www.referat.

ro

Stadiul legislatiei romane privind administratia

publica locala

1.1. Organizarea si functionarii administratiei publice locale din Romania

Regimul juridic de functionare si organizare a administratiei publice locale din

Romania este reglementat prin legea nr. 215/2001 publicata in Monitorul Oficial nr. 123 din
20 februarie 2001, care pana in prezent a suferit numeroase modificari si completari.

In conceptia acestor reglementari administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se

organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale,
deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale,
legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Asadar administratia publica locala este infaptuita prin intermediul unit atilor administrativ-
teritoriale care potrivit legii sunt: comuna, orasul, care uneori prin lege poate fi declarat
municipiu, si judetul. Aceste unitati administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept
public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, subiecte juridice de drept fiscal,
titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de
trezorerie, precum si la unitatile bancare.

Potrivit art. 3 alin. 1 din aceasta lege prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea
efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele
si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.
Ea priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea
resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, municipiului sau judetului, dupa caz
si se refera numai aspecte de ordin administrativ si financiar, fiind exercitata pe baza si in
limitele prevazute de lege.

Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in

comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca
autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive.

Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes
local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale
administratiei publice locale sau centrale.

(Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:

 a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale
institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor
autonome de interes local;

b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau

municipiului;

c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau

municipiului;

d) atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;

e) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.

Comunele, orasele si municipiile au cate un primar si un viceprimar, iar municipiile resedinta

de judet au un primar si 2 viceprimari,

Viceprimarul este subordonat primarului si inlocuitorul de drept al acestuia, care ii poate

delega atributiile sale.

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica.

Primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a

prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui
Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului local; dispune
masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter
normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice
centrale, ale prefectului, precum si a hotararilor consiliului judetean, in conditiile legii.

Pentru punerea in aplicare a activitatilor date in competenta sa primarul beneficiaza de un

aparat de specialitate, pe care il conduce. El conduce totodata si serviciile publice locale.

Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale, in

conditiile legii. Compartimentele functionale ale acestuia sunt incadrate cu functionari publici
si personal contractual.

Primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu

persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie.

Primarul indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:

a) atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii. In acest sens

el indeplineste functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara si asigura functionarea
serviciilor publice locale de profil, atributii privind organizarea si desfasurarea alegerilor,
referendumului si a recensamantului;
 b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local, constand in: prezentarea consiliului local,
in primul trimestru, un raport anual privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii
administrativ-teritoriale, la solicitarea consiliului local, prezentarea de alte rapoarte si
informari, elaborarea de proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu
a unitatii administrativ-teritoriale pe care le supune aprobarii consiliului local;

c) atributii referitoare la bugetul local, motiv pentru care el exercita functia de ordonator
principal de credite; intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului
bugetar si le supune spre aprobare consiliului local; initiaza negocieri pentru contractarea de
imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale;
verifica, prin compartimentele de specialitate, corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la
organul fiscal teritorial, atat a sediului social principal, cat si a sediului secundar;

d) atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor in cadrul carora:

coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local; ia masuri pentru prevenirea si,
dupa caz, gestionarea situatiilor de urgenta; ia masuri pentru organizarea executarii si
executarea in concret a activitatilor din domenii precum: educatia, serviciile sociale,
sanatatea, cultura, tineret, sport, ordinea publica, situatiile de urgenta, protectia si
refacerea mediului; conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor
istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale;
dezvoltarea urbana; evidenta persoanelor; podurile si drumurile publice; serviciile
comunitare de utilitate publica: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare,
energie termica, iluminat public si transport public local, activitatile de administratie
social-comunitara; cultele religioase; ia masuri pentru asigurarea inventarierii,
evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii serviciilor publice de interes
local din domeniile aratate mai sus, precum si a bunurilor din patrimoniul public si
privat al unitatii administrativ-teritoriale; numeste, sanctioneaza si dispune
suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a
raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de
specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes
local; asigura elaborarea planurilor urbanistice si actioneaza pentru respectarea
prevederilor acestora; emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa
prin lege si alte acte normative; asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare
conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare
europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile
furnizate cetatenilor.

Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al

primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria
comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si
dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

Pentru indeplinirea atributiilor ce le revin primarul emite dispozitii. Dispozitiile primarului se

comunica in mod obligatoriu prefectului judetului, in cel mult 5 zile lucratoare de la
semnarea lor.

Asadar intreaga activitate curenta a unei comune, oras sau municipiu este asigurata prin
Primarie ca structura functionala care este condusa de catre Primar, ajutat de viceprimari,
secretarul unitatii administrativ teritoriale precum si de aparatul de specialitate al primarului.

Intr-o prezentare succinta, structura organizatorica a unei Primarii este cea din figura nr. 3.1.
care apartine Primariei comunei Magesti.
 Figura 3.1.

1.2. Adoptarea conceptului e-government in administratia publica din Romania

 In ce priveste asigurarea transparentei administratiei publice respectiv asigurarea unui
contact mai facil cu autoritatile publice, in legislatia Romaniei a fost adoptata Legea
161/2003 care prin Titlul II privind transparenta in administrarea informatiilor si
serviciilor publice prin mijloace electronice prevede infiintarea Sistemului Electronic
National ca sistem informatic de utilitate publica, in scopul asigurarii accesului la
informatii publice si furnizarii de servicii publice catre persoane fizice si juridice.

Sistemul Electronic National, Sistemul Electronic National este ansamblul unitar

alcatuit din "sistemul e-guvernare" si "sistemul e-administratie", accesibil prin Internet la
adresa www.e-guvernare.ro, oferind cetatenilor o alternativa la rezolvarea problemelor
administrative, care necesita in mod uzual deplasarea repetata la ghiseele institutiilor
respective.

Sistemul Electronic National are la baza urmatoarele principii:

transparenta in furnizarea de informatii si servicii publice;

accesul egal, nediscriminatoriu, la informatii si servicii publice, inclusiv pentru

persoanele cu handicap;

eficienta utilizarii fondurilor publice;

confidentialitatea, respectiv garantarea protejarii secretului datelor cu caracter

personal;

garantarea disponibilitatii informatiilor si a serviciilor publice.

Adoptarea acestui sistem raspunde nevoilor actuale de consolidare si eficientizare a

administratiei publice atat centrale cat si locale urmarind astfel atingerea urmatoarelor
obiective concrete:

reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei si a coruptiei la nivelul

institutiilor publice;

cresterea gradului de transparenta a modului de utilizare si administrare a

fondurilor publice;

imbunatatirea accesului la informatii si servicii publice in conformitate cu

legislatia privind protectia datelor cu caracter personal si liberul acces la
informatiile de interes public;

eliminarea contactului direct intre functionarul de la ghiseu si cetatean sau

agentul economic;

furnizarea de informatii si servicii publice de calitate prin intermediul

mijloacelor electronice;
 intarirea capacitatii administrative a institutiilor publice de a-si indeplini rolul si
obiectivele si de a asigura furnizarea, intr-o maniera transparenta, de informatii si
servicii publice;

promovarea colaborarii dintre institutiile publice pentru furnizarea de servicii

publice prin mijloace electronice;

redefinirea relatiei intre cetatean si administratia publica, respectiv intre mediul

de afaceri si administratia publica, in sensul facilitarii accesului acestora la
serviciile si informatiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;

promovarea utilizarii Internetului si a tehnologiilor de varf in cadrul institutiilor

publice.

Potrivit art. 12 din legea nr. 161/2003, serviciile publice de baza ce vor fi furnizate prin
intermediul mijloacelor electronice sunt urmatoarele:

declararea, notificarea si efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor

electronice privind taxele si impozitele datorate de catre persoane fizice si
juridice;

servicii de cautare a unui loc de munca prin intermediul agentiilor de ocupare a

fortei de munca;

servicii privind obtinerea de diferite autorizatii, licente sau certificate;

servicii privind obtinerea de permise legate de mediu

servicii privind achizitiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv

efectuarea de plati prin mijloace electronice de plata;

servicii privind inregistrarea unui comerciant sau efectuarea de mentiuni in

registrul comertului

servicii in legatura cu evidenta informatizata a persoanei

servicii in legatura cu inregistrarea vehiculelor auto

servicii de sanatate publica, precum: efectuarea de programari pentru servicii

medicale, efectuarea de plati pentru serviciile medicale;

servicii privind accesul la biblioteci publice;

inscrierea in diferite forme de invatamant, in special invatamantul liceal si

superior;
 servicii privind colectarea de date statistice de catre Institutul National de
Statistica,

servicii privind inregistrarea unei asociatii sau fundatii

servicii privind declaratiile vamale

servicii privind consultarea si eliberarea propriului cazier fiscal;

servicii de consultare a Monitorului Oficial al Romaniei.

In concluzie putem afirma ca si in Romania exista preocupari notabile pentru

consolidarea si modernizarea administratiei publice, concretizate prin adoptarea de
reglementari menite sa faciliteze accesul cetateanului la parghiile administrative, respectiv sa
reduca semnificativ termenele de solutionare a cererilor, dar si sa dinamizeze procesul
decizional administrativ.
 CONCLUZII

Asa cum am vazut, la nivel mondial, mai ales in randul tarilor puternic dezvoltate se
manifesta o nevoie tot mai acuta de consolidare a procesului de modernizare a administratiei
publice centrale.

In acest context a fost identificata pozitia cetateanului care nu mai accepta viziunea
traditionala a guvernului ca detinator de drept al interesului colectiv ci se pozitioneaza, in
calitatea de client", unul care asteapta obtinerea unor avantaje specifice, intr-un raport
individual, chiar si pe termen scurt, cu autoritatea politica.

De aceea in dezvoltarea si consolidarea administratiei publice un rol extrem de

important il joaca delegarea puterii si autonomia politica a realitatilor locale, care
reprezinta acel model de implinire democratica intrucat, pe de o parte apare mai usoara
participarea si implicarea politica a cetatenilor, iar pe de alta parte controlul ar deveni mai
simplu si relatiile mult mai directe.

Tinand cont de aceste deziderate, a fost identificat principiul subsidiaritatii" care faciliteaza
actiunea de la nivelul de administratie cel mai apropiat de cetatean si numai acolo unde
aceste este ineficient se poate interveni de la nivelul imediat superior s.a.m.d.

Acesta e de fapt si modelul Uniunii Europene unde functiile politice sunt derulate
in mod prioritar de la nivelul politic cel mai apropiat de cetatean, nivelurile superioare
intervenind atunci cand pot derula mai eficace aceleasi functii.

In acelasi scop al consolidarii administratiei publice se recurge din ce in ce mai

mult la delegarea responsabilitatilor atat in furnizarea serviciilor publice cat chiar si a
diferitelor functii ale agentiilor guvernamentale, cu consecinta diminuarii consistente a
aparatului birocratic.

Pentru aceluiasi deziderat al dezvoltarii si modernizarii administratiei publice se

inscrie si conceptul de e-government care favorizeaza in primul rand ameliorarea calitatii
serviciilor oferite, modalitatea de fructificare a lor, alaturand contactului traditional si pe cel
on-line, in special pentru anumite tipuri de utilizatori si pentru fructificarea asa-numitelor
servicii non-invazive.
 Toate aceste cai de dezvoltare a administratiei publice in scopul eficientizarii ei intra
un coliziune" cu numeroase bariere de ordin politic, financiar si cele rezultate din
mentalitatea agentilor administratiei. De aceea tendintele de evolutie a administratiei publice
sunt influentate in mod direct de modul de dezvoltare a economica, sociala si politica a
colectivitatii.

BIBLIOGRAFIE

1. Carovita G., LE-government ai cittadini", New Economy, Il Sole 24 Ore, Milano, 2001.

2. Chan J., Xiaoyue J. si colectivul: Model of Public Budgeting and Accounting Reform",
OECD Journal of Budgeting, OSCE, 2002.

3. Cooper A., Il disagio tecnologico, Apogeo, Milano, 1999.

4. Cosmo R., Software libero per la pubblica amministrazione: la scelta della ragione",
documente ale conferintei Software: copyright sau copyleft, Bellinzona, 17 mai 2002.

5. Dertouzous M., La Rivoluzione incompiuta, Apogeo, Milano, 2001.

6. Fossati A., LItalia del federalismo", Economia pubblica, n. 1, 2001.

7. Fausto D., Pica F., Teoria e fatti del federalismo fiscale, Il Mulino, Bologna, 2000.

8. Forte F., Scienza delle finanze, Giuffr, Milano, 2002.

9. Giarda P., Il federalismo fiscale in attuazione della legge 133/1999: aspetti tecnici,
ragioni e problemi aperti", Economia pubblica, n. 5, 2000.

10. Gill D., Signosing the Zoo", OECD Journal of budgeting, vol. 2, n. 1, 2003.

11. Gruen N., Greater Independence for Fiscal Institution", OECD-Journal for Budgeting,
vol. I, n. 1, 2001.

12. Manfred K.V., Leadership Arta si maiestria de a conduce. De la paradigma clinica la

pragmatismul schimbarii, Editura Codecs, Bucuresti, 2003.

13. Matheson A., Better Public Sector Governance: The Rationale for Budgeting and
Accounting Reform in Western Nations, OECD-Jorunal on Budgeting, vol. 2, Paris,
2002.

14. Mintzberg G. H., La progettazione dellorganizzazione, Il Mulino, Bologna, 1985.

15. Nielsen J., Web usability, Apogeo, Milano, 2000; Visciola T., Usabilita dei siti web,
Apogeo, Milano, 2000.

16. Pollit C., Girre X., Lonsdale J., Mul R., Summa H., Waereness M., Performance or
Compliance? Performance Audit and Public Management Reform in Five Countries,
Clarendon Press, Oxford, 1999.

17. Pollitt C., Integrating Financial Management and Performance Management", OECD
Journal of Budgeting, volume 1, n. 2, 2003.

18. Russo V., La strada ostruita del federalismo fiscale, La Sapienza, Roma, 2000.

19. Straw J., Resource Accounting and NHS Trusts", Public Money and Management, 18:2,
Aprilie/June, 1998.

20. Tasso C., Omero P., La Personalizzazione dei contenuti web, e-commerce, i-access, e-
government, Franco Angeli, Milano, 2003.

21. Thompson J.D., Lazione organizzativa, ISEDI, Torino, 1988.

22. Thompson F., Toward a Regulatory Budget", Public Budgeting and Finance, 17:1,
Spring, 1997.

23. Trevisani D., Comunicazione pubblica: tecnica, cultura, tecnologia e management,

Medialab, Ferrara, 2001.

24. Zifcak S., New Managerialism: Administrative Reform in Whitehall and Canberra, Open
University Press, Buckingham, 1994.

25. AIPA, Circulara din 6 septembrie 2001, n. AIPA/CR/32 (Gazeta Oficiala nr. 214 din 14
septembrie 2001) Criterii si instrumente pentru imbunatatirea site-urile Web si a
aplicatiilor informatice destinate persoanelor cu handicap".

26. Neuby B., On the Lack of a Budget Theory", Public Administration Quarterly, 21:2,
1997.

27. Documentele OECD Public Governance and Territorial Development Directorate,

Knolwledge Management in Government, Learning Government Symposium, OECD
Headquarters, Paris, 3-4 february, 2003.

28. Documentele OECD Public Governance and Territorial Development Directarate, The
Learning Government: Introduction and Draft Results of the Survey of Knowledge
Management Practices in Ministries/Departments/Agencies of Central Government, 27th
Session of the Public Management Committee, Chateau de la Muette, Paris, 3-4 aprilie,
2003.
29. Documentele OECD, Science, Technology and Industry Scoreboard, 2001.

30. Documentele OCED Public Governance and Territorial Development Directorate,

Knowledge Management in Government: An Idea Whose Time Has Come, Public
Management Committee Human Resources Management Working Party Learning
Government Symposium OECD Headquarters, Paris, 3-4 february, 2003.

31. Documentele OSCE: Measuring Knowledge Management in the Business Sector: First
Steps.

32. eEurope Report, Web-based Survey on Electronic Public Service, 2002, e Office of e-
Envoy, Benchmarking Electronic Service Delivery, 2000.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate