APROBAT

SC.DAFORA S.A.
DIRECTOR
MEDIAS

INSTRUCIUNE PROPRIE DE
SECURITATEA SI SANATATEA IN
MUNCA PENTRU CONDUCATORI
AUTO
IPSSM-01

INTOCMIT :
Actualizat 22Septembrie 2015 Cursant: Vinan Marius-Bogdan
 2015

CUPRINS

1. Prezentare loc de munca, utilaj si sistem de munca

2. Instruciune proprie de securitate si sanatate in munca pentru

conducatori auto

3. Prim ajutor

ANEXA I Tabel pentru evaluarea riscurilor in vederea selecionrii

echipamentului de protecie

ANEXA II Lista intern de dotare cu echipament individual de

protecie
 1. Prezentare loc de munca, utilaje si sistem de munca

Structura instructiunilor proprii de securitate a muncii are la baz

abordarea sistemic a aspectelor de securitate a muncii astfel incat
procesul de munc este tratat ca un sistem complex structurat, compus din
urmtoarele elemente care interacioneaz reciproc:
- Executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de
munc;
- Sarcina de munc: totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate prin
intermediul mijloacelor de producie i n anumite condiii de mediu, pentru
realizarea scopului procesului de munc;
- Mijloace de producie: totalitatea mijloacelor de munc (instalaii, utilaje,
maini, aparate, dispozitive, unelte etc.) i obiectelor muncii (materii prime,
materiale etc.), care se utilizeaz n procesul de munc;
- Mediul de munc: ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i
psihologice, n care unul sau mai muli executani i realizeaz sarcina de
munc.
Reglementarea msurilor de securitate a muncii se realizeaz prin tratarea
tuturor aspectelor de asigurare a securitii muncii la nivelul fiecrui
element component al sistemului : executant, sarcina de munc, mijloace
de producie, mediul de munc, propriu proceselor de munc din cadrul
activitii sau activitilor care fac obiect de reglementare.

In cadrul lucrrilor de foraj un rol important revine, inca de la inceput

transportului rutier cu autovehicule de diferite tonaje sau de transport
persoane, in scopul constructiei drumului de acces, efectuarea locatiei
sondei ( lucrari ce se executa cu utilaje terasiere buldoexcavatoare ),
operatiunilor DTM (demontare transport si montare a instalatiilor de foraj ) ,
cat si transportul personalului calificat pentru aceste lucrari .
Un rol foarte important in toat aceast activitate il are conducatorul
auto.
Intruct munca desfurat de acesta impune condiii dosebite s-au
intocmit instruciuni proprii de securitate si santate in munca specifice
acestei activitati. Coninutul acesteia este redat in continuare.
Totodat au fost identificate riscurile conform H.G. 1048/2006 (vezi anexa
I) i s-a stabilit echipamentul individual de protecie conform List dotare
cu E.I.P. din anexa II.
2. Instruciune de securitate si sanatate in munca pentru activitatea
de transporturi rutiere
COD : IPSSM-01

FISA DE EVIDENTA A REVIZIILOR SI APROBARILOR

Ediia 1
Pag./ Avize
Redact
Nr. nr. Temeiul SC DAFORA Client
Data Obiectul reviziei are
rev modif reviziei SA Media
revizie
.
0 1 2 3 4 5 6 7
Editare
22.09 Vinan
1. - instruciune de -
2015 Bogdan
lucru
2.
3.
4.
5.

Elaborat Analizat Aprobat

Director
Funcie/Num Vinan Ing.
Ing.Gheorghe
e Bogdan Claudiu Mateica
Clburean
Data 22.09.2015 22.09.2015 22.09.2015
Semntura

2.1. Scop
 Procedura are drept scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc
specifici operaiei de transport rutier

2.2. Domeniu de aplicare

Procedura se aplic la tot personalul angajat care i desfoar

activitatea n cadrul punctelor de lucru din cadrul S.C.DAFORA S.A
MEDIA , precum i angajailor contractorilor i subcontractorilor care i
desfoara activitatea la punctele de lucru al S.C.Dafora S.A.

2.3. Definiii i prescurtri

SIPP Serviciu Intern de Prevenire si Protectie;

E.I.P.Echipament individual de protectie (totalitatea mijloacelor
individuale de protecie cu care este dotat muncitorul).

2.4. Documente de referin

Legea 319/2006;
Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006.- actualizate
HG 1048/2006
HG 1091/2006
HG 1050/2006
HG 971/2006
Standarde conexe
Codul Rutier al Romaniei varianta actualizata
L31/1994
L333/2007
HG 1175/2007
2.5. Descrierea instructiunii

a) ncadrarea personalului

Conducerea autovehiculelor este permis conductorilor auto numai n

condiiile prevzute de Regulamentul privind circulaia pe drumurile
publice i instruciunile i dispoziiile n vigoare emise de Ministerul
Transporturilor
Conductorii auto crora li s-au suspendat permisele de conducere pentru
abateri de la regulamentul privind circulaia pe drumurile publice nu li se va
permite s conduc autobuze sau autocamioane care transport persoane
sau mrfuri n trafic interurban, dect dup efectuarea unui stagiu de
conducere pe alt tip de autovehicule n transportul intern de mrfuri, stagiu
care se va ncheia cu o testare asupra cunostinelor profesionale.
Persoanele desemnate (efii formaiei de lucru) vor lua msuri pentru
informarea conductorilor auto asupra particularitilor de conducere a
autovehiculelor in caz de polei, mzg, cea, etc.

b) Circulatia autovehiculelor

Circulaia in incinta unitii i a punctelor de lucru

Circulaia mijloacelor de transport auto in interiorul unitatii si a punctelor de
lucru apartinand SC DAFORA SA se va face numai pe cai de circulaie i
acces special amenajate n acest scop, viteza maxima admisa fiind de 5
km/h.
Circulatia pe drumurile publice
Se interzice manevrarea autovehiculului n spaii lipsite de vizibilitate. n
aceste cazuri precum i n spaii nguste sau aglomerate manevra va fi
dirijat de catre o persoan de la sol

nainte de plecarea n curs conductorul auto are urmtoarele obligaii:

S verifice starea tehnic a autovehiculului i anume:
Combustibil;
Presiunea la pneuri;
Bateria;
Trusa de urgenta si de prim ajutor
Roata de rezerva
 Apa;
Ulei;
Extinctor;
Lopata;
Echipament pentru schimbarea roilor
S nu foloseasc focul deschis la pornirea motoarelor diesel
n timpul efecturii cursei conductorul auto are urmtoarele obligaii:
S respecte viteza de circulaie stabilit prin Regulamentul privind
circulaia pe drumurile publice i s o adapteze la condiiile create de
starea drumurilor pe care circul
S respecte itinerariul i mersul programat al cursei stabilite
S opreasca autovehiculul dup minim 250 km i sa verifice starea
tehnic a acestuia (pneuri, direcie etc)
S coboare pantele cu motorul n funciune i angrenat n trepte de
viteze corespunztoare
Pe timp de cea, sau alte condiii nefavorabile, autovehiculele vor circula cu
viteza redus .

c) Circulaia autoturismelor

n timpul circulaiei pe drumurile publice conductorii auto de pe autoturisme

au aceleai obligaii ca i conductorii auto de pe celelalte mijloace de transport
cu urmtoarele completri:
S verifice nainte de a pleca n curs dac uile sunt bine nchise i
asigurate;
S foloseasc centura de siguran i s atenioneze persoanele care se afl
in autovehicul sa utilizeze centura de siguran;
S asigure coborrea persoanelor din autoturism fr pericol de accidentare.

d) Circulaia autocamioanelor

Conductorul auto rspunde de asigurarea condiiilor de transport, de

imbarcarea i debarcarea persoanelor sau mrfii si de respectarea regulilor
de circulaie
Autocamioanele cu platform basculabil destinate transportului de materiale
ca : nisip, pmnt, deeuri etc. vor fi verificate naintea plecrii n curs
asupra strii tehnice controlndu-se de asemenea i :
Existena sigiliului la supapa de siguran a instalaiei hidraulice ;
 Dac robinetul de comand a basculrii este n poziie coborre ;
Existena celor dou cabluri de siguran
Este interzis a se transporta n cabina autocamioanelor recipiente-butelii de
gaze lichefiate sub presiune

e) Circulaia autocisternelor
Pentru a fi admise n circulaie, inclusiv pe cile de acces n incinta,
autocisternele trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice de
inscripionare, amenajare i dotare prevzute n regulamentul privind
circulaia pe drumurile publice
Autocisternele trebuie dotate cu mijloace corespunztoare pentru stingerea
incendiilor, n raport cu produsul pe care l transport.
Semiremorc cistern cuplat la autotractor
Cuplarea i decuplarea semiremorcii cistern la i de la autotractorul cu a
se va efectua numai pe teren orizontal, cu semiremorca frnat manual,
iar manevrarea autotractorului se va face numai dirijat de ctre un
lucrtor de la sol.

f) Circulaia automacaralelor
Automacaralele vor fi n stare tehnic bun, vor fi dotate corespunztor,
autorizate i verificate periodic de ISCIR/CNCIR ;
Conductorul auto precum i macaragii/legtorii de sarcin trebuie sa fie
autorizati ISCIR, s respecte prevederile din R1 87 colecia ISCIR privind
obligaiile macaragiilor i legtorilor de sarcin;
La deplasarea macaralei pe traseu crligul acesteia va fi fixat de bara de
protecie cu dispozitivul corespunztor.

g) Transportul de persoane

Transportul persoanelor se va face cu autobuze, microbuze sau cu

autocamioane special amenajate ;
Mijloacele de transport cltori vor fi dotate cu mijloace de stingere a
incendiilor (stingtoare);
Este interzis transportul unui numr de persoane mai mare dect cel stabilit
de Regulamentul privind circulaia pe drumurile publice pentru tipul i
marca autovehiculului respectiv.
 Este interzis transportul de persoane in autovehicule destinate transportului
de marfa

h). Transportul materialelor periculoase

Transportul rutier de materiale periculoase se poate efectua numai n

condiiile arerespectrii Acordului european referitor la transportul rutier
internaional al mrfurilor periculoase (ADR) ncheiat la Geneva n 1957,
la care Romnia a aderat prin Legea nr. 31/1994 actualizata prin Legea nr
333/2007 i a reglementrilor specifice n vigoare

Conductorii auto, autocisternele si mijloacele auto care transport ocazional

produse petroliere trebuie s ndeplineasc cerinele prezentate de
instructiunile proprii pentru SSM , pentru activitatea de desfacere a
produselor petroliere IPSSM-05

2.6. Condiii care trebuie ndeplinite n activitatea de transport

Transportul rutier public de mrfuri poate fi efectuat numai cu vehicule rutiere

la bordul crora se afl pe toat durata transportului o copie conform a
licenei de transport, acordat de autoritatea competent.

2.6.1. Condiii tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc autovehiculele

Pentru a asigura buna funcionare a autovehiculelor n parcurs i pentru a
evita defeciunile i accidentele autovehiculele trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii tehnice:
volanul s nu aib un joc mai mare de 15
piesele mecanismului de direcie s nu prezinte deformri sau uzuri
sistemul de alimentare al autovehiculelor s nu prezinte scurgeri de carburant
sau fisuri fiind interzise orice fel de improvizaii
se interzice utilizarea autovehiculelor avand defectiuni si repararea loc de
catre persoane neautorizate
Omologarea n vederea inmatriculrii sau nregistrrii vehiculelor rutiere,
se acord de ctre autoritatea competent care elibereaz i cartea de identitate
a vehiclului rutier.

2.6.2. Condiii referitoare la timpul de conducere

 Perioada zilnic de conducere, cuprins ntre dou perioade de odihn, nu
trebuie s depeasc 9 ore. Aceasta se poate extinde pn la 10 ore de
dou ori ntr-o sptmn.
Durata total de conducere pe parcursul unei perioade de dou sptmni
consecutive nu trebuie s depeasc 90 de ore
Dup o perioad de conducere de 4 ore i jumtate conductorul auto trebuie
s ia o pauz de cel puin 45 minute, exceptnd cazul n care ncepe o
perioad de odihn
n timpul acestor pauze conductorul auto nu poate s desfoare alte
activiti legate de ndeplinirea atribuiunilor de serviciu
n fiecare interval de 24 de ore conductorul auto trebuie s beneficieze de o
perioad zilnic de odihn de cel puin 11 ore consecutive, care se poate
reduce de cel mult 3 ori ntr-o sptmn la minimum 9 ore consecutive, cu
condiia ca o perioad de odihn echivalent s fie acordat n compensaie
nainte de sfritul sptmnii urmtoare
Pe parcursul fiecrui interval de 30 de ore n care vehiculul este condus de
cel puin doi conductori auto, fiecare conductor auto trebuie s beneficieze
de o perioad de odihn de cel puin 8 ore consecutive
Perioada zilnic de odihn poate fi petrecut n vehicul numai n cazul n care
acesta este echipat cu cabin de dormit i cnd este oprit
TAHOGRAF

2.6.3. Documente necesare

Pentru a efectua transport rutier de persoane n cont propriu intrprinderea trebuie

s dein la bordul vehiculului: :
Copia conform a certificatului de transport n cont propriu
Copia conform a licenei de transport valabil pentru transportul rutier
persoane
Tabelul cu persoanele transportate semnat i stampilat de ctre
reprezentantul unitii
Legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto
Foaia de parcurs semnat i tampilat
Certificatul de nmatriculare al vehiculului nsoit de talonul de inspecie
tehnic
Permisul de conducere al conducatorului auto valabil pentru categoria de
autovehicul pe care l conduce
Pentru a efectua transport rutier de mrfuri n cont propriu intreprinderea trebuie
s dein la bordul vehiculului:
Copia conform a certificatului de transport n cont propriu
Copia conform a licenei de transport valabil pentru transportul rutier de
mrfuri
Scrisoarea de transport
Documentele de nsoire a mrfii, specifice fiecrui tip de transport rutier de
mrfuri
Certificatul de atestare profesional pentru oferi, conform acordului
european ADR pentru clasa produsului transportat
Transportul substanelor periculoase si/sau toxice se va efectua numai n
baza unui ordin de transport
Certificatul de nmatriculare al vehiculului nsoit de talonul de inspecie
tehnic
Permisul de conducere al oferului valabil pentru categoria de autovehicul pe
care l conduce

2.7. Responsabiliti

2.7.1. Departamentul auto

Departamentul auto din cadrul SC DAFORA SA are obligaia s dein

urmtoarele documente:
Scrisorile de transport pentru anul n curs i anul precedent;
Documentul de control n original pentru cursele efectuate i foile de parcurs
pentru documentul de control aflat n exploatare, pentru anul n curs i anul
precedent;
Diagramele tahograf n original utilizate pentru anul precedent i anul n curs;
Asigurarea persoanelor transportate i a bagajelor acestora;
Crile de identitate ale autovehiculelor n original pentru cele deinute n
proprietate i n copie pentru cele deinute cu orice alt titlu;
Contracte de munc valabile pentru persoana care conduce permanent i
efectiv activitatea de transport rutier i pentru conductorii auto angajai.

2.7.2. Director
 Asigura fondurile necesare pentru implementarea unui management SSM
eficient;
Verifica daca toate standardele SSM sunt aplicate si respectate.

2.7.3. Seful de departament

Instruieste personalul la locul de munca;

Organizeaza instruiri speciale de fiecare data cand conditiile de lucru o cer.
Verifica cunostintele personalului subordonat cu privire la securitatea si
sanatatea in munca, normele SU si de protectie a mediului.

2.7.4. Servicu Intern de Prevenire si Protectie

Asigura materialul necesar pentru instruirea personalului in domeniul

securitatii si sanatatii in munca si efectueaza instruirea introductiv generala;
Instruieste si verifica noii angajati;
Verifica daca toate standardele de SSM sunt respectate si aplicate.

2.7.5. Inregistrare si arhivare

Rapoartele cu incidentele SSM conform procedurilor de investigatie;
Registrele cu jurnalele de calatorie;
Timpul de instruire.

3. Prim ajutor
 Personalul angajat este obligat sa cunoasc cel puin masurile de prim-
ajutor indicate mai jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei rni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau
asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rnit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervin fara alta dispoziie, imediat ce
apare o astfel de situaie si sa acioneze rapid si corect, neluand nici o msura
ce ar putea avea urmri vtmtoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior
primului ajutor.
In vederea acordrii primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se
ntreprind urmtoarele aciuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va serviciul de urgenta 112
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
f) in caz de accidentare pe strada, se va retrage rnitul din trafrlc
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al
primului ajutor : "In primai rnd sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea
fi vtmtoare tratamentului ce se aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiii pentru accidentat se face chiar la fata
locului unde se acorda primul ajutor, organiznd concomitent transportul
acestuia.
Orice rnit trebuie culcat si trebuie sa i se interzic orice micare.
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunotina nu se va transporta inainte
ca aceasta sa-si fi revenit.

La acordarea primului ajutor, in cazul accidentailor prin rnire se disting

urmtoarele situaii:
- rniri grave, profunde sau ntinse care necesita transportarea imediata
la medic;
- rniri uoare si puin profunde, care se pot trata de ctre cel ce da
primul ajutor.
Daca este cazul, la rnirile grave se va interveni mai intai pentru
oprirea hemoragiei si imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un
 pansament steril, rnitul fiind transportat la medic, care va face interveniile
necesare.
Rnile uoare si puin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie
tratate imediat, pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare
atenie rnilor murdrite cu noroi.
In czul unei rniri uoare si puin profunde se vor lua imediat
urmtoarele masuri:
- persoana care da primul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine
minile cu apa si spun, folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta
degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rnilor, nici chiar cu minile splate si
dezinfectate;
- se interzice splarea rnilor cu apa sau cu substane farmaceutice;
- nu se vor presar prafuri si nici nu se"vor acoperi rnile cu alifii.
Splarea ranilor si acoperirea lor cu substane chiar farmaceutice nu se va
face de ctre persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaie se pot
introduce particule de nisip sau pamant mai adnc in rana, ingreunand operaia
de curire ce urmeaz a fi / fcuta de medic sau infirmier si putnd deci
determina infectri ale rnii;
- nu se vor ndeprta cheagurile de snge de pe rana, ndeprtarea
cheagurilor de snge poate provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un
pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) dect cele sterile, din trusele
medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pnza ce se aplica pe rni sa se
toarne tinctura de iod.
Rnile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rnilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin
scurgeri abundente de snge de culoare inchisa, sub forma unei pnze
continui in jurul rnii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat
in rou aprins si tasnind sacadat,
In cazul rnilor profunde, singele clocotete in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putnd provoca moartea in cteva
minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de
mica importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
 Punerea unui garou, in aceasta situaie, este o eroare grava care poate
conduce la infecie sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o aciune rapida si imediata,
prin care sa se opreasc scurgerea de snge. Oprirea sngelui se poate ace
prin compresiune (apsare), fie cu ajutorul minilor, fie a unui garou sau a unui
tifon rsucit.
Compresiunea trebuie fcuta intre rana si inima, de preferina astfel incat
strangularea arterei sa se fac pe osul cel mai nvecinat
Se recomanda ca apsarea sa se fac la brae sau la coapse, deoarece la
antebra artera este cuprinsa intre doua oase si operaia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului
(tifon rsucit) este o operaie periculoasa, deoarece acesta ntrerupe circulaia
sngelui si poate conduce deci la cangrena si amputare.
Garoul (tifonul rsucit) nu trebuie inut timp indelungat Se va face
slbirea lui din 20 in 20 de minute, iar in cazul in care se constata ncetarea
hemoragiei, se va nltura.
Dup oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea
garoului (tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezint rniri insotite de hemoragii, i se va aplica
urmtorul tratament, in completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de nclzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, buturi calde.
Rnirea pielii de pe cap se caracterizeaz prin hemoragie puternica, dar
nepericuloasa, care se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi
accidentatul se va transporta la primul punct sanitar.
Rnirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se
poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament
steril,
cutnd sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat
la primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de rniri se vor trata prin apsarea
puternica a narii care sngereaz, capul tinandu-se drept, dup un minut se va
slabi foarte mult aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va
pune in nara sngernda un tampon cu antipirina si se continua apsarea,
 Trebuie sa se cunoasc ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale
sunt necesare. In aceasta situaie nu se va ntreprinde nimic si se va consulta
un medic sau personal sanitar specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se
tie ca sufer de hipertensiune, sunt obeze sau in vrsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil snge, se pot
recunoate dup faptul ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat,
greu de numrat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si meninut
imobilizat, va fi acoperit si se va proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mnnce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul
fand, urmtoarele masuri:
- sa nu mite accidentatul;
- sa dezveleasc zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca
este o fractura deschisa sau inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care
da primiil ajutor va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealalt pe
dedesubtul membrului fracturat si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde
corpul victimei, va executa transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana,
inainte de a se face imobilizarea:
- se nelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica
cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecii
grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa ptrund sub piele si sa o perforeze,
de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica
acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aezarea
atelelor, att lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaii din regiunea de
deasupra si f dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si
coapsa, iar dedesubt - glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul,
iar dedesubt - genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
 Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor,
printr-o earfa, cotul fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aele rigide, care insa nu vor ocupa
dect segmentut fracturat al membrului.
Cotul rnit poate impiedica ndoirea braului si imobilizarea membrului cu
ajutorul earfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braului.
In cazul fracturilor craniene, intervenia persoanei cate da primul ajutor,
trebuie sa fie foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe
aceste traumatisme cu ntrziere de 2-3 ore si deci cunoaterea existentei
traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunotinei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas s prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rnirea pielii de pe cap si
fara sa curg snge pe nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe
cazuri, accidente grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin
rostogolirea acesteia cit se poate de incet, pana va f aezata culcat pe o planeta
dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si se va transporta imediat la cel
mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe brae a unui accidental cu coloana
vertebrala sau bazinul fracturat, acest mod de transport putnd sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburri in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza
toracele accidentatului printr-un bandaj strns, realizat cu o fase, apoi se va
transporta accidentatul, in poziia ezut, la primul punct sanitar. Simptomele in
cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraie ingreunata si dureri in timpul respiraiei;
- eventuale urme de snge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la brae si la
membrele inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodat ca o luxatie poate f insotita de o
fractura;
- in cazul unei luxatii a umrului, care este cea mai frecventa, cotul se
deprteaz de corp. Nu se va face nici o incercare de a se readuce cotul
la poziia iniiala, ci se va pune o perna la subsuoara si se va transporta
accidentatul fara earfa.
 Toate nepturile sau zgrieturile, orict de puin grave ar prea la
nceput, trebuie dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rnit:
- se va apas puternic in vecintatea locului undu s-a produs neptura sau
zgrietura, pana se vor scurge cteva picaturi de snge ;
- se va acoperi locul rnit cu o soluie antiseptica ce se gsete in trusa
medicala si se ve las sa se usuce la aer liber;
-daca rana prezint o oarecare intindere, dup dezinfectare se va aplica un
pansament uscat sau o compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se
transporte accidentatul la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgrietura care nu prezinte.,
aparent, nici o gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaii grave (infecii,
flegmoane etc), daca nu este dezinfectat corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele ngrijiri nu are convingerea ca a reuit
sa inlature toate corpurile strine, imediat dup primele ingrijiri, va indrepta
accidentatul spre primul punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.
 PRILE CORPULUIPRILE CORPULUI

ALTELE MEM- BRE INF. MEM- BRE SUP. CAP

CI
FA
OCHI

PIELE
MINI

BRAE

PICIOR

GAMBE
(PRI)
(PRI)
URECHI
CRANIU

RATORII

ABDOMEN
TRUNCHI /
TOT CAPUL

PARENTALE
CI RESPI--

X
CDERE DE LA NLIME

X
X
X
SOC;LOVIRE;IMPACT;COM-PRESIUNE

X
NEPARE,TIERE,ABRAZIU-NE
MECANICE

VIBRAII

ALUNECARE,CDERE LA ACELAI NIVEL

CLDUR ,FOC
FIZICE
TERMICE

X
FRIG

ELECTRICE

NEIONIZANTE
ANEXA I

RADIAII

IONIZANTE
SUCURSALA FORAJ

CONDUCATOR AUTO

ZGOMOT
RISCURI

PULBERI,FIBRE
S.C.DAFORA SA Media

FUM
ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECIE

AEROSOLI

CEA

IMERSII
CHIMICE
LICHIDE

MPROCARE ,STROPIRE
X

VAPORI GAZE
TABEL PENTRU EVALUAREA RISCURILOR N VEDEREA SELECIONRII

BACTERII PATOGENE

VIRUI PATOGENI

CIUPERCI GENERATOARE DE MICOZE

BIOLOGICE

ANTIGENI BIOLOGICI NEBACTERIENI

 TOTAL CORP X X X X

SERVICIUL DE PREVENIRE I PROTECIE

Vinan Bogdan

LISTA INTERNA DE DOTARE CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE

Nr. Categoria de Factori de risc Pericole de Sortimentul Tipul de mijloc Durata
crt. personal ce apar n accidentare de mijloc de individual de normat
ndeplinirea sarcinii n munc protecie care protecie definit Buc./luni
de munc sau se acord prin calitate de
mbolnvire protecie
profesional
0 1 2 3 4 5 6
Organe de maini n Antrenarea Combinezon Ajustat pe corp
Conducator micare prului sau sau salopet cu elastic la 1/8
auto mbrcmintei mnec i talie
Cdere obiecte de la Lovire la cap Casc de Rezistent la oc
1/24
nlime protecie i penetraie
Proiectare de corpuri Lovire la ochi Ochelari de Cu lentile
sau particule protecie transparente i 1/24
rezistente la oc
1. Manipulare obiecte Tiere sau Mnui de Rezistente la
tioase,neptoare sau nepare la protecie uzur sfiere i Permanent
abrazive mini penetraie
Contact cu obiecte cu Degerare Hain vtui Termoizolant
temperaturi ,rezistent la
1/24
sczute( sub 0C) temperatur
sczut
Capion Termoizolant
,rezistent la 1/12
temperatur
sczut
Deplasri pe suprafee Imbolnviri Cizme protecie Impermeabile la
umede datorit ap 1/12
umiditii
Intemperii Imbolnviri Pelerin ploaie Impermeabile la
datorit ap 1/24
umiditii

Serviciul de Prevenire si Protectie

Vinan Bogdan