CONFECTII TEXTILE

IPSSM CROITOR, CONFECTIONER, CUTTER, CTC-IST, INGINER..PAG 2

IPSSM ELECTRICIAN / ELECTROMECANIC UTILAJE..PAG 7
IPSSM MANIPULANT .PAG 11
IPSSM GESTIONAR ..PAG 17
IPSSM CONDUCATOR AUTO..PAG 19
IPSSM PERSONAL TESA..PAG 2
IPSSM PENTRU MASINI SIMPLE DE CUSUT PAG 29
IPSSM PENTRU BENZILE DE TRANSPORT . .PAG 30
IPSSM PENTRU MASINA DE CAPSAT..PAG 31
IPSSM PENTRU COMPRESOARE AER COMPRIMAT PAG 32
IPSSM PENTRU FIER DE CALCAT ELECTRIC / ABUR .PAG 33
IPSSM PERSONAL CURATENIE .PAG 34
IPSSM ECHIPAMENTE PORTABILE SI UNELTE DE MANA .PAG 35
IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTAREPAG36
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,
INTERVENTIE ..PAG 38
PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUIPAG 150
IPSSM PAZNICPAG1 55

1
IPSSM CROITOR, CONFECTIONER, CUTTER, CTC-IST, INGINER

1. La fiecare tip de main va lucra numai personal calificat i instruit asupra modului de
funcionare a mainii respective.
2. nainte de punerea n funciune a utilajelor se vor verifica zonele periculoase specifice
fiecrui utilaj, precum i legtura la centura de mpmntare;
3. n cazul unei defeciuni sau dereglri a echipamentului tehnic, acesta va fi oprit i va fi
anunat conductorul locului de munc;
4. Organele n micare ale echipamentelor tehnice utilizate n industria confeciilor din
textile, blnuri i piele vor fi prevzute cu aprtori de protecie;
5. La exploatarea echipamentelor tehnice se va respecta disciplina tehnologic i
succesiunea operaiilor conform instruciunilor de exploatare;
6. La predarea schimbului, angajatul din schimbul anterior va informa despre starea tehnic
a echipamentului tehnic i eventualele deficiene sau defeciuni.
Se interzice:
7. Lucrul cu orice echipament tehnic atunci cnd dispozitivele de protecie lipsesc, sunt
scoase din funciune sau sunt defecte;
8. Orice intervenie la echipamentele tehnice n timpul funcionrii acestora;
9. Admiterea la lucru a persoanelor cu stare psihic i fizic necorespunztoare;
10. A se depozita materiale i materii prime pe cile de acces i n faa tablourilor i
aparatajelor electrice precum i n jurul echipamentelor tehnice.
11. n timpul lucrului la rampa i masa mecanic pentru control este interzis angajailor s
staioneze n raza de aciune a dispozitivului de pliere i/sau a benzii transportoare;
12. Este interzis aglomerarea mesei de croit cu dispozitive ajuttoare.
13. nainte de punerea n funciune a mainii de pnuit se vor ndeprta obiectele sau
materialele aflate n raza cilor de rulare a cruciorului;
14. Introducerea balotului pe axul derulat i a captului materialului printre organele de
dirijare se va face cu maina de pnuit scoas din funciune;
15. Este interzis angajailor care deservesc maina de pnuit sau a altor persoane s se
reazeme de cile de rulare a cruciorului sau s stea cu spatele acesta;
16. Curarea de scame sau de alte impuriti a roilor dinate i a lanurilor de transmisie se
va face numai dup ce maina de spnuit a fost oprit i scoas de sub tensiune.

17. nainte de nceperea operaiei de decupare a panului, aprtoarea benzii tietoare se va

regla n n raport cu grosimea panului; distana dintre pan i partea inferioar aprtorii
trebuie s fie mai mic de 1 cm;
18. n timpul decuprii detaliilor, minile vor fi inute numai paralel cu banda tietoare i la
cel puin 3 cm distan de acesta, angajatul avnd obligaia de a folosi mnui rezistente
la tietere;

2
19. Viteza de naintare a panului trebuie s fie cea prescris n cartea tehnic, pentru a evita
ruperea sau deplasarea benzii tietoare de pe sistemul de ghidare;
20. Ascuirea benzii tietoare se face numai dup oprirea mainii de croit fix i blocarea
contra pornirii accidentale;
21. n timpul ascuirii benzii tietoare este interzis a se efectua reglarea polizorului;
22. nlocuirea benzilor tietoare se face n conformitate cu prevederile din cartea tehnic;
23. n timpul ascuirii benzile tietoare, ventilatorul de absorbie a prafului i scamei se va
scoate din funciune pentru evitarea incendiilor;
24. Este interzis:
a. A se lucra cu maina de croit fix atunci cnd lipsesc aprtorile de protecie;
b. Angajailor care deservesc maina de croit fix s ndeprteze cu mna deeurile
rmase lng banda tietoare;
c. Folosirea mainii de croit fix la tierea, decuparea sau secionarea altor materiale
dect cele textile.
25. nainte de punerea n funciune a mainii de croit mobile, operatorul este obligat s
verifice dac:
a. Cuitul este fixat n limitele admise i dac acesta este bine ascuit;
b. Maina se deplaseaz uor pe masa de croit;
c. Cablul de alimentare a mainii cu energie electric este bine izolat, nenndit i
dac instalaia este legat la pamnt;
d. Toate dispozitivele de protecie sunt n stare corespunztoare;
26. nainte de nceperea lucrului, se va regla aprtoarea cuitului, n funcie de grosimea
panului;
27. Aezarea i netezirea panului se vor face numai cu maina de croit mobil oprit;
28. n timpul efecturii operaiei de tiere cu maina de croit mobil, mna care fixeaz
panul va fi inut paralele cu cuitul i la cel puin 3 cm distan de acesta, angajatul
avnd obligaia de a folosi mnui rezistente la tiere;
29. Este interzis funcionarea mainii de cusut fr a n ac;
30. Mutarea dintr-un loc n altul a mainii de cusut fr a n ac;
31. Mutarea dintr-un loc n altul a mainii de croit se va face numai dup ce a fost oprit i
scoas de sub tensiune;
32. Pentru decuparea detaliilor din pan, maina va fi pus n funciune numai dup ce talpa
acesteia a fost introdus sub material;
33. nlocuirea cuitului rupt i ascuirea manual a acestuia se vor face cu maina scoas de
sub tensiune i purtnd EIP mpotriva tierii.

34. nainte de punerea n funciune a mainii pentru plisat esturi se vor verifica:
a. Starea instalaiei electrice i legtura la centura de mpmntare;
b. Etaneitatea instalaiei de ap;
c. Starea aprtorilor organelor de maini n micare i starea dispozitivelor de
protecie;
35. Este interzis angajailor s alimenteze maina cu material pentru plisat, trecndu-se
minile peste primul cilindru de alimentare;
36. Este interzis angajailor s intervin la organele de transmisie n timpul funcionrii
mainii;
37. La mainile pentru plisat esturi vor lucra numai persoane instruite n acest scop.

3
38. naine de punerea n funciune a mainii de punstat inserie se vor verifica:
a. Funcionarea la mers n gol;
b. Funcionarea instalaiei de aer comprimat i a barei de ntrerupere a ciclului;
c. Starea i integritatea dispozitivelor de protecie;
39. n cazul demagnetizrii persoanelor sau n cazul declanrii presei fr comand dat, se
va face ntrerupe lucrul i se va anuna conductorul locului de munc.

40. nainte de pornire se verific starea tehnic a preselor, funcionarea la mersul n gol,
comenzile i racordarea la centura de mpmntare;
41. nainte de nceperea lucrului este obligatoriu a se verifica:
a. Dac conductoarele de alimentare cu energie electric a presei sunt bine izolate,
iar bornele sunt prevzute cu capace de protecie;
b. Dac elementele instalaiei de abur sau de aer comprimat (ventile, flane,
robinete) sunt etane i conductele pentru abur sunt bine izolate;
c. Dac presa funcioneaz normal la comenzile date;
d. Dac instalaia electric de for i dac presa sunt legate la centura de
mpmntare;
e. Dac aparatura de msur i control este n stare de funcionare i este verificat
la termenele scadente;
f. Dac benzile transportoare sunt curate, n stare bun de funcionare i ntinse
normal;
42. Este interzis antrenarea sau conducerea cu mna a detaliilor care urmeaz a se prelucra;
43. Este interzis curarea plcii i a benzilor transportoare de resturi de adezivi sau de
semifabricate lipite pe utilaj, cnd acesta este n funciune. Curarea se face dup oprirea
i rcirea acestuia conform instruciunilor de lucru.

44. Este interzis angajailor s intervin n zona de aciune a cadrului benzii tietoare;
45. mbinarea calupurilor de poliuretan se va face cu maina oprit;
46. nainte de nceperea lucrului, operatorul va verifica dac instalaia electric i de
absorbie a gazelor rezultate este n stare bun i dac utilajul este legat la centura de
mpmntare;
47. Este interzis angajailor neinstruii s lucreze la acest pres;
48. Este interzis operatorul s in mna pe maneta de declanare a presei n timp ce aeaz
poliuretanul pe matri, deoarece din neatenie presa poate fi pus n funciune;
49. n hala de lucru a preselor este interzis a se intra sau a folosi foc deschis.

50. n timpul funcionrii mainii de ambalat, este interzis montarea sulului cu material
plastic;
51. n timpul operaiei de ambalare, la introducerea produselor finite se va avea grij ca mna
operatorului s nu depeasc direcia fotocelulei;
52. Funcionarea mainii de ambalat fr pornirea ventilatorului este interzis;
53. n timpul lucrului, locul de munc va fi decongestionat de marfa ambalat.

54. Este interzis angajailor s umbla la limitatoarele de curs n timpul lucrului.

4
55. nainte de nceperea lucrului, operatorii sunt obligai s fac cteva probe, fr a tia
material, pentru a controla dac platforma de lucru execut lovitura numai la comanda
acestora;
56. Este interzis a se lucra cu maini care nu sunt prevzute cu comand bimanual;
57. Reglarea preselor se face numai de ctre personal cu atribuii n acest sens;
58. nainte de nceperea lucrului, se va verifica starea tehnic a presei, lundu-se msuri de
remediere atunci cnd se constat defeciuni;
59. n cazul croirii mecanice, tanele de croit cu bra mobil nu vor avea curs vertical mai
mare de 12 mm;
60. nlimea platformei de lovire se regleaz n funcie de nlimea cuitului, astefl nct
acesta s ptrund n material, iar prinderea n butuc s fie mai mare de 0,2 mm;
61. Sistemul de reglare a nlimii platformei de lovire se va bloca n timpul lucrului;
62. Dac n timpul lucrului se defecteaz comand bimanual, se ntrerupe lucrul i se anun
personalul de ntreinere;
63. Este interzis anularea uneia din comezile bimanuale. n cazul n care presa pornete prin
apsarea unui singur buton, se va ntrerupe lucrul i se va anuna electricianul de serviciu.
64. nainte de nceperea lucrului, operatorul mainii de cusut are obligaia de a verifica starea
tehnic a acesteia i n mod deaosebit dac:
a. Masa mainii este bine fixat pe picioarele de susinere;
b. Capul mainii este bine fixat n bolurile mesei-suport;
c. Motorul electric este fixat corect pe suportul su;
d. Placa acului este bine fixat cu uruburi, pentru a se evita ruperea acului la
punerea n funciune a mainii;
e. Instalaia electric este n stare corespunztoare (izolaia electric a cablurilor,
priza, techerul, legtura la pmnt, ntreruptoarele);
f. ntre capul mainii i masa de susinere, exist tampoane de psl pentru
amortizarea zgomotului i a vibraiilor;
65. Este interzis angajailor s in piciorul pe pedala de punere n funciune a mainii n
timpul introducerii firului de a prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare
i prin ac;
66. n timpul fixrii materialului de prelucrat sub picioruul acului, este interzis s se
acioneze cu piciorul pedala de punere n funciune a mainii de cusut;
67. n timpul lucrului, distana de la capul operatorului la maina de cusut va fi de minimum
30 cm. Femeile vor avea prul protejat mpotriva antrenrii de ctre organele n micare
ale mainii;
68. Este interzis a se lucra cu maina de cusut atunci cnd acele sunt strmbe sau fr vrf;
69. Este interzis a se lucra cu maina de cusut fr iluminat local;
70. Este interzis operatorilor s pun mna pe volant n timpul funcionrii mainii de cusut;
oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei;
71. Uneltele de mn (foarfece, cuite etc.) vor fi aezate n sertar cu partea ascuit spre
nainte, astfel nct la scoaterea lor mna operatorului s nu fie expus la nepturi sau
tieturi;
72. Cu mainile de cusut simple este interzis a se lucra fr aprtori la tija acului;
73. Este interzis a se lucra cu mainile de cusut nasturi atunci cnd acestea au scos vizorul
de protecie sau acesta este deteriorat.

5
74. nainte de acionarea manetei de comand a mainii de capsat, trebuie aranjate corect att
materialul ct i capsa care urmeaz a fi capsat;
75. n timpul lucrului, operatorul nu are voie s introduc mna liber n raza de aciune a
capului de capsat.

76. Este interzis:

a. Lucrul cu fierul de clcat electric al crui conductor de alimentare cu energie
electric este fcut din mai multe segmente sau al crui strat izolator este
deteriorat;
b. Angajailor s lucreze cu fierul de clcat electric atunci cnd acesta are efectuate
modificri la instalaia electric sau alte improvizaii;
c. Utilizarea mesei de clcat fr ea partea metalic a acesteia s nu fie legat la
centura de mpmntare;
d. S se lucreze cu fierul de clcat electric fr a avea sub picioare un grtar de lemn
sau un covor electroizolant;
e. S se lucreze cu fierul de clcat electric care are mnerul de manevrare deteriorat.

77. Este interzis s se in degetul pe prghia de declanare a aburului de la fierul de clcat,

n timpul ce se privete spre talpa acestuia;
78. Conductele de alimentare cu abur a fierului de clcat vor fi etane i bine izolate.
79. nainte de nceperea lucrului este obligatoriu a se verifica:
a. Dac conductoarele de alimentare cu energie electric a presei au izolaia n stare
corespunztoare;
b. Dac elementele aferente instalaiei de abur sau aer comprimat sunt n stare
tehnic corespunztoare;
c. Dac presa funcioneaz normal la comenzile date;
d. Dac presa este legat la centura de mpmntare;
e. Dac aparatura de msur i control este n stare de funcionare i verificat la
termenele scadente;
f. Dac a fost eliminat condensul format n perne n timpul staionrii la presele ale
cror perne sunt nclzite cu abur ;
g. Dac pernele sunt centrate astfel nct s calce una peste alta;
h. Dac curelele de transmisie sunt n stare bun funcionare i ntinse normal;
i. Dac frnele electromotoarelor sunt bine reglate ;
j. Dac ntreruptoarele electrice sunt n stare bun;
k. Dac barele de ntrerupere automat a ciclului presei acioneaz normal.
80. Este interzis operatorului s in piciorul pe pedala de acionare a elementelor presei, n
timp ce se aeaz pe perna acestuia un detaliu sau articolul care urmeaz a fi clcat;
81. Este interzis ca dup declanarea presei s se in mna pe produsul care se calc.

6
IPSSM ELECTRICIAN ELECTROMECANIC UTILAJE

Personalul angajat s lucreze n exploatare, ntreinere, reparaii i construcii montaj a

instalaiilor electrice de joas tensiune, trebuie s posede calificarea necesar funciei respective,
autorizaie privind securitatea i sntatea n munc, s fie sntoi din punct de vedere fizic i
psihic.
(1) Orice electrician care constat o stare de pericol care poate conduce la accidentare
umane sau avarii tehnice este obligat s ia msurile de eliminare a acestora.
(2) Orice lucrare sau manevr care prezint un pericol de accidentare nu trebuie
ntreprins, chiar dac neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente i/sau pagube materiale.
(3) Personalul care execut manevre i/sau lucrri n instalaiile electrice sub tensiune
trebuie s fie dotat i s utilizeze echipamentul electroizolant de protecie. La joas tensiune
trebuie utilizat cel puin un mijloc de protecie electroizolant, iar la nalt tensiune cel puin dou
mijloace de protecie electroizolante.
(1) Personalul care beneficiaz de echipament i dispozitive individuale de protecie
trebuie s fie instruit asupra caracteristicilor i modului de utilizare a acestora, s le prezinte la
verificrile periodice prevzute i s solicite nlocuirea sau completarea lor, cnd nu mai asigur
funcia de protecie.
(2) Pentru echipamentele i dispozitivele de protecie, nenominalizate pe persoane,
prezentarea la verificare i nlocuirea sau completarea, n situaiile care o impun, revine
conductorului locului de munc.
(1) Fiecare electrician sau/i deservent al instalaiilor i echipamentelor electrice
trebuie s verifice vizual nainte i n timpul lucrului: integritatea carcasei, a izolaiei
conductoarelor exterioare i existena ngrdirilor de protecie sau meninerea distanelor de
inaccesibilitate n limita zonei sale de manipulare.
(2) De asemenea, electricianul sau/i deserventul trebuie s verifice vizual legtura
de protecie la pmnt a instalaiei, echipamentului sau utilajului cu care sau la care lucreaz.

7
Este interzis a se lucra daca bornele de legare la pmnt sunt rupte, defecte sau dac circuitul de
protecie este ntrerupt.
Msurile tehnice pentru realizarea unei lucrri n instalaiile electrice de utilizare sunt:
a) separarea electric a instalaiei, respectiv:
- ntreruperea tensiunii i separarea vizibil a instalaiei sau a prii de
instalaie, dup caz, la care urmeaz a se lucra;
- blocarea n poziia deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor de
comutaie prin care s-a fcut separarea vizibil i montarea indicatoarelor de securitate cu
caracter de interzicere pe aceste dispozitive;
b) identificarea instalaiei sau a prii din instalaie n care urmeaz a se lucra;
c) verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat a instalaiei sau a prii de
instalaie la pmnt i n scurtcircuit;
d) delimitarea material a zonei de lucru;
e) asigurarea mpotriva accidentelor de natur neelectric.
(1) Dup scoaterea instalaiei de sub tensiune sau, atunci cnd tehnic aceasta nu este
posibil, dup separarea electric, trebuie realizat zona de lucru.
(2) Zona de lucru se face prin realizarea succesiv a urmtoarelor msuri tehnice:
- identificarea instalaiei sau a prii din instalaie la care urmeaz a se lucra;
- verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat a prii de instalaie la pmnt i n
scurtcircuit;
- delimitarea material a zonei de lucru;
- asigurarea mpotriva accidentelor de natur neelectric.
Electricienii care execut operaiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaiilor de
joas tensiune (separare electric, verificarea lipsei tensiunii, legare la pmnt i n scurtcircuit),
trebuie s utilizeze:
- casc de protecie cu vizier;
- mnui electroizolante;
- mner cu manon de protecie a braului, pentru manevrarea siguranelor de joas
tensiune tip MPR (mare putere de rupere);
- nclminte electroizolant, covor electroizolant sau platform electroizolant;
- prjin electroizolant.

8
 Blocarea n poziie deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor prin care s-a realizat
separarea vizibil a instalaiei sau a prii de instalaie n care urmeaz a se lucra trebuie s se
realizeze prin:
a) blocarea direct, dup caz, prin urmtorul procedeu:
- blocarea dispozitivelor de acionare manual ale separatoarelor sau heblurilor,
prin lacte sau mijloace special destinate acestui scop;
b) blocarea indirect, dup caz, prin urmtorul procedeu:
- scoaterea patroanelor siguranelor fuzibile sau deconectarea ntreruptorului de pe
circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acionare a separatorului, respectiv, a
ntreruptorului;
Pe dispozitivele de acionare-blocare ale separatoarelor i n punctele n care
blocarea apratelor prin care s-a realizat separarea vizibil s-a fcut prin cellalt procedeu trebuie
s se monteze indicatoare de interzicere avnd inscripia
NU NCHIDEI SE LUCREAZ (respectiv NU DESCHIDEI SE LUCREAZ n cazul
robinetelor de aer comprimat prin care se alimenteaz dispozitive de acionare pneumatic).
Verificarea lipsei tensiunii i legarea la pmnt i n scurtcircuit trebuie s se fac la toate
fazele instalaiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene, inclusiv pe nul. n cazul
ntreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie s se fac la toate bornele sale.
Verificarea lipsei tensiunii n instalaiile de joas tensiune trebuie s se fac cu ajutorul
aparatelor portabile de msurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specifice
acestui nivel de tensiune.
n cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot utiliza
detectoare de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie s se fac potrivit instruciunilor
productorilor echipamentelor sau a elementelor respective.
Verificarea lipsei tensiunii trebuie s se execute considernd c instalaia este sub
tensiune.
(1) Legarea la pmnt i n scurcircuit se aplic asupra tuturor fazelor instalaiei sau prii
de instalaie, precum i pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene, prin montarea
dispozitivelor mobile de scurcircuitare i legare la pmnt sau prin nchiderea cuitelor de legare
la pmnt.
(2) Operaiile de montare a scurtcircuitorului trebuie s se realizeze n urmtoarea

9
ordine:
a) se leag la pmnt clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conductorul de nul al
liniei electrice aeriene de joas tensiune;
b) se verific lipsa tensiunii pe toate fazele;
c) se monteaz clemele scurtcircuitorului pe fiecare faz utiliznd dispozitive
electroizolante destinate n acest scop.
(1) Verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat la pmnt i n scurtcircuit trebuie s se
realizeze cu respectarea cumulativ a urmtoarelor condiii:
a) ct mai aproape de zona de lucru;
b) de o parte i de alta a zonei de lucru, cu excepia instalaiilor de joas tensiune cu
conductoare izolate;
c) ctre toate derivaiile care se racordeaz la zona de lucru;
d) cel puin o legtur la pmnt i n scurtcircuit trebuie s fie vizibil de la locul
de munc (prezenta condiie nu se aplic n cazul lucrrilor din posturi zidite, la capetele
terminale i manoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile electrice cu
conductoare izolate).
(2) n zona de lucru partea de instalaie la care se lucreaz trebuie s fie permanent legat
la pmnt i n scurtcircuit tot timpul ct dureaz lucrarea, cu excepia zonelor de lucru din
instalaiile de joas tensiune la care condiiile tehnice nu fac posibil montarea
scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice i al
conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA.
Delimitarea material a zonei de lucru trebuie s asigure prevenirea accidentrii membrilor
formaiei de lucru, dar i a persoanelor care ar putea ptrunde accidental n zona de lucru.
Delimitarea material se realizeaz prin ngrdiri provizorii mobile care s evidenieze clar zona
de lucru. ngrdirile provizorii mobile trebuie s fie fixate sigur, pentru a nu cdea peste prile
aflate sub tensiune ale instalaiei. Pe ngrdirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de
interdicie.
Pentru a evita accidentarea de natur neelectric a membrilor formaiei de lucru i a altor
persoane care ar putea ptrunde accidental n zona de lucru, trebuie aplicate, prevederile
normelor specifice corespunztoare, pe genuri de lucrri i instalaii.

10
 Pentru evitarea accidentelor de circulaie, cnd lucrarea se execut pe sau lng cile de
circulaie, zona de lucru trebuie marcat i cu indicatoare sau ngrdiri speciale, respectnd
prevederile regulilor de circulaie.

IPSSM MANIPULANT

Manipularea si transportul prin purtare a maselor

1. Prin manipulare si transport prin purtare sau manipulare manuala a maselor se intelege
orice operatie de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi salariati,
inclusiv ridicarea, coborarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase
care, din cauza caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice nefavorabile, implica
riscuri de accidentare sau imbolnavire profesionala.
2. Conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie sa ia masuri organizatorice
corespunzatoare sau sa foloseasca mijloace adecvate, in special echipament mecanic,
pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor de catre salariati.
3. In toate cazurile in care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a
maselor, conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie sa organizeze locurile de munca
astfel incat la manipularea si transportul prin purtare sa fie eliminat sau redus riscul de
accidentare sau imbolnavire profesionala.
4. In cazurile in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea
persoanei juridice sau fizice, va organiza locurile de munca astfel incat activitatea sa se
desfasoare in conditii de siguranta si cu risc cat mai mic pentru sanatate si:
a.Va evalua in prealabil, conditiile de securitate si sanatate pentru activitatea respectiva in
ceea ce privete:
-caracteristicile maselor;
-efortul fizic depus;
-caracteristicile mediului de munca;
-caracteristicile activitatii.
b.Va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau
reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sanatatii lund in considerare:
1)caracteristicile masei cum sunt:
- greutatea si dimensiunile;
- dificultarea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului;
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau
cu flexie ori a trunchiului;
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorita marginilor, muchiilor, in
special in eventualitatea unei ciocniri.
2) Efortul fizic:
- prea mare;
- care un poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului;
- care antreneaza o miscare brusca a mesei;
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr.-o pozitie instabila;

11
 3) Caracteristicile mediului de munca cum sunt:
- inexistena unui spatiu suficient in special pe verticala, pentru realizarea
activitatii;
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati;
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta;
- manipularea maselor la mai multe niveluri;
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale;
- conditiile climatice necorespunzatoare.
4) Cerintele activitatii sunt:
- efortul fizic frecvent si prelungit;
- insuficiente repausului fiziologic sau de recuperare;
- distantele mari pentru transportat sarcini;
- ritm impus de un proces de munca care un poate fi schimbat de salariat.
5)La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.
6)Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor
controale medicale periodice.
7. Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmari ca salariatii, care executa lucrari de
manipulare si transport prin purtare sa primeasca o instruire adecvata si informatii privind
manipularea si transportul prin purtare si riscurile la care se expun in cazul in care aceste
activitati nu sunt executate corect.
8. salariatii vor fi informati asupra masurilor luate de conducerea persoanei juridice pentru
asigurarea securitatii, la manipularea si transportul prin purtare.
9. Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmari modul in care salariatii respecta
indicatiile tehnice de lucru privind manipularea si transportul prin purtare.
10. Conducerea persoanei juridice sau fizice, pentru fiecare caz in parte, va indica greutatea
sarcinii de ridicat precum si central de greutate in cazul unui ambalaj excentric.
11. Conducerea persoanei fizice sau juridice va consulta salariatii sau reprezentantii lor si va
permite acestora sa ia parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea si
transportul manual al maselor carea ar putea afecta sanatatea si securitatea in munca.
12. Salariatii sau reprezentantii lor au dreptul sa prezinte propunerile lor si sa ceara
conducerii persoanei juridice sau fizice sa ia masuri de eliminarea riscurilor pentru
salariati folositi la manipularea si transportul prin purtare a maselor.
13. Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala,
masele transportate manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate
masele, distanta dintre doua niveluri intre care sunt efectiuate transporturi manuale sau
masele maxime care pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport
nemecanizate nu trebuie sa incalce prevederile HG 1051/2006.
14. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba
vizibilitate. Se interdice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
15. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua
manipularea si transportul maselor cu central de greutate excentric. Se interdice
manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care
pot genera dezechilibrari.
16. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare.

12
17. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt
fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in
acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele.
18. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc.
19. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie
cu obstacole, instabil sau alunecos.
20. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare
sau care, datorita naturii lor pot produce leziuni ale manilor se va face numai cu palmare.
21. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care un exista spatiu pe
orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati, daca nu se iau
masuri suplimentare pentru micsorarea riscului de accidentare sau imbolnaviri
profesionale.
22. Planurile inclinate utilizate de salariati pentru manipularea si transportul manual al
maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa fie prevazute cu parapete de protectie.
23. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit
manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducatorul
locului de munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea
riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala.
24. Se interdice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitate de timp .
25. Se interdice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu
au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare.
26. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare, descarcare
si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea materialului
care se manipuleaza, de natura terenului, precum si de modul de dotare a persoanelor
juridice sau fizice.
27. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de
exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost
destinate.
28. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se aseaza sarcina.
29. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul
formatiei de lucu. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor
trebuie sa fie indoite.
30. Inainte de a incepe operatiile de incarcare sau descarcarea vehiculelor la rampa, intre
aceasta si vehicul se va aseza un podet de trecere pentru preluarea denivelarilor existente.
Podetele orizontale sau inclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport manual,
vor fi rezistente, astfel incat sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi
sprijinite si pe dedesubt. Ele nu vor fi alunecoase si vor fi prevazute cu dispozitive de
prindere si fixare sigure, pentru evitarea deplasarii lor in timpul lucrului. Panta podetelor
inclinate va fi maxim 20%, iar latimea de minimum 1 m (pentru circulatia intr.-un singur
sens). Podetele orizontale sau inclinate, situate la inaltimi mai mari de 0,7 m fata de sol
sau nivelul imediat inferior si unde exista pericol de cadere laterala, vor fi prevazute cu
parapeti de protectie.
31. In cazul in care operatiile de incarcare sau descarcare se executa manual, fara mijloace
ajutatoare (roabe, carucioare etc.), podetele inclinate vor fi prevazute cu sipci (nervuri)

13
 transversale, fixate la o distanta de 300 400 mm intre ele sau cu alte mijloace care sa
impredice alunecarea lucratorilor.
32. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare,
precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea
apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare
nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate
conform reglementarilor in vigoare.
33. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de transport
nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu
mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de
franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in
timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau de descarcare.
34. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se
incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul
lucrarii, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor
manipulate, de conditiile terenului etc. Incat sa fie exclusa posibilitate de accidentare.
35. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de transport
a acestuia.
36. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni.
37. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare defect.
38. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,
incendii i explozii.
39. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa un fie posibila caderea lor.
40. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa, care un trebuie depasita.
41. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor un va depasi sarcina maxima
admisa a planseului si/sau pardoselii.
42. Persoana juridica sau fzica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material in
bucati care se depoziteaza.
43. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale
cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.
44. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.
45. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii
ambalajelor trebuie sa reziste presiunii deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire
va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita dupa standarde sau
norme interne de fabricatie.
46. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de
siguranta.
47. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
48. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai
multi salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise.
Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poata prinde bine cu unelte de
apucare sau cu mainile.

14
49. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,
concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobor sarcina numai la
comanda conducatorului operatiei.
50. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva
deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs.
51. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga
solul in timpul mersului.
52. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu
se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
53. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la
incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m.
54. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare sanatatii
muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.
55. Se interzice accesul la locul de descarcare incarcare manuala a persoanelor care nu au
nici o atributie la aceste operatii.
56. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe,
buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza
in gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa
unghiul taluzului natural al materialului respective.
57. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor.
58. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se trunca cu lobata, se
va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte
lucrari in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta masti de
protectie corespunzatoare.
59. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel incat
deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate).
60. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in vrac, se
vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc.
61. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice.
62. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a materialelor
de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii se vor
executa manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunzator sarcinilor
la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu
vor depasi nivelul platformelor mijlocului de transport.
63. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum si
oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii trebuie sa
stationeze lateral in timpul descarcarii.
i. Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul
inclinat; fiecare obiect se va cobora numai daca cel precedent a fost luat de
pe planul inclinat si numai la semnalul dat de catre conducatorul formatiei
de lucru.

15
 ii. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face
de catre cel putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand
la partea superioara. Se va manipula cate un singur colet sau obiect.
64. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se aseaza pe aceeasi parte
a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
alunecare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului
formatiei de lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta
comandata.
65. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.
66. In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si deplasarea
materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu
experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri:
67. Terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate
obiectele straine ce impiedica deplasarea;
68. In cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va
face pe dulapi sau pe grinzi;
69. In cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca
latimea piesei insa nu mai mult de 300 mm;
70. Se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora se
va face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura;
71. In timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din
partea opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi; in cazul cand este necesar ca
piesa sa fie trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii
nu vor sta in zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului); de asemenea, ei
vor pastra o distanta suficient fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei
deplasari sau caderi accidentale a acesteia.
72. La manipularea, depozitarea si transportul materialelor explozive si inflamabile se vor
respecta prevederile din HG. 1058/2006.
73. La depozitarea, incarcarea si descarcarea produselor petroliere se vor respecta instruciuni
pentru manipularea, transportul si utilizarea produselor petroliere.
74. La manipularea, depozitarea si transportul coletelor postale se vor respecta instruciunilor
pentru activitati desfasurate prin posta.
75. La depozitarea, incarcarea si descarcarea recipientelor butelie pentru gaze sub presiune se
vor respecta prevederile H.G.1058/2006 privind:
76. Fabricarea, depozitarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului;
77. Fabricarea, depozitarea si utilizarea acetilenei.
78. Manipularea substantelor periculoase se va face conform prevederilor legislatiei in
vigoare. Detalierea acestor prevederi se va face prin eleborarea unor instructiuni proprii
de securitate in functie de conditiile concrete de utilizare.

16
IPSSM GESTIONAR

Art. 1. Depozitarea materialelor se va face astfel nct s se exclud pericolul de accidentare

prin cdere de la nlime, rostogolire, incendii sau explozii.
Art. 2. In incinta i n apropierea depozitelor de materiale, solveni i adezivi este interzis
fumatul sau circulaia cu flacra deschis.
Art. 3. Materialele inflamabile se depoziteaz pe pardoseala de beton sau pe rafturi metalice.
Art. 4. Este interzis a se lsa deschise depozitele de materiale i mai ales de adezivi, n lipsa
personalului de deservire a acestora.
Art. 5. Este interzis ncrcarea depozitelor peste capacitatea prevzut.
Art. 6. n spaiul de nmagazinare este interzis accesul persoanelor care nu lucreaz n depozit.
Spaiul de depozitare va fi delimitat, fa de spaiul de distribuie, n care au acces persoanele
participante la aceste operaii.
Art. 7. Depozitarea materialelor pe rafturi se face n aa fel nct s nu fie posibil cderea lor
de la nlime.
Art. 8. Pe rafturi i stelaje, unde sunt depozitate materiale, trebuie scris, undeva unde s poat fi
observat cu uurin: sarcina maxim admis, care nu trebuie depit.
Art. 9. La stivuirea materialelor n ncperi, greutatea stivelor nu va depi sarcina maxim
admis a planeului sau a pardoselii.
Art. 10. Stivuirea se va face fr deteriorarea ambalajului.
Art. 11. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleai forme i dimensiuni sau din ambalaj
de acelai tip i dimensiune.
Art. 12. n cazul depozitrii materialelor ambalate n cutii, lzi sau alte forme geometrice
regulate, cnd suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereii ambalajelor trebuie s reziste
presiunii exercitate de materialele situate deasupra; s nu prezinte deteriorri sau deformri.
Art. 13. nlimea de stivuire va fi determinat de rezistena mecanic a ambalajelor, stabilit
prin standarde sau norme interne de fabricaie.
Art. 14. Scoaterea materialelor din stiv se va face ncepnd cu cele de deasupra, astfel nct s
se evite prbuirea stivei.
Art. 15. Rafturile pe care se depoziteaz mrfurile la nlime mare vor fi asigurate mpotriva
rsturnrii.
Art. 16. Personalul din depozite i magazii va pstra n permanen curenia la locul de munc.
Art. 17. Substanele chimice (solvenii) toxice, adezivii, diluanii etc., vor fi pstrate n vase
nchise cu capace; cu inscripionarea pe ele a denumirii i a pericolului pe care l prezint.
Art. 18. Vasele cu substane chimice vor fi pstrate n magazii din beton sau tabl, prevzute cu
ui rezistente, cu sistem de aerisire i de msurare a temperaturii, cu comutatoare de lumin
antiexplozive, montate n afara spaiului de depozitare.
Art. 19. Se interzice accesul persoanelor fr atribuii de serviciu n depozitul de solveni.

17
 Art. 20. n incinta depozitului de solveni se va asigura un iluminat corespunztor (natural,
artificial sau mixt). Instalaiile electrice i de iluminat vor fi din construcie antiex.
Art. 21. Instalaiile electrice din dotarea depozitului de solveni, vor fi verificate periodic de
personal autorizat. Lucrrile de ntreinere i reparaie a instalaiilor electrice vor fi executate de
personal calificat i autorizat.
Art. 22. Se interzice orice improvizaie la instalaiile electrice din depozitele de materiale i
solveni.
Art. 23. Corpurile de iluminat din depozitele de materiale combustibile vor fi prevzute cu
globuri de protecie, iar cele care pot fi lovite, cu grtare de protecie.
Art. 24. Scoaterea substanelor toxice din magazii se va face pentru maxim un schimb de lucru.
Art. 25. Materialele rmase vor fi rsturnate napoi n vasul depozit.
Art. 26. Pentru exploatarea i ntreinerea agregatelor de comprimare a aerului trebuie s se
foloseasc numai mecanici de utilaje i electricieni cu vrst peste 18 ani instruii i autorizai
conform Prescripiilor tehnice din Colecia ISCIR i numii prin decizie de conducerea unitii.
Art. 27. Fiecare instalaie de producere a aerului comprimat va avea un registru unic de eviden
cu pagini numerotate i sigilat, vizat de conducerea unitii, unde operatorul va consemna ceea
ce se ntmpl n schimbul su (zgomote anormale, consum de ulei excesiv, nceput de incendiu,
etc.) i va cuprinde:
- data, ora i localizarea defeciunii, semntura operatorului;
- data i ora interveniei pentru remediere. Semntura celui care a efectuat remedierea.
- data la care s-au efectuat lucrrile de revizii i reparaii.
Registrul se ine la secia de producere a aerului comprimat.
Art. 28. La secie va exista schema reelei de aer comprimat, schema de ungere precum i
schema instalaiei de for i comand.
Art. 29. Pornirea i oprirea agregatului se va face conform instruciunilor din cartea tehnic.
Art. 30. Ungerea agregatului se va face numai cu uleiurile prevzute n cartea tehnic.
Art. 31. Dispozitivele de purjare a aerului automat sau manual trebuie s fie accesibile i uor
de manevrat.
Art. 32. Agregatul de comprimare trebuie oprit imediat n urmtoarele cazuri:
- spargerea unei conducte;
- vibraii;
- creterea presiunii de refulare peste limit;
- zgomote anormale;
- defeciuni la sistemul de ungere sau de transmisie.
Art. 33. Recipientul trebuie scos imediat din funciune atunci cnd se constat:
- deformaii, fisuri sau scurgeri la mbinri;
- defeciuni la aparatele de msur i control ori la supapele de siguran.
Art. 34. Se interzice efectuarea operaiilor de reparaii n timpul funcionrii sau aflate sub
presiune.
Art. 35. Uile ncperii agregatelor trebuie s se deschid n exterior.
Art. 36. Se interzice pornirea agregatului fr legtura la priza de pmnt.

18
IPSSM CONDUCATOR AUTO
Art.1
Conducerea autovehiculelor ete permisa conducatorilor auto numai in conditiile prevazute de
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice si instructiunile si dispozitiile in vigoare
emise de Ministerul Transporturilor.
Conducatorilor auto carora li s-au suspendat permisele de conducere pentru abateri de la
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice nu li se va permite sa conduca autobuze sau
autocamioane care transporta persoane sau marfuri in trafic interurban decat dupa efectuarea
unui stagiu de conducere (stabilit prin reglementarile in vigoare) pe alte tipuri de autovehicule, in
transportul intern de marfuri, stagiu care se va incheia cu o testare asupra cunostintelor
profesionale.
Testarea va fi efectuata de seful formatiei de lucru.
Art.2
Instruirea de protectia muncii se va face pe faze, in conformitate cu prevederile legii 319/06.
Art.3
Instruirea periodica se va face lunar si la fiecare schimbare a tipului de autovehicul si/sau a
incarcaturii transportate.
Art.4
Persoanele desemnate (sefii formatiei de lucru) vor lua masuri pentru informarea conducatorilor
auto asupra particularitatilor de conducere a autovehiculelor in caz de polei, mazga, ceata etc.
Art.5
Conducatorii auto care transporta marfuri periculoase vor fi dotati de catre sefii formatiilor de
lucru si vor fi obligati sa utilizeze echipament de protectie in conformitate cu Acordul european
privitor la transportul rutier international de marfuri periculoase si cu normele specifice de
securitate a muncii .
Art.6
Persoanele fizice sau juridice care utilizeaza in activitatea lor mijloace auto trebuie:
a) sa stabileasca traseele de acces la/de la drumurile publice precum si traseele interioare;
b) sa asigure conditiile de parcare a autovehiculelor;
c) sa asigure conditiile de efectuare a lucrarilor de intretinere si exploatare auto;
d) sa asigure amenajarea si intretinerea in stare de circulatie a drumurilor de acces, a
rampelor, a cheiurilor fixe si a locurilor de incarcare-descarcare a autovehiculelor;
e) sa asigure descongestionarea drumurilor de acces si a spatiului de manevra pentru
intrarea si iesirea la rampele sau la locurile de incarcare-descarcare a autovehiculelor;
f) sa asigure marcarea si semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase in care se
limiteaza viteza de circulatie a mijloacelor de transport;
g) sa asigure iluminatul pe timp de noapte a cailor de acces, a spatiilor pentru incarcarea-
descarcarea si manevrarea autovehiculelor si a altor puncte de lucru periculoase;
h) sa asigure instruirea persoanelor care piloteaza autovehicule.

19
Art.7
Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si pentru a evita defectiunile si
accidentele, autovehiculele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice:
a) dispozitivul de pornire automata sa fie in stare de functionare;
b) valanul sa nu aiba joc mai mare de 15;
c) piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni si uzuri (jocuri la articulatie,
lipsa splinturi etc.);
d) puntea fata precum si puntea (puntile) spate sa nu prezinte deformari sau alte defectiuni la
elementele de fixare de cadrul autovehiculului;
e) elementele suspensiei (arcuri lamelare si spirale, perne de aer, amortizoare etc.) sa nu
prezinte defectiuni;
f) rulmentii rotilor sa nu aiba jocuri care depasesc limitele stabilite in prescriptiile tehnice
de functionare ale acestora;
g) sistemul de alimentare al autovehiculelor sa nu aiba scurgeri de carburant sau fisuri, fiind
interzise orice fel de improvizatii;
h) carburatorul (pompa de injectie) sa fie bine fixat si reglat pentru a se evita orice scurgere
de combustibil;
i) rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru a nu se
deschide in timpul mersului, iar suporturile de sustinere si colierele de fixare ale
rezervorului sa nu prezinte fisuri;
j) instalatia electrica a autovehiculului sa fie in perfecta stare; sunt interzise legaturile
improvizate, cablurile neizolate, sigurantele necalibrate, lipsa capacelor de protectie etc.
care pot provoca scurt-circuite;
k) bateria acumulatoare sa fie in buna stare, bine fixata, acoperita si amplasata in asa fel
incat bacurile sa nu se sparga in timpul mersului;
l) releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa fie bine reglate si izolate fata de exterior
(capac etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;
m) sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de functionare;
n) compresorul de aer sa fie in buna stae de functionare, astfel incat sa asigure presiunea si
debitul corespunzator de aer, potrivit tipului anvelopei si autovehiculului;
o) anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa nu prezinte deformatii ce
indica dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea sa fie cea prescrisa de
fabricant.
Nu se vor folosi anvelope a caror banda de rulare prezinta o uzura peste limita prevazuta de
normele tehnice. Este interzisa folosirea anvelopelor resapate pe axa din fata.
p) jantele si cercurile elastice nu trebuie sa prezintedeformatii ca urmare a uzurii si a
lociturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piulitele respective;
r) teava de evacuare a gazelor arse va fi in buna stare, fara fisuri sau garnituri defecte si va
fi prevazuta cu amorizor de zgomot (toba de esapament).
s) parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si curate.
Se interzice inlocuirea geamurilor cu geamuri de alta calitate decat cele prescrise de
constructor, cu alte materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi
prevazut cu stergatoare in perfecta stare de functionare.
t) la autobuze, caroseria sa nu permita patrunderea apei, iar pentru spargerea geamurilor in
caz de nevoie, autobuzele vor fi dotate cu ciocane speciale, amplasate la locuri accesibile.

20
Art.8
Pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a parcului de autovehicule, persoanele fizice
care detin autovehicule trebuie:
a) sa asigure si sa controleze efectuarea lucrarilor de intretinere a autovehiculelor in
conformitate cu prescriptiile din Cartea tehnica a autovehiculului respectiv;
b) sa organizeze baza tehnico-materiala necesara efectuarii in bune conditii a lucrarilor de
intretinere zilnica a parcului de autovehicule pe care le detin;
c) sa asigure conditii corespunzatoare de lucru;
d) sa supravegheze operatiile de intretinere zilnica a autovehiculelor si a remorcilor
urmarind executarea lor in conditii bune de catre conducatorii auto;
e) sa asigure luarea masurilor de prevenire si de combatere a incendiilor la autovehicule si
statiile de alimentare din incinta;
f) sa verifice prin sondaj starea tehnica la plecarea si inapoierea din cursa cat si pe traseu a
autovehiculelor, precum si a remorcilor si semiremorcilor;
g) sa organizeze actiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee si sa asigure
asistenta tehnica a autovehiculelor care circula in tranzit.
Art.9
Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare tehnica si estetica
necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentratiile
maxime admise ale noxelor in gazele de ardere.
Art.10
Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor destinate transporturilor de persoane care nu sunt
amenajate in conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulatia pe drumurile publice
si ale prezentelor norme.
Art.11
Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehiculelor, sa
verifice inainte de plecarea in cursa urmatoarele:
a) instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor
arse (esapate), instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si franare
care trebuie sa fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii;
b) sa nu aiba atasate rezervoare suplimentare de combustibil, in afara celor montate de catre
uzina constructoare;
c) existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare;
d) usile sa fie in buna stare de functionare;
e) sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul corespunde din punct
de vedere tehnic.
Art.12
Este interzisa circulatia autovehiculelor cu remorci, daca una din componentele sistemului este
defecta sau deteriorata.
Art.13
Este interzisa manevra de mers inapoi a autovehiculelor cu remorca, daca nu se blocheaza in
prealabil, peridocul.
Art.14
Persoanele fizice sau persoanele juridice trebuie sa asigure ca in inventarul autovehiculului sa se
gaseasca:
a) lampa electrica portabila;

21
 b) dispozitivul de protectie impotriva saririi inelului de siguranta al jantei (pe timpul
umflarii anvelopelor nedemontate);
c) dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei dupa rabatarea ei;
d) doua capre pentru suspendarea autovehiculului;
e) patru pene pentru asigurarea impotriva deplasarii necomandate a mijloacelor de transport
in timpul remedierii defectiunilor tehnice, in diferite situatii ivite;
f) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
g) trusa medicala de prim ajutor;
h) trusa de scule si unelte, in buna stare, corespunzatoare tipului de autovehicul;
i) cric corespunzator tonajului autovehiculului incarcat si suport de lemn pentru stabilitatea
acestuia;
j) doua triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;
k) Manivela de pornire la motoarele cu aprindere prin scanteie;
l) Stingator, iar in cazul autovehiculelor care transporta incarcaturi usor inflamabile sau
periculoase, cate doua stingatoare precum si lada cu sau sac cu nisip, o patura groasa si o
lopata pentru imprastierea nisipului.
m) In functie de natura transportului, autovehiculul va fi dotat si cu alte mijloace in scopul
preintampinarii accidentelor;
n) Pe timp de iarna, autovehiculele vor fi dotate, in plus, cu: huse pentru acoperirea mastii
radiatorului, lanturi antiderapante, lopeti, nisip, sare etc.
Art.15
Mijloacele auto care transporta persoane vor fi intretinute in stare buna de functionare si de
curatenie, iar inainte de plecare in cursa, conducatorul auto va efectua, in afara de cele aratate in
art.13, un minutios control tehnic privind:
a) starea geamurilor, a usilor, buna lor inchidere si functionare;
b) starea parasolarului de protectie montat deasupra parbrizului;
c) existenta si starea perdelelor de la geamuri si din spatele scaunului conducatorului auto;
d) etanseitatea sistemului de evacuare a gazelor esapate;
e) functionarea pe timp friguros a sistemului de incalzire din dotarea mijlocului de transport,
astfel incat sa asigure incalzirea corespunzatoare a salonului autobuzului, fiind interzise
orice improvizatii;
f) existenta oglinzilor retrovizoare, starea si amplasarea lor, astfel incat sa permita soferului
sa supravegheze de la locul sau usile de la urcare, coborare, precum si carosabilul din
spate.
Art.16
Conducatorul auto de pe autobasculante va controla buna functionare a dispozitivelor de
inchidere a obloanelor precum si dispozitivului de siguranta impotriva bascularii necomandate a
benei.
Se interzice plecarea in cursa daca se constata ca dispozitivele nu sunt corespunzatoare.
Art.17
In afara de verificarile prezentate la art.16, conducatorul auto al mijlocului auto cu remorca sau
semiremorca cu greutate maxima mai mare de 750 kgf, va controla existenta si buna functionare
a:
a) instalatiei de franare a remorcii sau semiremorcii actionata din cabina autovehiculului
tragator;
b) lanturilor sau cablurilor pentru legarea suplimentara a remorcii de autovehiculul tragator;

22
 c) dispozitivului care permite franarea (imobilizarea) rotilor cand remorcile sau
semiremorcile sunt decuplate de autovehiculul tragator.
Se interzice plecarea in cursa daca se constata ca dispozitivele de mai sus nu sunt
corespunzatoare.
Art.18
Conducatorilor auto le este interzis sa transporte in cabina mijlocului de transport un numar de
persoane mai mare decat cel stabilit prin constructia autovehiculului si inscris in certaificatul de
inmatriculare.
Art.19
Conducatorului auto ii este interzis sa foloseasca, pentru pornirea motorului cu manivela,
persoane neinstruite in acest scop.

Art.20
Este interzisa parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj si din incinta unitatilor
sau subunitatilor, precum si sub liniile electrice aeriene.
Art.21
Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau imprastieri de substante grase, lichide
etc. vor fi curatate si apoi presarate cu materiale aderente (nisip, cenusa, zgura etc.).
Art.22
In timpul iernii, drmurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curatate de zapada sau
de gheata, presarandu-se rumegus, zgura, nisip, sare etc.
Art.23
La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua
urmatoarele masuri:
a) vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre acestea si
constructii;
b) vor opri motorul;
c) vor frana autovehiculul;
d) vor scoate cheile din contact;
e) vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabinei;
f) vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a mijlocului de transport, actionand
intrerupatorul general (daca este cazul).
Art.24
Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.
Art.25
Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune.

Art.26
La locul de parcare sunt interzise:
a) efectuarea probelor de franare in mers. Acestea se vor efectua la standurile de incercare a
eficientei sistemului de franare sau in zone special aenajate;
b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianti;
c) aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere etc.;

23
 d) parcarea autovehiculelor incarcate cu materiale explozive sau usor inflamabile, cu
rezervoare de benzina fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau neetanse.

Art.27
Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere (cisterne, remorci-cisterne
etc.) se va face separat fata de celelalte autovehicule. Este interzisa parcarea acestor autovehicule
in apropierea statiilor de alimentare.
Art.28
Iesirea autovehiculelor din parcare si din incintele agentilor economici in drumurile publice se va
face cu fata. In cazul cand nu este posibil, iesirea pe drumurile publice se efectueaza numai prin
pilotare.
Art.29
Incarcarea autovehiculelor se va face in conformitate cu indicatiile date de fabrica constructoare.
Art.30
La manevrarea, pozitionarea si fixarea autovehiculelor pentru incarcare-descarcare, conducatorii
auto vor respecta prevederile normelor de protectie a muncii specifice locurilor de munca
respective.
Art.31
Conducatorii auto vor supraveghea ca incarcatura sa fie repartizata uniform pe platforma
autovehiculelor, precum si respectarea tonajului si gabaritului.
At.32
Conducatorul autovehiculului care efectueaza transportul va verifica la plecarea in cursa si in
parcurs modul cum a fost legata incarcatura. Se interzice plecarea in cursa daca acesta constata
ca incarcatura nu a fost legata corespunzator.
Art.33
Asezarea marfurilor in autovehicule se va face astfel incat sa fie asigurata stabilitatea lor in
timpul parcursului. Responsabilitatea asupra modului de asezare si de ancorare a incarcaturii
revine unitatii la care se face incarcarea. Conducatorul auto va refuza efectuarea transportului
daca aceasta nu indeplineste conditiile de tonaj si/sau gabarit. In cazul incarcaturilor formate din
lazi, butoaie, cutii sau colete, se interzice sa se lase locuri goale intre acestea. La nevoie, intre
randuri se vor pune chituci sau sipci de lemn.
La transportul pieselor si materialelor cilindrice, cu volum si greutate mare, acestea se vor fixa
de catre expeditor cu juguri care se fixeaza de platforma caroseriei. Cand raman spatii pe
platforma caroseriei, se va asigura incarcatura impotriva deplasarii.
Art.34
In caroseria autocamioanelor se pot transporta impreuna cu incarcatura numai incarcatorii sau
insotitorii marfurilor prevazuti in foaia de parcurs, cu obligatia sa nu calatoreasca deasupra
incarcaturii sau in picioare su sa nu fumeze. Pentru transportul lor se amenajeaza un spatiu
prevazut cu banca fixata rigid de platforma, in partea din spate a caroseriei.
Art.35
Este interzis sa se transporte persoane pe partile laterale ale caroseriei, in picioare, in caroserie,
pe scari, precum si in remorci, sau deasupra incarcaturii.
Art36
Este interzis sa se transporte in caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care se afla in
stare de ebrietate.

24
Art.37
Se interzice urcarea sau coborarea persoanelor in timpul mersului.
Art.38
Se interzice accesul la locul de incarcare-descarcare al autovehiculelor, persoanelor care nu au
nici o atributie la aceste operatii.
Art.39
Incarcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel facuta incat conducatorul auto sa iaba
vizibilitatea necesara in mers si posibilitatea supravegherii parcursului.
Art.40
La incarcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor sau excavatoarelor, se vor respecta
urmatoarele masuri:
a) incarcarea se va face dinspre partile laterale ale autovehiculului sau dinspre partea din
spate;
b) incarcatura va fi asezata pe platforma cat mai incet posibil pentru a se evita socurile,
avariile sau accidentele;
c) conducatorul auto nu va permite stationarea de persoane pe platforma autovehiculului, in
cabina si pe scari;
d) conducatorul autovehiculului (camion, basculanta, tractor etc.) va parasi cabina si se va
indeparta de zona de actiune a macaralei sau a excavatorului; prin exceptie, la incarcarea
cu excavatorul a autovehiculelor prevazute cu aparatoare de cabina, se admite prezenta in
cabina a conducatorului auto. In cazul incarcarii marfurilor care depasesc gabaritul este
interzisa prezenta conducatorului auto in cabina, indiferent de mijloacele de incarcare
utilizate si de capacitatea autovehiculului.
Art.41
Conducatorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului in timpul
incarcarii sau descarcarii acestuia.
Art.42
Marfurile care ar putea sa se imprastie in timpul transportului trebuie sa fie ambalate si acoperite
cu prelata, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de transporturi nu trebuie sa permita
scurgerea marfii.
Art.43
In functie de felul si dimensiunile marfii transportate, precum si de lungimea autovehiculelor in
care se transporta, pentru a se efectua toate manevrele cu usurinta si fara pericol de accidentare,
la locurile de incarcare-descarcare, beneficiarul transportului trebuie sa asigure spatii
corespunzatoare.
Art.44
Circulatia autovehiculelor in incinta unitatilor trebuie sa se efectueze in conformitate cu
instruciuni proprii pentru transport intern
Art.45
La plecarea in cursa, conducatorul auto are urmatoarele obligatii:
a) inainte de plecarea in cursa, sa verifice starea tehnica a autovehiculului;
Art.46
Se interzice manevrarea autovehiculului in spatii lipsite de vizibilitate. In aceste cazuri, precum
si in spatii inguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijata de o persoana de la sol.
Art.47

25
In timpul manevrarii autovehiculului se interzice urcarea sau coborarea conducatorului auto sau a
altor persoane in sau din autovehicule.
Art.48
In timpul efectuarii cursei conducatorii auto au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte viteza de circulatie stabilita prin Regulamentul privind circulatia pe
drumurile publice si sa o adapteze la conditiile create de starea drumurilor pe care
circula;
b) sa respecte itinerariul si mersul programat al cursei stabilite;
c) sa opreasca autovehiculul in parcurs dupa minim 250 km si sa verifice starea pneurilor,
directia, butoanele de fixare a jantelor s.a. De asemenea, sa opreasca autovehiculul in
cazul aparitiei unor zgomote anormale si ori de cate ori considera ca este necesar sa se
efectueze controlul tehnic in parcurs;
d) sa verifice in mers eficacitatea sistemului de franare, luand toate masurile necesare pentru
a nu provoca evenimente rutiere;
e) sa coboare pantele cu motorul in functiune si angrenat in trepte de viteze
corespunzatoare.
Art.49
Dupa trecerea autovehiculuilui prin vaduri sau dupa spalarea lui (cand franele nu mai
functioneaza normal), conducatorul auto va verifica functionarea franelor mergand pe o anumita
distanta cu viteza redusa, actionand usor franele pana cand acestea se incalzesc si apa se evapora.
Art.50
In cazul cand la una din rotile duble ale autovehiculului se produce o pana de cauciuc, aceasta va
fi remediata sau se va inlocui cu roata de rezerva. Este interzisa continuarea drumului cu
anvelopa dezumflata sau explodata.
Art.51
Este interzisa circulatia autovehiculelor cu pietre prinse intre rotile duble.
Art.52
Daca autovehiculul patineaza, pentru a se mari aderenta cauciucurilor fata de sol, se admite sa se
puna sub roti:
a) nisip, pietris etc. (in cazul unei zapezi batatorite);
b) scanduri ( in cazul unui teren mocirlos sau cu zapada afanata);
c) piatra sparta, vreascuri ( in cazul unui teren alunecos, dar tare).
Art.53
Pe timp de ceata, autovehiculele vor circula cu viteza redusa pana la limita evitarii oricarui
pericol. De asemenea, pe timp de ceata, in mers si in stationare, autovehiculele de orice fel vor fi
iluminate si in timpul zilei, iar conducatorii acestora sunt obligati sa dea semnale sonore si sa
raspunda prin aceleasi semnale la avertizarile altor autovehicule ce se apropie.
Art.52
Regulile de circulatie stabilite pentru timp de ceata sunt obligatorii si in caz de ploaie torentiala,
de ninsoare abundenta, de viscol sau in alte conditii atmosferice care determina reducerea
vizibilitatii.
Art.53
Cand se circula pe un drum acoperit cu zapada, conducatorii autovehiculelor sunt obligati ca, la
intalnirea cu autovehcule ce vin din sens opus, sa reduca viteza pana la limita evitarii oricarui
pericol.
Art.54

26
In apropierea autovehiculelor destinate deszapezirii drumurilor, conducatorii auto care vin din
directia opusa sunt obligati sa opreasca pe partea dreapta, pentru a se face loc acestora.

IPSSM TESA

Art. 1. Orice element de birotic depistat ca defect va fi reparat imediat, dac acest lucru nu este
posibil, obiectul va fi retras n magazie, astfel nct s nu se permit folosirea sa n stare defect
i s se elimine astfel posibilitatea producerii unui accident;
Art. 2. Repararea biroticii se va executa numai de personal calificat de la uniti de profil;
Art. 3. Orice fel de reparaii la instalaiile electrice (tablou de sigurane, prize, cabluri defecte
etc.) sanitare, de nclzire, gaze i alte asemenea se vor executa prin firme specializate pe baz
de comand.
Art. 4. Cablurile electrice de alimentare a aparatelor electrice (lmpi de birou, calculatoare etc.)
vor fi amplasate astfel nct s se elimine posibilitatea accidentrii prin mpiedicarea
persoanelor. Periodic se va proceda la verificarea integritii acestora i eliminarea oricrui
pericol de electrocutare.
Art. 5. Se interzice utilizarea oricror echipamente electrice prezentnd defeciuni precum:
prize sparte sau avariate ca urmare a unor scurtcircuite, arcuri electrice etc., conductori
dezizolai sau avnd izolaia deteriorat.
Art. 6. Este interzis depozitarea sau amplasarea provizorie la nlime (pe dulapuri, cuiere,
etc.) a unor obiecte care prin cdere s poat provoca accidente.
Art. 7. Se va asigura un grad de curenie pe jos, n ncperile de lucru i culoare, holuri,
grupuri sanitare astfel nct s nu existe pericol de alunecare sau mpiedicare.
Art. 8. Pardoselile din ncperi trebuie s fie ntreinute iar urmele de lichide trebuiesc
nlturate pentru a se evita alunecrile. Trebuie semnalate i remediate orice defeciuni n
pardoseli (sprturi sau rupturi de linoleum, covoare, gresie, etc).
Art. 9. n situaii de nghe, polei zona de circulaie aferent sediului societii va fi curat de
zpad i se vor arunca pe jos materiale care s elimine riscul de accidentare prin alunecare.
Art. 10. Orice deplasare dintr-o ncpere n alta se va efectua atent, cu faa nainte. Deschiderea
uii se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoan, n imediata apropiere a ei.
Art. 11. Cnd trebuie luat un obiect aflat la nlime, obligatoriu se va folosi o scar sigur. Este
interzis s se improvizeze podee formate din scaune, cutii, sertare.
Art. 12. Uile cu geamuri trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se mpinge
sticla uilor.
Art. 13. La ieirea din cldire, orice persoan se va asigura n toate direciile pentru a nu fi
surprins de vreun mijloc de transport.
Art. 14. n timpul programului trebuie folosit o nclminte corespunztoare pentru a se evita
orice surs de accident.
Art. 15. Pentru protecia personalului care face curenie, cioburile de sticl trebuie nvelite i
depuse astfel nct s poat fi uor identificate, de preferat fiind s se lase la vedere pe birou.
Art. 16. Pentru ridicarea obiectelor efortul trebuie fcut cu muchii picioarelor i nu cu muchii
spatelui. Trebuie evitate ntinderile rapide ale braelor i ntoarcerile brute.
Art. 17. Instalaiile electrice trebuie s fie bine izolate, iar mainile trebuie legate la pmnt.
Art. 18. Este interzis a se scoate techerul din priz, trgndu-se de cordon.

27
Art. 19. Cordoanele electrice prelungitoare sunt periculoase, putnd provoca accidente prin
electrocutare, deoarece izolaia poate fi deteriorat atunci cnd suport o sarcin dur (cnd se
aeaz pe el piciorul unui scaun sau mese metalice).
Art. 20. Trebuie s se evite bararea trecerilor cu cordoane electrice.
Art. 21. Trebuie semnalat orice uzur sau defect care apare la cordonul electric. El va putea fi
reutilizat numai dup ce a fost reparat sau nlocuit dup caz.
Art. 22. Este interzis s se ating sau in cu mna un obiect metalic (eava sau radiatorul
caloriferului etc.) n timp ce cu cealalt mn se introduce techerul n priz.
Art. 23. Este interzis ca operatorii aparatelor de birotic s-i repare singuri echipamentele de
munc cu care lucreaz.
Art. 24. ntreinerea i reglarea lor vor fi efectuate de personal calificat i autorizat.
Art. 25. Orice operaie de reglare, reparare, ntreinere i curare la maini se va efectua atunci
cnd s-a ntrerupt alimentarea cu energie electric i dup ce au fost deconectate.
Art. 26. Este interzis s se introduc conductoarele direct n priza electric, fr s se foloseasc
techerul, aceste improvizaii putnd duce la accidente grave prin electrocutare.
Art. 27. Aparatura de birou trebuie fixat bine pe masa de lucru, pentru a elimina tendina de
alunecare i cdere.
Art. 28. Nu se va pune niciodat n funciune un aparat cruia i s-a scos carcasa.

Art. 29. nainte de folosirea unui scaun, trebuie controlat starea lui, dup care se potrivete ntr-
o poziie stabil, evitndu-se aezarea pe marginea lui.
Art. 30. nainte de ndeprtarea unui scaun de birou, trebuie s se asigure c nu exist pericolul
de a se rsturna sau lovi alt persoan.
Art. 31. Este interzis micarea de legnare pe dou din picioarele scaunului sau de rsturnare pe
spate.
Art. 32. Pentru evitarea mpiedicrilor, sertarele birourilor sau ale dulapurilor trebuie inute
nchise.
Art. 33. Pentru a se evita prinderea degetelor, trebuie apucate bine mnerele atunci cnd se
nchid sertarele birourilor sau uile caselor de bani.
Art. 34. Trebuie adus la cunotina conductorului locului de munc orice pies de mobilier ale
crei margini nu sunt netede sau sunt crpate, se mic sau prezint defeciuni.
Art. 35. Atunci cnd se folosete un cuter pentru tierea hrtiei, trebuie inute degetele ct mai
departe de tiul lamei.
Art. 36. n sertare trebuie aranjate obiecte tioase sau ascuite n compartimente separate.
Art. 37. La producerea unei tieturi sau rniri se va folosi trus de prim ajutor sau se va cere
intervenie de specialitate.

28
IPSSM PENTRU MASINI SIMPLE DE CUSUT
Mainile de cusut simple sau speciale vor fi deservite numai de personal care a fost instruit
n privina exploatrii lor i a instruciunilor proprii de securitate a muncii.
Se interzice utilizarea mainii electrice de cusut n prezena substanelor inflamabile i a
substanelor care formeaz cu aerul amestecuri explozive.
nainte de nceperea lucrului angajatul care deservete maina este obligat s verifice dac:
- Masa mainii este bine fixat de picioarele de susinere;
- Capul mainii este bine fixat n bolurile mesei;
- Placa acului este bine fixat cu uruburi pentru a se evita ruperea acului la pornire;
- Instalaia electric nu are poriuni neizolate ale cablului, priza i techerul sunt
ntregi; iar legtura la pmnt nu este ntrerupt.
Este interzis nlturarea sau desfiinarea aprtorilor de protecie de la cureaua de
transmisie i de la tija acului.
Se interzice oprirea volantului cu mna; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul
pedalei.
Este interzis lucrtorilor s in piciorul pe pedala de punere n funciune n timpul
introducerii firului de a prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare i prin ac
deoarece pedala poate fi acionat din greeal, producnd accidentarea degetelor.
n timpul fixrii lucrului sub picioruul acului, este interzis s se acioneze cu piciorul
pedala de punere n funciune a mainii.
Se interzice lucrul cu ace strmbe sau fr vrf.
Organizarea locului de munc nainte de nceperea lucrului va fi fcut astfel nct s nu se
gseasc obiecte inutile agate de main sau puse pe masa sau n jurul mainii.
Pentru atenionarea lucrtorului, pe main va fi agat un panou cu inscripia NU
INTRODUCEI MNA N ZONA DE ACIUNE A ACULUI
Racordarea la sursa de alimentare cu energie electric a mainilor se va face numai prin
prize fixe.
Se interzice cu desvrire improvizaiile la nndirile de cablu.
Echipamentul individual de protecie va fi bine strns pe corp, pentru a se evita prinderea
lui de ctre organele mainii n micare.
Prul va fi strns la spate, iar capul acoperit cu basma sau bonet.
n timpul lucrului se interzice distragerea ateniei operatorului sau a se purta discuii cu
acesta.
Se interzice orice intervenie la partea mecanic sau la instalaia electric a persoanelor
necalificate i neautorizate.
Reparaiile sau reviziile se vor executa numai dup ce maina a fost decuplat de la reeaua
electric; iar pe tabloul electric vor fi amplasate panouri de interzicere a punerii n funciune cu
inscripia: NU CUPLAI! UTILAJ N REPARAIE.

29
 Rsturnarea capului de main n vederea curirii sau ungerii, ct i readucerea lui n
poziie normal se va face cu ambele mini.
Pentru a se preveni ruperea acului n timpul lucrului, materialul va fi lsat s nainteze
acionat de transportor, fr a fi tensionat sau reinut de lucrtor.
Uneltele de mn ascuite (foarfece, cuite etc.) vor fi aezate n sertar cu partea ascuit
nainte, astfel nct la scoaterea lor mna lucrtorului s nu fie expus la tieturi sau nepturi.
Se interzice purtarea sculelor manuale n buzunare.
IPSSM PENTRU BENZILE DE TRANSPORT

Benzile de transport sunt destinate numai pentru transportul semifabricatelor de la un loc

de munc la altul.
Se interzice aezarea altor obiecte, scule sau corpuri strine pe banda transportoare.
Se interzice aplecarea, trecerea sau punerea minilor pe banda transportoare.
Comenzile de pornire i oprire a benzii vor fi date de ctre responsabilul formaiei de lucru,
numai dup ce s-a asigurat c nu exist pericol de accidentare.
n timpul funcionrii benzii transportoare se interzice curarea, tragerea cu mna a unor
materiale prinse sub tambure, role sau sub aprtorile laterale; acestea vor fi scoase numai dup
oprirea benzii.
Se interzice orice intervenie la sistemul electric de alimentare, tablou de comand sau
aparate electrice de alte persoane n afara electricianului calificat i autorizat.
Orice reparaie de natur mecanic sau electric se va executa dup deconectarea de la
reeaua electric iar pe tabloul electric se va aplica un panou cu inscripia: NU CUPLAI !
UTILAJ N REPARAIE, iar pe tabloul electric se va pune lact.

30
IPSSM PENTRU MASINA DE CAPSAT

La maina de capsat va lucra numai personal calificat i instruit asupra modului de

funcionare a mainii i pe linie de securitate a muncii.
Se interzice lucrul la maina de capsat dac operatorul nu corespunde fizic sau psihic (este
bolnav sau este sub influena alcoolului).
Este interzis funcionarea mainii de capsat fr aprtorile de protecie, chiar i pentru
probe mecanice sau tehnologice.
Este strict interzis desfiinarea sau nlturarea temporar a aprtorii de protecie la
transmisia prin curea.
Este interzis a se depozita materiale i materii prime pe cile de acces, n faa tablourilor i
aprtorilor electrice, precum i n jurul mainii.
Este interzis depozitarea la locul de munc a materialelor n cantitate mai mare dect este
necesar unei zile de munc.
Se interzice purtarea discuiilor n timpul lucrului sau distragerea ateniei angajailor.
n timpul lucrului operatorul nu are voie s introduc mna n raza de aciune a capului de
capsat.
Uneltele de mn (cuit, ciocane, preducele) vor fi pstrate n truse sau n locuri special
amenajate.
Se interzice pstrarea n buzunare a uneltelor de mn.
Se interzice orice intervenie la maina de capsat n timpul funcionrii acesteia.
Se interzice rezemarea angajatului de maina de capsat.
Schimbarea mecanismului de perforare i batere sau desfundarea alimentatorului se va
executa numai cnd maina este n repaus.
Echipamentul individual de protecie va fi bine potrivit pe corp, pentru a se evita prinderea
lui de organele n micare ale mainii.
Se interzice punerea n funciune a mainii de ctre alt persoan n afara operatorului
mainii.
Se interzice orice intervenie la main, n afara mecanicilor sau electricienilor calificai i
autorizai.
Orice intervenie, sau reparaie se face cu maina debranat de la reeaua de energie
electric i de aer comprimat.

31
IPSSM PENTRU COMPRESOARE AER COMPRIMAT

Pornirea i oprirea agregatului se va face conform instruciunilor din cartea tehnic.

Ungerea agregatului se va face numai cu uleiurile prevzute n cartea tehnic.
Dispozitivele de purjare a aerului automat sau manual trebuie s fie accesibile i uor
de manevrat.
Agregatul de comprimare trebuie oprit imediat n urmtoarele cazuri:
- spargerea unei conducte;
- vibraii;
- creterea presiunii de refulare peste limit;
- zgomote anormale;
- defeciuni la sistemul de ungere sau de transmisie.
Recipientul trebuie scos imediat din funciune atunci cnd se constat:
- deformaii, fisuri sau scurgeri la mbinri;
- defeciuni la aparatele de msur i control ori la supapele de siguran;
Se interzice efectuarea operaiilor de reparaii n timpul funcionrii sau aflate sub
presiune.
Uile ncperii agregatelor trebuie s se deschid n exterior.
Se interzice pornirea agregatului fr legtura la priza de pmnt.
Verificrile ISCIR se vor face la termenele scadente.

32
IPSSM PENTRU FIER DE CALCAT ELECTRIC / ABUR

Toate mainile i echipamentele de munc care lucreaz la temperaturi ridicate vor fi

nzestrate cu aparate de msur i control, verificndu-se periodic funcionarea lor.
La nceperea lucrului se va verifica dac reglajele de temperatur sunt corect efectuate.
n timpul lucrului se va avea n vedere ca angajatul s nu ating prile din main cu
temperaturi ridicate (pentru evitarea arsurilor).
Cnd nu se lucreaz efectiv cu ele (nu sunt inute n mn de ctre angajat), prile active
ale fierului de clcat vor fi aezate doar n acea poriune din aparat special destinat n acest
scop.
Se interzice lucrtorului s intervin la instalaia electric a aparatului.
n cazul defectrii aparatului se oprete lucrul, se scoate de sub tensiune i se anun eful
ierarhic.
Orice reparaie de natur electric va fi fcut numai de electrician calificat i autorizat.

33
IPSSM PERSONAL CURATENIE

nainte de nceperea oricrei lucrri de menaj se vor verifica aparatele i se va folosi

echipamentul individual de protecie.
Pentru aspirator se ine n mn fia de conectare ca s nu se izbeasc de utilizator sau
aspirator la nfurare.
Aspiratorul se scoate din priz nainte de a-l curi sau nainte de a-i schimba filtru sau
punga de praf.
Cordonul electric nu trebuie s ajung n apropierea surselor de cldur.
Nu se atinge techerul sau aparatul cu minile umede.
Orice defeciune de natur electric va remediat de personal specializat.
Este interzis igienizarea cu detergeni necunoscui, fr etichete de identificare, toxici.
Este interzis a se lucra la igienizare fr echipament de protecie conform cu HG
1048/2006.
Dup splarea vaselor cu detergeni se va proceda la cltirea abundent a acestora (pentru a
nu rmne urme de detergeni pe vase).
Pardoseala se va menine n permanen uscat pentru evitarea alunecrii.
Este interzis folosirea nclmintei tip papuc neasigurat la clci. Personalul lucrtor va
purta nclminte fix pe picior i aderent la pardoseal.

34
IPSSM ECHIPAMNETE PORTABILE SI UNELTE DE MANA

Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic vor li prevzute cu dispozitive

care s mpiedice funcionarea lor necomandat.
Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute, nct la
lsarea lor din mn s se ntrerup acionarea micrii mecanismului portscul.
Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile
trebuie s corespund presiunii de lucru. Va ti asigurat fixarea lor pe racorduri.
Echipamentele portabile rotative cu acionare pneumatic trebuie s fie prevzute cu
sistem de limitare automat a creterii accidentale a turaiei arborelui peste valorile
admise.
(1) Cozile i mnerele uneltelor manuale vor ii netede, bine fixate, i vor avea
dimensiuni i forme ergonomice, care s permit prinderea lor sigur i comod.
(2) Cozile i mnerele din lemn se vor executa din lemn de esen tare, cu fibrele
axiale drepte, tar noduri, crpturi i achii desprinse. Pentru fixarea cozilor i
mnerelor din lemn se vor folosi pene metalice corespunztoare.
(3) Utilizarea aceluiai mner !a mai multe unelte manuale se admite numai pentru
trusele de unelte construite n mod special cu mner demontabil.
(1) Uneltele de percuie (ciocanele, dlile, dornurile, cpuitoarele i toate uneltele de
mn similare) vor fi executate din oeluri corespunztoare, n aa fel nct, sub aciunea
eforturilor la care sunt supuse n timpul lucrului, partea activ s nu sufere deformri
permanente, fisuri sau desprinderi de achii.
(2) Folosirea uneltelor de percuie deformate, nflorite, tirbite sau improvizate este
interzis.
Uneltele manuale folosite n mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau
explozive, vor fi confecionate din materiale care nu produc scntei prin lovire sau
frecare i care, n contact cu atmosfera respectiv, ar putea iniia incendii sau explozii.
(1) Uneltele manuale prevzute cu articulaii, cu foarfeci, clesti etc., vor avea o
construcie robust i nu vor prezenta frecri mari sau jocuri n articulaii, care pot duce
la eforturi suplimentare pentru acionare sau nesiguran n timpul lucrului.
(2) Braele de acionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute nct la nchidere s
rmn un spaiu suficient ntre ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor
pri ale organismului uman.
La executarea lucrrilor la nlime, uneltele manuale vor fi pstrate n geni rezistente i
vor fi fixate corespunztor, pentru a fi asigurate mpotriva cderii.
n timpul transportului, prile periculoase ale uneltelor manuale, tiuri, vrfuri etc., vor
fi acoperite cu teci sau aprtori adecvate.
35
 Uneltele manuale vor fi verificate la nceputul fiecrui schimb Este interzis utilizarea
acelor unelte manuale care nu se prezint ntr-o stare tehnic corespunztoare.

IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in
realizarea protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime
de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza
a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:

- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari)

trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si
instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile
electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si
sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea
masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o
masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze
una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de
electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind
principala.

36
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant/legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

37
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,
INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu,
a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor
de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la
sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI

ALTOR AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu

38
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum
sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata
programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite
ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile(acestea
pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor
combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza permisului de
lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor
de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a
materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS

-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu
foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau
substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt
pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere

39
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,
MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de forta
si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor protectoare(ventilator,
usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti
precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a
elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor care
mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor, holuri
etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de
interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu indicatoare
de securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe durata
noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile
de circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME

efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse
temperaturii scazute)

40
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de
interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si
stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza
producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire cu
perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care
le pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si
alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a
conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si
de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins
incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi

41
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor
si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie
si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie
prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt
si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces
carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand
cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface
conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice,
astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica,
etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte
spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in
conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau
sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta
agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice

42
 - trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice
anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie
langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice
anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe
toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si
realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din
motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii
incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si
incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse
finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si
la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a
incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de
incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de
forta si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate
in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide
combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
-

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor

43
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune,
socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar
la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa
permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau
vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace
sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau
inscriptii luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori
de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie
colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca
si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub
forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a
asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de
depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o
actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol

44
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul
general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera
necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Personalul angajat este obligat sa cunoasc cel puin masurile de prim-ajutor indicate mai
jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei rni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rnit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervin fara alta dispoziie, imediat ce apare o astfel
de situaie si sa acioneze rapid si corect, neluand nici o msura ce ar putea avea urmri
vtmtoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordrii primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se ntreprind
urmtoarele aciuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
nlturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rnitul la adpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rnitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul intreruperii
curentului, electocutatul poate cdea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului ajutor :
"In primai rnd sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vtmtoare tratamentului ce
se aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se
acorda primul ajutor, organiznd concomitent transportul acestuia.
Orice rnit trebuie culcat si trebuie sa i se interzic orice micare.
In nici un caz nu i se va da sa bea buturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunotina nu se va transporta inainte ca aceasta sa-si
fi revenit.

45
 La acordarea primului ajutor, in cazul accidentailor prin rnire se disting urmtoarele
situaii:
- rniri grave, profunde sau ntinse care necesita transportarea imediata la medic;
- rniri uoare si puin profunde, care se pot trata de ctre cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rnirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si
imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rnitul fiind
transportat la medic, care va face interveniile necesare.
Rnile uoare si puin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat,
pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenie rnilor murdrite cu noroi.
In czul unei rniri uoare si puin profunde se vor lua imediat urmtoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine minile cu apa si spun,
folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rnilor, nici chiar cu minile splate si dezinfectate;
- se interzice splarea rnilor cu apa sau cu substane farmaceutice;
- nu se vor presar prafuri si nici nu se"vor acoperi rnile cu alifii.
Splarea ranilor si acoperirea lor cu substane chiar farmaceutice nu se va face de ctre
persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaie se pot introduce particule de nisip sau
pamant mai adnc in rana, ingreunand operaia de curire ce urmeaz a fi / fcuta de medic sau
infirmier si putnd deci determina infectri ale rnii;
- nu se vor ndeprta cheagurile de snge de pe rana, ndeprtarea cheagurilor de snge poate
provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) dect cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pnza ce se aplica pe rni sa se toarne tinctura de
iod.
Rnile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rnilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri
abundente de snge de culoare inchisa, sub forma unei pnze continui in jurul rnii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in rou aprins si
tasnind sacadat,
In cazul rnilor profunde, singele clocotete in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putnd provoca moartea in cteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica
importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaie, este o eroare grava care poate conduce la infecie
sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o aciune rapida si imediata, prin care sa se
opreasc scurgerea de snge. Oprirea sngelui se poate ace prin compresiune (apsare), fie cu
ajutorul minilor, fie a unui garou sau a unui tifon rsucit.
Compresiunea trebuie fcuta intre rana si inima, de preferina astfel incat strangularea
arterei sa se fac pe osul cel mai nvecinat

46
 Se recomanda ca apsarea sa se fac la brae sau la coapse, deoarece la antebra artera este
cuprinsa intre doua oase si operaia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon rsucit)
este o operaie periculoasa, deoarece acesta ntrerupe circulaia sngelui si poate conduce deci la
cangrena si amputare.
Garoul (tifonul rsucit) nu trebuie inut timp indelungat Se va face slbirea lui din 20
in 20 de minute, iar in cazul in care se constata ncetarea hemoragiei, se va nltura.
Dup oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului
(tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezint rniri insotite de hemoragii, i se va aplica urmtorul
tratament, in completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de nclzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, buturi calde.
Rnirea pielii de pe cap se caracterizeaz prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa,
care se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul
punct sanitar.
Rnirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
cutnd sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de rniri se vor trata prin apsarea
puternica a narii care sngereaz, capul tinandu-se drept, dup un minut se va slabi foarte mult
aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara
sngernda un tampon cu antipirina si se continua apsarea,
Trebuie sa se cunoasc ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In
aceasta situaie nu se va ntreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar
specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se tie ca sufer de
hipertensiune, sunt obeze sau in vrsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil snge, se pot recunoate dup faptul
ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numrat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si meninut imobilizat, va fi
acoperit si se va proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mnnce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand,
urmtoarele masuri:
- sa nu mite accidentatul;
- sa dezveleasc zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura
deschisa sau inchisa.

47
 In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor
va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealalt pe dedesubtul membrului fracturat
si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face
imobilizarea:
- se nelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa ptrund sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aezarea atelelor, att
lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaii din regiunea de deasupra si f
dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar dedesubt -
glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -
genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o earfa,
cotul fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aele rigide, care insa nu vor ocupa dect segmentut
fracturat al membrului.
Cotul rnit poate impiedica ndoirea braului si imobilizarea membrului cu ajutorul
earfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braului.
In cazul fracturilor craniene, intervenia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie
foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu ntrziere
de 2-3 ore si deci cunoaterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunotinei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas s prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rnirea pielii de pe cap si fara sa curg snge
pe nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente
grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de incet,
pana va f aezata culcat pe o planeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si se va
transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe brae a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putnd sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburri in urinare.

48
 In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele
accidentatului printr-un bandaj strns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in
poziia ezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraie ingreunata si dureri in timpul respiraiei;
- eventuale urme de snge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la brae si la membrele
inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodat ca o luxatie poate f insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umrului, care este cea mai frecventa, cotul se deprteaz de corp. Nu se
va face nici o incercare de a se readuce cotul la poziia iniiala, ci se va pune o perna la
subsuoara si se va transporta accidentatul fara earfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va f introdus in apa la temperatura mediului
ambiant, care apoi va f nclzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zpada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata
poate fi zgriata si se poate provoca astfel, o infecie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului la
un punct sanitar, interveniile locale putnd provoca agravarea situaiei.
Toate nepturile sau zgrieturile, orict de puin grave ar prea la nceput, trebuie
dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rnit:
- se va apas puternic in vecintatea locului undu s-a produs neptura sau zgrietura, pana se
vor scurge cteva picaturi de snge ;
- se va acoperi locul rnit cu o soluie antiseptica ce se gsete in trusa medicala si se ve las sa
se usuce la aer liber;
-daca rana prezint o oarecare intindere, dup dezinfectare se va aplica un pansament uscat sau o
compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte
accidentatul la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgrietura care nu prezinte., aparent, nici o
gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaii grave (infecii, flegmoane etc), daca nu este
dezinfectat corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele ngrijiri nu are convingerea ca a reuit sa inlature toate
corpurile strine, imediat dup primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul punct
sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.

49
 IPSSM PAZNIC

Art.1. Personalul care desfasoara activitatea ca agent de paza trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii si sa respecte masurile ce se impun:
a)sa fie apt din punct de vedere fizic si psihic
b)sa nu aiba infirmitati care i-ar putea stinjeni activitatea specifica sau care ar putea conduce la
accidentarea sa, sau a altor personae
c)sa aiba virsta de 18 ani impliniti
d)se va prezenta la examennul medical la angajare care va fi consemnat si in fisa individuala de
instructaj de protectia muncii cit si anual
e)se va prezenta la examenul medical annual si ori de cite ori conducerea firmei apreciaza ca
fiind necesar
f)sa posede calificarea profesionala pentru activitatea de agent de paza
g)sa-si insuseasca si sa respecte normele specifice de securitate si sanatate in munca si masurile
de aplicare ale acestora
h)sa-si insuseasca si sa respecte normele sanitare privind acordarea primului ajutor in caz de
accident , sa-si insuseasca si sa respecte procedeele de acordare a primului ajutor si transportul
de urgenta a accidentatilor
i)sa utilizeze echipamentul de protectie si de lucru din dotare.In sensul in care se constata
utilizarea echipamentului de protectie si de lucru in alt scop, sau pierderea, instrainarea sub orice
forma, persoana care se va face vinovata de prejudicul cauzat va fi sanctionata potrivit legii
j)sa-si insuseasca sis a respecte normele de P.S.I.
k)periodic are obligatia sa participle la instructajele p.s.i.
l)sa participle la instructajele si testarile periodice.
Instructajul de protectia muncii si p.s.i. se va efectua numai in timpul programului de lucru.
Art.2. Masuri tehnice de securitate a muncii
Art.2.1. In timpul serviciului agentul de paza are urmatoarele obligatii ;
a)sa cunoasca si sa respecte indatoririle ce ii revin, fiind direct raspunzator pentru paza si
integritatea obiectivelor, bunurilor si valorilor incredintate;
b)sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului pentru a preveni
producerea oricaror fapte de natura sa aduca prejudicii unitatii pazite
c)sa pazeasca obiectivul, bunurile si valorile nominalizate in planul de paza si sa asigure
integritatea acestora
d)sa permita accesul in obiectiv numai in conformitate cu reglementarile legale si cu dispozitiile
interne
e)sa opreasca si sa legitimize persoanele despre care exista date ca au savirsit infractiuni sau alte
fapte ilicite in obiectivul pazit, pe cele care incalca normele interne stabilite prin regulamente
proprii , iar in cazul infractiunilor fragrante sa opreasca si sa predea politiei pe faptuitor, bunurile
50
sau obiectele care fac obiectul infractiunii, luind masuri pentru conservarea lor, intocmind
totodata un proces-verbal pentru luarea acestor masuri
f)sa instiinteze de indata pe seful ierarhic si conducerea unitatii beneficiare despre producerea
oricarui eveniment in timpul executarii serviciului si despre masurile luate
g)in caz de avarii produse la instalatii, conducte sau rezervoare de apa, combustibili, ori de
substante chimice, la retelele electrice sau telefonice sa aduca de indata la cunostinta celor in
drept asemenea evenimente si sa ia primele masuri pentru limitarea consecintelor evenimentului
conform OG.60/97
h)in caz de incendii sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor si a
valorilor, sa sesizeze pompierii si sa anunte conducerea unitatii conform O.775/97
i)sa ia primele masuri pentru salvarea persoanelor si de evacuare a bunurilor si a valorilor in caz
de dezastre conform OG 775/97
j)sa sesizeze politia in legatura cu orice fapta de natura de a prejudicia patrimonial unitatea si sa-
si dea concursul pentru indeplinirea misiunilor ce revin politiei pentru prinderea infractorilor ,
luindu-si toate masurile pentru a nu se expune la accidente
k)sa pastreze secretul de serviciu daca prin natura atributiilor sale are acces la asemea date si
informatii
l)sa poarte numai in timpul serviciului mijloacele de aparare, de protectie si/sau armamentul din
dotare si sa faca uz de acesea numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege
m)sa poarte insemnele distinctive numai in timpul serviciului
n)sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice si nici sa nu consume astfel de
bauturi in timpul serviciului
o)sa respecte dispozitiile D.G.001 ale Ministrului de Interne privind utilizarea focului deschis si
a fumatului
p)sa nu absenteze fara motive temeinice si fara sa anunte in prealabil conducerea despre aceasta
q)sa execute si alte sarcini care i-au fost incredintate, potrivit planului de paza
r)sa respecte consemnul general si particular al postului de paza
s)sa informeze de indata conducerea unitatii si politia despre evenimentele produse pe timpul
activitatii de paza si sa tina evidenta acestora
t)sa propuna conducerii firmei masuri pentru perfectionarea activitatii de paza
u)sa participle la programul de pregatire profesionala specifica
v)sa participle lunar la instructajele de protectia muncii si p.s.i.; sa participle la instructajele de
protectia muncii si p.s.i. cu ocazia schimbarii locului de munca corespunzatoare noilor conditii
de munca
w)pe timpul serviciului sa nu se expuna la riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala
x)sa nu se urce sub nici un motiv pe scaune, mese, orice alte obiecte improvizate.In cazul in care
prin natura sarcinilor de serviciu, functie de cerintele obiectivului de paza, este nevoit sa se urce
la inaltime (peste 2 metri de la nivelul talpilor), in mod obligatoriu va avea mentionat in fisa
individuala de protectia muncii avizul doctorului de medicina muncii si a psihologului cu
inscrisul apt lucru la inaltime
y)in cazul in care prin sarcinile de serviciu, agentului de paza ii revine obligatia sa procedeze la
inchiderea/deschiderea anumitor porti,usi, cai de acces, etc.,acesta va fi instruit suplimentar de
catre seful ierarhic superior de modul in care sa indeplineasca sarcina de serviciu si prin probe
practice, astfel incit sa nu fie expus la riscuri de accidentare sau imbolnavire profesionala, atit
agentul de paza cat si alte persoane
z)sa nu foloseasca echipamente electrice improvizate sau cu defectiuni

51
aa)sa nu intervina la echipamentele electrice

Pentru obiectivele :

in afara instructiunilor de mai sus , avind in vedere masurile de protectie a muncii specificate in
cartea tehnica a echipamentelor tehnice utilizate de catre agentul de paza la acest obiectiv, vor fi
precizate actiunile ce trebuiesc intreprinse de agentul de paza precum si interdictiile pe care
acesia trebuie sa le respecte la utilizarea echipamentului tehnic astfel incat, sa nu ii fie afectate
securiatea si/sau sanatatea.
Este interzis:
sa se urce in autoturismele parcate in incinta
sa porneasca si sa nu plece sub nici un motiv cu autoturismele
sa execute nici un fel de lujcrari/operatii la autoturisme
sa stea in raza de actiune a trailerelor si autoturismelor pe timpul descarcarii/incarcarii acestora

52