anumitor situaii statale (embargou,
sechestrare bunuri strine, etc.)

Statul operator economic

Page 32 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

nelegem ca statul se poate implica el insusi in operatiuni, poate deveni parte


contractanta in diverse contracte. EX: achizitii publice de lucrari, dobandeste bunuri, vinde
bunuri, contracteaza servicii, statele se pot imprumuta, etc. E vorba de operatiuni economice
in care statul se comporta ca oricare alt operator.
Este o tentatie de a asimila regiumul juridic al acestor contracte cu regimul juridic
aplicabil operatorilor privati. In contractele dintre privati putem alege legea aplicabila, la fel si
la stat (clauza de electio juris). Desi avem aceasta liberate, specificitatile apar datorita calitatii
operatorilor (stat).
Exista si o concesie facuta operatorului privat de catre stat deoarece statul este si parte
si legiuitor si poate schimba oricand continutul substantial al legii aplicabile contractului.
Operatorul privat va opta, de regula, pentru o clauza de stabilizare sau de inghetare a
prevederilor aplicabile contractului la momentul la care se incheie contractul. Prin aceste
clauze previne eventualele modificari de catre stat a legii aplicabile operatiunii dintre ei.
Intre operatorii privati, aceste clauze de inghetare nu sunt aplicabile deoarece am
admite ca vointa partilor sa fie superioara legii. Se admit doar in raporturi contractuale cu
statele. Acesta este un element de specificitate dat de calitatea particulara a uneia dintre
parti.
Daca nu s-a ales legea aplicabila totul depinde de autoritatea competenta sa judece
litigiul. De regula, aceste diferende sunt solutionate de arbitrii. Ex: [CIRDI(RO) ICSID(EN)].
Exista acest centru special constituit pentru disputele cu statele. Acesta prevede ca, in lipsa
alegerii legii aplicabile, se aplica legea statului in conflict (inclusiv legat de normele de
competenta de drept international privat) si tinandu-se seama si de principiile generale de
drept.
Avem specificitate inclusiv in ceea ce priveste in materia regimului bunurilor regula
clasica de DIP este ca proprietatea si celelalte drepturi reale asupra bunurilor sunt guvernate
de legea statelor pe teritoriul caruia se afla bunurile.
Atunci cand bunul apartine statului, este foarte frecvent sa renuntam la aplicarea
acestei reguli pentru ca regimul acelui bun al statului in strainatate sa fie stabilit de legea
statului in a carei proprietate se afla (exemplu: romania are un teren in Franta nu se va aplica
legea franceza ci legea romana acelui bun, desi regula ar fi aplicarea legii Franceze).
Datoria externa statul se imprumuta de pe pietele financiare (de la alte state, alte
organizatii internationale, creditori privati internationali). Prin imprumut se creeaza datorie

Page 33 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

publica externa care trebuie sa fie rambursata. Se poate ajunge ca statele sa nu fie in masura
sa restituie acest imprumut.
Pentru state nu este posibila deschiderea unei proceduri de insolventa sau faliment.
Asta inseamna ca pentru reglarea problemelor legate de rambursarea datoriilor externe au
fost necesare crearea unor mecanisme specifice. (Ex: doua cluburi, la Paris si Londra: Clubul
de la Paris instanta informala in cadrul careia se intalnesc statele creditoare ale unui
anumit stat, au loc negocieri intre ele si se decid unele solutii de esalonare, reducere a datoriei
publice, etc; Clubul de la Londra instanta informala reuneste creditori privati, persoane
private, organizatii internationale care au finantat state si in cadrul acestei instante vom
incerca renegocierea datoriei, etc.)

Solutionarea litigiilor in care sunt implicate state (contencios): - imunitatea de
jurisdictie/executare.
Actiunea se poate face fie in fata instantelor statale, fie prin arbitraj.
Imunitatea are ca obiect prezervarea suverantitatii statelor pentru ca se impiedica
prin aceasta institutie ca un anumit stat sa se pronunte asupra activitatilor unui alt stat. Se
previn ingerintele unui stat in activitatea altui stat.
Imunitatea este prevazuta rationae personae. Se tine seama de calitatea particulara a
unei anumite entitati. In acelasi timp, exista o mare limitare in practica. Activitatile pentru
care statul se bucura de imunitate sunt de fapt doar activitatile publice, activitatile in care
statul s-a comportat ca titular de suveranitate: activitati normative, administrative,
politienesti, de pronuntare a unei hotarari, etc. Sunt acoperite de imunitate doar activitatile
care au legatura cu activitatea publica a unui anumit stat, adica suveranitatea acestuia.
Se bucura de imunitate statele si entitatile dependente de stat (de la nivel central
considerate emanatii ale statelor care sunt dependente de el). Nu se bucura de imunitate
entitatile locale, judetul, comuna, statul federat care face parte din statul federal.
Se pot prevala de imunitate doar statele recunoscute sau si cele care nu au fost
recunoscute de statele pe teritoriul carora se invoca imunitatea? Doctrina EU considera ca
faptul ca statul este nerecunoscut nu este un impediment pentru ca acesta sa se bucure de
imunitate. Chiar si un stat nerecunoscut pe teritoriul altuia se poate prevala acolo de
imunitatea lui. Este important ca si-a declarat independenta.
In ceea ce priveste imunitatea, ar trebui sa distingem actele:

Page 34 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

a) jure imperii prerogative de putere publica, misiunea publica pentru care se poate
invoca imunitatea si
b) jure gestionis actele incheiate de stat ca un operator privat. Cu privire la aceste din
urma, in mod normal, nu se poate invoca imunitatea de jurisdictie (imprumut international,
achizitie de bunuri, etc.). Pentru anumite tipuri de acte, linia de demarcatie nu este usor de
stabilit. O discutie a aparut in practica in legatura cu actele prin care statul contracteaza pe
piete financiare diverse imprumuturi pentru sustinerea activitatilor lui. Doctrina apreciaza ca
in masura in care banii au legatura cu functionarea statelor ar trebui sa fim in ipoteza unor
acte jure gestionis. Practica are o parere contrara.
Speta transata de instantele Germane in 8 martie 2016. Era vorba despre Grecia si criza
financiara din Grecia. Grecia a fost profund afectata de criza financiara si a fost obligata sa
negocieze cu creditorii ei situatia datoriei statale. Negocieri intre statul grec si investitori. La
un moment dat, s-a ajuns la o solutie de compromis conform careia valoarea datoriilor se
reduce la aproape jumatate si termenul de plata se prelungeste cu destul de mult timp. Doar
o parte din creditori a acceptat aceasta solutie de compromis. In 2012 Grecia a edictat o lege
prin care a facut aceasta conventie obligatorie pentru toti creditorii Greciei. Mai departe,
aveam invesitori privati din Germania care au cumparat titluri de stat Grecesti. Ei s-au trezit
ca valoarea lor era mult redusa datorita conduitei Greciei. Au promovat actiuni in raspundere
civila delictuala impotriva statului Grec in Germania. Inainte de a se stabili competenta
instantelor germane, s-a pus problema imunitatii Greciei. Curtea suprema Federala din
Germania a raspuns ca ar trebui sa distingem intre operatiunile in cauza cele de pe piata
straina sunt jure imperii si situatia greciei nu trebuie sa se prevada doar din perspectiva acestui
act ci situatia greciei trebuie analizata inclusiv din perpectiva legii grecesti din 2012 care era
obligatorie pentru toti creditorii. Adoptarea legii tine de exercitarea suveranitatii si CSFG a
spus ca nu se poate pronunta asupra comportamentului Greciei deoarece beneficiaza de
imunitate de jurisdictie. Numai ca solutia asta nu trebuie sa ne sperie...

O sa vedem ca este posibila renuntarea la imunitatea de jurisdictie. Renuntarea este
deosebit de utila pentru domeniile sensibile, de frontiera, in care se poate discuta daca
suntem in sfera jure imperii sau gestionis. Asumarea de catre un anumit stat a unei conventii
de arbitraj sau de alegere de jurisdictie echivaleaza cu renuntarea la imunitatea de jurisidictie.

Page 35 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Odata cu semnarea conventiei de arbitraj, statul va fi tinut sa participe la acel arbitraj


si nu se va putea prevala de imunitatea de jurisdictie.
Conventia de la Geneva referitoare la arbitraj atesta faptul ca statele pot sa semneze
convetii de arbitraj. Conventia de la Washington prevede ca centrul pentru solutionarea
diferendelor este competent sa solutioneze arbitraje intre state si operatori privati daca au
semnat in prealabil o convetie de arbitraj.
Imunitate de executare dreptul unui stat de a se opune oricaror acte de executare
silita facute de un stat strain asupra bunurilor lui.
Vom distinge cine este proprietarul bunurilor pentru a vedea cum opereaza imunitatea de
executare. Daca e vorba de bunuri necesare exercitarii de prerogative publice, sunt
protejate de imunitatea de executare.
Se accepta ca anumite bunuri ce apartin statelor nu sunt acoperite de imunitatea de
executare. Doua conditii sunt necesare:
1. Bunurile sa fi fost afectate special unei operatiuni private.
2. Trebuie ca creanta pe care urmaresc sa o execut pe acele bunuri sa fie acoperita de o
creanta rezultata dintr-o operatiune jure gestionis.

Daca bunul se afla in proprietatea unei alte autoritatii publice decat a statelor situatia
este mult mai supla. Se cere ca bunul pe care urmeaza sa se execute creanta sa se afle intr-un
patrimoniu care e afectat unei operatiuni economice si este suficient pentru a putea fi
executat silit.
Speta cu Argentina si Investitori din Insulele Cayman - Renuntarea la imunitatea de
jurisdictie si de executare trebuie sa fie expresa si statul sa nominalizeze bunurile cu privire
la care va renunta la aceasta imunitate. Era vorba de bunuri diplomantice pe care se dorea
executarea silita. In concluzie, sunt necesare doua conditii: 1.Renuntare expresa + 2. specific.
Clauzele de renuntare sunt interpretate restrictiv de instante. Daca renunt cu privire
la imunitatea de executare cu privire la un creditor si cu privire la un anumit bun, nu inseamna
ca renunt in general, cu privire la toti creditorii, la imunitatea de executare cu privire la acel
bun. Cont Escrow cont care functioneaza ca o garantie suplimentara.

*slide
Operatorii de comert international

Page 36 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Organizatiile internationale
Societatile transnationale
Persoanele fizice capacitatea lex patriae
- art. 13, Reg. Roma I in cazul unui contract incheiat intre persoane aflate in aceeasi
tara, PF care ar avea capacitatea juridica, conform legislatiei acelei tari, poate
invoca incapacitatea sa in temeiul legislatiei altei tari numai in cazul in care, la data
incheierii contractului, cealalta parte contractanta avea cunostinta de respectiva
incapacitate sau nu o cunostea ca urmare a neglijentei sale.
*slide

Organizatiile internationale au cateodata un rol normativ, ex: OMC. Aceste
organizatii pot sa realizeze si activitati economice propriu-zise (FMI).

Societatile transnaionale nu trebuie confundate cu societatile multinationale.
Particularitatea societatilor transnaionale sunt entitati al caror rol este realizarea de
activitati economice, ele au ca actionari nu persoane private ci actionarii lor sunt statele. Le
numim transnationale pentru ca au sedii in fiecare din statele participante la constituirea lor.
Actul constitutiv al acestor societati transnationale este reprezentat de un tratat sa o
conventie intre state. Din perspectiva legii aplicabile acestora societatii, conteaza foarte mult
prevederile tratatului de constituire. In anumite tratate se prevede ca se va tine cont de
prevederile tratatului si in subsidiar de legea unui anumit stat sau alteori de principiile
generale de drept ale actionarilor (statelor care au investit). Ex: AirAfrica.

Persoanele fizice ca operatori de DCI
Ne intereseaza problemele legate de capacitate juridica de cand pot sa incheie
contracte, ce fel de contracte, daca poate sa participe la arbitraj, in ce conditii, etc.
Fiecare stat stabileste normele proprii de DIP in materie de starea si capacitatea
persoanei. Legea romana stabileste ca starea si capacitatea persoanei este guvernata de legea
statului a carei cetatenie o are (legea nationala a persoanei).
Intotdeauna capacitatea este guvernata de legea nationala a persoanei, in Romania!
In alte state se foloseste legea domiciliului.

Page 37 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Musulmanii, prin coran, nu au voie sa dea imprumut cu dobanda si sa consume carne


de porc sau de vita si nici sa investeasca in astfel de activitati, etc. Atunci, chiar daca legea
Romana ar guverna contractul nostru, capacitatea lui va ramane guvernata de legea Siriana,
etc.
Daca persoana are dubla cetatenie lex patriae legea statului a carei cetatenie o are
si fata de care are legatura cea mai apropiata. La apatrid, se aplica legea de resedinta.
Cand contractam cu un operator strain va trebui sa verificam legea lui nationala
deoarece aceasta guverneaza starea si capacitatea sa, aceasta este regula.
Hot. Lizardi de la jumatatea sec XIX prin care acest principiu a fost atenuat. Regula din
Lizardi a fost preluata in legislatia statelor si a fost preluata in art. 13 din Regulamentul Roma
I.
Atunci cand vorbim de contracte incheiate in aceeasi tara, cocontractantul persoana
fizica nu poate invoca incapacitatea care rezulta dintr-o alta lege dacat daca la data incheierii
contractului cealalta persoana avea cunostinta de respectiva incapacitate sau o nu o cunostea
ca urmare a neglijentei sale. Daca persoanele nu se afla pe teritoriul acelui stat, regula nu este
aplicabila.
Cea mai problematica conditie din textul legal este cea legata de cunoaterea
incapacitatii sau necunoasterea ca urmare a neglijentei sale. Nu pot sa ma bazez intotdeauna
pe prevederile din legislatia mea, din statul unde s-a incheiat contractul. Partenerul meu va
putea invoca legea straina, legea lui nationala, daca nu am verificat legislatia straina.
*slide
Persoanele juridice operatori de CI
Nationalitatea societatilor
Definitie, utilitate?
Criterii de stabilire: sediul social statutar/real, incorporarea, controlul
Art. 2571 (1) Persoana juridica are nationalitatea statului pe a carui teritoriu si-a
stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social.
(2) Daca exista sedii in mai multe state, determinant pentru a identifica nationalitatea
persoanei juridice este sediu real.
(3) Prin sediu real se intelege locul unde se afla centrul principal de conducere si de
gestiune a activitatii statutare, chiar daca hotararile organului respectiv sunt adoptate potrivit
directivelor transmise de actionari sau asociati din alte state.

Page 38 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

(4) Cu toate acestea, daca dreptul strain astfel determinat retrimite la dreptul statului
in conformitate cu care a fost constituita persoana juridica, este aplicabil dreptul acestui din
urma stat.
*slide
Nationalitatea Persoanelor Juridice Nationalitate inseamna apartenenta unei
persoane la populatia constitutiva a unui stat, legatura ce se concretizeaza prin supunere si
apartenenta. Conceptul de nationalitate a fost creat pentru PF. La PJ, unii autori au considerat
ca e pur artificiala aceasta extindere. Aceste argumente au fost depasite deoarece avem o
conceptie institutionala cu privire la PJ. Atunci cand am creat PJ, a luat nastere o entitate cu
drepturi si obligatii. Nationalitatea este unul dintre elementele definitorii ale acestei persoane
si una dintre prerogativele exercitarii acestor drepturi si obligatii.
Stabilirea nationalitatii PJ in dreptul comparat exista 3 criterii destul de frecvent
utilizate pentru conferirea nationalitatii:
1. Criteriul incorporarii societatea ar avea nationalitatea statelor in a caror registre
s-a incorporat. Particularitatea este ca permite crearea de offshore-uri, de PJ care in statul de
constituire au o simpla cutie postala, iar activitatea lor se realizeaza in afara statului in care s-
au inmatriculat. Pana la un punct, criteriul incorporarii se suprapune criteriului sediului
statutar.
2. Conform acestui criteriu al Sediului Statutar - PJ ar avea nationalitatea teritoriului
pe care are sediul statutar. Numai ca, de foarte multe ori, acest criteriu al sediului statutar
este intalnit in practica insotit de un corectv, adica nu folosesc doar sediul statutar, ci se
apreciaza ca daca societatile au sedii pe teritoriul mai multor state, important este sediul
social real. Sediul social real = teritoriul statului pe care m-am constituit si am declarat sediul
social si functioneaza si organele PJ.
3. Criteriul controlului, mult mai rar utilizat societatea ar avea nationalitatea statului
actionarilor ei majoritari. Prezinta incoveniente semnificative uneori este foarte greu sa
determin actionarii majoritari (mii si sute de mii de asociati). El este prezent in legatura cu
activitatile considerate monopol de stat sau de securitate publica sau siguranta publica. In
Romania, activitatile de monopol de stat pot fi realizate doar de catre societatile Romane!

Utilitatea stabiliri nationalitatii:

Page 39 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

a) Nationalitatea PJ este necesar a fi determinata pentru stabilirea, in primul rand, a


legii aplicabile.
b) Conditia juridica a strainului nu se bucura de egalitatea de tratament oferita
pentru PJ ale unui anumit teritoriu, in care PJ este straina. (in UE ar trebui sa fie egalitate cu
amendamentele legate de ordine publica, siguranta publica, securitate publica). Tratatele au
prevazut pentru PJ provenite din alte state ale UE anumite drepturi specifice (societate
Bulgara vs Ucraineana, iar cea Ucraineana nu beneficiaza de aceste drepturi specifice). O
anumita nationalitate pentru o anumita PJ poate atrage pentru acea PJ beneficiul unor tratate
sau conventii internationale.
c) Un alt motiv este acela ca o anumita nationalitate poate determina, pentru o
anumita PJ, beneficiul unei protectii diplomatice.
d) Atrage beneficiul unor drepturi sau obligatii specifice.

In dreptul Romanesc solutia ne este oferita de art. 2571 NCC. Principiul este acela al
sediului social statutar. Alin. 2 vine cu un corectiv sediul real. In legatura cu punerea in
aplicare a acestui corectiv exista o prima dificultate. Nu stim daca pentru descalificarea
sediului statutar trebuie sa dovedim fictivitatea sediului statutar sau nu. Nu exista
jurisprudenta in RO pentru a vedea cum opereaza exceptia de la alin. 2.
Sediul real are o definitie in alin. 3.
Comparatie cu PF. La PF, conferirea nationalitatii este un atribut pur discretionar al
statului care confera cetatenia. Romania spune cine sunt romanii si tine cont de cetatenia altor
persoane fizice conferite de alte state.
Art. 2571 nu urmeaza acelasi demers unilateralist. Regula este bilaterala. Daca are
sediul social in RO, este societate romana, daca are sediul social in Franta spun ca este
franceza. Problemele care pot sa apara pot sa spun ca o societate are o anumita nationalitate
si statul respectiv sa nu recunoasca nationalitatea acelei PJ.
CJUE Uberseering 2002 C-208/00.

DCI Cursul 6 03.04.2017

Legea aplicabila Persoanelor Juridice art. 2580 NCC

Page 40 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Regula de conflict (art. 2580 alin.1 NCC) PJ este guvernata de legea ei nationala. Se
face apel la nationalitate ca element de legatura pentru aplicarea legii PJ. Doamnei Profesor i
se pare un element invechit, depasit. Oferim nationalitate PJ doar dupa ce aceasta a fost
constituita valabil. Ori, noi trebuie sa constituim o societate. Pentru a o constitui trebuie sa
respectam o lege. In acest caz, oarecum, legiuitorul roman anticipeaz care va fi nationalitatea
societatii. In dreptul comparat, statele folosesc direct criteriul sediului social real.

Notiunea de PJ orice entitate careia i se recunoaste calitatea de titular de drepturi si
obligatii, chiar daca forma aleasa nu are neaparat un echivalent in dreptul RO.
PJ vizate PJ de drept privat, dar si PJ de drept public. Pe noi ne intereseaza entitatile
de drept privat care sunt impartite in doua categorii: a) care urmaresc un scop lucrativ sau b)
care nu urmaresc un scop lucrativ.
Regula noastra se aplica entitatilor cu personalitate juridica care urmaresc un scop
lucrativ. Nu se cere ca eventuala entitate straina sa aiba in mod necesar un echivalent
functional in dreptul romanesc. In dreptul RO avem 5 tipuri de societatii + societatea
europeana si s-ar putea ca in alte state sa avem si alte tipuri, acest lucru nefiind un
impediment.
Textul se aplica si persoanelor juridice straine fara personalitate juridica. Sunt entitati
in dreptul comaprat care au aptitudinea de a avea drepturi si obligatii si care nu au un
patrimoniu propriu, nu au personalitate juridica (societatea in comandita din dreptul
German). Societatea in comandita din dreptul german poate sa stea singura in justitie. DPDV
al doamnei profesor intra si aceste societati, ar trebui sa pastram o interpretare larga a
conceptului de PJ (in acelasi sens si prof. Popescu).

Problema conformitatii acestei Reguli de Conflict cu dreptul UE Cauzale Daily Mail,
Centros, Uberseering, Inspire Art, Cartesio, Vale.
Una dintre cele mai grave probleme este conformitatea acestei reguli de conflict cu
dreptul UE.
Distinctie intre perspectiva tarii de origine si tarii de destinatie.
Hot. Daily Mail era o societate britanica care din motive fiscale dorea sa isi transfere
administratia in Olanda. Pentru a putea realiza acel transfer de administraie, societatea
britanica avea nevoie de o autorizatie din partea trezoreriei UK. A cerut autorizatia si i-a fost

Page 41 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

refuzata. Societatea a contestat masura aratand ca este contrara dreptului ei de a se stabili pe


teritoriul unui alt stat. CJUE nu a pus problema pe terenul libertatii de stabilire. In aceasta
speta CJUE a spus ca societile sunt creaii ale dreptului si statul de origine are posibilitatea
sa vina cu conditii care sa mentina personalitatea juridica a acelei societati. Pe de alta parte,
CJUE a spus ca in art. 220 din fostul CEE, statele membre au prevazut ca recunoasterea
societatilor dependente de un alt stat urmeaza sa fie reglementate de SM prin intermediul
unei convetii prin care sa se instituie un drept uniform in aceasta materie. Nu erau adoptate
conventiile si regulamentele din 89-90 erau extrem de rudimentar dezvoltate. In concluzie,
masura restrictiva din tara de origine a fost considerata in acord cu dreptul UE.
Hot Centros CJUE - dreptul de stabilire cu titlu secundar ii ofera posibilitatea de a
deschide o sucursala pe teritoriul oricarui stat membru, iar refuzul constituirii de catre
Danemarca a sucursalei contravine dreptului la libera stabilire.
Hot. Uberseering - Era vorba de o societate constituita in Olanda. Toate afacerile se
derulau in Germania si integralitatea activitatii a fost cumparata de actionari Germani. In speta
s-a ivit un litigiu in care societatea era reclamant. Paratii au contestat personalitatea juridica
a societatii aratand ca sediul ei social real este in Germania si legea germana nu a fost
respectata la constituirea societatii. S-a refuzat sa se recunoasca personalitatea juridica de
catre Olanda. Contestatie de catre Uberseering + intrebare preliminara. Raspuns CJUE -
Refuzul recunoasterii personalitatii juridice a unei societatii care exista valabil din punctul de
vedere al unui stat membru reprezinta o negare a dreptului de libera stabilire.
Hot. Inspire Art (2003) o societate inmatriculata in UK, societate pur formal engleza
(doar de forma pentru ca avea doar o cutie postala in UK) in timp ce toate activitile societatii
se realizau in Olanda. UK si Olanda sunt state care practica teoria incorporarii (statul in
registrul careia este inregistrata societatea). Olanda avea o lege privitoare la aceste societati
de forma straina si prin aceasta lege, cu aplicare imperativa tuturor societatilor care isi
desfasoara activitatea pe teritoriul Olandei, se impuneau 2 conditii:
1. sa apara in denumirea societatii ca este societate pur formala pentru a atrage
atentia persoanelor asupra naturii societatii si
2. a 2-a conditie imperativa impusa este c admistratorii lor raspundeau solidar cu
societatea pentru orice fel de datorii pe care societatea le avea fata de creditorii locali.
Societatea a contestat aplicarea legii din Olanda deoarece ar incalca dreptul de
stabilire si ca ar fi dificil sa angajeze un administrator in aceste conditii. CJUE a acceptat ca

Page 42 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

masura olandeza reprezinta o restrictie cu privire la dreptul de stabilire al societatii Inspire


Art.
Hot. Cartesio O societate constituita in Ungaria dorea sa isi transfere sediul social in
Italia. Dorea sa transfere sediul social in Italia dar sa ramana in acelasi timp o societate
guvernata de dreptul maghiar si sa realizeze integral activitatile in Italia. Solutia din dreptul
maghiar este destul de apropiata de cea din dreptul RO (lipsa de activitate de 3 ani dizolvare).
Autoritatile maghiare au refuzat operatiunea, aratand ca pentru acest lucru va trebui sa se
dizolve. CJUE a reafirmat principiul din Daily Mail. Supravietuirea societatilor depinde in mod
necesar de exigentele unei legi statale. Societatea exista cat timp respecta conditiile dintr-o
anumita lege. In concret, societatea Cartesio nu avea voie sa isi transfere sediul social real in
Italia si sa pretinda pastrarea calitatii de PJ maghiara. CJUE a mai spus si ca avem la nivelul UE
drept de libera stabilire. Ungaria nu are posibilitatea sa impiedice societatea de drept maghiar
sa se transforme intr-o societate de drept Italian, asta inseamna ca va trebui sa se conformeze
legii din Italia pentru transformare. Ungaria nu te poate impiedica sa pleci de pe teritoriul ei,
daca vrei sa te transformi dintr-o societate de drept maghiar in societate de drept italian esti
liber sa faci acest lucru. Ungaria poate sa vina doar cu restrictii care privesc pastrarea calitatii
de societate maghiara.

Am determinat legea nationala a societatii, lex societatis. Legea nationala a PJ
reglementeaza o serie de chestiuni legate de constituire, organizare, desfasurarea activitatii,
etc.

Domenul lui lex societatis art. 2581 NCC.

Constituirea Societatii Comerciale conditii de fond, forma, personalitate juridica,
intinderea capacitatii.
Trebuie redactat un act constitutiv, chestiuni ce tin de fond, de forma, publicitatea
acelui act constitutiv, procedura aferenta inregistrarii intr-un registru public sau nu toate
aceste conditii sunt guvernate de legea nationala a societatii.
Daca lex societatis reglementeaza toate conditiile privind formarea si inregistrarea
societatii, aceasta va reglementa si sanciunile pentru nerespectarea acestor conditii si
eventualele remedieri. De asemenea, problemele ce tin de capitalul social minimal, subscriere

Page 43 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

si varsare, aproturi sunt guvernate de legea nationala a societatii. In UK 1 lira pentru


constituirea SRL, in RO 200 de lei.
Daca vreau sa aduc aport un imobil care face parte din Ungaria, probabil va trebui
respectat atat dreptul maghiar cat si dreptul roman pentru a-l putea aduce aport deoarece
iese din patrimoniul persoanei care are bun in Ungaria si intra in patrimoniul PJ romane.
Drepturile de autor sunt guvernate de legea nationala a autorului.
Brevetul este guvernat de legea statului in care acesta este inregistrat (lex
registrationis). Principiul este ca desi aporturile sunt guvernate de lex societatis, anumite
aporturi vor atrage obligativitatea respectarii si a legii altor state membre.
Actul constitutiv trebuie semnat de autorii lui. Numarul minim de asociati este
guvernat tot de lex societatis. Legea de la sediul societatii ne va spune in concret si ce conditii
trebuie indeplinite ca o persoana fizica si o persoana juridica sa devina asociati.
Noul subiect de drept va avea toate atributele si toate prerogativele pe care i le
recunoaste lex societatis. Denumirea societatii va fi si ea reglementata de lex societatis.
Sucursala unei societati straine in Romania trebuie sa se mentioneze acest lucru.

Organizarea si functionarea societatii comerciale modul de dobandire, pierdere a
calitatii de asociat, drepturile si obligatiile asociatiilor si relatiile dintre ei.
Capitatul social, Organele sociale (categorii, conditii de numire ca administrator,
auditor, cenzor, incapacitati, incompatibile cu acea calitate), puterile administratorilor si
valabilitatea limitarilor legale si statutare.

Reprezentarea persoanei juridice de catre organele proprii.
Lex societatis guverneaza toate chestiunile care tin de organizarea si functionarea
societatii. Lex societatis poate sa vina cu anumite conditii imperative pe care trebuie sa le
respectam pe durata existentei societatii.
Puterile administratorilor in cadrul societatii sunt reglementate, in primul rand, de
catre lex societatis. Ma voi raporta la prevederile actului constitutiv pentru a vedea ce drepturi
si ce obligatii au administratorii in societate. Limitarile puterilor administratorilor: legale si
conventionale. Daca o anumita limitare este impusa prin legea de la sediul societatii, atunci
limitarea respectiva va fi opozabila si tertilor cu care contractez. Limitarile legale sunt
opozabile tertilor.

Page 44 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Limitele statutare ale administratorilor in actul constitutiv se prevad anumite limitari.


La nivelul UE avem o directiva in materie societara care spune ca limitarile statutare a puterii
administratorilor unei societati sunt inopozabile tertilor cu care contracteaza societatea chiar
daca au fost publicate. Limitarile statutare nu sunt opozabile tertilor.
Raspunderea organelor sociale fata de asociati si fata de persoana juridica.*slide
Intinderea raspunderii persoanei juridice sau a organelor sale fata de terti.*slide

Dizolvarea si lichidarea societatii comerciale motive de dizolvare, punerea lor in
aplicare, derularea procedurilor, momentul disparitiei personalitatii, problema posibilitatii
transferului universal sau cu titlu universal al patrimoniului PJ catre alte persoane. In common-
law nu este permis transferul patrimonial (universal sau cu titlu universal) al unei societatii
catre o alta societate. In common-law acest lucru presupune incheierea unor contracte
speciale cu creditorii deoarece se va transfera doar activul societatii.
In legea insolventei nu se foloseste cu titlu de principial sediul social real.
Dar Atentie: lex concursus (in caz de insolventa), lex fori (daca legea straina e contrara
OPI ordinii publice interne)
E posibil sa nu fie coincidenta intre lex concursus centrul intereselor principale ale
debitorului PJ impotriva caruia se deschide procedura insolventei si lex societatis. De regula,
acesta coincide cu sediul social al PJ, dar e posibil ca centrul intereselor principale ale unei
societatii sa fie diferit de sediul social. (insolventa unei filiale din alt stat membru).

Transferul de sediu social in DIP

Forme: Transferul de Sediu social al societatii, doar sediul social real, doar sediul
social statutar sau atat sediul social real cat si statutar.

Cauze de dificultate: Societatile comerciale sunt fictiuni, creatii ale dreptului ce exista
doar pentru ca o anumita lege recunoate personalitatea juridica;

Transferul Sediului Social implica, de regula, si schimbarea legii aplicabile, iar


supravietuirea personalitatii juridice in aceste conditii nu este evidenta.

Page 45 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Nu exista reguli materiale specifice care sa faciliteze transferul de sediu social; de cele
mai multe ori se realizeaza o dizolvare urmata de o reconstituire (cu probleme legate de
birocratie, taxare, incheierea contractelor)

Operatiune fundamentala + operatiune riscanta pentru viata unei SC nu prea exista


reglementari substantiale, cu atat mai mult armonizate, care sa reglementeze derularea sau
desfasurarea acestor transferuri de sediul soial. Al 2-lea element de dificultate este legat de
faptul ca societatile sunt creatii ale dreptului. M-am constituit conform legii Romane, am
personalitate juridica doar daca respect legislatia cu privire la care m-am constituit. In cazul
unui transfer de sediu social in strainatate, e frecvent sa nu mai indeplinesc conditiile
prevazute din legislatia in care m-am constituit si va presupune reconstituirea societatii in
statul de transfer al sediului social. In mod normal ar presupune o dizolvare in primul stat si o
reconstituire a societatii in noul stat.

Transferul international de sediu social lege aplicabila

Aplicare distributiva/cumulativa a legilor implicate transferul sediului social s-ar


putea sa atraga aplicarea a mai mult de o lege pentru a se putea realiza transferul. Mutare
sediu social din Ro in Ungaria. Decizia se va lua in RO si legea romana va indica cum va trebui
sa se ia decizia, cine o va lua, etc. Iar, modificarea actului constitutiv trebuie sa se faca in
conformitate cu legea maghiara, societatea va trebui inregistrata si asa mai departe.

In ceea ce priveste conditiile transferului

Legea de la vechiul sediu social - pentru decizia de transfer (hot AGA, cvorum,
majoritate) protectia actionarilor minoritati, a creditorilor, masuri de publicitate.

Legea de la noul sediu social - recunoasterea personalitaii juridice a societatii


transferate, adaptarea actelor constitutive (capital social minim, nr. minim de asociati, clauze
obligatorii in actele constitutive) inmnatricularea societatii, publicitatea transferului.

In ceea ce priveste efectele transferului

Legea de la noul sediu social pentru tot ce inseamna capacitatea societatii,


functionarea societatii, relatiile intre societate si actionari.

Page 46 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Un mic impuls a fost oferit de jurisprudenta europeana, in mare parte de hotararile


Cartesio si Vale.
Hot. Vale o societate Italiana dorea sa se transforme intr-o societate de drept
maghiar, dorea sa i se schimbe legea aplicabila si aceasta noua societate creata in Ungaria se
dorea a fi continuarea personalitatii juridice a societatii italiene. In Ungaria, transformarile de
societati interne sunt perfect posibile (SRL Maghiar SA Maghiar) si dreptul maghiar accepta
ca societatea transformata sa fie continuatoarea personalitatii juridice a primei.
In speta, italienii au luat o decizie de transfer al sediului social in Ungaria, societatea a
fost radiata din registrul comertului italian, a trecut un an de zile si apoi s-a solicitat acel
transfer in Ungaria. Transferul a fost refuzat deoarece in dreptul maghiar se permiteau
transformrile interne si nu si cele internationale. Nu se permitea calitatea de continuator in
drepturi a societatii italiene. In consecinta, dreptul maghiar considera societatea ca fiind una
noua. CJUE a spus ca (principiile echivalentei si efectivitii) asa cum ma comport cu o
operatiune interna de transformare juridica a unei societati asa va trebui sa ma comport si cu
o transformare internationala juridica a unei societati. CJUE a spus ca dreptul maghiar trebuie
sa acorde aceasta posibilitate la fel ca si in dreptul maghiar, adica cu tot cu recunoasterea
continuarii personalitatii juridice. Prin tratarea diferita, Ungaria nu respecta principiul
echivalentei. Principiul efectivitatii nu s-a respectat deoarece autoritatile maghiare au refuzat
recunoasterea documentelor emise de Registrul Comertului italian.

Combinam doua legi pentru a realiza transferul si aplicam legea statului in care s-a
realizat transferul, dupa ce acesta s-a facut.



Recunoasterea Persoanelor Juridice straine in Romania

Art. 2582 alin. 1 NCC: Persoanele juridice straine cu scop patrimonial recunoscute
de plin drept in RO. Scop lucrativ (patrimonial) urmareste profitul.
Art. 2582 alin. 2 NCC: Persoanele juridice straine fara scop patrimonial (alte scopuri
decat urmarirea profitului) pot fi recunoscute, conditionat:
1. Constituirea valabila in tara de origine

Page 47 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

2. Existenta unui scop statutar conform ordinii sociale si economice din Romania
3. Respectarea conditiei reciprocitatii (in statul in care s-a constituit societatea sa
recunoasca societatile romane fara scop lucrativ)
4. Aprobarea prealabila a Guvernului
5. Pronuntarea unei hotarari judecatoresti.

Efectele recunoasterii:
Recunoasterea in Romania a capacitatii juridice conferita de lex societatis cu toate
drepturile si toate obligatiile pe care le impune acea lege straina si capacitatea oferita de legea
straina (capacitatea procesuala activa si pasiva, capacitatea de a dobndi/poseda bunuri, de a
incheia contracte sau diverse alte acte juridice)
Totusi, respectarea a lex fori (legea romana) daca aceasta prevede limitari speciale
pentru capacitatea PJ straine. Probleme ridicate de Dreptul UE. Daca contextul este unul
european, trebuie sa intelegem ca punerea in aplicare a art. 2583 alin. 1 poate sa duca la
rezultate incompatibile cu dreptul UE.
Exemplu: cauza Comisia vs Italia statul italian a edictat o lege prin care spunea ca
activitatile de intermediere financiara pe teritoriul Italiei poate fi facuta doar de societati cu
sediul pe teritoriul Italiei. Legea italiana a fost contestata, s-a considerat ca impiedica libera
prestare a serviciilor pe teritoriul Italiei. CJUE a spus ca incalca libera prestare a serviciilor pe
teritoriul UE si nu era justificata prin norme legale sau motive imperative de interes general.
Eventual, posibila aplicare a unor legi imperative locale (legi de politie) daca sunt
conforme cu dreptul UE.



DCI Cursul 7 10.04.2017

Grupurile de societati
Definite: Ansambluri de societati, independente (sau nu) din punct de vedere juridic,
dar legate intre ele prin legaturi de capital sau contracte de cooperare, astfel ca sunt
percepute ca entitati unitare, distinct identificabile.
Structura: - piramidala/radiala/circulara

Page 48 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Tipologie: holding-uri/trust-uri
Formare:
Prin implantare secundara - filiale sau sucursale
Prin tehnici de concentrare fuziuni, preluarea controlului, aporturi de active
Prin tehnici de cooperare Joint Venture

Grupurile de societati sunt o expresie a reunirii mai multor societati sub o conducere
unica ce imprima linia lor de actiune pe piata, modalitatea de realizare a investitiilor,
cheltuielilor, dezvoltarii, etc.
Au fost create pentru facilitarea accesului la piata straina. De asemenea, se pot face
economii cu puterea de lucru deoarece diferite state au diferite preturi pentru mana de
lucru.
Fenomenul are avantaje in momentul in care o societate straina vine si se implanteaza
pentru ca va aduce cu ea tehnologie, va ocupa mana de munca locala si o serie de avantaje
vor profita economiei locale. Grupurile de societati sunt si criticate, sunt entitati destul de
mari (nu se confunda cu multinationalele), au o putere de economica destul de mare fata de
un intreprinzator mic, iar interesul este sa ii sustinem si pe cei mai mici.
Pentru state si fenomenele locale GS pot avea si efecte pozitive si negative.
Nu trebuie sa confundam grupurile de societati cu grupurile de interes economic din
dreptul intern (asocieri de PJ care pot avea sau nu personalitate juridica si pe teritoriul
Romaniei e obligatorie inregistrarea in Registrul Comertului).


Structura: - grupurile pot avea o structura:
Piramidala avem o societate mama ce si-a constituit mai multe filiale si sucursale. La
randul lor, aceste filiale si-au constituit propriile filiale sau sucursale. Si aici se va putea merge
si mai departe. Doar filiala poate sa creeze o sucursala.
Radiala doar societatea mama si filiale sau sucursale care depind de ea, fara sa mergem
mai departe la un alt nivel. Se numeste radiala pentru ca avem o singura linie (tot a
piramidei...)

Page 49 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Circulara avem societatea mama care si-a constituit o filiala. Filiala si-a constituit o filiala
si aceasta ultima filiala a cumparat actiuni la societatea mama. De asemenea, chiar si prima
filiala ar putea detine actiuni la societatea mama.

Reglementarile materiale pe care le avem in materie de grupuri de societati atat din
dreptul intern cat si international sunt foarte rare. In materie de concurenta si insolventa s-ar
putea sa avem reguli materiale specifice. Exceptional, exista state in lume care au consacrat
asemenea norme substantiale (SUA sau in tarile de common-law reglementari privitoare la
trusturi si la nivelul UE cateva reglemenatari minimale cu privire la holding-uri)

Trust-ul nu este un contract. Poate sa ia nastere prin contract, prin vointa
unilaterala a unei parti sau din lege. Avem un Settlor (care este proprietarul unor bunuri de a
caror administrare nu doreste sa se ocupe singur) care le transmite unui Trustee (care sa le
administreze) cu misiunea de a le transmite unui beneficiar sau Settlor-ului. Prin trust se
creeaz un dezmembramant al dreptului de proprietate. Trustee-ul va avea un legal property
(ownership) in timp ce Settlor-ul va fi un equitable ownership (proprietar in echitate).
Vom avea mai multi Settlori (S1, S2, S3) care sunt proprietari de companii si acestia
pot sa transfere Trustee-ului drepturile lor in capitalul social al acestor societati constituite de
ei si vom avea un vote in trust pentru Trustee. Trustee-ul va lua deciziile in AGA. Cand mai
mult Settlori fac asta, intreprinderile vor avea aceasta conducere comuna a Trustee-ului si
vom avea un grup de societati.
Trusturile pot sa fie orizontale sau verticale in functie de obiectul de activitate al
societatilor incluse in respectivul trust.
Daca societatile realizeaza o activitate identica, atunci trustul este orizontal.
Daca societatile realizeaza activitati complementare una alteia, vom avea un trust
vertical. (Ferma Macelarie Distributie).
In dreptul German sunt mai multe reglemenatari Concern. Grupurile pot sa fie de
ordonare egalitara (s-ar suprapune peste circulara) mai multe societati intre care exista
legaturi de capital stranse fara ca una sa poata lua decizii care ar afecta interesul social al
alteia. Avem o societate mama, dominanta si mai multe societati controlate de societatea
mama. Societatea mama poate sa desemneze organele de administrare, de control, poate sa
ia decizii cu privire la politica de comert, etc.

Page 50 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

La Subordonare - Un mecanism folosit este cel de drept societar. In AGA se ia o decizie


ca se vor investi capitaluri in societatile pe care vreau sa le integrez si se va prelua controlul in
societati. Preluand controlul, societatea mama va avea in organele de conducere
prerogativele importante cu privire la viata societatii.
In dreptul German este posibila incheierea unui contract de dominare. Societatea
dominata va ceda societatii dominante dreptul de a lua decizii cu privire la activitatea sa (a
activitatii dominate).

Holding-uri societatea holding este societatea care detine participatii
financiare in capitalul altor societati. In mod normal, holding-ul este doar societatea care
detine participatii la alte societati.
In practica poate sa fie pur (cand societatea mama nu relizeaza activitate economica
specifica. Tot ce face este sa detina titluri de activitati in alte societati si veniturile ei sunt
rezultatul dividendelor obtinute de la acele societati) sau mixt (societatea mama realizeaza o
activitate economica specifica si o parte din resursele ei sunt rezultate din acea activitate si
care detine si participatii financiare la alte societati din care va obtine dividende, adica resurse
si din acea activitate).
Diferenta dintre sucursala si filiala este data de personalitatea juridica a filialei. Atat
filiala cat si sucursala sunt intreprinderi distincte inregistrate la Registrul Comertului numai ca
filiala are personalitate juridica, va avea patrimoniu propriu, capacitate juridica proprie,
organe proprii, tot ce decurge din personalitatea juridica distincta.
Sucursala este o simpla extensie patrimoniala a societatii mama. Ar fi benefic sa
avem o sucursala pentru controlul sporit al societatii mama, iar o filiala pentru a avea o mai
mare independenta si pentru a limita raspunderea si riscul juridic.
Anumite activitati pe teritoriul statelor sunt reglementate si pot fi realizate doar de
anumite societati care au nationalitatea statelor respective. Pentru a putea realiza activitatea
respectiva voi crea o filiala.
Grupul nu are personalitate juridica, e entitate de fapt. Grupul nu are nationalitate deci
nu avem o lege unica aplicabila grupului de societati.

Art. 2580, alin. 2 si 3 - Formarea grupurilor de societati

Page 51 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Constituirea de sucursale Legea aplicabila sucursalei (art. 2580 alin. 2 - Statutul


organic al sucursalei nfiinate de ctre persoana juridic ntr-o alt ar este supus legii
naionale a acesteia) Legea persoanei juridice mama, pentru ceea ce inseamna constituirea,
desfiintarea, functionarea sucursalei (inclusiv puterile reprezentantilor acesteia).
Sucursala nu are personalitate juridica ci este o simpla extensie a societatii mama si
chiar daca este constituita in strainatate, legea aplicabila acesteia va fi legea nationala a
persoanei juridice mama (alin. 2).
Exista situatii in care ar fi posibila aplicarea unor dispozitii legale din statul unde este
implantata sucursala.

Constituirea filialei Legea aplicabila filialei (art. 2580 alin. 3 - Statutul organic al
filialei este supus legii statului pe al crui teritoriu i-a stabilit propriul sediu, independent de
legea aplicabil persoanei juridice care a nfiinat-o) legea statului unde aceasta i are
stabilit propriul sediu guverneaza constituirea, functionarea si dizolvarea filialei, raporturile
dintre societatea mama si ceilalti actionari (minoritari) din filiala sau raporturile dintre filiala
(soc. Controlata) si societatea mama (soc. Dominanta).
Filiala este o PJ distincta si vom aplica legea din statul in care este stabilita, de la sediul
ei social (alin.3) si care va determina ansamblul prerogativelor acesteia.
In raporturile dintre societatea mama si filiala, ce lege aplicam? (Mama legea
Romana, Filiala legea Maghiara). Aplicam legea filialei deoarece societatea mama este un
actionar majoritar in filiala, iar raporturile dintre actionari si societate sunt reglementate de
legea aplicabila societatii, adica legea pe teritoriul caruia aceasta isi are sediul.
Pentru relatiile dintre actionarii unei societati aplicam legea de la sediul filialei.
La structura circulara avand in vedere ca exista aporturi ale unei societati in cealalta
si invers, trebuie sa vedem in fiecare situatie in parte (in concreto) care societate este actionar
pentru a determina legea aplicabila.

Fuziunea persoanelor juridice
Aplicarea cumulativa a legilor ce guverneaza persoanele juridice participante.
Art. 2584 NCC Legea aplicabil fuziunii persoanelor juridice - Fuziunea unor persoane
juridice de naionaliti diferite poate fi realizat dac sunt ndeplinite cumulativ condiiile
prevzute de legile naionale aplicabile statutului lor organic.

Page 52 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Se justifica doar in ceea ce priveste acele elemente ale fuziunii care intereseaza relatiile
bilaterale intre cele doua persoane juridice: procedura prealabila admiterii fuziuni, contractul
de fuziune (conditii de fond, forma, clauze).
Aplicarea distributiva (fiecare societate respecta legea proprie) pentru actele
indeplinite in vederea fuziunii in cadrul fiecreia dintre PJ participante (decizia organelor
sociale, exigentele de quorum si majoritate, consimtamantul unor grupuri speciale de asociati,
publicitate).

Fuziunea
Prin contopire societatile care fuzioneaza isi transfera patrimoniul catre o societate
nou creata. Societatile care se contopesc vor disparea.
Prin absorbtie presupune 2 societati preexistente si societatea absorbita va fi radiata
si va fi parte din societatea absorbanta.
La nivelul UE a fost adoptata Directiva din 2005 care priveste Fuziunea. Pentru anumite
chestiuni sunt stabilite norme uniforme in directiva, iar pentru altele se face trimitere la
dreptul national. In planul conflictelor de legi, ne intereseaza art. 2584 NCC.
Pentru a proceda la fuziune, va trebui sa realizam un proiect de fuziune. Proiectul
trebuie sa respecte legile aferente tuturor persoanelor juridice care participa la fuziune.
Proiectul trebuie sa fie aprobat de AGA fiecarei societati, aspecte reglementate de legislatia
aplicabila fiecarei societati.
Armonizarea pe care o face directiva nu este completa. Protectia actionarilor in
societatile participante la fuziune, precum si protectia creditorilor societatilor participante
este reglementata de legea statului in cauza. Unele sisteme prevad protectia ex ante, altele
ex post.
Sunt creditor al unei societati romanesti care fuzioneaza cu o societate maghiara care
absoarbe societatea romana. Protectia oferita mie, creditor, este cea conferita de legea 31,
legea romana.
Speta Sevi o soc luxemburgheza urma sa fie absorbita de societatea ei mama,
societate absorbanta.

Preluare controlului achizitia internationala de societati

Page 53 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Societatea target nu este cotata la bursa - Contract de vanzare de actiuni, guvernat de


lex contractus.
Lex societatis are o vocatie speciala sa guverneze chestiuni precum
dobandirea/pierderea calitatii de asociat sau opozabilitatea calitatii de asociat, efectele unor
eventuale clauze de agreement sau de preemtiune.
Art. 2622 alin. 2 NCC - Legea aplicabil titlurilor de valoare

(1) Emiterea de aciuni sau obligaiuni, nominative sau la purttor, este supus legii
aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente.
(2) Condiiile i efectele transmiterii unui titlu de valoare dintre cele menionate la alin. (1)
sunt supuse:
a) legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente, ct privete titlul
nominativ;
b) legii locului de plat a titlului la ordin;
c) legii locului unde se afl titlul la purttor n momentul transmiterii, n raporturile dintre
posesorii succesivi, precum i dintre acetia i terele persoane

Se face distinctie in functie de faptul ca societatea target este sau nu cotata la bursa.
Daca nu e cotata la bursa vom vorbi de un contract clasic de vanzare de actiuni pentru care
partile vor putea sa desemenze lex contractus. Totusi, anumite probleme vor trebui in mod
necesar guvernate de legea din statul emitentului, de lex societatis, ale carei titluri sunt
vandute.
Chestiunile susceptibile sa fie guvernate de lex societatis raporturile dintre actionari
si societate, etc.
Societatea target este cotata la bursa. In practica se distinge dupa cum societatea
este cotata la bursa in statul de sediu social sau nu. In prima situatie, in care societatea este
cotata la bursa in statul de sediu social, lex societatis si lex mercatis se confunda.
Cotata pe bursa unui al stat tranzactionarea se va face conform legii statului unde
functioneaza bursa. Pentru contractul de vanzare de la bursa din Paris va trebui sa respect
legea din Franta.
Cotarea se realizeaza la bursa din statul de sediul al societatii lex societatis se aplica.

Page 54 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Cotarea se realizeaza la o bursa din alt stat decat cel de la sediu, legea bursei/pietei se
va aplica imperativ (oricare ar fi lex societatis) pentru probleme precum procedura ofertei de
cumparare, continutul ofertei, divulgarea ofertei, procentul de drept de vot ce confera
controlul, etc.

Alta modalitate de realizare a grupurilor de societati implantarile prin
structuri Joint Venture.
Joint venture (implantarea parteneriat) contract de cooperare, in care doua sau mai
multe societati actioneaza impreuna pentru realizarea unei operatiuni punctuale (participarea
la o licitatie publica, la un anumit proiect) sau de durata mai lunga, dar determinata;
Realitati diverse asocieri de intreprinderi, interprinderi comune, actiuni de
cooperare/de colaborare.
Asocierea joint-venture nu are personalitate juridica. De cele mai multe ori se ajunge
la crearea unei intreprinderi comune, a unei PJ distincte. Putem sa ramanem si la nivelul de
contract de colaborare, dar in practica de foarte multe ori se ajunge la crearea unei PJ
distincte.
Suportarea riscurilor de regula, se alege o forma juridica care sa limiteze
raspunderea celor care realizeaza Joint Venture-ul. Intre parteneri e posibil sa avem mai multe
tipuri de contracte. Daca ne constituim o PJ, va trebui sa semnam un act constitutiv si un statut
pentru entitatea creata de noi. In actul constitutiv vom trece forma juridica de natura sa
limiteze riscurile, trebuie sa fim atenti la chestiunile care tin de organizarea si conducerea
societatii comune. Formula de 50/50 % este rar utilizata in practica si poate duce la blocarea
anumitor operatiuni.
In acel act constitutiv trebuie prevazute solutii specifice pentru chestiuni exceptionale,
de ex: imposibilitatea realizarii obiectivului, excluderea, etc. chestiuni obisnuite de drept
societar.
Societatea va fi guvernata de legea de la sediul constituirii acesteia (lex societatis)
Pe langa contractul de societate va trebui sa avem si contractul de baza, de Joint
Venture pentru a prevedea obiectivul pe care il avem noi, in care se va preciza instanta
competenta in caz de litigii, etc.

Structura:

Page 55 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Contractul de societate
Acordul de baza contract intre intreprinderi, incluzand eventual desemnarea unui
mandatar (leader-ul) care poate fi sau nu unul dintre parteneri, problema legii aplicabile.
Pentru contractul de baza se poate alege de parti legea aplicabila. Daca legea nu este aleasa
de parti atunci apar problemele.
Instrumente satelit acorduri complementare cu privire la angajarea/detasarea
personalului (de catre cine) la licente si alte drepturi de proprietate intelectuala, acord cu
privire la cercetare, la finantare, la prestarea unor servicii. Daca nu avem clauza de electio
juris, exista riscul ca instanta sa aplice legea care guverneaza contractul de baza.

DCI Cursul 8 24.04.2017

Stapling o alta metoda de a realiza uniuni (capsari/ingemanari de societati)
Legam indisociabil actiunile apartinand a doua societati distincte astfel incat actiunile
acestor societati nu pot fi tranzactionate decat impreuna. (cineva care vrea sa cumpere sau sa
vanda actiuni reprezentand 5% din societatea A trebuie sa o faca si din societatea B).
E folositor deoarece mai multe societati participa la realizarea unor proiecte comune
(exemplul tunelului european). Este folosita si pentru motive fiscale.
Regimul juridic al grupurilor de societati: - grupurile sunt entitati de fapt si nu au
personalitate juridica, nu au nationalitate proprie sau lege proprie aplicabila lor. Grupurile
sunt alcatuite din societati cu PJ care au nationalitatea proprie. Nu avem regim unitar pentru
grupurile de societati. Fiecare societate isi va pastra propria nationalitate si lege aplicabila.
(societatea mama este un actionar al filialei).
In dreptul concurentei art. 101, 102 TFUE conceptie autonoma a intreprinderii
orice entitate care desfasoara activitati economice indifierent de modul de constituire si
finantare.
Daca 2 societati juridic distincte incheie o intelegere intre ele, care realizeaza un grup,
ele creeaza o singura entitate si astfel nu pot fi aplicabile prevederile din dreptul concurentei
deoarece ele constituie o singura intreprindere si nu exista un acord intre 2 sau mai multe
intreprinderi.
Art. 102 United Brands amenda s-a aplicat grupului deoarece din punct de vedere
economic sunt vazute ca o singura entitate.

Page 56 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Regulamentul 139/2004 controlul operatiunilor de concentrare economica la nivelul


UE. Scopul lui este asigurarea concurentei libere si echitabile pe piata europeana.
Concentrarea economica rezulta in urma:
a) Fuzionarii a doua sau mai multe intreprinderi independente anterior sau parti ale
unor intreprinderi sau
b) Preluarii de catre una sau mai multe persoane care controleaza deja cel putin o
intreprindere sau de catre una sau mai multe intreprinderi, fie prin achizitonarea
de valori mobiliare sau active, fie prin contract sau prin orice alte mijloace, a
controlului direct sau indirect asupra uneia sau mai multor intreprinderi sau parti
ale acestora.
c) Crearii unei societati in comun, ce indeplineste in mod durabil toate functiile unei
entitati economice autonome.
In aceste situatii se realizeaza operatiunile de concentrare economica care s-ar putea
sa aiba consecinte nefaste pe plan european.
Sfera de aplicare a Regulamentul 139/2004 pentru ca Comisia Europeana sa
se pronunte trebuie sa existe o notificare a acesteia. Intreprinderile supuse obligatiei de
notificare si controlului nu faceti greseala sa credeti ca sunt controlate de comisie doar
concentrarile realizate de unele societati care isi au sediul pe teritoriul unor state membre.
Nu ne intereseaza neaparat sediul societatilor care realizeaza concentrarea, ne intereseaza
derularea de afaceri de catre intreprinderi pe teritoriul UE.
Este folosit criteriul efectelor daca efectele comportamentului meu se simt pe piata
europeana, trebuie sa ma supun regulilor europene in materie de concentrare economica.
Trebuie sa verificam concentrarile care au o dimensiune europeana si este determinata de
cifra de afaceri pe care societatile o realizeaza in UE.
Sunt supuse Regulamentului concentrarile avand o dimensiune europeana:
1) Cifra de Afaceri (CA) mondiala totala a societatii este mai mare de 5 Miliarde de
EURO si Cifra de Afaceri totala realizata individual in UE de cel putin 2 din societatile
participante este mai mare de 250 milioane de EURO.
sau
2) CA Mondiala totala a societatii este mai mare de 2,5 miliarde de EURO + CA totala
realizata individual in UE de cel putin 2 societati participante este mai mare de 100 milioane
EURO; + in fiecare din cel putin 3 SM, CA totala realizata individual de cel putin doua din

Page 57 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

societatile participante este mai mare de 25 milioane de EURO; + CA totala a societatii


realizata in fiecare din cel putin 3 SM este mai mare de 100 milioane EURO
Irelevante: sediul social/nationalitatea societatii participante
E posibil ca o societate Austrailana sa fuzioneze cu o societate din SUA, iar daca
indeplinesc fie criteriul de la litera a) sau de la litera b) atunci societatile trebuie sa respecte
obligatiile impuse de legiuitorul european.

Procedura obligatorie *slide
1. Notificarea Comisiei Europene se realizeaza in prealabil punerii in aplicare a fuziunii
sau dupa prealuarea pachetului de control. Este facuta de fiecare din intreprinderile
participante la fuziune sau de intreprinderea care preia controlul. Implica suspendarea
fuziunii; preluarea controlului este posibila, dar se suspenda dreptul de vot (al
societatii ce preia controlul) in AGA societatii preluate.
2. Publicarea de catre Comisia Europeana, a notificarii si a numelui intreprinderilor
participante.
3. Uneori, la cererea intreprinderilor implicate, Comisia Europeana poate decide
trimiterea dosarului spre examinare autoritatilor din Statele Membre (SM) daca
operatiunea priveste/afecteaza in special piata acelui SM. *slide
Procedura obligatorie - sa notifice Comisiei Europeane intentia de realizare a
concentrarii economice. Comisia Europeana va primi dosarul si va face un minim de verificari
si va decide fie sa retina dosarul sa il verifice sau in cazuri speciale poate decide trimiterea
dosarului autoritatilor nationale.
Societatile care procedeaza la aceasta concentrare ar trebui sa suspende procedura de
fuziune cat timp nu exista autorizarea Comisiei Europene.
In mod normal, Comisia Europeana ar trebui sa faca publicitate cu privire la respectiva
operatiune prin publicarea in Jurnalul Oficial al UE.
Comisia Europeana verifica dosarul si poate decide ca operatiunea nu intra in sfera de
aplicare a regulamentului sau poate decide ca operatiunea este guvernata de regulament.
Ulterior, se trece la verificarea pe fond si va decide aproba fara rezerve, aproba cu conditii
sau ofera un aviz negativ.
Comisia examineaza (termen de 25 de zile/35 de zile) notificarea si decide:

Page 58 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

a) Ca operatiunea nu intra in sfera de aplicare a Regulamentului 139/2004 si rezulta ca


concentrarea poate fi efectuata
b) Ca operatiunea intra in sfera de aplicare a Regulamentului 139/2004 si procedeaza la
evaluarea acesteia
Criterii avute in vedere la efectuarea evaluarii
- Nevoia mentinerii si dezvoltarii concurentei pe piata UE
- Pozitia pe piata a societatilor implicate, puterea lor economica si financiara
- Alternativele disponibile furnizorilor si utilizatorilor
Rezultatele Evaluarii. Concentrarea:
I) Va fi declarata compatibila cu piata UE daca nu ridica obstacole importante
in calea concurentei efective pe piata interna sau pe o parte semnificativa a
acesteia, in special ca urmare a crerii sau consolidarii unei pozitii dominante
si rezulta ca acea concentrare va putea fi realizata; uneori Comisia Europeana
poate impune diverse conditii ce trebuie respectate.
II) Va fi declarata incompatibila cu piata UE (daca ridica obstacole...). Aceasta
decizie presupune o procedura de control, ce implica: explicatii verbale, vizite
la sedii, control efectiv si exhaustiv asupra conturilor bancare, a documentelor.
Toate tipurile de verificari sunt posibile si permise.
- Uneori sunt necesare verificari suplimentare din perspectiva art. 101 TFUE
(pentru societatile create in comun, care au ca obiect sau ca efect coordonarea
comportamentului concurential al societatilor ramase independente.


Sanctiuni in caz de incalcare a Regulamentului *Slide
Daca o concentrare a fost deja pusa in aplicare si nu este compatibila cu piata UE,
Comisia Europeana poate:
- Sa solicite societatilor sa dizolve concentrarea (prin dizolvarea fuziunii sau prin
vanzarea actiunilor dobandite)
- Sa ia orice masura adecvata pentru restabilirea situatiei anterioare
- Sa aplice amenzi de maximum 10% din Cifra de Afaceri totala a intreprinderii in
cauza (daca nu s-a facut notificarea, daca s-a procedat la concentrare fara sa se

Page 59 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

astepte decizia Comisiei, daca nu respecta obligatii/conditii impuse de Comisia


Euriopeana)
- Sa aplice penalitati cominatorii, de max 5% din CA, zilnice, pentru fiecare zi de
intarziere in executarea masurii de dizolvare a concetrarii. *slide

Daca nu s-a solicitat avizul din partea Comisiei Europene sau daca s-a obtinut un aviz
negativ si s-a trecut la realizarea concentrarii economice, acestea vor putea fi obligate la
anumite conduite cum ar fi desfiintarea grupului, vinderea unor pachete de actiuni, amenzi,
etc.
Daca societatile nu se conformeaza deciziilor Comisiei Europene vom avea amenzi
cominatorii de 5% din Cifra de Afaceri pe zi.


Insolventa transfrontaliera
Regulamentele europene 1346/2000 si 848/2015

Domeniul de aplicare:
1. Aplicarea in timp
Regulamentul 1346/2000 se aplica procedurilor de insolventa deschise dupa intrarea
sa in vigoare (31 mai 2002); actele debitoriului continua sa fie guvernate de legea aplicabila
acestora in momentul realizarii lor.
Regulamentul 848/2015 - se va aplica procedurilor deschise dupa 26 iunie 2017.
2. Aplicarea in spatiu
Regulamentul se aplica doar atunci cand centrul intereselor principale ale debitorului
vizat prin procedura de insolventa este localizat in UE (Considerentul 14 din Preambul). In
celelalte cazuri, se revine la dreptul comun din SM (pentru Romania, legea 85/2014), in
Danemarca nu se aplica prevederile Regulamentului 1346/2000 (considerentul 31). Avem
doar acest considerent, nu exista alta prevedere expresa.
Se aplica atunci cand centrul intereselor principale ale debitoriului se alfa pe teritoriul
unui SM european.
Nu se cere ca situatia de insolventa transfrontaliera sa abia legaturi cu societati de pe
teritoriul a cel putin 2 state membre pentru a fi aplicabil regulamentul.

Page 60 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Ce se intampla cand debitorul nu are centrul intereselor pe teritoriul unui SM, dar are
un stabiliment. Pentru acesata ipoteza trebuie stabilita legea aplicabila in conformitate cu
procedura civila din SM respectiv, pe teritoriul caruia se afla stabilimentul.
Pentru examen doar regulamentul 848 ar fi indicat, dar se vor face trimiteri la
ambele.

Domeniul material de aplicare. 1. Debitorii vizati cand Dna. Prof. vorbeste
de regulament, se refera de fapt la ambele.
Slide: Principiul art. 1: Regulamentul se aplica procedurilor colective care iau nastere
in contextul insolventei debitorului, care au ca urmare desistarea partiala sau totala a acestuia
si desemnarea unui lichidator.
Considerentul 8 Preambul: Regulamentul are vocatie sa intervina indiferent daca
debitorul este o PF sau o PJ, comerciant sau consumator.
Totusi, art. 4 alin.2 lit. a): debitorii care pot face obiectul procedurii de insolventa in
raport cu calitatea acestora vor fi stabiliti in fiecare caz concret in conformitate cu legea
statului de deschidere a procedurii.
Exceptia: art. 1 alin.2: Regulamentul nu se aplica pentru insolventa societatilor de
asigurare, a institutiilor de credit, a societatilor de investitii si a organismelor de plasament
colectiv. Slide end.
Regulamentul se poate aplica si simplilor particulari. Totusi, nu este stabilit uniform pe
teritoriul tuturor statelor membre. Art. 7 spune ca lex concursus (legea substantial aplicabila)
ne spune cine sunt debitorii carora li se poate aplica procedura insolventei.
Nu poate fi aplicata pentru 4 mari categorii de institutii: Societatile de asigurare, de
credit, de investitii si a organismelor de plasament colectiv.
Justificare sunt societati foarte mari, interesele in joc sunt mult mai sensibile decat
cele implicate in cazul unei insolvente simple a unei companii si datorita acestor situatii
sensibile au fost necesare reglementari speciale care au ca principal obiectiv salvgardarea
acestor societati.
Vom aplica norme nationale prin care se transpun directive europene care
uniformizeaz situatii.

Domeniul de aplicare. 2. Procedurile vizate

Page 61 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


Art. 1-1 Regulamentul 1346/2000 Regulamentul se aplica procedurilor colective ce
iau nastere in contextul insolvabilitatii debitorului care au ca urmare desistarea partiala sau
total a acestuia si desemnarea unui lichidator
Conditii:
1. Trebuie sa fie vorba de o procedura colectiva este interzisa executarea silita
voluntara a unui debitor
2. Ia nastere in contextul insolvabilitatii debitorului nu are lichiditati suficiente, activ
lichid insuficient
3. Deposedarea acestuia de bunuri numirea administratorului judiciar pentru
gestionarea activitatii debitorului
4. Desemnarea unui Practician in insolventa
Erau necesare conditiile pentru ca regulamentul continea o anexa A in care erau
enumerate procedurile de insolventa existente in fiecare stat membru pentru procedurile
aplicate de acestea si nu exista unitate de conditii/de corelare.

Slide Proceduri vizate
Art. 1 Reg. 848: Regulamentul se aplica procedurilor colective publice, inclusiv
procedurilor provizorii, care se intemeiaza pe legislatia privind insolventa si in cadrul carora,
in scopul salvarii, al ajustarii datoriilor, al reorganizarii sau al lichidarii: a)activele unui debitor
sunt indisponibilizare integral sau partial si este desemnat un practician in insolventa; b)
activele si activitatea unui debitor fac obiectul controlului sau supravegherii de catre o
instanta sau c) suspendarea temporara a unei proceduri de executare individuala este
acordata de o instanta sau prin efectul legii, pentru a permite desfasurarea de negocieri intre
debitor si creditorii acestuia, cu conditia ca procedura in cazul careia se dispune suspendarea
sa prevada masuri adecvate de protectie a masei credale si, daca nu se ajunge la un acord, sa
preceada uneia dintre procedurile mentionate la litera a) sau b).
Insolventa vadita sau prevenirea insolventei
Caracter colectiv sau partial colectiv
Deposedarea debitorului si numirea unui practician in insolventa au fost suprimate
Lista de la Anexa A

Page 62 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Pentru Romania, Anexa A procedura insolventei (reorganizare, faliment) si


concordatul preventiv. Nu apare mandatul ad-hoc. Nu apare procedura insolventei
particularilor. *slide end
In aceasta lista de la Anexa A apar procedurile carora li se aplica regulamentul 848 si
sunt stabilite in functie de fiecare stat membru in parte, adica procedurile care sunt aplicabile
in fiecare stat membru in parte sunt trecute in aceasta anexa ca si o contorizare.

Se iau in considerare si procedurile semicolective, adica procedurile care cuprind doar
o parte dintre creditorii unui debitor si nu totalitatea acestora.
Mandatul ad-hoc (nu se aplica regulamentele) procedura prealabila insolventei.

Competenta internationala a instantelor slide-

Criteriul de baza (art. 3.1): instantele din statul membru pe teritoriul caruia se afla
centrul intereselor principale (CIP) ale debitorului sunt competente sa deschida procedura.
Pentru PF: locul din care acestea isi administreaza activitatile profesionale
Pentru PJ: CIP este prezumat a fi, pana la proba contrara, locul unde se afla sediul
social.
!!!Probleme: fenomenul de forum shopping (turism judiciar) legiuitorul european,
pentru a diminua fenomenul, spune ca daca si-a transferat sediul social in ultimele 3 luni
inainte de deschiderii procedurii atunci prezumtia nu mai este operanta si instanta este
abilitata sa determine unde se afla centrul intereselor principale a debitorului.
Un alt element de limitare a forum shopping-ului este cel de mai jos.
Limitat (in Regulamentul 848): prin neutralizarea prezumtiei si prin obligarea instantei
sesizate de a-si verifica ex officio (din oficiu) competenta si sa motiveze decizia de retinere a
competentei, plus oferirea posibilitatii creditorilor si debitorilor de a contesta competenta,
etc.
Procedura deschisa in statul in care debitorul isi are CIP este calificata drept procedura
principala.
Aceasta procedura este universala si va cuprinde toate bunurile de pe teritoriul
oricaror state membre. Procedura deschisa in Romania va fi recunoscuta fara vreo formalitate

Page 63 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

in toate celelalte state membre ale UE. De asemenea, va cuprinde toti creditorii debitorului,
indiferent de localizarea acestora pe teritoriul SM.
Gasim 4 categorii de reguli:
1. De competenta a instantelor
2. Legea aplicabila procedurilor transfrontaliere de insolventa
3. De circulare a hotararilor judecatoresti
4. De situatia materiala a debitorilor

1. Instanta competenta sa deschida procedura insolventei art. 3 din
regulament care consacra 2 criterii de competenta:
a) instanta de la locul centrului intereselor principale (CIP) ale debitorului
Regulamentul 1346 in acest context a dat nastere unor interpretari inconsecvente, unor
dificultati de aplicare.
CJUE 2 hotarari: Eurofood 2006, Interedil.
Eurofood societate italiana care avea o filiala in Irlanda, Eurofood. Filiala Irlandeza a
intrat in incetare de plati si s-a pus problema intrarii acesteia in insolventa. Unde e centrul
intereselor principale ale debitorului, Italia sau Irlanda? Acolo unde avem debitor cu
personalitate juridica este bine sa se tina seama de statul in care acesta este stabilit. Pentru
filiala este prezumat ca centrul intereselor este in statul de sediu social. Rasturnarea
prezumtiei este posibila doar in cazul in care centrul de conducere al activitatii sociale este
realizat pe teritoriul altui stat decat pe teritoriul statului in care isi are sediul social.
In regulamentul 848, prezumtia care anterior figura intr-un considerent din preambul
a fost preluata in sectiunea obligatorie art. 3.1 (vezi slide)

b) Criteriul secundar al stabilimentului Art. 3-2 din Regulament: Atunci cand CIP
ale unui debitor este situat pe teritoriul unui SM, instantele unui stat membru sunt competente
sa deschida o procedura de insolventa imperativa acestui debitor numai daca acesta are un
stabiliment pe teritoriul din SM statul in care debitoul isi are un stabiliment sau sediu.
Pentru acest stabiliment/sediu avem o definitie legala in art. 2 lit. h) Stabiliment - un
loc de derulare de operatiuni unde debitorul exercita in mod netranzitoriu o activitate
economica cu mijloace umane si bunuri.

Page 64 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Procedura deschisa in statul in care debitorul isi are un simplu stabiliment/sediu este
o procedura secundara; efectele acesteia sunt limitate la bunurile debitorului situate pe
teritoriul statului unde a fost deschisa procedura. Statele au considerat ca si filialele (entitati
cu personalitate juridica) sunt stabilimente. CJUE nu prea este de acord cu aceasta
interpretare.
Criterii irelevante: nationalitatea partilor, prezenta unor bunuri, derularea unor
activitati economice.
Efectele lor sunt limitate la bunurile pe care debitorul le are in statul in care se deschide
procedura, in locul de stabiliment. Acestea sunt efectele procedurii secundare. Se poate
deschide o procedura principala si una sau mai multe proceduri secundare.
Aceasta procedura secundara poate fi deschisa, de principiu, dupa ce a fost deschisa
procedura principala. Exceptional se pot deschide si anterior deschiderii procedurii principale
atunci cand nu se poate deschide o procedura principala in SM in care debitorul are CIP sau
atunci cand este vorba de creante ale creditorilor locali.
Procedurile secundare au fost transformate semnificativ prin regulamentul 848.
In regulament se prevede cu claritate ca procedurile secundare sunt subordonate
procedurii principale astfel incat instanta dispune de o marja de apreciere in deschiderea
acestei proceduri secundare. Nu mai este obligata sa o deschida daca nu este in interesul
debitoriului sau nu profita interesului colectiv al creditorilor sau antreneaza costuri
suplimentare inutile pentru procedura principala.
Se prevede ca pentru deschiderea proceduri secundare se va verifica daca
stabilimentul prezinta probleme sau nu. Judecatorul evalueaza situatia stabilimentului si in
functie de aceasta decide ce procedura va deschide si daca o va deschide.

Un alt element de noutate in regulamentul 848 inspirat din practica insolventei din
common-law s-a creat o procedura secundara artificala sau virtuala in care este vorba:
Practicianul in insolventa din procedura principala isi ia un angajament fata de creditorii locali,
care puteau cere procedura secundara, ca in procedura mare, in cea principala, vor avea
acelasi tratament ca si cel din procedura secundara cu conditia ca acestia sa nu deschida
procedura secundara.
Pentru a se ajunge la aceasta situatie trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) sa
avem un angajament, b) sa fie in scris, c) sa fie aprobat de creditorii secundari. Nu se deschide

Page 65 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

procedura secundara, dar artificial le acordam acelai tratament in procedura principala ca si


cum s-ar deschide procedura secundara. Chiar daca se asuma acest angajament, creditorii
secundari nu pierd posibilitatea solicitarii deschiderii procedurii secundare, dar va trebui
ceruta in termen de 30 de zile de la data acordului + instanta isi pastreaza prerogativele pe
care le are in momentul solicitarii deschiderii de catre creditorii secundari.

2. Legea aplicabila insolventei transfrontaliere
Regulamentele stabilesc norme de drept international privat. Art. 4 Lex concursus
*slide Principiul Lex Concursus: art. 4-1: Legea aplicabila procedurilor de insolventa si
efectelor acesteia este legea SM pe al carui teritoriu este deschisa procedura.
Domeniul lui Lex Concursus: art. 4-2: Legea statului de deschidere determina conditiile
pentru deschiderea, desfasurarea si inchiderea procedurii de insolventa.
Lex Concursus determina in special:
a) Debitorii supusi procedurii;
b) Bunurile debitorului si regimul lor, normele care reglementeaza inregistrarea,
verificarea si admiterea creantelor;
c) Atributiile debitorului si ale lichidatorului;
d) Conditiile de opozabilitate a compensarii;
e) Efectele procedurii asupra contractelor in derulare;
f) Efectele procedurii asupra actiunilor individuale intentate de creditori, cu exceptia
proceselor in curs de solutionare;
g) Creantele care urmeaza sa fie inregistrate la pasiv si regimul creantelor nascute dupa
deschiderea procedurii;
h) Normele care reglementeaza distribuirea incasarilor rezultate din vanzarea bunurilor,
rangul creantelor si drepturile creditorilor care au obtinut o satisfacere partiala;
i) Normele referitoare la nulitatea, anularea sau inopozabilitatea actelor prejudiciabile
adunarii creditorilor *slide

Regula se aplica indiferent ca vorbim de o procedura universala sau locala.
Domeniul lui lex concursus este reglementat de art. 4 alin.2. Tot ce tine de deschiderea,
desfasurarea, inchiderea, debitorii supusi procedurii, etc este determinat de legea statului de
deschidere.

Page 66 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Suplimentar, legea din statul de deschidere a procedurii va viza conditiile pentru


deschiderea procedurii, valoarea prag a creantelor neplatite. Creditorii vor trebui sa se
conformeze legii statului de deschidere si pentru formalitatile de declarare a creantelor, etc.
Efectele procedurii, posibilitatea anularii unor contracte a debitorului, toate acestea
sunt determinate de lex concursus.
Exceptii de la aplicarea lui lex concursus slide prevederile sunt din Regulamentul
848/2015 continutul este identic cu cel din Regulamentul 1346:

a In materie de contracte de munca (art. 10 Reg. 1346, art. 13-1 Reg. 848) - Efectele
procedurii de insolven asupra unui contract de munc i asupra unui raport de
munc sunt reglementate exclusiv prin legea statului membru aplicabil
contractului de munc.
b In materie de sisteme de plata si piete financiare (art. 9-1 Reg. 1346, art. 12-1 din
Reg. 848)- Efectele procedurii de insolven asupra drepturilor i obligaiilor
participanilor la un sistem de plat sau decontare ori la o pia financiar sunt
reglementate exclusiv de legea statului membru aplicabil acelui sistem sau acelei
piee.
c In materie de contracte avand ca obiect bunuri imobile (art. 8 Reg. 1346, art. 11-
1 Reg. 848) Efectele procedurii de insolven asupra unui contract care confer
dreptul de a dobndi sau de a folosi un bun imobil sunt reglementate exclusiv de
legea statului membru pe teritoriul cruia se afl bunul imobil. Sunt vizate si
contractele de schimb imobiliar, leasing imobiliar, folosinta imobilelor, etc.
d In materie de drepturi supuse inscrierii (art. 11 Reg. 1346, art. 14 Reg. 848 )
Efectele procedurii de insolven asupra drepturilor unui debitor cu privire la un bun
imobil, o nav sau o aeronav, supuse nscrierii ntr-un registru public, se
reglementeaz prin legea statului membru sub autoritatea cruia este inut
registrul.

Regulile prevazute pentru lex concursus vor fi aplicabile pentru integralitatea
procedurii. Dar, daca se va deschide si o procedura secundara legea aplicabila va fi legea
statului in care se deschide procedura secundara si astfel vom putea avea doua legi aplicabile
concomitent.

Page 67 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


3. Recunoasterea procedurilor de insolventa (circulatia hotararilor
judecatoresti)

Art. 16 (art. 19 in Regulamentul 848 alin. 1 - Orice hotarare de deschidere a unei
proceduri de insolventa pronuntata de o instanta a unui stat membru competenta in temeiul
art. 3 este recunoscuta in toate celelalte state membre din momentul in care isi produce
efectele in statul de deschidere)
Principiul este recunoaterea de plin drept a deciziilor de deschidere a procedurii,
indiferent daca prin aceasta se deschide o procedura principala sau una secundara. Totusi,
datorita caracterului sau teritorial, procedura secundara nu va putea fi extinsa dincolo de
frontiera statului de deschidere decat cu acordul creditorilor.
Procedura deschisa intr-un stat membru este universala, produce efecte in toate
statele membre in care debitorul are bunuri.
Priveste doar decizii pronuntate in alte SM ale UE.
Alte decizii, diferite de cele de deschidere a procedurii principale: recunoastere de plin
drept, fara alte formalitati a:
- Deciziilor referitorare la derularea si la inchiderea unei proceduri, pronuntate de
instanta care a pronuntat decizia de deschidere a procedurii.
- Deciziilor care deriva direct din procedura insolventei si care se insereaza strans in
aceasta, chiar daca au fost pronuntate de o alta instanta (ex: acte frauduloase)
- Deciziile referitoare la masurile de conservare luate dupa cererea de deschidere a
procedurii (poprire, sechestru)

Exceptii de la principiul recunoasterii de plin drept: art. 24-2, art. 16-2, art. 26.
Daca rezultatul deschiderii procedurii este contrar principiilor statului membru in care
se deschide procedura insolventei transfrontaliere.
1. Art. 24-2 reg. 1346, art. 31 din Reg. 848: Persoana care executa, intr-un SM, o obligatie
in beneficiul debitorului supus unei proceduri de insolventa deschisa intr-un alt stat membru,
in loc sa o fi executat in beneficiul practicianului in insolventa al acestei proceduri, este
considerata liberata daca nu a avut cunostinta despre deschiderea procedurii. Alin. 2 prevede
doua prezumtii raportat la momentul la care s-a facut plata. Daca plata s-a facut inainte de

Page 68 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

realizarea publicitatii, persoana care a executat-o este considerata ca nu a avut cunostinta


despre procedura insolventei, iar daca a facut-o dupa realizarea publicitatii se considera ca
avea cunostinta despre deschiderea procedurii.
2. Art. 16-2 reg. 1346, 19-2 din Reg. 848: Recunoasterea procedurii principale nu impiedica
deschiderea procedurii secundare de catre o instanta din alt SM.
3. Art. 26 reg. 1346, art. 33 din Reg. 848: Recunoasterea deciziei de deschidere a
procedurii va putea fi refuzata de un SM, daca aceasta produce efecte contrare ordinii publice
din statul respectiv, in special principiilor sale fundamentale sau drepturilor si libertatilor
individuale garantate prin Constitutie.
Toate platile trebuie sa se faca practicianului in insolventa dupa deschiderea procedurii
si nu in mod direct debitorului!! Daca a fost de B-C atunci se considera ca plata facuta este
valabila. Daca este de R-C atunci nu va putea fi considerata valabila. Buna sau reaua credinta
se apreciaza in functie de publicitatea realizata de practicianul in insolventa.

DCI Cursul 10 8 Mai 2017 Cursul 9 a fost de 1 Mai si nu s-a inut.

Determinarea puterilor conferite administratorului special/lichidatorului slide nr.1
slide-urile nu sunt tare actualizate, sunt pe vechiul regulament, insa nu prea exista diferente.
Administratorul special/lichidatorul din procedura principala va putea exercita pe
teritoriul unui alt SM toate puterile ce ii sunt conferite de legea din statul de deschidere a
procedurii.
Administratorul special/lichidatorul din procedura secundara (art. 3-2) va putea:
- Solicita in orice alt SM, pe cale judiciara sau extrajudiciara, ca un bun mobil sa fie
transferat de pe teritoriul statului in care s-a deschis procedura pe teritoriul celuilalt
SM ulterior deschiderii procedurii de insolventa (art. 18-2/ art. 21-2 Reg. 848)
- Solicita repatrierea acestor bunuri, in vederea reconstituirii activelor si a unor
eventuale sanctionari a debitorului culpabil.
- Exercita o actiune revocatorie, utila intereselor creditorilor.
In orice ipoteza
Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trebui sa respecte legea SM pe al
carui teritoriu intentioneaza sa actioneze, in special in ceea ce priveste procedurile de
valorificare a bunurilor.

Page 69 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Puterile lui nu includ posibilitatea de folosire de mijloace de constrangere sau


dreptul de a solutiona o actiune judecatoreasca sau un diferend.

In procedurile secundare vom numi practicieni in insolventa proprii pentru ca sunt
guvernate de legea statului pe teritoriul crora se deschide procedura.
Puterile practicianului in insolventa sunt conferite, de regula, de legea aplicabila
procedurii in care acesta este numit.
Un practician din procedura principala are posibilitatea sa solicite el deschiderea
procedurii principale sau suspendarea, ncetarea, transformarea unei proceduri (din
administrare/in lichidare) aceste prerogative sunt conferite de legislaia europeana.
In ceea ce privete practicianul in insolventa din procedura secundara, avem
prerogative care sunt oferite de legea din statul de deschidere a procedurii si de legiuitorul
european.
Practicianul in insolventa poate sa acioneze oriunde in UE unde debitorul are bunuri,
dar valorificarea se va face in conformitate cu legea statului pe teritoriul cruia se afla bunul.
Ex: Daca bunul se afla in Spania, va fi valorificat conform legii spaniole.
Puterile practicianul in insolventa nu presupun posibilitatea folosirii mijloacelor de
constrngere.
Principiul este lex concursus, excepia - o serie de reguli materiale stabilite de
legiuitorul european + sa ne conformam legii din statul in care vom valorifica bunul.

Reguli materiale privitoare la situaia creditorilor: - slide
a) Informarea creditorilor cu privire la deschiderea procedurii de insolventa Masuri de
publicitate: Sistemul de informare individuala care profita doar creditorilor din UE
publicarea se face in tara in care debitorul i are centrul intereselor principale, in statul
in care debitorul are un stabiliment, iar in alte state, de regula, nu e inut sa fac
publicitate cu privire la deschiderea procedurii.
Pe langa obligativitatea realizarii publicitatii, odata ce s-a deschis
procedura, practicianul trebuie sa informeze individual fiecare creditor
cunoscut cu privire la deschiderea procedurii insolventei. Exista un formular
principal prin care creditorii urmeaza sa fie anuntati asupra procedurii
insolventei. De asemenea, trebuie sa notifice creditorii cu privire la anumite

Page 70 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

informatii minimale: termenul de depundere a creantei, modalitatea de


depunere a creantei.
b) nregistrarea creanelor avem regula de conflict din art. 7 (848) care spune ca
termenele de inregistrare trebuie sa fie cele din statul de deschidere a procedurii (lex
concursus), regula care este dublata de niste reguli materiale din regulament.
Inregistrarea creantei trebuie facuta neaparat in scris, prin formularul din regulament.
Poate fi facuta in limba statului in care creditorul isi are sediul. Trebuie sa se depuna
simple copii ale pieselor justificative ale creantelor. Deci, in principiu, lex concursus
determina regulile cu privire la inregistrarea, verificarea si admiterea creantelor

Reguli materiale in regulament din slide
- cererea de admitere a creantei trebuie inregistrata in scris
- cererea poate fi facuta in limba statului pe al carui teritoriu creditorul isi are resedinta,
domiciliul sau sediu (dar eventual, poate fi solicitat sa asigure traducere)
- pentru inregistrare simple copii ale pieselor justificative ale creantei, creditorul
trebuie sa indice natura creantei, data nasterii si valoarea acesteia, existenta unui
privilegiu, unei garantii reale sau a unei rezerve a dreptului de proprietate (art. 41)

Tot in legatura cu situatia creditorilor, regulamentul vine cu o serie de reguli materiale
si stabileste ca o serie de drepturi ale creditorilor nu sunt afectate de deschiderea unei
proceduri a insolventei.

Drepturi ce nu sunt afectate de procedura
A. O serie de drepturi reale apartinand creditorilor
Art. 5-1 - Deschiderea procedurii nu afecteaza dreptul real al unui creditor sau
tert asupra bunurilor corporale sau necorporale, mobile ori imobile atat bunuri
individual determinate, cat si constituite in universalitati a caror alcatuire se poate
modifica apartinand debitorului si care se afla pe teritoriul unui alt SM la data
deschiderii procedurii.
Drepturi vizate:

Page 71 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

a) Dreptul de a executa sau de a solicita executarea bunurilor si de a fi indestulat din


sumele de bani obtinute printr-o asemenea executare ori din fructele bunurilor
respective, in special in temeiul unui gaj sau ipoteci;
b) Dreptul exclusiv de realizare a unei creante, in special ca urmare a gajarii sau
cesionarii creantei cu titlu de garantie;
c) Dreptul de a revendica bunurile si/sau de a cere restituirea acestora din mana
oricui le-ar detine sau le-ar folosi impotriva vointei partii indreptatite;
d) Dreptul real de a culege fructele unui bun

Pentru a depasi divergentele din legislatiile SM cu privire la drepturi reale si cu privire
la legislatia privitoare la insolventa, prevede anumite reguli:
Prima ipoteza este aceea a unui drept real ce poarta asupra unui bun care la momentul
deschiderii procedurii de insolventa se alfa pe teritoriul unui alt stat decat cel in care s-a
deschis procedura insolventei.
Ex: Societate romana are un bun in Ungaria ipotecat desi ar trebui sa ma raportez
la legea romana ca sa vad situatia creditorului ipotecar, avand in vedere ca bunul este in
Ungaria, legea maghiara va guverna situatia creditorului respectiv.
Creditorul, in ipoteza in care se deschid asupra aceluiasi debitor mai multe proceduri
(una principala, si mai multe secundare), are posibilitatea sa isi declare creanta in toate
procedurile, nu doar in una, si va beneficia de distribuiri din toate procedurile. Insa, ne
intereseaza sa acordam un minim de egalitate intre creditori. Si Regulamentul spune ca daca
am participat la o procedura si am primit o anumita cota, nu voi putea participa la procedura
din alt stat membru pana cand creditorii din celalalt stat membru nu au obtinut si ei cota pe
care am obtinut-o eu in oricare din proceduri (de ex: am primit 10% in una, voi putea beneficia
de mai mult din celelalte proceduri doar dupa ce si ceilalti creditori din cealalta procedura au
obtinut 10%)
Rezerva proprietatii clauza prin care proprietarul unui bun vandut intarzie transferul
dreptului real de proprietate catre cumparator pana la un anumit moment in timp. Poate sa
fie momentul platii integrale sau un alt moment stabilit liber de catre partenerii de afaceri,
chiar daca posesia s-a transmis.
Pentru ca nu exista uniformitate de conditii in SM cu privire la procedura insolventei,
in regulamentul 848 au fost prevazute reguli prin care situatia vanzatorului cu rezerva

Page 72 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

propritetatii este cumva intarita. In regulamentul 1346 (art.5,6, 7), in regulementul 848 (art.8,
rezerva, art. 10, compensarea este la art. 9) - se distinge dupa cum procedura se deschide
impotriva vanzatorului care si-a rezervat proprietatea sau a cumparatorului care a contractat
cu un astfel de vanzator. Regulile vor juca doar atunci cand bunul cu privire la care s-a rezervat
proprietatea se afla pe teritoriul unui alt stat membru decat cel pe teritoriul caruia s-a deschis
procedura insolventei!!!!! Daca s-a deschis pe teritoriul unde se afla bunul, se plica lex
concursus.
Art. 10 alin. 1 Reg. 848 Deschiderea procedurii de insolventa impotriva cumparatorului
unui activ nu aduce atingere drepturilor vanzatorului activului respectiv intemeiate pe o
rezerva a dreptului de proprietate, daca la data deschiderii procedurii activul se alfa pe
teritoriul altui stat membru decat cel in care s-a deschis procedura.
Art. 10 alin. 2 Reg. 848 Deschiderea unei proceduri de insolventa impotriva vanzatorului
unui activ, ulterior predarii activului, nu constituie o cauza de rezolutiune a vanzarii si nu
impiedica cumparatorul sa dobandeasca dreptul de proprietate, daca la data deschiderii
procedurii activul vandut se alfa pe teritoriul altui stat membru decat cel in care s-a deschis
procedura.
Daca s-ar deschide procedura impotriva vanzatorului care si-a rezervat proprietatea,
bunul nu va fi inclus automat in masa credala a vanzatorului, iar cumparatorul va putea solicita
executarea contractului adica plata pretului si dobandirea dreptului de proprietate.

Drepturile creditorilor ce pot invoca o compensatie a creantei.
Art. 9 Reg. 848 Deschiderea procedurii de insolventa nu aduce atingere dreptului unui
creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a unui debitor asupra sa, daca o astfel
de operatiune este permisa de legea aplicabila creantei debitorului insolvent.
Procedura insolventei se deschide cu privire la debitor RO. In mod normal avem o
creanta impotriva lui, se poate compensa creanta impotriva lui si a lui impotriva mea daca
legea aplicabila acestei creante, a debitorului insolvent (din RO) priveste compensarea.

Insolventa grupurilor de societati
In ceea ce priveste regulamentul 1346 nu existau reguli cu privire la insolventa
grupurilor de societati. Intrebarea era daca filiala poate fi considerata un stabiliment al
societatii mama si daca se poate deschide cu privire la aceasta doar o procedura secundara?

Page 73 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

CJUE a impartasit o pozitie diferita (cauza EUROFOOD si altele): impotriva fiecarui


debitor cu personalitate juridica trebuie sa fie deschisa o procedura proprie de insolventa. O
procedura principala pentru societatea mama si tot atatea proceduri principale pentru fiecare
filiala (daca sunt indeplinite conditiile de deschidere pentru fiecare filiala).
Aceste hotarari au fost cuprinse in Regulamentul 848. Pozitia CJUE a fost codificata,
deci se mentine aceasta regula. Fiecare procedura va fi principala, pentru fiecare procedura
va fi numit un administrator, etc.
Este drept ca avem un considerent in preambul care lasa o poarta deschisa pentru
solutii similare avute anterior. (considerentul 50 Reg. 848)
In regulament s-a prevazut ca practicianul in insolventa desemnat in aceste proceduri
ar trebui sa coopereze(sa existe un acord) intre ei datorita faptului ca fac parte din acelasi
grup, etc.
Apar regulile privitoare la procedura de coordonare a insolventei unei societati, care
face parte din grupul de societati, prin care incercam sa gasim solutii care sa ne permita
optimizarea sau un tratament mai eficace al procedurii intregului grup. Pentru a demara
aceste proceduri de coordonare, trebuie ca un practician in insolventa a unei societati din grup
sa ia initiativa propunerii coordonarii, a unui plan de coordonare si propunerea unui
coordonator.
Este suficient ca unul sa vrea sa puna in practica procedura de coordonare pentru ca
aceasta sa opereze. Dar, va cuprinde doar acele proceduri ale caror practicieni au consimtit la
coordonare. (ex: un practician ia initiativa pentru a pune in practica, dar o vom aplica doar
practicienilor care au achiesat la planul coordonat). De asemenea, exista posibilitatea aderarii
ulterioare la procedura coordonarii.
Procedura trebuie confirmata de o instanta. De regula, orice instanta competenta
pentru vreuna din societatile din grup este competenta sa se pronunte cu privire la decizia de
coordonare.
Art. 70 Reg. 848 1) Pe durata desfurrii procedurii de insolven pentru care sunt
responsabili, practicienii n insolven in seama de recomandrile coordonatorului i de
coninutul planului de coordonare a grupului menionat la articolul 72 alineatul (1).
(2) Un practician n insolven nu este obligat s urmeze n ntregime sau parial
recomandrile coordonatorului sau planul de coordonare a grupului.

Page 74 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

In cazul n care nu urmeaz recomandrile coordonatorului sau planul de coordonare


a grupului, acesta i motiveaz decizia n faa persoanelor sau organismelor crora trebuie s
le raporteze n temeiul dreptului su intern, precum i a coordonatorului.

Insolventa e gata.
Exemple de intrebari pentru grile:
Unde e centrul intereselor principale?
Cand se poate deschide procedura secundara?
Care sunt prerogativele pract in insolventa?
Care este lex concursus?
Care sunt exceptiile de la lex concursus?
Cine poate deschide procedura secundara?

Contractul international slide-urile nu sunt foarte actualizate *mentiune
Formarea contractului. Negocierea Principii
Uneori contractele se formeaz prin negociere, alteori nu. Avem contracte standard
sau foarte simple.
*slide - Principiul libertii negocierii (libertatea contractuala, libertatea alegerii
metodelor de negociere)
Art. 1183 NCC, similar CVIM, principiile UNIDROIT, PECL
Corectiv: fiecare parte trebuie sa respecte drepturile partenerului de negociere, sub
sanciunea angajrii rspunderii.
Art. 1183 alin. 4 NCC, a 2.13 principiile UNIDROIT, 301(2) PECL - *slide
Foarte frecvent contractele de DCI sunt contracte complexe deoarece implica foarte mari
riscuri.
Raspunderea pentru Culpa in contrahendo regulamentul 864/2002 (Roma II) art. 12.
Culpa in contrahendo legea aplicabila conform art. 12 Reg. Roma II. * slide
(1) Legea aplicabila obligatiilor necontractuale care decurg din tratativele
(intelegerile) derulate inainte de semnarea unui contract, indiferent daca
respectivul contract a fost efectiv semnat sau nu, este legea aplicabila contractului
in cauza sau legea care ar fi fost aplicabila contractului daca acesta ar fi fost
incheiat.

Page 75 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

(2) Daca legea aplicabila nu poate fi stabilita in temeiul art. 1, atunci legea aplicabila
este:
a) Legea statului in care s-a produs prejudiciul; sau
b) In cazul in care partile au resedinta obisnuita in aceeasi tara in momentul
producerii faptului prejudiciabil cauzator de prejudicii, se aplica legea
respectivei tari; sau
c) In cazul in care reiese clar din toate circumstantele referitoare la caz, ca
obligatia necontractuala rezultata din intelegerile la care se ajunge inainte de
semnarea unui contract are in mod vadit mai multa legatura ca o alta tara,
decat cea prevazuta la literele a) si b), se aplica legea acelei alte tari.

Conceptul de culpa in contrahendo calificarea se face in functie de lex fori. Cand
avem regulamente europene de DIP, aceasta calificare dupa lex fori nu este cea mai adecvata.
CJUE sustine calificari autonome, independente pe care le foloseste legiuitorul european. Intra
in aceasta categorie (considerentul 30 nu este exhaustiva): informatiile pe care le-am
transmis partenerului inaintea incheierii contractului (insuficiente, eronate, etc). Pot sa apara
probleme din acest punct de vedere deoarece ar putea reprezenta (conform dreptului intern)
dol prin reticenta.
Regulamentul Roma I spune ca lex contractus guverneaza nulitatea contractului si
efectele nulitatii contractului. Raspunderea pentru culpa in contrahendo este legea
contractului pe care l-am incheiat. Daunele interese vor fi guvernate de aceeasi lege, de lex
contractus.
Mai intra in categoria culpei in contrahendo: raspunderea pentru ruperea negocierilor.
Legea care ar fi aplicabila contractului pe care l-am incheiat ar fi aplicabila pentru acea rupere
a negocierilor.
Raspunderea profesionistului care se foloseste de tehnica loteriilor publicitare pentru
a castiga clienti. Raspundere contractuala sau extracontractuala? CJUE spune ca daca s-a
incheiat un contract (cumparat bun din catalog) cauza comenzii este cauzata de promisiunea
premiului si sunt in materie contractuala. Sunt in materie contractuala si atunci cand exista o
promisiune neechivoca a unei persoane.
Alt exemplu ar fi: negocierea fara scopul de a incheia contractul, folosirea informatiilor
obtinute pe perioada negocierilor (problema confidentialitatii).

Page 76 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Daca printr-un contract de negociere am promis exclusivitate partenerului, daca nu


respect promisiunea s-ar putea sa fie problema. Regula este ca nu exista exclusivitate, prin
exceptie aceasta exista doar atunci cand a fost asumata.
Regula de la alin. 1 spune ca se aplica lex contractus sau regula care ar fi fost aplicabila
in situatia in care s-ar fi incheiat contractul. Avem si reguli subsidiare la alin. 2 care sunt extrem
de rar aplicabile.

Contractul international. Instrumentele negocierii
1. Documente comerciale unilaterale: documente publicitare, bonuri de comanda,
conditii generale afaceri
2. Documente fara forta juridica obligatorie:
- Gentlemens agreement de regula nu au forta juridica obligatorie
- Acorduri insotite de clauza subject to contract
- Scrisori de intentie
3. Contracte de negociere

Documente intitulate gentlemans agreement au ajuns sa fie califcate intr-un anumit
caz intr-un contract si au permis unei parti sa se prevaleze de normele legale in materie
contractuala. Nu e necesar titlul de... ci este importanta vointa partilor + o cauza de non
binding agreement.
Clauza subject to contract negociere contract international pe o perioada mai
indelungata de timp: in saptamana 1 - anumite aspecte, in saptamana 2 - altele... fiecare
prevederi din saptamana 1, de exemplu, pot fi trecute intr-un contract subject to contract si
care se vor aplica doar daca contractul se va incheia intre noi. Acordul subject to contract este
un acord cu prevederi partiale care nu se aplica pana la incheierea contractului in intregime.
Scrisorile de intentie letter of intent nu produc efecte. Pot contine si elemente ale
unor acorduri partiale si se poate face mentiune la ele, situatie in care vor avea si prerogativa
de acorduri subject to contract. Scrisorile de intentie pot sa ascunda veritabile contracte de
negociere.
Contractul de negociere = contract prin care partile stabilesc drepturile si obligatiile
lor pe perioada negocierilor.

Page 77 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Daca scrisoarea de intentie ascunde un contract de negociere, raspunderea pentru


acel contract de negociere va fi o raspundere contractuala pentru ca s-au asumat o serie de
obligatii.
Raspunderea pentru incalcarea unui acord subject to contract sau scrisoare de intentie
ar putea sa existe in situatia in care multiplic documentele respective si se contureaza din ce
in ce mai multe aspecte relevante. In aceste situatii s-ar putea angaja raspunderea.

Determinarea legii aplicabile contractului slide*
Reguli de aplicare in timp art. 105/1992 Conventia de la Roma, Reg. Roma I
Reguli de aplicare in spatiu (art. 2 aplicare universala)
Aplicare materiala:
Regulile nu se aplica in materie fiscala, vamala sau administrativa
2) Sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament
a) aspectele privind starea sau capacitatea persoanelor fizice, fara a aduce atingere art.
13
b) obligatiile rezultate din relatii de familie + inclusiv obligatii de intretinere
c) obligatiile rezultate din aspecte patrimoniale ale regimurilor matrimoniale, testament si
succesiuni
d) obligatiile rezultate din cambii, cecuri si bilete la ordin si alte instrumente negociabile
e) conventiile de arbitraj si conventiile privind alegerea instantei competente
f) aspecte reglementate de dreptul societatilor comerciale
g) reprezentarea
h) constituirea de trust-uri
i) obligatii care rezulta din tratative derulate anterior incheierii unui contract
j) asigurarile sociale
3) Regulamentul nu se aplica in ceea ce priveste probele si aspectele de procedura.

Relatii de familie si asimilate se poate incheia un parteneriat inregistrat. Acest gen
de obligatii sunt excluse din sfera regulamentului.

Determinarea legii aplicabile contractului conform Reg. Roma I 593/2008
Structura generala a regulamentului

Page 78 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Criteriul subiectiv art. 3 partile pot sa aleaga legea aplicabila contractului lor.
Criteriul obiectiv art. 4 partile nu au ales sau nu au reusit sa se puna de acord. Daca
legea aplicabila nu a fost aleasa, este aplicabila legea prestatorului de servicii caracterizat.
Reguli speciale pentru o serie de contracte transport (art. 5), consum (art. 6),
asigurare (art. 7), munca (art. 8).
In art. 1 si 2 se detaliaz aplicarea materiala si spatiala a regulamentului. Prevederile
regulamentului sunt aplicabile in statele membre care au ratificat regulamentul. In Romania
se substituie legii romane in ipotezele prevazute de regulament.
Regulamentul se aplica in materie contractuala, in ceea ce priveste obligatiile
contractuale. Acest termen ar trebui sa primeasca o definitie autonoma, insa nu avem
interventii a CJUE in materia regulamentului Roma I.
Suntem in materie contractuala atunci cand avem un angajament liber asumat a
partilor.

Aplicabilitatea in timp a prevederilor regulamentul roma I se aplica
contractelor incheiate dupa 17 decembrie 2009. Pentru contractele incheiate intre 15
ianuarie 2008 si 15 ianuarie 2009 se aplica se plica Conventia de la roma.
NCC prevede ca regulile de conflict vor fi aplicabile contractelor incheiate
indiferent de momentul lor (pentru viitor).

Alegerea legii aplicabile contractului

Clauza de alegere a legii aplicabile clauza prin care partile unui contract international
aleg legea aplicabila acestuia: clauza de electio juris; pact de lege utendo. Se stabileste doar
legea aplicabila contractului, nu drepturi si obligatii partilor.
Obiect: fixarea statutului international al contractului (alegere conflictuala), iar nu
crearea de obligatii pentru cocontractani, precum in dreptul intern (alegere materiala).
Nu se confunda cu:
Clauza atributiva de jurisdictie mergem la judecatorul statal pentru rezolvarea
conflictului.
Cu clauza de arbitraj (clauza compromisorie, compromisul)

Page 79 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Pentru ca aceasta clauza sa fie eficace, contractul trebuie sa fie eficace international.
Pentru contractele pur interne, corectivul din art. 3 par. 3 din regulament. Daca contractul
este pur international este posibila alegerea oricarei legi straine. Se poate alege si o lege terta,
alta decat una a unui SM, doar ca in aceasta situatie una dintre parti va putea invoca in fata
judecatorului prevederile legale imperative aplicabile in cauza din dreptul UE.

Regimul juridic al clauzei de alegere a legii aplicabile:
Conditii de valabilitate
Caracterul international al contractului (criteriul economic, juridic)
Legatura intre contract si legea aleasa. Frauda art. 3 alin.3 si art. 3 alin. 4 Reg Roma I.
Obiectul alegerii partilor: legislatia unui anumit sistem de drept: Problema alegerii unui
corp de norme nestatale (Principiile UNIDROIT, PECL, Lex mercatoria) ca lex contractus.
Incorporarea.

Neaparat obiectul alegerii partilor ar trebui sa fie o lege statala. Prin termenul lege sau
termenul drept putem intelege mai mult decat o lege statala. Legiuitorul european a spus ca
se poate alege doar drept statal. Ce se intampla daca partile prevad ca prezentul contract este
guvernat de principiile UNIDROIT sau principiile generale ale dreptului? Daca nu s-a ales valabil
legea aplicabila, ar trebui sa aplicam criteriile obiective de la art. 4. Totusi, chiar daca nu pot fi
aplicabile principiile UNIDROIT ca lege aplicabila, pot sa le incorporez in contract pentru a le
considera incorporate in contract. In acest caz, normele imperative nu vor fi principiile
UNIDROIT ci cele ale legii aplicabile contractului, care va fi determinata conform art. 4. In
limita normelor imperative ale regulilor prevazute de legea aplicabila se poate aprecia daca
anumite clauze (de ex: principiile UNIDROIT introduse) pot produce sau nu efecte.
Solutia prezentata opereaza asa atunci cand problema legii aplicabile se pune in fata
unor judecatori statali. In fata arbitrilor, daca aleg principiile UNIDROIT sau lex mercatoria, se
considera ca aceasta este legea aplicabila contractului deoarece in fata arbitrilor avem o
libertate mult mai mare.



DCI Cursul 11 15.05.2015

Page 80 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


Contractul international. Instrumentele negocierii - slide

In cadrul contractelor cu parti vulnerabile (contracte de munca, de consum, de
asigurare) legea poate sa fie aleasa, de regula in mod nelimitat. In materia contractelor de
munca si consum exista si un corectiv, adica faptul ca angajatul sau consumatorul se poate
prevala de normele imperative din statul lui de resedinta.
Art. 8 Roma I intotdeauna salariatul va putea invoca in favoarea lui normele
imperative din statul unde isi are el resedinta, la fel si in materie de contracte de consum.
Contractele de transport pasageri sau asigurare. Aici nu se permite partilor sa se aleaga
orice lege care sa se aplice partilor. Legiuitorul stabileste un evantai din care se poate alege.
De ex, in contractul de transport: fie resedinta din statul sediului transportatorului, de
la resedinta pasagerului, din statul de plecare, din statul de sosire, etc.

Determinarea lui lex voluntatis slide Alegerea expresa: art. 3 alin. 1 fr. 2 Roma I:
alegerea trebuie sa fie expresa...
Clauza expresa de electio juris, formalizata printr-un inscris prezentul contract este
supus legii statului X
Momentul alegerii: la incheierea contractului, dar si ulterior
Modificarea alegerii initiale: art. 3 alin. 2 Roma I: Partile pot conveni, in orice
moment, sa supuna contractul altei legi decat cea care il guverna anterior... Orice modificare
efectuata de catre parti cu privire la legea aplicabila, care intervine ulterior incheierii
contractului, nu aduce atingere validitatii formei contractului in sensul art. 11 si nu afecteaza
in mod negativ drepturile tertilor.
Alegerea legii aplicabile poate sa fie nu doar expresa, dar si tacita. Trebuie sa rezulte
cu un grad rezonabil de certitudine din prevederile contractului sau din imprejurarile cauzei.
Ce inseamna Alegere care rezulta cu certitudine din clauzele contractului, fara sa fie
expresa? E una din punctele de probleme ale regulamentului.
B. Alegerea tacita: art. 3 alin. 1 fr. 2 Roma I: alegerea trebuie... sa rezulte, cu un grad
rezonabil de certitudine, din clauzele contractuale sau din imprejurarile cauzei.
Dispozitiile contractului repere: 1. Referina la dispozitii specifice dintr-un drept
strain, iar nu la dreptul strain ca atare; 2. Contract-tip utilizat intr-o tara data; 3. Contract de

Page 81 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

adeziune; 4. Operatiune incheiata de parti este cunoscuta nu mai de una din legile in cauza,
constituind un contract numit.
Circumstantele cauzei. Repere: Legaturile economice sau juridice intre contracte;
caracterul accesoriu al unor contracte in raport cu altele.
Alegerea instantei competente este unul din elementele care pot fi avute in vedere de
judecator pentru a determina alegerea legii in cazul unei alegeri tacite (prevedere din
preambul). De asemenea, daca in multe situatii s-a facut referire la o anumita lege (forta
majora legea RO, caz fortuit legea RO, etc.) atunci se poate deduce ca legea aleasa ar fi
legea romana.
In privinta circumstantelor cauzei intre contracte pot sa existe diferite legaturi
economice sau juridice. Un contract cadru, prin care partile stabilesc un cadru general pentru
relatia lor de afaceri viitoare si pe baza acelor reguli vom incheia contracte de aplicatie. In
cazul in care am ales legea RO pentru contractul cadru, inseamna ca si pentru celelalte
contracte am ales legea romana (deducem).
Am un contract principal si un act modificator (aditional) in aceasta ipoteza e de
inteles ca legea din contractul principal va guverna si contractul modficator.
E mai complicat in contractele de garantie care sunt contracte accesorii unor
contracte de baza. Pentru contractul principal am ales legea RO, insa nu este evident ca si
pentru contractul de garantie am ales legea romana.
Pentru a evita discutii este recomandabil sa se introduca clauze exprese de electio juris.
Cand putem alege legea aplicabila contractului nostru? Oricand!! In momentul
incheierii contractului. Daca nu am ales legea, asta nu inseamna ca acel contract nu este supus
niciunei legi. Daca nu am ales-o in momentul incheierii, atunci acel contract va fi supus legii
determinate pe baza criteriilor obiective prevazute la art. 4
Legea aplicabila se poate modifica ulterior incheierii contractului. Cum va opera
aceasta lege? Care sunt efectele acestei alegeri? Va opera RETROACTIV (ex tunc). Noua
alegere va opera RETROACTIV. Acesta este principiul, care are 2 exceptii prevazute in art. 3:
a) orice modificare nu aduce atingere validitatii formei contractului in sensul art. 11 si b) nu
afecteaza negativ drepturile tertilor. In consecinta, pe fond, validitatea contractului ar putea
fi afectata.

Efectele clauzei de electio juris

Page 82 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


Legea aleasa de parti guverneaza contractul, se aplica acestuia cu toate dispozitiile
imperative pe care le cuprinde.
Consecinte:
- Aplicarea dispozitiilor noi apartinand lui lex contractus contractelor in curs de
executare
Problema clauzelor de stabilizare/inghetare a legii aplicabile putem spune:
contractul este reglementat de legea romana de la data X si chiar daca s-ar modifica
sa nu se aplice? Ne intereseaza ca lex contractus sa se aplice cu imperativul unei
adevarate legi si ca vointa partilor nu prevaleaza vointei legiuitorului. Rezulta ca
regula este ca nu sunt posibile astfel de clauze. Exista o exceptie si anume
contractele de investitii stat, incheiate intre stat si investitor pentru a-l proteja pe
acesta din urma de abuzurile statului.
- Posibilitatea anularii contractului prin aplicarea legii alese de parti
Art. 10 Reg. Roma I: Existenta si valabilitatea contractului sau a oricarei clauze
contractuale sunt stabilite de legea care l-ar reglementa in temeiul prezentului
regulament, daca contractul sau clauza respectiva ar fi valabile.
- Posibilitatea limitata de a multiplica legile aplicabile aceluiai contractdpeage

Art. 3 1 fraza finala reg. Roma I: ... prin alegerea lor, partile pot desemna
legea aplicabila intregului contract sau numai unei parti a acestuia.
Speta celebra American Trading speta din Franta.

Urmatoarea problema, pot partile sa prevada ca setul de clauze 1 este guvernat de
legea RO, setul 2 de legea maghiara, setul 3 de alta lege? Aceasta operatiune se numeste
Multiplicarea legilor aplicabile. In regulamentul Roma I, in art. 3 se prevede ca se poate (vezi
mai sus textul). Nu pot sa multiplic la nesfarsit numarul legilor aplicabile deoarece o lege va
putea valida cate o clauza in parte, o alta lege o alta si as eluda vointa legiuitorului si in opinia
doamnei profesor este limitata la maxim 2 legi (argumentul este respectarea vointei
legiuitorului).
Legea aplicabila contractelor in absenta unei alegeri - slide
I. Reguli generale

Page 83 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

a. Vanzarea de bunuri
Principiul: Vanzarea de bunuri guvernata de legea din statul in care
vanzatorul isi are resedinta obisnuita sau sediul
Exceptia: Vanzarea de bunuri la licitatie guvernata de legea statului in
care are loc licitatia, daca se poate determina acest loc.
Exceptia de la exceptie: Dispozitia se aplica doar daca locul licitatiei
poate fi determinat.
b. Vanzarea de instrumente financiare in cadrul unui sistem multilateral.
Contractele incheiate in cadrul unui sistem multilateral care reuneste
sau faciliteaza reunirea de interese multiple de vanzare-cumparare de
instrumente financiare ale tertilor sunt guvernate de legea aplicabila
respectivului sistem multilateral (art. 4.1.h)

Ce intelegem prin bunuri? Nu cred ca sensul de bunuri din cuprinsul art. 4 lit. a nu
trebuie sa fie larg incat sa includa si imobile. Avem un considerent in preambul care prevede
ca notiunile din regulamentul Roma I trebuie sa fie interpretate in acord cu regulamentul
Bruxelles I Bis. Bunuri, aici, ar trebui interpretat aici ca fiind marfuri (asta zic unii autori), adica
bunuri mobile corporale. In materie de bunuri imobile, exista o regula de conflict particulara.
Daca vorbim de vanzarea de instrumente financiare in cadrul unui sistem multilateral
se aplica legea care guverneaza respectivul sistem multilateral. Exista o directiva MIFID nu
se cere.
O regula particulara avem in legatura cu contractele de drepturi reale imobiliare si de
locatiune. Se va aplica legea de la locul situarii imobilului. Prin aceste contracte se prevad
aspecte obligationale intre parti, se transmite proprietatea sau se constituie drepturi reale
asupra bunurilor. In DIP, regimul juridic e guvernat de legea statului pe teritoriul caruia se afla
bunul imobil.

Contractele care au ca obiect imobile slide
Regula: Contractele care au ca obiect un drept real imobiliar si cele privind dreptul de
locatiune asupra unui imobil sunt guvernate de legea tarii in care este situat imobilul (art. 4
alin.1 lit. c). Aspectele pur obligationale sunt guvernate de legea prevazuta de Regulament si
aspectele reale de o alta lege (de regula, legea locului situarii imobilului lex rei sitae).

Page 84 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Contractele vizate - (constituire uzufruct, transfer de drept de proprietate, vanzare de


imobile, contracte de uz, superficie, abitatie, ipoteca imobile etc.).
Contracte excluse - Pentru time-sharing se va aplica regula de conflict de la consumatori,
renta viagera nu intra, nu gajul, etc.
Legea aplicabila contractului de inchiriere este legea statului pe teritoriul caruia se afla
imobilul. Exista si exceptia de mai jos.
Exceptia: Contractele care au ca obiect folosinta privata si temporara a unui imobil pe
o perioada de maximum 6 luni consecutive sunt guvernate de legea din statul de la resedinta
obisnuita a proprietarului imobilului, daca locatarul este o persoana fizica si isi are resedinta
obisnuita in aceeasi tara ca si proprietarul.

Reguli subsidiare: - slide
Art. 4.2: Regula Prestatorului Caracteristic: In cazul in care contractul nu e vizat de una
din regulile generale sau speciale/particulare ori i se pot aplica mai multe asemenea reguli, el
va fi guvernat de legea tarii in care isi are resedinta obisnuita partea ce efectueaza prestatia
caracteristica.
Art. 4.3: Clauza de exceptie: Daca din ansamblul circumstantelor cauzei rezulta fara
echivoc ca respectivul contract are in mod vadit o legatura mai stransa cu o alta tara decat
cea a carei lege a fost desemnata aplicabila la alin. 1 si 2, se aplica legea din acea alta tara.
Art. 4.4: Daca legea aplicabila nu poate fi determinata conform regulilor mentionate
la alin. 1 si 2, contractul este reglementat de legea tarii cu care are cele mai stranse legaturi.
Vand masini pe cafea (Franta brazilia plateste cu cafea) care e legea aplicabila
contractului? :))

Contractele care au ca obiect servicii: - slide
Regula generala: Contractul de prestari servicii este guvernat de legea statului in care
prestatorul de servicii isi are resedinta obisnuita.
Problemele care pot sa apara ce inseamna prestare de servicii? Punerea la dispozitia
altei persoane, cunostintele, capacitatile de munca, prestatiile fara sa existe o subordonare.
CJUE a spus ca in cazul prestarilor de servicii e necesara o conduita activa a prestatorului de
servicii fata de conduita din contractul de marca in care nu se cere o conduita activa.
Reguli particulare:

Page 85 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Contractul de franciza e guvernat de legea de la resedinta francizorului.


Contractul de distributie e guvernat de legea de resedinta distribuitorului.
Probleme: ce inseamna contract de distributie?
Trebuie sa stim ca pentru o serie de contracte particulare au fost prevazute reguli
specifice. Pentru contractele de franciza s-a prevazut ca legea aplicabila este legea de la
resedinta francizorului. Partile sunt francizorul care pune la dispozitie marca si know-how-
ul si francizatul cel care plateste redeventele si pune bazele afacerii.
Prestatia caracteristica este aceea care ne permite sa distingem intre diferite
contracte speciale (franciza, distributie, etc.)
In legatura cu contractele de distributie sunt guvernate de legea de resedinta a
distribuitorului.
ATENTIE: reguli speciale pentru contractele de asigurare si transport.
Legea aplicabila vanzarilor subsecvente. Contractul de distributie este un contract
cadru prin care stabilim relatiile viitoare (termene de plata a sumelor, unde ne vom judeca,
cum se vor incheia contractele viitoare, etc). Avem contractul cadru, apoi vom avea o multime
de contracte de aplicatie. Vor fi contracte distincte, operatiuni juridice distincte. Contractul de
distributie este guvernat in mod normal de legea din tara distribuitorului. Pentru contractele
de aplicatie, legea aplicabila nu este determinata in mod clar care ar fi. Am putea recurge la
stabilirea legii aplicabile conform situatiilor tacite, daca nu se prevede nimic. Cel mai bine ar
fi sa se indice in mod expres.
Art. 4.3 Clauza de exceptie: daca din ansamblul circumstantelor cauzei rezulta fara
echivoc ca respectivul contract are in mod vadit o legatura mai stransa cu o alta tara decat cea
a carei lege a fost desemnata aplicabila, se aplica legea din acea alta tara.
Aveam marfuri produse in Germania care vroiam sa le vindem tot in Germania. Gasim
un vanzator spaniol, cu o stampila spaniola, si il numim pe el vanzator. Vanzatorul nu trebuie
sa faca nimic, nu asigura nici garantia pentru conformitate, ci se adresa producatorului
german. S-a pus problema care e legea aplicabila... Normal ar fi fost legea spaniola (legea de
la resedinta vanzatorului), dar avand in vedere circumstantele cauzei s-a apreciat ca legea
germana prezinta o legatura mult mai stransa si ca vanzatorul spaniol era doar de forma in
respectiva ecuatie si contractul ar fi fost pur german.

Reguli Speciale:

Page 86 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Contractul de transport (art. 5):


Contract de transport de marfuri e guvernat, in ordine, de:
1. Legea aleasa de parti
2. Legea din statul transportatorului, daca locul de incarcare sau de livrare sau
resedinta exepeditorului sunt in acelasi stat. Ex: o companie RO incheie un contract
cu o intreprindere Franceza cu privire la transportul unor marfuri. Trebuie sa
distingem de unde pana unde trebuiau transportate marfurile. Daca se transportau
din Franta in Germania sau din Franta in Romania, legea aplicabila este legea din
statul transportatorului si ar fi aplicabila legea Franceza (a transportatorului).
3. Legea din statul de livrare
Contractul de transport de pasageri e guvernat, in ordine, de:
1. Legea aleasa de parti (lista limitativa: partile pot opta doar pentru legea tarii in care se
afla resedinta obisnuita a pasagerului/a transporatorului/sediul administratiei centrale
a transportatorului sau pentru legea tarii in care este situat locul de plecare sau de
sosire)
2. Legea de la resedinta pasagerului, daca locul de plecare sau de sosire este situat in acel
stat.
3. Legea de la resedinta transportatorului
4. Clauza de exceptie: art 5 alin.3 din Regulament in cazul in care, in lipsa unei legi
aplicabile, rezulta fara echivoc din ansamblul circumstantelor cauzei ca respectivul
contract are in mod vadit o legatura mai stransa cu o alta tara decat cea mentionata
la alin.1 si 2, se aplica legea din acea tara.

slide - Contractul de asigurare (art. 7 Reg. Roma I):
Contractele de asigurare care acopera riscuri majore sunt guvernate, conform art.
7.2, de:
a) Legea aleasa de parti, conform art. 3
b) In lipsa alegerii, de legea tarii in care isi are resedinta obisnuita asiguratorul.
- Exceptional, daca ansamblul circumstantelor cauzei rezulta fara echivoc faptul ca
respectivul contract are in mod vadit legaturi mai stranse cu o alta tara, se aplica
legea acelei alte tari.
o Irelevant locul situarii riscului (pe teritoriul unui SM sau in afara UE)

Page 87 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


RISCURI MAJORE
Riscuri de transport feroviar, maritim, aerian, marfuri in tranzit;
Riscuri de credit si garantie personala, legate de o activitate comerciala
Incendiile si alte prejudicii aduse bunului, raspunderea generala, pierderile financiare
(daca asiguratul indeplineste o serie de conditii referitoare la bilant, cifra de afaceri neta,
salariati)
In cadrul contractelor de asigurare propriu-zise: disting intre contracte de
asigurare de risc major sau de risc de masa.
Contractul de reasigurare compania care m-a asigurat pe mine se asigura pe langa
un alt reasigurator. In cazul in care trebuie sa ma despagubeasca pe mine, va primi o
indemnizatie de la compania la care s-a asigurat. Pentru contractul de reasigurare se aplica
legea de la resedinta prestatorului caracteristic, care este reasiguratorul.
Exista o lista de riscuri majore: feroviar, aerian, incendii, raspunderi generale, pierderi
generale, etc.
Companiile foarte puternice isi asigura astfel de activitati. Avem un contract intre un
profesionist in domeniul asigurarilor si un profesionist in domeniul afacerilor. In cazul acestor
contracte de riscuri majore putem sa alegem nelimitat legea aplicabila sau putem sa recurgem
la legea prestatorului specific.

Contractul de riscuri de masa si asigurari de viata e guvenat, conform art. 7.3, de:
1. Legea aleasa de parti, dintre urmatoarele:
a) Legea oricarui SM in care este situat riscul in momentul incheierii contractului;
b) Legea tarii in care isi are resedinta obisnuita titularul politei de asigurare;
c) In cazul asigurarilor de viata, legea SM al carui cetatean este titularul politei de
asigurare
d) Pentru contractele de asigurare care acopera riscuri limitate la evenimente care survin
intr-un alt SM decat cel in care e situat riscul, legea respectivului SM.
e) Daca titularul politei dintr-un contract exercita o activitate comerciala sau industriala
ori o profesie liberala, iar contractul de asigurare acopera doua sau mai multe riscuri
legate de respectivele activitati si sunt situate in SM diferite, legea oricaruia dintre SM
in cauza sau legea tarii in care isi are resedinta obisnuita titularului politei.

Page 88 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

2. In absenta alegerii, legea SM in care este situat riscul in momentul incheierii


contractului.
risc de masa = orice fel de riscuri in afara de cele majore. Ex: RCA, asigurare calatorie, de
viata, etc.
Locul situarii riscului
Imobil asigurat locul situarii imobilului
Vehicul asigurat locul inmatricularii vehiculului
Vacanta/calatorie (inclusiv de viata) locul unde a fost subscris contractul de
asigurare
In alte cazuri: resedinta asiguratului (daca e PF) sau sediul asiguratului (daca e PJ).
Daca riscul este localizat in mai multe SM, contractul e considerat ca un ansamblu de
contracte distincte, raportandu-se fiecare la un singur SM (cu consecinta aplicarii unor
pluralitati de legi). O ferma este pe teritoriul Belgiei si Olandei si incheiem o asigurare. Pe
partea de imobil din Belgia se aplica legea Belgiana si pe partea de imobil din Olanda se aplica
legea Olandei.
Daca riscul este situat in afara UE legea aplicabila se determina in conformitate cu
art. 3, 4 si 6 din Regulamentul Roma I.
Daca riscul e situat partial in UE, partial in afara UE considerentul 3.3 ne obliga sa
divizam in parti distincte, guvernate de legi diferite.
Contractelor de asigurare care acopera riscuri pentru care un SM impune
obligativitatea asigurarii (exemplu RCA) li se aplica urmatoarele norme suplimentare:- slide
- Contractul de asigurare nu indeplineste obligatia de asigurare, decat in cazul in care
respecta dispozitiile specifice stabilite in legatura cu asigurarea respectiva de SM
care impune obligatia. In cazul in care legea SM in care este situat riscul contine
dispozitii contrare celor ale legii SM care impune obligatia de a incheia o asigurare,
prevaleaza cea din urma.
Contractele de reasigurare sunt guvernate, conform art. 3 si 4 din Reg de: a) legea
aleasa, fara limitari; b) in subsidiar, in absenta alegerii, de legea statului unde este
situat reasiguratorul.

Legea aplicabila contractului de munca (art. 8) slide.

Page 89 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

1. Legea aleasa de parti, dar, angajatul nu va fi privat de protectia acordata acestuia in


temeiul dispozitiilor imperative din legea obiectiv aplicabila.
2. Subsidiar, legea tarii in care sau, in lipsa, din care angajatul isi desfasoara in mod
obisnuit activitatea in executarea contractului. Daca angajatul este angajat temporar
intr-o alta tara, nu se considera ca si-a schimbat locul de desfasurare a muncii in mod
obisnuit.
3. Subsidiar, daca legea aplicabila nu poate fi determinata in temeiul alin. 2, se va aplica
legea tarii in care este situata unitatea angajatoare.
4. Daca din circumstantele de ansamblu ale faptului ca respectivul contract are o legatura
mai stransa cu o alta tara decat cea mentionata la alin.2 sau 3 se aplica legea acelei
alte tari
Daca sunt delegat pe o perioada de 3-6 luni nu se considera ca sunt schimbate
conditiile. La detasare, execut munca in folosul altui angajator la o alta locatie. In cazurile
transfrontaliere, termenul de detasare poate sa acopere atat cazuri de delegare, cat si de
detasare. O companie RO isi trimite muncitorii pentru o lucrare pe santier, pe perioada scurta
e vorba de delegare, desi in dreptul international se numeste detasare. Daca e perioada
scurta, va ramane aplicabila legea din statului de origine.

Legea aplicabila contractelor de consum (art. 6)
1. Legea aleasa de parti, dar consumatorul nu va fi privat de protectia acordata lui in
temeiul dispozitiilor imperative din legea obiectiv aplicabila
2. Legea statului in care isi are resedinta obisnuita consumatorul, cu conditia ca
profesionistul:
a) Sa isi desfasoare activitatea comerciala sau profesionala in tara in care isi are
resedinta obisnuita consumatorul; sau
b) Prin orice mijloace, sa-si directioneze activitatile catre tara in cauza sau catre
mai multe tari, printre care si tara in cauza, si ca respectivul contract sa se
inscrie in sfera activitatilor respective

DOMENIUL LUI LEX CONTRACTUS
Lex contractus guverneaza:

Page 90 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

- Art. 10.1: Existenta si validitatea contractului sau a oricarei clauze contractuale


sunt determinate de legea care l-ar reglementa in temeiul prezentului regulament,
daca contractul sau clauza respectiva ar fi valabile. Rezulta ca formarea
contractului consimtamantul, oferta, acceptarea... rezerva de la art. 10.2 : Cu
toate acestea, pentru a stabili faptul ca nu si-a dat consimtamantul, o parte poate
sa invoce legea tarii in care isi are resedinta obisnuita, daca din circumstantele
respective reiese faptul ca nu ar fi rezonabil sa se stabileasca efectul
comportamentului sau in conformitate cu legea alin. 1.
Art. 12.1:
- Interpretarea contractului
- Executarea obligatiilor nascute din contract
- Consecintele neexecutarii totale sau partiale a obligatiilor, inclusiv evaluarea
prejudiciului
- Diferitele moduri de stingere a obligatiilor, precum si prescriptia si decaderea din
drepturi;
- Efectele nulitatii contractului.
Art. 12.2: In ceea ce priveste modalitatile de executare si masurile care pot fi
luate in cazul unei executari defectuoase, se va avea in vedere legea tarii in care
are loc executarea.
Legalitatea oricarei clauze este guvernata de lex contractus.

Domeniul lui lex contractus
Problemele care NU sunt guvernate de lex contractus
- Validitatea formala (art. 11, reg. Roma I) este guvernata, in principiu, de legea
aplicabila fondului contractului daca partile se aflau in aceeasi tara la momentul
incheierii contractului
- Capacitatea partilor (art. 2572 NCC, art. 2581 lit. a NCC) legea nationala
o Totusi: Art. 13 reg. Roma I. Incapactiatea. In cazul unui contract incheiat
intre persoane aflate in aceeasi tara, persoana fizica care ar avea
capacitatea juridica, conform legii acelei tari, poate invoca incapacitatea
sa rezultand din legea altei tari numai in cazul in care, la data incheierii

Page 91 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

contractului, cealalta parte contractanta avea cunostinta de respectiva


incapacitate sau nu o cunostea ca urmare a neglijentei sale.
Daca am incheiat contractul prin reprezentanti, putem tine seama si de legea acestora.
Daca contractul are ca obiect vanzarea unui imobil, trebuie sa tin cont de legea statului de
unde e situat imobilul. Daca se incheie un contract cu un consumator, trebuie sa se tina
seamna de normele imperative prevazute de legea resedintei acestuia.

DCI Cursul 12 22.05.2017

Legile de politie
Legile de politie sunt acele norme inspirate de norme statale. Statele urmaresc
salvgardarea unor interese economice, juridice, etc. si atunci vor edicta norme care se vor
aplica indiferent de lex contractus. Identificam legile de aplicare imediata (de politie) prin
scopul lor.

[ex: cauza Igmar contract de agentie intre un comitent american si un agent englez.
Contractul era guvernat de legea americana aleasa de parti. Englezul trebuia sa vanda
produsele pe piata din Europa. S-a denuntat contractul de catre american. Exista o directiva
care prevedea o indemnizatie pentru comerciantii din contractele de agentie... exista o
indemnizatie de sfarsit de contract, indiferent daca sfarsitul era culpabil sau nu care putea sa
mearga pana la cuantumul indemnizatiei anuale. Igmar s-a adresat instatei britanice si a
solicitat acea indemnizatie. Legea din SUA nu prevedea acea indemnizatie. Instanta britanica
a avut dubii daca s-ar aplica legea engleza (care prevedea indemnizatia) sau norma din SUA.
CJUE a spus ca norma este fundamentala pentru comerciantii europeni si norma de
transpunere a directivei (indemnizatia) trebuie sa se aplice indiferent de legea aplicabila
contractului (care era legea americana).]

Pe de o parte, plecam de la scopul normelor in discutie si pe de alta parte plecam de
la vointa legiuitorului de a vedea aplicata norma respectiva indiferent de legea aleasa. Daca
aceste criterii (9 par. 1 din reg. Roma I) sunt intrunite, putem aplica acea norma de politie. Art.
9 par. 2 prevede ca instanta poate sa aplice normele de politie din statul sau ori cele edictate

Page 92 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

de ordinea europeana (deoarece aceasta din urma fac parte din ordina interna a statelor
membre).
Dar, suplimentar, art. 9 Par. 3 ne vorbeste si de legile politie terte, care sunt formulate
de legi care nu sunt nici lex contractus, nici legea forului (intra si prevederile UE aici datorita
art. 9 par. 2 reg. Roma I). Judecatorul are posibilitatea sa decida aplicarea legilor de politie din
statele pe al caror teritoriu contractul trebuie executat sau acesta trebuie sa se execute daca
neaplicarea respectivelor legi imperative ar atrage ilegalitatea executarii contractului
respectiv.

Aspecte de drept substantial conventia de la Viena nu intra.

Clauzele uzuale pe care le putem gasi in cuprinsul contractelor internationale
1. Clauze privind identificarea partilor numele sau denumirea partenerului de
afaceri, domiciliul/sediu

2. Clauza cu privire la obiectul contractului cat mai clar definit obiectul, cat mai clar
definite operatiunile partilor.

3. Clauze privind obligatiile specifice a partilor cu privire la contractul respectiv
modalitati de livrare (in caz de marfuri), predarea, pretul (contraprestatia) sunt
uneori utilizate in contractele internationale clauze care permit sa mentinem
pretul contractului: ex: clauza in aur moneda care avea paritatea oficiala in aur si
daca pretul aurului scadea, scadea si pretului, iar daca crestea si pretul era mai
mare. Azi, nu prea se mai foloseste.

4. Clauze monovalutare stabilim intinderea obligatiei noastre raportandu-ne la o
anumita moneda, moneda de cont, care este o moneda stabila, numai ca precizam
ca plata respectiva va fi facuta intr-o alta moneda. Se va face distinctie intre
moneda de cont (cea pe care o avem in vedere la stabilirea/intinderea exacta a
prestatiilor guvernata de regula de lex contractus) si moneda de plata (care e
guvernata de legea statului pe teritoriul caruia se face plata). Pentru mai multa
stabilitate putem sa ne referim ca moneda de cont la un cos de valute, mai multe

Page 93 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

valute pe care le vom lua in calcul (CLAUZA PLURIVALUTARA). Ex: Clauza DST al
IMF.
Ca tehnici particulare de stabilitre a pretului:

5. Clauze de indexare legam pretul contractului de un anumit indice. Daca indicele
creste sau scade, pretul contractului creste sau scade si el. Indexarea va opera
automat, Pretul contractului se schimba automat!!!! (ex: EUROBOR, URIBOR). sau
Clauza de postcalculare a pretului - valoarea contractului este stabilita tinand cont
de toate cheltuielile efectuate + o anumita marja de profit care se adauga la
cuantumul cheltuielilor angajate pentru serviciul respectiv. Intr-o astfel de clauza,
pentru beneficiar avem riscuri foarte mari.

Putem include clauze de impreviziune sau de hardship Pacta sunt servanda
contractul trebuie executat astfel cum a fost incheiat chiar daca circumstantele
ajung cumva sa fluctueze. Doar exceptional, sistemele de drept admit teoria
impreviziunii, admitem ca judecatorul sa intervina in contract in ciuda principiul
Pacta sunt servanda si sa restabileasca echilibrul pentru ca respectivului contract
sa nu fie complet pierdut. NU toate sistemele de drept admit teoria impreviziunii
si conditiile sunt extrem de severe. Pentru ca reechilibrarea depinde in mod normal
de lex contractus, partile au de suferit.
La clauzele de impreviziune sau de hardship stabilim ca in eventualitatea in care
va interveni o modificare semnificativa, substantiala a circumstantelor avute in
vedere de noi atunci cand am incheiat contractul, astfel ca ulterior intervenirii
evenimentului care dezechilibreaza contractul, partile se vor intalni pentru a
restabili echilibrul contractului sau vor apela la un tert care va restabili echilibrul.
In aceste situatii nu reechilibram automat contractul.
Este util sa stabilim ce circumstante avem in vedere si ce inseamna ca
echilibrul contractului este modificat semnificativ, pe ce perioada negociem
(obligatia de a negocia este o obligatie de rezultat, obligatia de a modifica
contractul este de mijloace), ce se intampla cu contractul pe perioada negocierii
(daca nu se prevede nimic NU SE SUSPENDA) si am putea spune ca se supenda
executarea obligatiilor nascute din contract, ce se intampla daca nu ne punem de

Page 94 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

acord cu modificarea contractului (fie va continua sa fie executat asa dezechilibrat


sau am putea spune ca se rezilieaza contractul sau am putea spune ca facem apel
la un tert care va incerca sa restabileasca echilibrul).
Clauza de hardship nu trebuie sa o confundam cu clauza de forta
majora. Clauza de forta majora intereseaza riscurile (eveniment exterioare partilor,
impevizibile, absolut irezistible, etc.) Fiecare stat reglementeaza diferit forta
majora si pentru a compensa variatiile din state cu privire la forta majora, partile
introduc clauze de forta majora prin care stabilesc ce se va intampla daca se
intervine. De regula, se da o definitie generala a fortei majore, se dau exemple,
apoi in clauza stabilim obligatiile partii care se va prevala de aceasta clauza (cum
va notifica, in ce termen, etc), ce se va intampla cu contractul pe acea perioada,
etc.

6. Clauze prin care incercam sa ne mentinem pozitia concurentiala pe piata (un
anumit avantaj concurential pe piata) clauze de exclusivitate cerem sa se
contracteze exclusiv cu noi (poate fi unilaterala sau bilaterala). Clauzele de
confidentialitate sunt extrem de utile in pastrarea acestui avantaj concuretial.
Acestea sunt clauze prin care una dintre parti se angajeaza sa pastreze secretul
primit de la cealalta parte si se stabilesc cu claritate informatiile care sunt
confidentiale si conduita partii adverse. E foarte util sa dublam clauza de
confidentialitate de o clauza penala care va stabili despagubirile in caz de
nerespectare a clauzei. Atentie, clauzele penale sunt guvernate de lex contractus
si in dreptul comparat nu avem poziti la fel de liberale ca in dreptul RO. In common-
law se face distinctie intre liquidated damages clauses daune in caz de
nerespectare a angajamentului si sunt proportionale prejudiciului suferit si penalty
clauses penalizam debitorul si cuantumul acestora e necorelat cu cuantumul
prejudiciului. Penalty clauses nu sunt acceptate in fata judecatorilor din SUA SI UK.

Aici intra si clauza ofertei concurente contract intre promitent si beneficiar.
In temeiul acestei clauze promitentul se angajeaza ca in cazul in care beneficiarul
clauzei primeste o oferta din partea unui tert, in conditii mai avantajoase,

Page 95 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

promitentul va permite beneficiarului fie sa rupa contractul si sa incheie contractul


cu cel care a facut oferta, fie sa adapteze contractul la oferta primita de beneficiar.
E problematica pentru ca pot sa limitez dreptul tertilor de a se dezvolta pe piata
respectiva daca tot adaptez contractul, pe de alta parte, indirect promitentul poate
sa afle informatii despre strategia de marketing a celorlalti.

Clauza clientului cel mai favorizat promitent si beneficiar promitentul se
angajeaza fata de beneficiar ca in situatia in care incheie un contract cu un tert in
conditii mai bune decat cu beneficiarul, atunci si contractul dintre promitent si
beneficiar se va adapta la acele conditii mai bune.
Nu trebuie confundate cu pactul de preferinta angajament prin care
promitentul promite celuilalt ca in cazul in care se va decide sa vanda sa il prefere
pe beneficiar la pret si conditii egale.

Clauze referitoare la raspundere clauze de limitare a rspunderii/clauze de
exonerare a raspunderii. Fie se modifica limitele raspunderii, cuantumul, etc.
Validitatea acestor clauze in contractul international este guvernata de lex
contractus.
Clauze referitoare la executare best efforts sau reasonable care daca exista
este clar ca nu e vorba de obligatie de rezultat ci de mijloace.

7. Clauza solve et repete platim si restituim un contract in care m-am angajat sa
livrez o cantitate de bunuri partenerului. Daca marfa nu este conforma putem sa
cerem rezilierea, reducerea pretului, etc. Daca avem aceasta clauza trebuie sa
platesc imediat ce s-a facut livrarea si daca am eventuale dispute cu privire la
livrare, se vor rezolva dupa si daca aveam dreptate se restituie suma; daca a livrat
conform atunci nu se va restitui. Orice dispute vor fi rezolvate dupa ce s-a facut
deja plata.

8. Clauze de integralitate in contracte clauze prin care partile precizeaza ca acel
contractul prezinta angajamentul lor complet, definitiv si ca acel contract nu poate
fi completat cu elemente exterioare prevazute de norme supletive, uzante, etc.

Page 96 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici


Aici intra si Clauzele de nemodificare orala (no oral modification) a contractului
(clauza de tolerare) nu se poate modifica prin anumite comportamente tolerate
de catre un partener de afaceri.

Problema clauzelor de solutionare a diferendelor intre parti

Includem clauze privind legea aplicabila (electio juris) + mai aveam clauze atributive de
jurisdictie (conflictele vor fi solutionate de judecatori statali ai anumitor state art. 25 Reg.
1215/2012 limite doar in ceea ce priveste partile vulnerabile consumatori, angajati,
asigurati) sau
Clauze de arbitraj (diferendele sa fie solutionate de arbitrii) se mai numesc clauze
compromisorii.
Sau vom putea avea un compromis - aici e vorba de un litigiu care deja s-a nascut si
decidem ca se va solutiona de un arbitru.
Ultimele doua prezinta rapiditate, calitate a actului decizional - care e influentata de
faptul ca partile au posibilitatea de a alege arbitrul care va solutiona diferendul si faptul ca
arbitrul gestioneaza doar 1 dosar la un moment dat, se va ocupa exclusiv de situatia mea, spre
deosebire de un judecator statal. Inca un avantaj ar fi confidentialitatea, nu opereaza
publicitatea la fel ca si in cazul litigiilor din fata instantelor.
Un dezavantaj ar fi faptul ca trebuie sa platim arbitrii pentru serviciile facute.
Prin acestea intelegem ca arbitrajul are natura contractuala, puterea arbitrului se afla
in vointa partilor. Arbitrul nu va pronunta hotararea in numele unui stat, nu vor fi tinuti sa
aplice normele de competenta jurisdictionala, normele de conflict de legi, regulile de
procedura, etc. Arbitrajul este delocalizat datorita acestor exceptii.
Arbitrajul are o componenta jurisdictionala destul de puternica arbitrul transeaza o
disputa la fel ca si un veritabil judecator, un diferend. Nu este un simplu mandatar comun al
partilor. Nu se confuda cu un mediator. Consecinta este ca sentinta arbitrala are autoritate de
lucru judecat intre parti.

Avem 2 tipuri de arbitraj in practica:

Page 97 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Instituionalizat partile prevad ca pentru solutionarea diferendului lor vor face apel
la un arbitraj care este organizat de un institut permanent de arbitraj (Camera de Comert
International de la Paris), LCIA.
Ad-hoc se deruleaza in afara unor institutii autorizate. Avem cabinete private, fiecare
parte va desemna un arbitru, nu se vor folosi regulamente impuse de institutii si acestia
probabil vor desemna un supra arbitru.
Arbitrul poate sa transeze in drept sau in echitate. Daca am ales lex mercatoria, se
intelege ca arbitrul este autorizat sa transeze in drept. Cand se prevede ca ar putea sa o faca
in echitate, doar atunci va apela la aceasta.
Atunci cand transeaza disputa, arbitrul trebuie sa tina cont de norme international
imperative (de legile de politie) din statul pe care se deruleaza arbitrajul sau unde se va
executa hotararea arbitrala deoarece acestea vor afecta eficacitatea sentintei arbitrale.
Ca sa ajungem la arbitraj intotdeauna este nevoie de o conventie de arbitraj valabila.
Conventia este una ca oricare alta, conditiile generale se aplica si aici (capacitate,
consimmnt, obiect si cauza). Mici probleme ridica aspectele capacitatii: cine este capabil?
Legea romana cere pentru persoanele fizice ca acestea sa aiba capacitatea deplina de
exercitiu. Capacitatea persoanelor de a participa la arbitraj este guvernata de legea statului a
carei cetatenie o are.
O chestiune delicata priveste capacitatea entitatilor de drept public de a semna
conventii de arbitaj (arbitrabiliate subiectiva). In RO se precizeaza ca statul si entitatile de
drept public pot sa participe daca acest lucru este prevazut de legi speciale.
Partile la arbitraj trebuie sa fie capabile legea nationala sau legea sediului guverneaza
acest aspect.
Chestiunea in discutie sa fie arbitrabila (arbitrabilitatea obiectiva) se pot arbitra
drepturi disponibile + sa aiba o componenta patrimoniala. Exceptie: salariatii, consumatorii,
etc. Dupa ce a survenit disputa, se poate accepta o conventie de arbitraj.
Atentie! Pentru simplul fapt ca in disputa noastra ar fi aplicabile unele norme
imperative, nu inseamna ca litigiul nu este arbitrabil. Disputele de dreptul concurentei sunt si
ele arbitrabile. Sunt, totusi, domenii cu privire la care exista competenta statala exclusiva
(legea insolventei se suspenda orice actiuni individuale ale debitorilor)

Page 98 of 99

Curs - Dreptul Comerului Internaional Seria II | Redactat de Alex Ulici

Legea care guverneaza arbitrabilitatea litigiului in mod normal tinem cont de legea
de la sediul arbitrajului, iar uneori se va tine seama si de legea unde urmeaza sa fie executata
hotararea.
Validitatea conventiei in RO trebuie forma scrisa. In Conventia privitoare la arbitraj
se mentioneaza forma scrisa, exista exceptii in situatia in care partile sunt localizate in state
care au conditii foarte suple cu privire la arbitraj.

Pentru ce motive putem sa anulam sau sa refuzam recunoasterea unei conventii
arbitrale? Partile nu aveau capacitatea juridica necesara, litigiul nu era susceptibil sa fie
transat pe calea arbitrajului, tribunalul arbitral a fost in mod nereglementar constituit, in
procedura arbitrala a fost incalcat dreptul la aparare a paratului sau arbitrul a statuat ultra
petita sau sentinta este contrara ordinii publice internationale.
Efectele conventiei de arbitraj produce efecte contractuale si are efecte procedurale
in raport cu arbitrul deoarece in temeiul ei arbitrii vor solutiona diferendul, ii se va atribui
competenta si corelativ necompetenta instantelor statale.
Sursele arbitrajului: in domeniul arbitrajului ar trebui sa plecam de la regulile din cartea
a 7-a CPC, dar aceste surse interne sunt dublate de o serie de Conventii Internationale
(Recunoasterea si executarea conventiilor arbitrale straine Conventia de la NY, Conventia de
la Geneva este conventia Europeana privitoare la arbitraj). Arbitrajul de stat raportat la
investitii Conventia de la Washington din 1995.

Page 99 of 99