Administratia Domeniului Public si Privat Ploiesti

STUDIU DE FEZABILITATE
PROIECT DE MEDIU PENTRU VIATA

INVESTITIA : PARC MUNICIPAL VEST

-2007-

1
 A. PIESE SCRISE

1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investitii :

PARC MUNICIPAL VEST

1.2. ELABORATOR :

Administratia Domeniului Public si Privat Ploiesti

1.3. ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE :

PRIMARIA MUNICIPIULUI PLOIESTI

ORDONATOR SECUNDAR DE CREDITE

ADMINISTRATIA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT

1.4. AUTORITATEA CONTRACTANTA :

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIESTI

ADMINISTRATIA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT PLOIESTI

1.5. AMPLASAMENT :

JUDETUL PRAHOVA, ORASUL PLOIESTI, CARTIER VEST- TEREN

ARABIL GARA DE VEST T54/674, SI TEREN ARABIL GARA DE
VEST T52/666, primit in administrare prin Hotararea nr.43/27-02-
2007, de la Primaria Municipiului Ploiesti.

2
1.6. FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII REALIZARII
INVESTITIEI

Studiul de fata cuprinde documentatia necesara pentru analizarea

oportunitatii realizarii unui Parc Municipal in orasul Ploiesti, jud. Prahova.

Datorit poziionrii oraul a avut o via ndelungat,nelsndu-se

acaparat de capital.Ploietiul este traversat de meridianul de 26o i de
paralela de 44o55.Paralela de 45o trece prin zonele suburbane Ploietiului.
Municipiul ocup peste 60 km2 ,din care 35 km2 reprezint zonele suburbane.
Se gsete n zona de contact ntre dealuri i es,acestui fapt
datorndu-i-se specificul natural i marea nsemntate economic.
Municipiul Ploieti se gsete n apropierea regiunii viticole Dealul Mare-
Valea Clugreasc i are acces direct la Valea Prahovei, cea mai
important zon de turism alpin din Romnia.

1.6.1. INCADRAREA IN REGIUNE

Municipiul Ploiesti capitala administrativa a judetului Prahova este un

important nod de comunicatie al tarii cu perspective imediate de dezvoltare
in ceea ce priveste infrastuctura rutiera si feroviara.
Dezvoltarea proiectului Autostrada Bucuresti-Brasov aduce zona de vest a
orasului intr-o pozitie privilegiata in raport cu viitorul traseu rutier.

3
4
 Judeul Prahova este situat n zona de Centru-Sud a Romniei i are
o suprafa de 4.716 km2, ceea ce reprezint aproximativ 2% din suprafaa
rii.
Ca organizare administrativ, judeul Prahova are 103 localiti: 2
municipii (Ploieti-reedina judeului i Cmpina), 12 orae i 89 de
comune care cuprind 405 sate, fiind judeul cu cele mai multe localiti
urbane din ar.
Judeul Prahova face parte din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud
Muntenia mpreun cu alte 6 judee: Arge, Clrai, Dmbovia, Giurgiu,
Ialomia i Teleorman.

5
 Populaia judeului la 01.07.2004 a fost de 829.026 locuitori din care
51% triesc n mediul urban, iar 49% n mediul rural, densitatea populaiei
fiind de 176 locuitori/km2. Numrul de locuitori i densitatea populaiei
situeaz judeul Prahova pe locul 2, respectiv 3 pe ar, iar din punctul de
vedere al contribuiei la bugetul de stat, judeul este primul dup capitala
Romniei, Bucureti.

Relieful judeului Prahova este variat, uniform distribuit i structurat

de la nord la sud, astfel: zona muntoas cu altitudine de pn la 2.507 metri,
care reprezint 26,2%, zona de deal cu nlimi cuprinse ntre 400-900 metri
- 36,6% - i cea de cmpie cu o pondere de 37,2% din suprafaa judeului.
Aceast structur de relief pune la dispoziie resurse dintre cele mai variate,
de la: pduri de conifere, foioase i puni alpine, pn la vi de vie, livezi
i culturi de cmp.
Lungimea cursurilor de ap care traverseaz judeul este de 1.786
km, suprafaa bazinului hidrografic este de 3.350 km2, iar suprafaa lacurilor
este de 13 km2.
Rul Prahova, principalul curs de ap, strbate judeul de la nord la
sud pe o lungime de 171 km. Resursele de ap ale judeului au sporit
considerabil datorit celor dou mari lacuri de acumulare Paltinu (Valea
Doftanei) i Mneciu-Izvoare (Valea Teleajenului).
Demarat n anul 2002, Programul de modernizare a cii ferate
Bucureti Ploieti Braov, component a Culoarului IV Paneuropean de
transport feroviar, reprezentnd o investiie de aproximativ 240 milioane
USD din surse guvernamentale i externe, a transformat acest sector n cale
ferat de mare vitez. n cadrul aceluiai program a fost inclus i
modernizarea Grii de Sud a municipiului Ploieti, aceasta devenind
Eurostaie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea
staiei i a spaiului adiacent, dar i modernizarea infrastructurii de
comunicaii CF pentru culoarul IX Paneuropean.
Reeaua drumurilor publice are o lungime total de 2.197 km din
care 293 km. drumuri naionale, iar densitatea reelei de 465,9 km/1.000
km2 teritoriu situeaz judeul pe locul 2 n ar.

6
 Situat in sud-estul Romaniei, avand o populatie de peste 250.000
locuitori, Ploiesti e unul din cele mai importante orase din Romania, pe locul
doi dupa Bucuresti la productia industriala.
Aflat la 60 Km de Bucuresti, strabatut de meridianul 26 si de paralela de 44"
55', Ploiesti e citadela industriei petroliere.
Fiecarui locuitor din Ploiesti ii revin 6,8 metri patrati de verdeata, fata de 26
metri patrati cat prevad normele Uniunii Europene.

Astfel, municipiul dispune de o suprafata verde de 174.500 metri patrati. In

ultimii trei ani, soarta spatiilor verzi din oras a fost pecetluita de
nenumaratele santiere menite sa ridice cartiere rezidentiale, supermarketuri
sau pentru largirea benzilor de circulatie pe cele mai importante strazi dar
mai ales de razboiul aproape nebun al retrocedarilor.
Dorinta politica asumata public este de a dezvolta proiecte de anvergura in
privinta spatiilor verzi si in special al Proiectului Municipal Vest cu o
suprafata estimata de peste 50 ha.
O initiativa legislativa a Ministerului Mediului prevede ca suprafata
minima de spatiu verde pe cap de locuitor sa nu fie mai mica de 26 de metri
patrati. In Ploiesti, situatia este una dramatica. Si asta pentru ca fiecare
cetatean al municipiului beneficiaza de doar 6.8 metri patrati de verdeata,
de 4 ori mai putin decat se propune in documentele viitoarei strategii de
mediu.

Conform ultimului recensamant al populatiei- 18 martie 2002, populatia

orasului este de 232.452 persoane.

1.6.2. Zgomotul
Poluarea sonora, determinata de sunetele disarmonice suparatoare,
este produsa mai ales de masinile si mijloacele de transport, respectiv
zgomotul, este datorat in primul rand civilizatiei si apoi progresului tehnic,
industrializarii, mobilitatii populatiei, mijloacelor de transport etc. Poluarea
sonora este una din formele cele mai nocive de poluare.
Pentru reducerea poluarii sonore se recomanda :
- amplasarea constructiilor industriale in afara zonelor locuite ;
- amplasarea in jurul cladirilor de locuit a unor peluze de iarba, flori
si arbusti, se recomanda de asemenea executarea de panouri de
protectie, constituite din arbori sau din diferite materiale care pot
reduce zgomotul pana la 10-15 Db.

7
 - amplasarea in cadrul orasului, in zonele de la periferie a unor
spatii de agrement pe suprafata mare care pot reduce zgomotul
pana la 10-14 Db.

Localitate Punct masura Leq Leq CMA(cf. Categ.

(Db) (Db) STAS Str.
2002 2001 10009/88)
Ploiesti Sp.Judetean 71,59 70,79 70 II
Ploiesti Int.Nord 71,11 71,21 70 II
Ploiesti Int.Inel 71,35 68,80 70 II
Ploiesti Int.M.Viteazu 71,45 73,31 70 II
Ploiesti Int.St cel Mare 70,77 71,77 70 II
Ploiesti Mos Craciun 70,3 66,36 70 II
Ploiesti C Civic 70,8 71,98 70 II
Ploiesti Bariera Buc. 70,22 69,17 70 II
Ploiesti Bariera Bucov 70,40 68,72 70 II
Ploiesti Gara de Sud 70,95 71,03 70 II
Ploiesti Int.Mihai 70,9 67,18 70 II
Bravu

8
1.6.3. SPATII VERZI SI ZONE DE AGREMENT

Nr. ORAS Suprafata Populatie Zona verde/cap

Crt. (ha) de locuitor
(mp/loc)
1. PLOIESTI 175 250.804 6,98
2. Campina 172 40.298 43
3. Azuga 6 6.047 10
4. Breaza 34,7 18.768 18,5
5. Busteni 23,6 11.640 20,3
6. Plopeni 14,79 10.026 15
7. Boldesti-Scaieni 31,1 11.537 27
8. Slanic 10 7.226 13,8
9. Comarnic 4,7 13.519 3,5
10. Mizil 5 17.055 3
11. Urlati 2 11.891 1,7
12. Sinaia 5,6 14.546 3,8
13. Valenii de Munte 5,4 13.822 4
14. Baicoi 23,9 20.173 11,8

Conditiile de cadru natural al Municipiului Ploiesti sunt modificate fata de

ecosistemele naturale, fiind caracterizate prin :
accentuarea poluarii atmosferice a solului cu metale grele( nu se
depasesc limitele admise) si cu sulf ( se depasesc limitele admise) ;
cresterea temperaturii diurne, care, asociate cu seceta din timpul verii,
pot atinge 70 grd C la nivelul solului ;
parazitarea solurilor cu adaosuri antropice.

Efectele asupra vegetatiei sunt distructive:

uscarea frunzelor si a scoartei arborilor la baza trunchiului, mai ales
pe aliniamentele spre S si V;
reducerea capacitatii de inradacinare si a posibilitatilor de
dezvoltare a coroanei arborilor ; reducerea longevitatii arborilor din
mediul urban fata de cei din mediul natural.

9
Tendinta de diminuare a suprafetelor ocupate cu spatii verzi, discontinuitatile
in functionalitatea sistemului urban de spatii verzi, lipsa de legatura cu
unitatile exteritoriale si poluarea intensa compromit posibilitatile de a asigura
un microclimat echilibrat si sanatos pentru locuitorii Municipiului
Ploiesti.Reglementarile privind dezvoltarea fasiilor plantate de-a lungul cailor
de comunicatii nu au fost respectate astfel, rezervele de teren au fost
ocupate cu diverse constructii, zona rezultata fiind lipsita de coerenta
urbana, iar functionalitatea sistemului compromisa.

1.6.4. PRINCIPALELE DISFUNCTII LA NIVEL DE ZONE ALE ORASULUI

PLOIESTI :
lipsa spatiilor publice in zona de locuit (in special cele cu densitati
mari) dintre care enumeram:
PARCURI COMPLEXE CU LOCURI DE JOACA, TERENURI DE
SPORT, SPATII VERZI, SPATII PLANTATE, SPATII PENTRU
RECREERE, BAZINE DE INOT, LOCURI DE PARCARE
INSUFICIENTE, etc.

Necesitatea si optiunile populatiei sustinute de administratia locala privind

politica de dezvoltare durabila a localitatii sunt urmatoarele :
- terenuri de joaca si sport
- spatii plantate in zonele de locuinte
- spatii pentru recreere
- bazine de inot
- locuri de parcare, garaje, etc.

1.6.5. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA PUG AL

MUNICIPIULUI PLOIESTI

Pe baza concluziilor si propunerilor rezultate in urma elaborarii

studiului de mediu, studiul de fundamentare al PUG- s-au formulat masuri si
reglementari care sa imbunatateasca nivelul de confort al populatiei orasului
Ploiesti si crearea de noi spatii verzi cu destinatia parcuri.
In PUZ, zona propusa pentru executia investitiei, este figurata zona pentru
parcuri.

10
1.6.6.OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

Asigurarea de zone verzi si SPATII DE AGREMENT pentru populatia

Orasului Ploiesti.
Marirea zonei de spatii verzi si locuri de agrement duce la cresterea
zonei verzi/cap de locuitor de la 6,98 mp/loc la 9.31 mp/loc, dupa cum
urmeaza :

175 ha + 58,40 ha = 233,40 ha

233,40 ha x10.000 /250.804 = 9,31 mp/loc.
Completarea cu toate categoriile de spatii verzi si asigurarea
continuitatii sistemului in teritoriul periurban.
Realizarea in fiecare unitate de spatiu verde a tuturor partilor
componente( in special arbori).
Realizarea de zone verzi si spatii de agrement.
Modernizarea drumurilor si largirea benzii de circulatie.

1.6.7.PROIECTUL

Dezvoltarea exploziva a orasului Ploiesti prin cresterea populatiei si

cresterea zonelor industriale, obliga autoritatile locale la gasirea de solutii
viabile pentru dezvoltarea locurilor cu spatii verzi si de agrement.
Proiectul propune dezvoltarea unui amplasament in vederea edificarii unor
sisteme de spatii de agrement si zone verzi, cu utilizarea maxima a spatiului.
Amplasamentul se afla in zona de Vest a orasului Ploiesti, unde Primaria
Municipiului Ploiesti a dezvoltat un master- plan al Municipiului Ploiesti de
unde rezulta ca principala zona potrivita de dezvoltare a Parcului de
Agrement este zona Vest, zona in care se afla si amplasamentul propus.
De altfel master-planul in discutie propune pentru zona situata intre centura
de Vest si Gara de Vest zona pentru constructia PARCULUI CU ANEXE
SPORTIVE( terenuri de fotbal, tenis, piscine acoperite, etc.)

11
 INDICATORI POLUARE

Analiza acestui program este bazata pe efectele padurii urbane (Urban Forest Effects - UFORE) metoda
dezvoltata de Nowak si Crane (2000).
Fluxul calculat este dat de produsul dintre viteza de depunere si concentratia poluantului.
50 HA = 500.000 mp
30% procent acoperire arbori = 150.000 mp (15 HA)
150.000 mp x 0.10686 g CO / mp = 16.029 g CO / mp = 16,0 Kg poluant absorbit pe an.

CONCENTRATII MEDII ADMISIBILE PENTRU PRINCIPALII POLUANTI STAS 1257/87

TIMP SO2 NO2 PULBERI FUNINGINE O3 H2SO4 PB MN
(g/m3) (g/m3) IN (g/m3) SI SO4 (g/m3) (g/m3)
SUSPENSIE (g/m3)
30 750 300 500 150 100 30 - -
MIN.
24 ORE 250 100 150 50 30 12 0.07 10
AN 60 40 75 - - - - -
12
1.7. DESCRIEREA FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA, INCLUSIV
MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI.

A se vedea punctul nr.2.

2. DATE TEHNICE ALE LUCRARII

2.1. Suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza a fi ocupat

de lucrare.

Parcul Municipal Vest este situat in Ploiesti, zona Vest, tarlaua T52, parcela
A666 si tarlaua T54, parcela A674, proprietar Consiliul Local al Municipiului
Ploiesti transmis spre administrare ,conform hotararii nr.43/27-02-2007 ,
Administratiei Domeniului Public si Privat. Suprafata propusa pentru
realizarea acestei investitii este de 58,40 ha.

2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament.

GEOLOGIA REGIUNII
Din punct de vedere geologic, zona de studio apartine zonei externe,
necutate, a avant-fosei carpatice. In aceasta zona se gasesc numai depozite
de vartsa badeniana, sarmatiana si pliocena, peste care se depun depozite
cuaternare.
Pleistocenul inferior.
Termenul bazal al Cuaternarului este reprezentat printr-un complex de
pietrisuri, nisipuri, bolovanisuri, cu intercalatii de argile.( Strate de Candesti).
Partea de baza a acestui complex este constituita, in regiunea Vaii
Buzaului, la Candesti ( la est de zona de studio), din pietrisuri marunte si
nisipuri fin si mediu granulate, intre care se intercaleaza straturi groase de
argile si argile nisipoase. Spre partea superioara, pietrisurile sunt din ce in
ce mai grosiere, pentru ca partea terminala sa fie consituita din bolovanis, ce
poate ajunge la 150mm diametru.
Din zona Ceptura, provin resturi de Anancus arvernensis care confirma
varsta villafranchiana a Stratelor de Candesti. Extensia Stratelor de Candesti
in zona de campie a fost dovedita prin forajele executate in sesul aluvionar (
conul aluvionar) Prahova-Teleajen. Aici a fost intalnita o alternanta de
pietrisuri, nisipuri si argile apartinand stratelor de Candesti, care, in forajul de

13
la Tinosu, la adancimea de 90,5m , stau pe un pachet de marbe si argile de
varsta romaniana.
In unele zone depozitele romaniene prezinta un facies identic cu cel al
Stratelor de candesti de varsta villafranchiana, care le acopera, caz in care
limita dintre Romania si Pleistocenul inferior este greu de precizat.

Pleistocenul mediu
In unele zone (Valea Calugareasca), peste Stratele de Candesti si
acoperit de loessuri, se afla un orizont de argile nisipoase cu resturi de
Pissidium clessini, ce a fost raportat, pe baza pozitiei stratigrafice,
Pleistocenul mediu.

Pleistocenul superior.
S-a atribuit Pleistocenului superior nisipurile de Mostistea, argilele rosii
dintre coline si campie, depozitele loessoide apartinand campului inalt de la
nord de Ialomita. Nisipurile de Mostistea constituie o formatiune identificata
numai in foraje, care intra in alcatuirea geologica a partii de sud a regiunii.
Depozitele aluvionare ale teraselor Teleajenului si Cricovului,
reprezentate prin pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri, ca si depozitele loessoide
apartinand teraselor, au fost raportate intervalului stratigrafic Pleistocen
superior-Holocen

Holocenul inferior
Aluviunile terasei joase, constituite din pietrisuri si nisipuri, ca si
depozitele loessoide care acopera terasele inferioare, au fost atribuite partii
inferioare a Holocenului.

Holocenul superior
Pe o suprafata destul de intinsa corespunzand sesului aluvionar
Prahova-Teleajen-Cricov, s-au depus in Holocenul superior o serie de
depozite tinere, in general uniforme si alcatuite la partea superioara din
nisipuri fine, argiloase spre baza din pietrisuri cu stratificatie torentiala, cu
lentile subtiri grosiere si munte. S-au intalnit fragmente de arbori in stare
nefosilizata, care apartin unor specii de conifere.
In legatura cu pozitia petrografica a pietrisurilor din zona sesului
alluvial, se constata predominarea elenetelor originare din flisul cretacic
inferior (strate de Sinaia), la care se adauga, spre zona de confluenta a
Telejeanului cu Prahova, numeroase fragmente provenind din flisul
paleogen.

14
 HIDROLOGEOLOGIA ZONEI

In zona in care se afla situate obiectivul de studio, se dezvolta doua

structuri acvifere: un acvifer freatic si un acvifer de adancime.
Acviferul freatic este localizat in depozitele aluvionare ale conului
Prahova-Teleajen (extremitatea nord estica a acestuia) si contine una
dintre structurile acvifere importante din aceasta parte a tarii.
Conul aluvionar Prahova-Teleajen este alcatuit din nisipuri, pietrisuri si
bolovanisuri, cu intercalatii de argile, argile nisipoase si prafuri, cu o
dezvoltare lentiforma. Toate aceste depozite prezinta o structura incrucisata,
ce caracterizeaza conurile de dejectie, precum si variatii laterale de facies.
Grosimea acestor depozite este maxima in axul conului si se situeaza
in jurul valorii de 50m si scade catre flancurile acestuia.
Alimentarea acestui acvifer se realizeaza prin precipitatii, de unde si
dependenta de regimul acestora al adancimii la care se gaseste nivelul
hydrostatic. Directia de curgere a apei subterane in cadrul acviferului freatic
este in principal nord vest-sud est.

Acviferul de adancime este localizat in orizonturile de pietrisuri, nisipuri

si bolovanisuri, separate prin intercalatii argiloase nisipoase, apartinand
Stratelor de Candesti. Cercetarile efectuate au aratat ca granulatia acestor
depozite este mai mare catre nord, unde predomina pietrisurile si
bolovanisurile, si catre sud , unde predomina nisipurile. Partea superioara a
Stratelor de Candesti este constituita dintr-un nivel de argila cu dezvoltare
regionala. Peste acest orizont s-au depus straturile aluvionare ale conului
Prahova Teleajen.
Cele doua structuri acvifere sunt exploatate in zona prin numeroase
puturi cu adancimi intre 20m-150m, unele dintre acestea deschizand ambele
acvifere.
Coloana geologica in zona este urmatoarea (estimare din foraje
anterioare):
0-0,5 = sol vegetal si argila galbena cu intercalatii nisipoase
0,5-6,00 = pietrisuri si nisipuri grosiere de terasa
6,00-28,50 = nisipuri si pietrisuri
28,50-35,00 = argile cenusii
35,00-44,00 = nisipuri grosiere acvifere
44,00-47,00 = nisipuri slab argiloase
47,00-52,00 = nisipuri grosiere acvifere

15
 52,00-58,00 = argile nisipoase
58,00-62,50 = nisipuri grosiere acvifere
62,50-65,00 = marne cenusii

2.3. Caracteristicile principale ale constructiei.

Parcul Municipal Vest va fi compus din urmatoarele locatii :

a. Pavilion administrativ, in suprafata de 145 mp.
b. Put forat pentru asigurarea necesarului de apa si bazinul de
irigatii.
c. Lacul in suprafata de 30.000,00 mp.
d. Imprejmuire din plasa bordurata cu fundatie de beton pentru
incadrarea stalpilor si stalpi din teava rectangulara in suprafata
de 4000 ml.
e. Locuri de joaca situate in amplasamentul parcului, in numar de 5
buc. Avand fiecare suprafata de 200 mp.
f. Teren de sport situat in amplasamentul parcului avand suprafata
de 87.500,00 mp( cu posibilitati de extindere catre stadion la
standarde FIFA).
g. Terenul de tenis situat in amplasamentul parcului, avand
suprafata de 312.50 mp x 4 buc.=(25m x12.5m).
h. Alei principale din asfalt, alei secundare din asfalt reciclat si alei
tertiare din piatra sparta, ocupand o suprafata de 30.000 mp.
i. Amenajarea terenului si gazonarile.
j. Retelele exterioare sunt alcatuite din : reteaua de apa principala
avand L=1750m.
k. Retele de canalizare avand L=1750 m.
l. Retele electrice.
m. Plantari de arbori = 15.000,00 buc.
n. Plantari de arbusti = 30.000,00 buc.
o. Piscina olimpica si pavilionul administrativ.
p. Dotari: Montare si procurare banci = 1200 buc.
q. Dotari :Montare si procurare cosuri de gunoi = 1200 buc.
r. Dotari :porti de fotbal, fileuri de tenis, echipamentele din spatiile
de joaca.

Nu au fost tratate in prezentul studiu urmatoarele obiective :

Pavilion administrativ
Piscina acoperita si eventualele tribune , vestiare, alte anexe ale
stadionului.

16
2.4.Structura constructiva

A. Pavilion administrativ in suprafata de 145 mp, va fi o constructie

parter avand dimensiunile 15,25x9,51 cu fundatie din beton, pereti din
zidarie portanta cu samburi din beton, acoperis, sarpanta, invelitoare din
tabla tip lindab.

B. Put forat pentru asigurarea necesarului de apa si bazinul de irigatii.

Putul este executat prin forajul mecanic cu diametrul 215 mm treapta 0-
65 mm, in aceasta faza s-au obtinut informatii despre geologia forajului.
Carotaj geofizic: interpretare . S-au obtinut informatii sigure despre
potentialul beneficiarului. S-a propus si s-a aprobat ca straturile acvifere
2,3 si 4 sa fie captate.
Largire cu diam 311m pana la adancimea de 65,50m.
Tubulatura se propune a fi executata din P.V.C.PN 10 (intervalul 0-0,1m cu
diam 200mm si intervalul 31-64m cu diam 160mm)
Descrierea lucrarilor:
Lucrarile vor fi executate in urmatoarele faze obligatorii pentru
garantarea unor rezultate foarte bune:
1. foraj mecanic cu diam de 215m treapta 0-65m. In aceasta faza
s-au obtinut informatii despre geologia forajului.
2. carotaj geofizic: interpretare . S-au obtinut informatii sigure
despre potentialul beneficiarului. S-a propus si s-a aprobat ca
straturile acvifere 2,3 si 4 sa fie captate.
3. largire cu diam 311m pana la adancimea de 65,50m. s-au
folosit dupa sapa de foraj prajini grele cu diamterul mare
pentru obtinerea uneri gauri cat mai drepte.
4. tubare in prezenta beneficiarului cu P.V.C.PN 10 (intervalul 0-
0,1m cu diam 200mm si intervalul 31-64 cu diam 160mm).
5. formarea coroanei de pietris margaritar, sort 3-7mm, izolare
superioara prin dop de ciment.
6. curatarea putului cu system mamuth exterior,
7. masurarea putului cu tevile de foraj in talpa dupa care s-a
masurat fiecare teava in parte in prezenta beneficiarului.

Parametrii estimati
NH-6,50m

17
ND-7,50m la Q =7 litri/sec

Concluzii si propuneri :
Consideram ca forajul hidrologic poate asigura alimentarea locului
propus si irigarea terenului cultivat in zona propusa amenajarii.

C. Lacul

Lacul va fi amplasata in interiorul parcului, avand forma de palma,

fiind sapata la adancimea de aproximativ 1,50 m, cu fundatie executata prin
sapatura mecanizata, urmand apoi executia unei betonari pe toata suprafata
interioara a lacului, cu beton armat cu plasa de Buzau, marca betonului fiind
B300,impermeabil.
Grosimea betonului turnat va fi de 10, 00cm .Peste acest beton se va aplica
tratamentul cu apa-stop, peste care se va aplica membrana izolatoare tip
tefond plus.
Pamantul rezultat din sapatura lacului va fi impins spre exteriorul parcului
unde se vor executa dune de pamant.

D. Imprejmuire din plasa bordurata L=4000 M

Pentru realizarea imprejmuirii terenului cu destinatie parc se propune

executarea unor panouri din plasa tip Buzau avand lungimea de 2 m, prinsa
pe stalpi din teava de otel avand diametrul d= 20 cm.
Fundatiile pentru incastrarea stalpilor in beton, vor fi fundatii izolate, iar
betonul va fi marca B150.

E. Locuri de joaca situate in amplasamentul parcului, in numar de

5 buc.

Pentru executia locurilor de joaca se propune amenajarea terenului si

turnarea de fundatii izolate pentru montajul echipamentelor specifice.Aceste
echipamente sunt : leagane= 6 buc.,balansoare= 6 buc., topogane=2 buc.,
casuta pentru copii=2 buc.
In interiorul parcului se va insamanta gazon.

18
 F.Terenul de sport situat in amplasamentul parcului avand
suprafata de 87.500,00 mp.

Terenul de sport va fi executat numai prin amenajarea spatiului si

anume : realizarea infrastructurii terenului, aplicarea gazonului, imprejmuirea
si portile de fotbal, orice dezvoltare ulterioara fiind posibila prin proiecte
destinate prezentului studiu.

G.Terenul de tenis situat in amplasamentul parcului, avand

suprafata de 312,50 mpx 4 buc.

Terenul de tenis va fi executat numai prin amenajarea spatiului si

anume : realizarea infrastructurii terenului, aplicarea gazonului, imprejmuirea
si fileul de tenis.

H. Alei principale din asfalt, alei secundare din asfalt reciclat si

alei tertiare din piatra sparta, ocupand o suprafata de 30.000 mp.

Aleile principale vor avea urmatoarea infrastructura :

- Balast bine compactat si udat in grosime de 10,00-20,00 cm
- Binder de legatura in grosime de 3,00 cm
- Beton asfaltic in grosime de 2,00 cm
- Borduri l=0,5m in lungime totala de 4000,00 m, montate pe pat
de beton B 150,avand rosturile umplute cu mortar marca M100 T
.

Aleiile secundare vor putea fi construite utilizand asfalt reciclat rezultat din
frezarea strazilor cu ajutorul utilajelor numite reciclatoare de asfalt.
Aleiile tertiare vor fi realizate prin aplicarea unui strat de 10,00 cm piatra
sparta concasata.

I.AMENAJAREA TERENULUI SI GAZONARE

Proiectarea peisagistica se realizeaza in urma analizei terenului:

componenta solului, amplasamentul, expunerea la soare, fiind obiectul unei
schite de proiect, discutata si completata impreuna cu beneficiarul.
Servicii de amenajare: erbicidare buruieni (inclusiv erbicidul total sau
selectiv); instalarea sistemului de irigatii; gazonare prin insamantare (include

19
saparea la 20 cm adancime, maruntire, nivelare teren, adaos 5 cm pamant,
imprastiere si incorporare gazon (profesional), tavalugire si udare pana la
rasarire); montare rulouri gazon; garduri vii (plante evergreen sau cu frunze
cazatoare); plantari arbori, arbusti si liane (arbusti foiosi, rasinosi si liane);
plantari flori de sezon, bulbi, rizomi, flori perene; amenajari cursuri de apa,
fantani, iazuri; realizare elemente decorative din stanca si piatra; montare
sisteme de iluminat si mobilier degradina;
Intretinere spatii verzi: echipa A.D.P.P. efectueaza operatiuni de tundere a
gazonului si a gardurilor vii, fasonarea arborilor si arbustilor, fertilizarile si
tratamentele necesare, dirijarea cresterii plantelor, extragerea buruienilor din
gazon si a uscaturilor, suprainsamantarile, pregatirea solului pentru iarna,
lucrarile de primavara si operatiuni de plantari arbori, arbusti si flori.
Frecventa si durata serviciilor de intretinere se stabilesc pe baza profilului
parcului de plante ca obiect al contractului de intretinere.

2.5.Principalele utilaje de dotare a constructiilor

Utilajele aferente constructiilor sunt urmatoarele :

Statiile de pompare sunt echipate astfel:
Pentru put:
- 1 electropompa submersibila cu parametrii Q = 5 l/s; H = 150
mcA;
- Panou de control si automatizare (comanda manuala si
automata).

Pentru nevoi tehnologice si sanitare:

- 2 electropompe verticale cu turatie variabila (una activa si una de
rezerva) cu parametrii Q = 8 mc/h si H = 25 mcA;
- Panou control si automatizare (comanda manuala si automata
functie de presiunea din hidrofor);
- Vas hidropneumatic cu membrane (V = 500 l la 10 bar);

Pentru incendiu:
- 1 electropompa submersibila (multietajata) cu parametrii Q = 18
mc/h si H = 60 mcA;
- 1 electropompa pilot submersibila (multietajata) cu parametrii Q
= 1 mc/h si H = 25 mcA;
- Panou de automatizare.
Aceste pompe se monteaza in rezervorul de apa.

20
2.6. Instalatiile aferente constructiilor

Principalele instalatii aferente acestui parc sunt urmatoarele:

1. Retelele exterioare (retele de apa si canalizare)

Prezenta documentatie cuprinde instalatiile exterioare de alimentare cu

apa si canalizare, necesare functionarii in conditii impuse de normele si
normativele in vigoare, pentru buna functionare a parcului la nivelul ecologic
impus de legislatia Comunitatii Europene.
Documentatia se refera la circulatia urmatoarelor tipuri de ape specific
tehnologice fiecarui produs:
- apa potabila ce va fi asigurata dintr-un put forat de adancime (H =
110 m) cu un debit estimat exploatat Qp = 5 l/s;
- apa calda menajera;
- apa calda tehnologica;
- apa rece menajera;

- apa rece tehnologica;

- apa uzata menajera;
- apa uzata tehnologica;
- apa pluviala;
- apa pentru stingerea incendiului din exterior.

Norma de consum este de 170 l/ om zi (personal de deservire si

exploatare) conform STAS 1478 90 tabel 4. Din aceste debite cca 40%
este apa calda la 600C.
Debitul de verificare total este debitul la care se va verifica conducta de
refulare din statia de hidrofor pentru a asigura functionarea urmatoarelor
obiecte sanitare:
- 30 Wc-uri + 2 dusuri + 16 lavoare + 8 pisoare + racorduri de apa
tehnologica.
Debitul de verificare maxim care se preia din putul forat prin intermediul
unui rezervor tampon si a statiei de hidrofor este Qc = 2,54 l/s.
S-au proiectat retele separate de canalizare menajera si tehnologica de
la obiectele sanitare si spatiile din pavilionul administrativ care vor conduce
apele uzate in canalizarea localitatii Ploiesti la o distanta de cca 500m.
Pentru stingerea incendiului s-a prevazut un rezervor tampon (V =
70mc) care va asigura rezerva intangibila in caz de incendiu (V inc = 54 mc)
dar si necesarul de apa menajera si tehnologica.

21
 Rezervorul se va executa din beton armat si se va monta la nivelul
terenului cu un capac de vizitare.

2. SITUATIA PROIECTATA

A. Instalatii hidrotehnice prevazute

Pentru asigurarea parametrilor necesari functionarii (debit, presiune,
calitate) obiectivului sunt necesare urmatoarele lucrari specifice:
- put forat (Q estimate = 5 l/s) cu adancimea de 110 m dotat cu
pompa submersibila care sa asigure necesarul de apa;
- Rezervor tampon de apa (V = 100 mc) pentru rezerva intangibila
de incendiu (V = 54 mc) precum si necesarul de apa menajera si
tehnologica ce se va monta suprateran cu protectie la inghet;
- Retele de apa pentru consumul curent (tehnologic si menajer)
precum si de incendiu exterior;
- Statie de pompe cu hidrofor pentru necesitati tehnologice si
menajere;
- Pompe submersibile pentru incendiu (una ce va mentine
presiunea in retea pompa pilot si alta pentru incendiul propriu
zis);
- Retele exterioare de canalizare menajera si tehnologica;
Apele meteorice din incinta se vor evacua in bazinul tampon printr-un
camin de decolmatare.

B. Schema hidroedilitara
Solutia propusa prin prezentul studiu:
- Alimentarea cu apa in scopuri igienico-sanitare, tehnologice si de
incendiu se va asigura din putul forat prin intermediul unui
rezervor tampon si statii de pompare aflate in incinta obiectivului ;
- Canalizarea se va realiza in sistem separativ iar in caz de
supraplin al vasului tampon se vor uni.
C. Debite de alimentare cu apa si canalizare
C1. Debite de alimentare
Cerinta de apa conform STAS 1478 90
Kzi x QspxNi 1,15 x170 x100
Q zi max. = (m3/zi) = 19,55 mc/zi
1000 1000
Qsp x Ni 170 x100
Q zi med. = = = 17 mc/ zi
1000 1000

22
 Q orar max. = 3,94 mc/h

Ape uzate menajere

Q zi max. = 19,55 x 0,8 = 15,64 mc/zi
Q zi med. = 17 x 0,8 = 13,6 mc/zi
Q orar max. = 3,94 x 0,8 = 3,15 mc/h
Calculul de dimensionare al conductelor de apa rece si calda s-a facut
conform STAS 1478 90.
Pentru baza de calcul s-au avut in vedere grupuri sanitare pentru un
numar de 100 persoane.
A rezultat debitul de calcul al instalatiilor interioare de Qc = 2,2 l/s
Debitul necesar pentru stingerea incendiilor cu hidranti exteriori conform
Normativ P66 2001, este de 5 l/s timp de 3 ore;
Debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu (in 36 ore) este de
0,42 l/s.
Pentru asigurarea rezervei de incendiu si a consumului igienico-sanitar si
tehnologic in incinta obiectivului s-a prevazut o gospodarie de apa formata
din:
- rezervor de inmagazinare (V = 70 mc) ce asigura rezerva pentru
incendiu exterior (V = 54 mc);
- Pompe pentru incendiu (submersibile in rezervor una de 18
mc/h si H = 60 mcA iar alta pilot Q = 1 mc/h si h = 30 mcA.
- Statie pompe cu hidrofor pentru nevoi igienico-sanitare si
tehnologice;

C2. Debite evacuate

Conform STAS 1846 80 debitul de ape uzate menajere evacuate din
incinta este:
Q ev = 0,8 x Qzi max.
Q zi max. = 19,55 x 0,8 = 15,64 mc/zi
Q zi med. = 17 x 0,8 = 13,60 mc/zi
Q orar max. = 3,94 x 0,8 = 3,15 mc/h

Debitul maxim evacuat in timpul incendiului poate fi de 5 l/s timp 3 ore,

acest debit rezultand de la hidrantul exterior.
Debitul de ape meteorice evacuate din incinta folosintei in santul
exterior conform STAS 1846 90 este:
Q met. max. = S x x m x I (l/s)

23
 S = suprafata = 1900 mp = 0,19 ha
= coeficient de scurgere = 0,80
m = coeficient de reducere a debitului = 0,80
i = intesitate ploaie calcul = 180 l/s/ha
Q = 0,19 x 0,8 x 0,8 x 180 = 21,89 l/s
Aceste ape se evacueaza in santul din exteriorul incintei.

D. Descrierea lucrarilor proiectate

D1. Retele de alimentare cu apa
Reteaua de alimentare cu apa consta din:
- Racord Dn 90 din teava de polietilena de la put la rezervorul de
apa de 70mc;
- Racord de aspiratie Dn 100 din teava de otel zincata de la
rezervor la statia de pompe cu hidrofor pentru consumuri igienico-
sanitare si tehnologice;
- Conducte de alimentare cu apa rece menajera si tehnologica (D
63 x 5,8 PEHD PN 10);
- Conducta apa incendiu (D 90 x 11,4 PEHD PN 10);
Se mentioneaza ca reteaua de incendiu exterior (2 hidranti) este tinuta
sub presiune in timpul incendiului de pompe special prevazute in acest scop.
(Pompe submersibile montate in rezervor una activa si alta pilot).
Pentru asigurarea apei tehnologice si menajere s-a prevazut o statie de
pompe verticale cu turatie variabila una activa si una de rezerva de Q = 18
mc/h si H = 25 mcA si un vas de hidrofor de 500 l.

D2. Gospodaria de apa pentru asigurarea apei necesare in timpul

incendiului si pentru consumuri tehnologice si menajere.
Pentru apa de incendiu si pentru necesitati tehnologice si menajere s-a
prevazut o gospodarie de apa compusa din:
- Put forat (H = 65 m) de mare adancime dotat cu pompa
submersibila (Q = 5 l/s H = 150 mcA) cu automatizare corelata
cu nivelele apei din put si rezervorul de apa suprateran;
- Rezervor de apa prevazut cu pompe submersibile pentru incendiu
ce se va executa din beton armat cu protectie la inghet montat
suprateran;
- Camp de pompare cu hidrofor pentru consumuri tehnologice si
menajere;

Statiile de pompare sunt echipate astfel:

Pentru put:

24
 - 1 electropompa submersibila cu parametrii Q = 5 l/s; H = 150
mcA;
- Panou de control si automatizare (comanda manuala si
automata).

Pentru nevoi tehnologice si sanitare:

- 2 electropompe verticale cu turatie variabila (una activa si una de
rezerva) cu parametrii Q = 8 mc/h si H = 25 mcA;
- Panou control si automatizare (comanda manuala si automata
functie de presiunea din hidrofor);
- Vas hidropneumatic cu membrane (V = 500 l la 10 bar);

Pentru incendiu:
- 1 electropompa submersibila (multietajata) cu parametrii Q = 18
mc/h si H = 60 mcA;
- 1 electropompa pilot submersibila (multietajata) cu parametrii Q
= 1 mc/h si H = 25 mcA;
- Panou de automatizare.
Aceste pompe se monteaza in rezervorul de apa.

D3. Reteaua exterioara de canalizare

Apele meteorice sau rezultate in caz de incendiu se vor evacua in
canalizarea pluviala.
Canalizarea exterioara care preia apele uzate menajere si pe cele
tehnologice este prevazuta din tuburi PVC tip G si le evacueaza in
canalizarea localitatii Ploiesti.
Pe reteaua de canalizare s-au prevazut camine de vizitare acoperite cu
capace din fonta STAS 2308 90.

3. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII, PREVENIREA SI

STINGEREA INCENDIILOR LA EXECUTIE SI IN EXPLOATARE

Se vor respecta normativele:

Legea protectiei muncii 319 2006;
Hotarare NR. 1.425 din 11 octombrie 2006, pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii
si sanatatii in munca nr.319/2006

25
4. STANDARDELE, NORMATIVELE SI ALTE PRESCRIPTII CARE
TREBUIE RESPECTATE LA UTILAJE, CONFECTII, MONTAJ, PROBE,
TESTE SI VERIFICARI

Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare: I

9 94; M.L.P.A.T. 17/ N 16.05.94, Publicat B.C. nr. 1/ 1996, nr. 2/
1997 si brosura IPCT;
Normativ privind exploatarea instalatiilor sanitare: I 9 / 1- 94,
M.L.P.A.T. 69/ n/ 25.03.96 Publicat B.C. nr. 12/ 1997 si brosura IPCT;
Ghid pentru proiectarea si executarea instalatiilor de canalizare a
apelor meteorice din cladiri civile, social culturale si industriale: P 96/
96 M.L.P.A.T. 82/N/ 19.11.96,. Publicat B.C. nr. 13/ 1997 si brosura
IPCT;

Normativ de proiectarea si executia instalatiilor sanitare: I 9 94;

M.L.P.A.T. 17/N/16.05.94, Publicat B.C. nr. 1/ 1996, nr. 2/ 1997 si
brosura IPCT;
Normativ de reabilitare a lucrarilor hidroedilitare din localitati
urbane: M.L.P.A.T. C.T.S.
Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara: HG 101/ 03.04.97;
STAS 404/1 87 Tevi de otel, fara sudura, laminate la cald;
STAS 1343/0 89 Determinarea cantitatilor de apa de alimentare;
STAS 1343/2 89 Determinarea cantitatilor de apa de alimentare
pentru unitati industriale;
STAS 1481 86 Canalizari. Retele exterioare;
Norme generale de protectia muncii NGPM 1996 aprobate de
MMPS MS;
Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor
uzate rezultate de la populatie si din procesele tehnologice avizate de
MMPS 19/ 1995;
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
frealizarea constructiilor si instalatiilor;
Norme generale de PSI MI MLPAT 1994;
Norme de PSI si dotare cu mijloace de stingere pentru unitatile MP
1990;
Ordinul 462 1993 al M.L.P.A.T. privind normele de limitare a
emisiilor de poluanti eliminate in atmosfera.

26
 Pe baza normelor si normativelor indicate de proiectant precum si
normativele aprobate pe parcurs, a experientei beneficiarului si a
recomandarii organelor de control, beneficiarul va intocmi instructiuni de
exploatare detaliate pentru fiecare loc de munca respectiv si vor fi insusite
de personalul de exploatare si intretinere.
Pentru toate masurile de protectie a conductelor, va trebui sa se respecte
prescriptiile si ordonantele autoritatilor care administreaza instalatiile
respective.
Conductele nu pot fi incarcate suplimentar sau neprotejate.
Pentru lucrarile de canalizari sau la caminele de vizitare trebuie acordata
o atentie speciala prevenirii sufocarii, intoxicarii sau exploziilor.
Peretii transeelor sunt de obicei verticali, pentru a impiedica degradarea
peretilor si alunecarea terenului din vecinatatea transeelor, acestea se
sprijina cu ajutorul dulapurilor si bilelor de brad sau a sprijinirilor metalice de
inventar in functie de natura terenului si adancimea transeelor.

STAS 1846 - 90 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de

apa de canalizare;

STAS 3051 91 Canale ale retelelor exterioare de canalizare;

STAS 7335/3 86 Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din
otel;
SA 8591 97 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare;
STAS 9470 73 Ploi maxime.

4. ORGANIZAREA DE SANTIER

Constructorul se va organiza si dota in zona, cu materiale, utilaje,

echipamente si personal specializat pentru executii si finalizarea lucrarilor de
constructii montaj.
Constructorul va prezenta clientului un plan privind modul de
desfasurare a lucrarilor de constructii, cu perceperea suprafetei de teren
necesara organizarii de santier.
Zona de amplasare a materialelor si utilajelor de constructii se va stabili
de comun acord cu beneficiarul.
Inainte de inceperea lucrarilor de constructii montaj este necesar
identificarea si marcarea pe teren a conductelor existente.
Alimentarea cu apa, energie electrica pe perioada de constrructii cad in
sarcina constructorului.

27
 Constructorul raspunde de protejarea lucrarilor executate si a
materialelor din santier pana la receptia finala a lucrarilor.
Relatiile dintre constructor, consultant si investitor vor face obiectul
contractului incheiat la adjudecarea lucrarii.

II. Retele electrice

1. Generaliti
Prezentul proiect cuprinde documentaia tehnic privind modul de
realizare a instalaiilor electrice de iluminat, prize, legare la pamant si
paratrasnet.

2. Instalatia electrica de bransament, iluminat si prize

Alimentarea parcului se va face printr-un bloc de masura si protectie
trifazat nou proiectat , amplasat pe peretele exterior al cladirii, la inaltimea
de 1,5m de la nivelul solului . Bransamentul se va realiza cu 4 conductoare
torsadate din aluminiu cu sectiunea de 50mmp. Fixarea bransamentului de
cladire se va face cu un stender pentru bransament. Conectarea
bransamentului se va face la reteaua furnizorului de energie electrica prin
cleme cuib pentru bransament. De la reteaua trifazata existenta la blocul de
masura si protectie, bransamentul se va poza aerian pe doi stalpi
intermediari din beton. La noul bransament realizat cu conductoare
torsadate se va conecta si bransamentul gradinitei deasemnea prin
conductoare torsadate 4x16mm.
Blocul de masura si protectie nou proiectat va alimenta tabloul electric
nou proiectat TE1 care se va amplasa pe peretele interior al cladirii la
inaltimea de 2m. de la pardoseala .Conductoarele de la blocul de masura si
protectie la tabloul electric TE vor fi de tip FY-16mmp si se vor poza in tub
PVC =39mm. pozat aparent pe peretele cladirii.
Din tabloul electric TE1 se vor alimenta circuitele de iluminat si prize
bipolare de la parter, tabloul de la etajul 2 (TE2) si circuitele de rezerva.
Iluminatul general interior al anexelor spatiilor din incinta parcului se va
realiza cu corpuri de iluminat cu lampi fluorescente prevazute cu gratar
lamelar oglindat (protectie mecanica min IP20).
Circuitele de iluminat se realizeaza cu conductoare FY cu sectiunea de
1,5mmp pozate in tub ignifug IPY ( = 16mm). Fiecare circuit este realizat
cu 3 conductoare (F+N+PE) si este protejat printr-un disjunctor bipolar
miniatura de 10A cu protectie diferentiala de 30mA. La conductorul PE se
vor lega carcasele metalice ale corpurilor de iluminat.

28
 Toate intrerupatoarele si comutatoarele vor avea curentul nominal de
10A. Corpurile de iluminat montate la exterior vor avea capac de protectie
(protectia mecanica IP54).
Alimentarea corpurilor de iluminat de siguranta pentru evacuare
prevazute in cadrul proiectului se va face din circuitele de iluminat existent
prin conductoare 1,5mmp pozate in canalet din plastic ignifug. Corpurile de
iluminat de siguranta pentru evacuare vor avea autonomia de 1h. Deasupra
hidrantilor pentru incendiu se vor amplasa deasemenea corpuri de iluminat
de siguranta cu acumulatori inclusi. Acestea vor avea autonomia de 3h.
Iluminatul terenurilor de sport se va face cu corpuri de iluminat
echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Corpurile de iluminat vor fi prevazute
cu gratare metalice pentru protectia impotriva loviturii de catre mingiile din
sala de sport. Breviarul de calcul pentru iluminatul salii de sport este
prezentat in docum. E-14-2006.
Circuitele de prize (230Vc.a.) se realizeaza cu conductoare FY cu
sectiunea de 2,5mmp pozate in tub ignifug IPY ( = 16mm). Fiecare circuit
este realizat cu 3 conductoare (F+N+PE) si este protejat printr-un disjunctor
bipolar miniatura de 16A cu protectie diferentiala de 30mA. La conductorul
PE se vor lega contactele de protectie ale tuturor prizelor.
Conexiunile electrice ale circuitelor de iluminat si prize se vor face in
dozele de legatura existente cu cleme de fir de 20A.

3. Instalatia de legare la pamant si paratrasnet

Pentru instalatia de legare la pamant s-a prevazut o priza de legare la

pamanat noua. Aceasta va fi realizata din platbanda din otel zincat 40x4mm
si 16 electrozi din teava galvanizata cu lungimea de 3m si cu diametrul de 2
. Electrozi si platbanda se vor poza la 0,8m sub nivelul solului iar distanta
dintre ei va fi de minim 6m.
Inainte de baterea electrozilor se vor face sapaturi astfel incat sa nu se
deterioreze eventualele cabluri electrice sau conducte subterane. Legarea la
pamant a blocului de masura si protectie se va face cu platbanda OLZn
25x4mm. Breviarul de calcul pentru priza de pamant este prezentat in
documentatia nr. E-15-2007.
Din evaluarea riscului de trasnet realizata cu programul PDA
CONTROLER versiunea 2.1 rezulta ca este necesara echiparea cladirii cu
un paratrasnet. Raportul programului este prezentat in documentatia nr. E-
16-2007. Conectarea paratrasnetului cu dispozitiv de amorsare se va face
direct la priza de pamant prin platbanda din otel zincat 40x4mm. Priza de

29
 pamant este comuna pentru instalatia de protectie contra electrocutarii si
pentru cea de paratrasnet. Din acest motiv s-a realizat o priza de pamant din
16 electrozi. Se va efectua verificarea rezistenei de dispersie a prizei de
pmnt, ce va trebui s fie sub 1.

4. Norme si standarde
Proiectul a fost ntocmit respectandu-se cerintele si recomandarile cuprinse
n normele si standardele romanesti n vigoare :
I7-2002 - Normativ privind proiectarea i executarea instalatiilor electrice la
consumatori cu tensiuni pana la 1000V;
STAS 12604/5 Protectia mpotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe.
Prescriptii de proiectare, executie i verificare;
NP-061-02 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat artificial in
cladiri.
I20-2002 - Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului.

Plantari de arbori = 15.000,00 buc.

Se propun plantari de arbori autohtoni care rezista conditiilor de mediu

din tara noastra.
Se propune utilizarea arborilor de dimensiuni mai mari prin
transplantarea lor din zone silvice unde sunt prevazute lucrari silvice de
curatire, raritura1 eventul raritura 2.

Plantari de arbusti = 30.000,00 buc.

Se propun plantari de arbusti autohtoni care rezista conditiilor de

mediu din tara noastra.
Se propune utilizarea arbustilor de dimensiuni mici pentru asigurarea
gradului de oxigenare a spatiului din zona parcului si zonelor limitrofe.

DOTARI

Se propune achizitionarea dotarilor conform Standardelor

Europene,avand certificate de calitate si declaratii de conformitate.

30
III. INSTRUCTIUNI PENTRU COMPORTAREA IN TIMP A PARCULUI.

Organizarea de santier
Organizarea de santier se va efectua in perimetrul incintei.Racordurile
provizorii de alimentare cu energie electrica si apa se vor realiza prin
intermediul retelelor publice existente in zona.
Pe tot parcursul lucrarilor de executie antreprenorii vor lua toate masurile
legale privind respectarea actelor si normativelor de protectia muncii.

IV. INSTRUCTIUNI PENTRU URMARIREA COMPORTARII IN

EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR SI A SPATIILOR VERZI SI
TERENURILOR AFERENTE PARCULUI MUNICIPAL VEST.

Activitatea de urmarire a comportarii in exploatare si interventiile in timp la

constructii si terenuri aferente se vor realiza in baza :
HGR 7666/97-Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp si postutilizarea constructiilor.
P130-97-Norme metodologice privind urmarirea constructiilor, inclusive
urmarirea curenta a starii tehnice a autilajelor.

Precizarile de mai sus nu sunt limitative, in cadrul inspectiei periodice

urmand a fi sesizate si mentionate in jurnalul evenimentelor toate
constatarile care pot conduce la intelegerea fenomenelor ce pot apare in
comportarea cladirii si spatiilor aferente parcului si in luarea deciziilor celor
mai adecvate in interventia in caz de disfunctionalitate in exploatarea ei.

2.7. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei

2.7.1.Total personal 60 persoane, din care :

- personal de executie 30 persoane.
Pentru executia lucrarilor aportul beneficiarului prin asigurarea de personal
va fi urmatorul :
Plantarea arborilor si arbustilor
Montajul bancilor si montajul cosurilor de gunoi
- personal care va asigura intretinerea parcului
Calculul intocmit pentru intretinerea parcului este urmatorul :

31
1 om acopera pentru intretinere aproximativ (1-3)ha din suprafata parcului.
Pentru prima etapa suprafata de intretinut este de 20 ha.Deci vom folosi 10
oameni, care vor asigura intretinera parcului.
Pentru etapa a doua vom folosi 20 oameni, deoarece se vor amenaja
restul parcelelor din parc.

Se va suplimenta diagrama de la serviciul personal cu noi locuri de

munca dupa cum urmeaza :
30 locuri de munca pentru personalul de intretinere
30 locuri de munca pentru personalul folosit la executie.

3. DEVIZUL GENERAL AL INVESTITIEI

Devizul general al investitiei este prezentat in anexa nr.1 la prezentul

studiu, pentru toata lucrarea.
Devizul general pentru etapa nr.1 este prezentat in anexa nr.2 la prezentul
studiu.
Devizul general pentru etapa nr.2 este prezentat in anexa nr.3 la prezentul
studiu.
Devizul general pentru etapa nr.3 este prezentat in anexa nr.4 la prezentul
studiu.
Datorita faptului ca valoarea investitiei este foarte mare si nu se poate
realiza intr-o singura etapa ,se propune realizarea acestei investitii in trei
etape dupa cum urmeaza :

Etapa I : realizarea unor lucrari pe suprafata de 203.200,00 mp. In

aceasta etapa se vor realiza urmatoarele lucrari :
Realizarea aleilor pe o suprafata de 4000 mp.Aceste alei sunt de trei
tipuri si anume :
Aleile principale vor fi realizate in proportie de 20% si vor avea urmatoarea
infrastructura :
- Balast bine compactat si udat in grosime de 10,00 -20,00cm
- Binder de legatura in grosime de 3,00 cm
- Beton asfaltic in grosime de 2,00 cm

Aleile secundare vor putea fi construite utilizand asfalt reciclat rezultat din
frezarea strazilor cu ajutorul utilajelor numite reciclatoare de asfalt.
Aleile tertiare vor fi realizate prin aplicarea unui strat de 10,00 cm piatra
sparta concasata.

32
 Valoarea pentru realizarea acestora este de 300.000,00 lei
Plantarea arborilor pe suprafata necesara etapei I = 7.500,00 buc.

Se propun plantari de arbori autohtoni care rezista conditiilor de mediu

din tara noastra.
Se propune utilizarea arborilor de dimensiuni mai mari prin
transplantarea lor din zone silvice unde sunt prevazute lucrari silvice de
curatire, raritura1 eventul raritura 2.
Valoarea pentru realizarea acestora este de 150.000,00 lei

Plantari de arbusti = 15.000,00 buc.

Se propun plantari de arbusti autohtoni care rezista conditiilor de

mediu din tara noastra.
Se propune utilizarea arbustilor de dimensiuni mici pentru asigurarea
gradului de oxigenare a spatiului din zona parcului si zonelor limitrofe.
Valoarea pentru realizarea acestora este de 60.000,00 lei

Achizitionarea de banci 500 buc.x100,00 lei/buc.=50.000 lei

Achizitionarea de cosuri de gunoi 500 buc.x50,00 lei/buc =25.000 lei

Put forat pentru asigurarea necesarului de apa si bazinul de

irigatii.Valoarea acestui foraj este de 100.000,00 lei

Pregatirea terenului si gazonarile pentru suprafata inclusa in etapa I =

50.000,00 lei

Total valoare etapa I, conform anexei nr.2= 914.998,41 lei val.fara

TVA(1.088.848,11 valoarea cu TVA)

Etapa II : realizarea lucrarilor pe restul de suprafata. In aceasta etapa se

vor realiza urmatoarele lucrari :
Realizarea aleilor pe o suprafata de 26000 mp.Aceste alei sunt de trei
tipuri si anume :
Aleile principale vor fi realizate in proportie de 80% si vor avea urmatoarea
infrastructura :
- Balast bine compactat si udat in grosime de 10,00 -20,00cm
- Binder de legatura in grosime de 3,00 cm

33
 - Beton asfaltic in grosime de 2,00 cm

Aleile secundare vor putea fi construite utilizand asfalt reciclat rezultat din
frezarea strazilor cu ajutorul utilajelor numite reciclatoare de asfalt.
Aleile tertiare vor fi realizate prin aplicarea unui strat de 10,00 cm piatra
sparta concasata.
Valoarea pentru realizarea acestora este de 2.700.000 lei
Plantarea arborilor pe suprafata necesara etapei II = 7.500,00 buc.

Se propun plantari de arbori autohtoni care rezista conditiilor de mediu

din tara noastra.
Se propune utilizarea arborilor de dimensiuni mai mari prin
transplantarea lor din zone silvice unde sunt prevazute lucrari silvice de
curatire, raritura1 eventul raritura 2.
Valoarea pentru realizarea acestora este de 150.000,00 lei

Plantari de arbusti = 15.000,00 buc.

Se propun plantari de arbusti autohtoni care rezista conditiilor de

mediu din tara noastra.
Se propune utilizarea arbustilor de dimensiuni mici pentru asigurarea
gradului de oxigenare a spatiului din zona parcului si zonelor limitrofe.
Valoarea pentru realizarea acestora este de 60.000,00 lei

Achizitionarea de banci 500 buc.x100,00 lei/buc.=50.000 lei

Achizitionarea de cosuri de gunoi 500 buc.x50,00 lei/buc =25.000 lei
Imprejmuirea terenului pe suprafata totala =400.000 lei
Retele exterioare de apa si canal =2.100.000,00 lei

Total valoare etapa II, conform anexei nr.3= 6.145.544,89 lei

val.fara TVA(7.313.198,42 valoarea cu TVA)

Restul lucrarilor vor fi cuprinse in etapa III.

Total valoare etapa III, conform anexei nr.4= 8.039.909,63 lei

val.fara TVA(9.567.492,46 valoarea cu TVA)

34
 4. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:
PARC MUNICIPAL CARTIER VEST ORASUL PLOIESTI, JUDETUL
PRAHOVA

4.1. Valoarea totala a investitiei.

Valoarea totala a investitiei este de 17.969.538,99 lei valoare cu TVA,

(15.100.452,93 lei, valoare fara TVA) din care valoarea de C+M+Dotari este
de 15.268.176,00 lei valoare cu TVA(12.830.400,00 lei, valoare fara TVA).
Din valoarea de C+M +Dotarile :materialele, manopera, utilajele si
transpoartele au urmatoarele valori :
Materialele reprezinta 7.634.088,00 lei valoare cu TVA
( 6.415.200,00 lei valoare fara TVA)
Manopera reprezinta 4.580.452,80 lei valoare cu TVA
( 3.849.120,00 lei valoare fara TVA)
Utilajele reprezinta 1.832.181,12 lei valoare cu TVA
( 1.539.648,00 lei valoare fara TVA)
Transpoartele reprezinta 1.221.454,08 lei valoare cu TVA
( 1.026.432,00 lei valoare fara TVA)

Parcul va fi un dar oferit locuitorilor din orasul Ploiesti, accesul in acest parc
va fi gratuit.
Constructia acestui parc va duce la diminuarea poluarii din zona constructia
acestuia fiind amplasat la aproximativ 5 km de cea mai mare rafinarie
petoliera din Sud- Estul Europei Rafinaria Petrobrazi.

4.2. Esalonarea (INV/C+M)

Anul I = durata de executie 6luni-12 luni etapa I
Anul II- Anul V = durata de executie 4 ani- etapa II
Anul V-Anul X = durata de executie 5 ani etapa III

4.3. Durata de realizare

Pentru prima etapa durata de realizare este cuprinsa intre 6 luni 12 luni.

4.4. Capacitati :
Masinile si utilajele necesare in procesul tehnologic sunt urmatoarele :
Echipament de transplantat arbori
Buldoexcavator

35
 Buldozer
Utilaje multifunctionale
JCB
Repartizator de asfalt
Cilindrii compactori

5. Finantarea investitiei

Investitia va fi finantata dupa cum urmeaza:

Etapa I va fi finantata dupa cum urmeaza :

388.848,11 lei (valoare cu TVA) se va executa din fonduri proprii.
700.000,00 lei ( valoare cu TVA) se va executa din fonduri atrase.

Etapa II va fi finantata dupa cum urmeaza :

2.193.959,53 lei (valoare cu TVA) se va executa din fonduri proprii.
5.119.238,89 lei ( valoare cu TVA) se va executa din fonduri atrase.

Etapa III va fi finantata dupa cum urmeaza :

2.870.247,74 lei (valoare cu TVA) se va executa din fonduri proprii.
6.697.244,72 lei ( valoare cu TVA) se va executa din fonduri atrase.

6. AVIZE SI ACORDURI

Beneficiarul trebuie sa obtina urmatoarele avize si acorduri pentru a

demara constructia :
Aviz de alimentare cu apa
Aviz canalizare
Aviz alimentare energie electrica
Aviz Sanatatea Populatiei
Aviz ITC
Aviz Politie
Aviz Pompieri

36
Pe langa toate aceste avize si acorduri este necesar Proiect Autorizatie
Constructie (P.A.C.) avizat conform legii.

Intocmit,
Administratia Domeniului Public Si Privat
Ing.Prundurel Maria

Aprobat,
Director General al ADPP Ploiesti
Ing.Ionut Ionescu

37